Sunteți pe pagina 1din 55

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”

FACULTATEA DE ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI A


SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator Ştiinţific:

Student:

– 2014 –
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
FACULTATEA DE ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI A
SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ
TITLUL: ANALIZA PIEŢEI DIN ZONA STAŢIUNII
MAMAIA

Coordonator Ştiinţific:

Student:

– 2014 –

2
CUPRINS:

Introducere
Capitolul I – Analiza pieţei turistice din Europa
I.1. Piaţa turistică - aspecte generale
I.2. Tipologii şi forme ale turismului
I.3. Volumul turismului european – cererea şi oferta
I.4. Analiza pieţei turistice din Europa în perioada 2007-2013
Capitolul II – Analiza pieţei turistice din România
II.1. Turismul românesc – scurt istoric
II.2. Forme şi repere ale turismului românesc
II.3. Destinaţii turistice în România
II.4. Analiza pieţei turistice din România în perioada 2007-2013
II.5. Tendinţe ale dezvoltării turismului în România pentru anul 2014
Capitolul III – Analiza pieţei turistice din staţiunea Mamaia
III.1. Perspectivele dezvoltǎrii litoralului românesc
III.2. Potenţialul turistic al litoralului românesc
III.2.1. Potenţialul turistic natural
III.2.2. Potenţialul turistic antropic
III.3.Staţiunile turistice pe litoral românesc
III.4. Analiza pieţei turistice din staţiunea Mamaia în anul 2013
Capitolul IV – Studiu de caz: Strategii de modernizare, amenajare turistică şi promovare pentru
dezvoltarea staţiunii Mamaia
IV.1. Aşezarea şi căile de acces
IV.2. Soluţii de amenajare a zonelor de litoral
IV.3.Concluzii
IV.4. Propuneri şi studii actuale pentru dezvoltare
Concluzii
Bibliografie

3
INTRODUCERE

Am ales să abordez tema „Analiza pieţei din zona staţiunii Mamaia” în cadrul acestei
lucrări, deoarece consider că turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină
lumea contemporană, turismul de litoral fiind considerat cea mai importantă formă de turism din
România.
În termeni generali, turismul poate fi definit ca fiind o activitate cu caracter recreativ sau
sportiv, constând în parcurgerea pe jos au cu diferite mijloace de transport specific a unor
distanţe pentru vizitarea unor regiuni pitoreşti, localităţi, obiective economice, istorice, culturale
etc,1 iar piaţa turistică poate fi definită ca fiind locul de întâlnire al cererii turistice manifestată
prin consum cu oferta turistică manifestată prin producţia turistică.2
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte analiza pieţei turistice în Europa, în România, cât
şi pe litoralul românesc, îndeosebi în staţiunea Mamaia şi de asemenea, propune un program de
dezvoltare şi diversificare a serviciilor în cadrul staţiunii turistice.
În prima parte a lucrării am detaliat conceptele care stau la baza pieţei turistice europene,
urmate de formele şi tipologiile turismului în general. De asemenea, am abordat problematica
cererii şi consumului tursmului în Europa, iar la finalul primei părţi am realizat o scurtă analiză a
pieţei turistice europene în perioada 2006-2011.
În partea a doua a lucrării am prezentat un scurt istoric la turismului românesc, precum şi
particularităţile şi caracteristicile acestuia. Totodată, am vorbit despre principalele destinaţii
turistice din România şi tendinţele de dezvoltare.
Partea a treia prezintă aspecte privind piaţa turistică pe litoralul românesc, în special în
staţiunea Mamaia, precum şi potenţialul turistic şi perspectivele de dezvoltare în următorii ani.
În ultima parte a lucrării am prezentat un studiu de caz exclusiv pe staţiunea turistică
Mamaia. Scopul studiului a fost de a evidenţia piaţa turistică din ultimii ani din staţiunea
Mamaia, precum şi de a prezenta diferite strategii de modernizare, amenajare turistică şi
promovare pentru dezvoltarea respectivei staţiuni.

1
Dicţionarul explicativ al limbii române, 2004-2012, accesibil pe internet la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=turism
2
Nedelea, A., „Piaţa turistică”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti , 2003, p.7

4
I. Analiza pieţei turistice din Europa

I.1. Turismul şi piaţa turistică - aspecte generale

Turismul3 a apărut încă din antichitate, în perioada Romei şi a Greciei antice şi era
cunoscut, în principal claselor superioare ale societăţii, ca fiind o formă de relaxare, reculegere şi
de a cunoaşte culturi şi civilizaţii noi. Cu toate acestea, călătoriile erau restrânse la mici excursii,
cum ar fi Jocurile Olimpice din Grecia Antică, festivităţi mici sau chiar o formă de „welness
antic” la băi termale.
În Europa, au avut loc încă din anul 1700, proiecte turistice de anvergură, aşa cum a fost
cel cunoscut sub numele de „grand tour”, care, în fapt, era un itinerar ce cuprindea oraşele: Paris,
Torino, Florenţa, Roma, Neapole, Veneţia, Viena, precum şi regiunea Rinului din Germania;
durata acestei călătorii era de trei ani. În această perioadă au apărut şi termenii: turism şi turist
(de la fr. touriste/călător). Mai mult, în ţările în care circulaţia turistică era liberă, a apărut chiar o
nouă ramură de afaceri. Este vorba despre industria hotelieră, precum şi despre o serie de
activităţi noi, cum ar fi cea de editor de ghiduri turistice, dar şi meseriile de restaurator, ghid sau
rupier.
Apariţia propriu-zisă a primului birou de voiaj care, desigur, avea în mare prerogativele
agenţiei turistice din vremea noastră, s-a produs în anul 1841. Un asemenea birou a fost înfiinţat
de Thomas Cook, în Anglia, având ca scop organizarea călătoriilor în diverse zone ale ţării, iar
din 1855 şi în zone ale Europei, moment în care acest birou (de voiaj) devine o organizaţie
comercială ce va proiecta excursii cu caracter intern şi internaţional. Astfel, în 1872, a fost
organizat primul voiaj în jurul lumii, ceea ce a însemnat un punct crucial pentru istoria
turismului.4
Turismul5 poate fi definit ca fiind o activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând
în parcurgerea pe jos au cu diferite mijloace de transport specific a unor distanţe pentru vizitarea
unor regiuni pitoreşti, localităţi, obiective economice, istorice, culturale etc. Reprezintă un

3
Păunescu, Coriolan, „Periplu prin istoria hotelului şi turismului”, Vol 3, Universitatea „Danubius” din Galaţi,
2008, p. 481
4
Ibidem, p. 482
5
Dicţionarul explicativ al limbii române, 2004-2012, accesibil pe internet la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=turism

5
fenomen socio-economic de masă ce cuprinde relaţiile şi activităţile care au loc în cadrul unei
ţări şi în circuitul valorilor materiale şi spirituale dintre ţări, în procesul utilizării timpului liber.
Etimologic, cuvântul turism provine din englezescul „to tour” (a călători, a colinda),
căpătând, în timp, semnificaţia de excursie, motiv pentru care, în Anglia ( unde a fost vehiculat
în secolul al XVII-lea) , desemna actiunea de a voiaja în Europa6.
Piaţa turistică poate fi definită ca fiind locul de întâlnire al cererii turistice manifestată
prin consum cu oferta turistică manifestată prin producţia turistică.7 Pentru a optimiza activitatea
turistică este necesar studiul conţinutului cererii, al ofertei şi al evoluţiei acestora în timp.
Piaţa turistică are un caracter complex în primul rând datorat caracterului aparte al
produsului turistic, compus din elemente tangibile (bunuri) şi elemente intangibile (servicii) şi
poate fi caracterizată în funcţie de diverse variabile, de exemplu8: aria pieţei (locală, zonală,
naţională şi internaţională), direcţia fluxurilor turistice (emiţătoare sau receptoare), grad de
accesibilitate în funcţie de reglementări juridice (libere, protejate, închise), forme de turism
(cultural, istoric, sportiv, de afaceri etc.).
Operatorii de turism trebuie să se raporteze permanent la cele trei dimensiuni ale pieţei:
reală, teoretică şi potenţială.

I.2. Tipologii şi forme ale turismului european

Forme de turism9:
1)Turismul cultural - reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimele
decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în
cadrulindustriei turistice. Organizaţiile culturale, comunităţile locale au îmbrăţişat acest fenomen
caracterizatca fiind un potenţial factor economic generator de activităţi economice şi noi locuri
de muncă într-unsecol XXI, în care datorită evoluţiei industrializării, forţa de muncă este în
continuă scădere. În acestsens, muzeele nu trebuie să-şi limiteze activităţile şi acţiunile la
funcţiile de bază, ci din contră, trebuiesă preia iniţiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie

6
Păunescu, Coriolan, op. cit., p. 481
7
Nedelea, A., „Piaţa turistică”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti , 2003, p.7
8
Muhcină, S., „Marketing în turism –servicii”, Editura Muntenia & Leda, Constanța, 2002, p.15-16
9
„Tipuri şi forme de turism”, Ecology md, 31.03.2013, accesibil pe internet la adresa
http://ecology.md/md/section.php?section=ecoset&id=9640#.UxLiuuN5NhI

6
să demonstreze importanţa lor în cadrul comunităţii sau a regiunii în care îşi desfăşoară
activitatea;
2) Agroturismul - este acea forma deturism în care persoana (sau grupul) se deplasează,
cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.Agroturismul este
capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească prinimplicarea
turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii si activităţi (masă,
cazare,interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba
acesteia specificul;
3) Turismul de sănătate (de tratament) este o formă specifică a turismuluicare îmbina
diferite forme de cură şi tratament balneo-medical, şi se practică în staţiunile balneo-medicale şi
climaterice cu bogate resurse naturale de cură: ape minerale, termale, nămoluri, cu
efecteterapeutice, situate de obicei în zonele cu microclimat specific;
4) Turismul de afaceri este cea mai solidă ramura a industriei turismului dinRomânia.
Acest tip de turism, care include team-building-urile, călătoriile de afaceri, participările la
programe de training, reprezintă o importantă sursă de venituri pentru operatorii români;
5) Turismul sportive este un mijloc ideal atât preventiv cât şi curativ de păstrarea sănătăţii
şi constituie o adevărată şcoală uneori aspră , care impune : disciplină , curaj , abnegaţie şi spirit
de echipă;
6) Turismul de sejur este: de lungă durată - peste 30 zile; de durată medie - 4-30 zile; de
scurtă durată - 1-3 zile;
7) Turismul de circuit;
8) Turismul de transit.

După locul de provenienţă a turiştilor există:


1.Turism naţional. emiţător (pasiv, de trimitere) = import de turism
2.Turism internaţional receptor (activ, de primire) = export de turism

După gradul de mobilitate al turismului se practică:


1.Turism de sejur: - rezidenţial (staţionarea în zonă mai mult de 1 lună) de durată medie
(când staţionarea este maimică de 30 zile) scurt (1-3 zile)
2.Turism itinerant presupune o mişcare permanentă.

7
3.Turismul de transit este motivat de necesitatea cunoaşterii unei ţări.

Alte forme de turism:


1.După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice, există: turism organizat
(contractual); turism neorganizat; turism semiorganizat.
2. După modul manifestării cererii sau după sezonalitate: turismul de vară; turismul de
iarnă; turismul ocazional (de circumstanţă).
3. După motivaţia care genereaza călătoria se practică:
a.turismul de odihnă şi recreere;
b.turismul de agrement;
c.turismul balnear;
d.turismul sportiv;

I.3. Volumul turismului european – cererea şi oferta

Turismul joacă un rol important în UE, datorită potenţialului său economic şi de ocupare
a forţei de muncă, precum şi implicaţiilor sale sociale şi de mediu. Statisticile privind turismul nu
sunt folosite doar pentru a monitoriza politicile turismului în Uniunea Europeană, ci şi politicile
regională şi de dezvoltarea durabilă.10
Cererea turistică reprezintă cantitatea solicitată din anumite produse sau servicii turistice,
care pot fi cumpărate la un tarif bine precizat, într-o zonă şi un interval de timp delimitate, în
anumite condiţii de mediu şi ca raspuns la un program de marketing dat11.
Cererea turistică prezintă o serie de particularităţi: este caracterizată de un grad ridicat de
mobilitate determinat de rigiditatea ofertei, este influenţată de o multitudinie de factori subiectivi
şi obiectivi, prezintă un grad de elasticitate foarte ridicat datorită modificării factorilor de
influenţă, este caracterizată de o evoluţie continuă, prezintă un caracter sezonier şi eterogen
foarte pronunţat, este repartizată inegal în timp şi spaţiu, se concentrează în spaţiu şi timp.
Apariţia şi manifestarea cererii turistice depind de o serie de factori care explică disponibilitatea
ridicată sau scăzută a populaţiei unor ţări de a participa la turism. Aceştia pot fi încadraţi în

10
„Tendinţele tursmului”, European Comission, Eurostat, septembrie 2012, accesibil pe internet la adresa
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tourism_trends/ro
11
Gherasim T., Gherasim D., „Marketing turistic”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p. 79

8
următoarele categorii12: factori economici, factori demografici, factori geografici, factori
socioculturali, factori guvernamentali, comunicarea media, progresul tehnic, factori generatori de
insecuritate.
Rolul specialiştilor de marketing în turism este de a monitoriza şi identifica oportunităţile
şi ameninţările care rezultă din aceşti factori de influenţă. Pe baza acestor informaţii trebuie să ia
decizii strategice pentru a se adapta condiţiilor exterioare dar şi pentru a concepe un mix de
marketing viabil. Atât pe termen lung cât şi pe termen scurt, deciziile strategice de marketing
trebuie adaptate cererii turistice atât de schimbătaore, în primul rând pentru a face faţă
competiţiei de pe piaţă13.
Consumul turistic reprezintă cheltuielile efectuate de turişti pentru cumpărarea unor
servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică14. Motivaţia poate fi descrisă ca fiind o stare de
necesitate care împinge indiviul către anumite acţiuni care să îl satisfacă15.
Cunoaşterea motivaţiilor turiştilor este de o importanţă majoră pentru operatorii din
turism datorită influenţei factorilor psihologici asupra comportamentului consumatorilor. Este
necesară obţinerea informaţiilor cu privire la motivaţiile care fac să fie cerut un anumit produs
turistic, să fie preferată o anumită destinaţie etc.
Consumul turistic se materializează în urma procedeului de vânzare-cumpărare şi
reprezintă rezultatul confruntării cererii cu oferta turistica, în cadrul bazinului ofertei turistice.
Serviciile turistice nu pot fi produse pentru a fi vândute ulterior. De aceea, volumul consumului
este egal cu volumul producţiei, nu poate fi produs decât ce va fi consumat16.
Cererea şi oferta se suprapun în timp şi spaţiu prin intermediul consumului turistic.
Astfel, loculacestuia coinicide cu locul ofertei dar nu şi cu locul de formare al cererii turisticei17.
Volumul consumului turistic depinde de preţurile produselor turistice şi de venitul disponibil al
consumatorilor. Aceste două variabile sunt influenţate de o serie de factori ce variază în timp şi
în spaţiu.

12
Middleton, V.T.C., Fyall, A., Morgan, M., Ranchod, A., „Marketing in travel and tourism”, ediţia 4-a, Editura
Butterworth-Heinemann, 2009
13
Hanlan, J., Fuller, D., Wilde, S., „Destination decision making:the need for a strategic planning and management
approach. Tourism and Hospitality Planning and Development 3 (3)”, 2006, p.209–221
14
Minciu, R., Ispas., A., „Economia turismului”, Editura Universitatea Transilvania Braşov, 1994, p. 80
15
Page,S., J., Connel, J., „Tourism a Modern Synthetis”, Second Edition, Thomson, 2006, p. 63
16
Cosmescu, I., „Turismul, fenomen complex contemporan”, Editura Economică, Bucureşti, 1998, p. 100
17
Cristureanu., C., op.cit., p. 103

9
Consumul turistic este concentrat în timp, spaţiu şi motivaţie. Concentrarea în timp îi
conferă caracterul sezonier determinat de sezonalitatea cererii. Concentrarea spaţială se
manifestă la nivelul unor destinaţii turistice, prin utilizarea intensivă şi chiar saturarea spaţiului
turistic. Concentrarea motivaţională se referă la orientarea predominantă a consumului turistic pe
direcţia odihnei, recreerii18. Cererea şi consumul turistic sunt dificil de cuantificat cu exactitate,
datorită influenţei multitudinii de factori, caracterului sezonier al turismului şi mobilităţii
segmentelor de populaţie. Definirea din punct de vedere cantitativ a cererii turistice presupune
măsurarea circulaţiei turistice ca formă de manifestare efectivă a cererii turistice. În vederea
cuantificării efectelor economice şi sociale ale turismului, a fost propus de către organizaţii
internaţionale precum EUROSTAT sau UNWTO, un instrument statistic numit: „Contul satelit al
impactului economico-social direct şi indirect al turismului şi călătoriilor”. Acesta oferă o
imagine sintetică şi completă a efectelor economice şi sociale induse de turism pe plan naţional,
regional şi mondial. Contul satelit reprezintă o balanţă în care sunt reprezentate atât cheltuielile
cât şi veniturile, efortul şi efectul economic şi social la nivelul întregii societăţi19. Pe baza datelor
obţinute, pentru a caracteriza dinamica şi a previziona orientarea viitoare a consumului turistic,
se pot calcula indicatorii circulaţiei turistice20: număr de turişti, număr mediu de turişti, număr de
înnoptări sau număr zile-turist, durata medie a sejurului, densitatea circulaţiei turistice, preferinţa
relativă a turiştilor, volumul total al încasărilor din turism, încasarea medie pe zi-turist sau pe
turist. Aceşi indicatori statistici sunt utilizaţi de către diferite organisme interne (specifice
fiecărei ţări, de exemplu Institutul Naţional de Statistică), Europene ( EUROSTAT) sau
internaţionale (OMT).
Oferta turistică poate fi definită ca fiind21„ansamblul atracţiilor (naturale şi antropice)
care pot determina vizitarea anumitor zone de catre turişti, împreună cu capacitatea
organizatorică a reţelei (baza tehnico-materială, infrastructura etc.) de a satisface în anumite
condiţii cererea populaţiei”. Producţía turistică reprezintă „ansamblul de servicii care
mobilizează forţa de muncă, echipamentele de producţie şi bunurile materiale şi care se

18
Muhcină, S., op.cit., p.23
19
„Tourism Satellite Account: Recommended Methodological Framework “(TSA: RMF 2008), Tourism statistics,
26 - 29 February 2008 http://unstats.un.org/unsd/statcom/doc08/BG-TSA.pdf
20
Minciu, R., Ispas., A., op.cit., p. 51
21
Olteanu V., „Sezonalitatea activitatii turistice si caile atenuarii ei”, Teză de doctorat, A.S.E. Bucureşti, 1984, p.
20

10
materializează într-un consum efectiv”22. Relaţia dintre cele două concepte este caracterizată de
o serie de particularităţi23:producţia turistică poate fi cel mult egală cu oferta turistică; oferta
turistică există şi independent de producţia turistică dar producţia nu se poate realiza în afara
ofertei; structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producţiei turistice; oferta
turistică este fermă iar producţia turistică este efemeră.
Oferta şi producţia turistică prezintă anumite caracteristici particulare. Acestea au un
caracter complex şi eterogen datorat structurii din componente materiale şi imateriale cât şi a
numărului mare de prestatori de servicii turistice.
Oferta turistică prezintă un grad ridicat de rigiditate datorat imposibilităţii de adaptare la
variaţiile cererii turistice, imposibilităţii deplasării către cerere, faptului că nu poate fi stocată.
Datorită variaţiilor de climă şi influenţei acestora asupra specificului activităţilor de turism de la
nivelul unei destinaţii, oferta poate să fie permanentă sau sezonieră. Astfel, dimensionarea
optimă a ofertei trebuie să fie realizată în funcţie de distribuţia sezonieră a cererii24.
Complementaritatea care există între serviciile turistice determină ca aprecierea întregii oferte să
depindă de fiecare element în parte.
Oferta turistică este caracterizată de posibilitatea substituirii unui tip de ofertă cu altul
complementar sau înrudit care satisface motivaţii ce se pot substitui una alteia. Aceasta impune
ca elementele constitutive ale ofertei să satisfacă alternative de consum diverse. Investiţiile atât
în echipamente cât şi în forţa de muncă sunt costisitoare, de aceea nu pot fi înlocuite rapid pentru
a adapta oferta la mobilitatea cererii turistice. Astfel, se poate afirma că oferta turistică este
dependentă de echipamentele turistice şi de forţa de muncă.

I.4. Analiza pieţei turistice din Europa în perioada 2007-2013

UE este o destinaţie turistică majoră, şase dintre statele sale membre fiind printre primele
zece destinaţii de vacanţă din lume. Turismul are potenţialul de a contribui la ocuparea forţei de
muncă şi la creşterea economică, precum şi la dezvoltarea zonelor rurale, periferice sau mai puţin

22
Minciu, R., Ispas., A., op.cit., p. 90
23
Cristureanu., C., op.cit., p. 120
24
Nedelea, A., op.cit. p.72

11
dezvoltate.25 Având în vedere aceste caracteristici, sunt necesare statistici fiabile şi armonizate în
acest domeniu, precum şi în contextul mai amplu al politicii regionale şi politicii de dezvoltare
durabilă.
Turismul poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea regiunilor europene. Infrastructura
creată în scopuri turistice contribuie la dezvoltarea locală, iar locurile de muncă create sau
menţinute pot contribui la compensarea declinului industrial sau rural. Turismul durabil implică
protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi natural, de la artă la gastronomie şi la
conservarea biodiversităţii.
De altfel, Uniunea Europeană rămâne prima destinație turistică din lume, cu 370 de
milioane de turiști internaționali care au sosit în 2008, adică 40% din sosirile de turiști la nivel
mondial,26din care 7,6 milioane din țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), ceea ce
reprezintă o creștere clară în raport cu cele 4,2 milioane de sosiri înregistrate în 2004. Aceste
sosiri au generat venituri în valoare de 266 miliarde de euro, din care 75 de miliarde de euro
generate de turiști originari din afara Uniunii.27
În octombrie 2007, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „Agenda pentru
un turism european durabil şi competitiv”, care propunea acţiuni în ceea ce priveşte gestionarea
durabilă a destinaţiilor, integrarea preocupărilor privind durabilitatea în cadrul întreprinderilor şi
informarea cu privire la aspectele de durabilitate în rândul turiştilor.28
Tratatul de la Lisabona29 a recunoscut importanţa turismului – conturând o competenţă
specifică a UE în acest domeniu şi permiţând luarea de decizii prin majoritate calificată. Un
articol din Tratat privind turismul prevede că UE „completează acţiunea statelor membre în
sectorul turismului, în special prin promovarea competitivităţii întreprinderilor Uniunii în acest
sector”. „Europa, destinaţia turistică favorită la nivel mondial - un nou cadru politic pentru
turismul european” a fost adoptată de Comisia Europeană în luna iunie 2010. Această
comunicare are ca scop să încurajeze adoptarea unei abordări coordonate pentru iniţiativele

25
„Tendinţele tursmului”, European Comission, Eurostat, septembrie 2012, accesibil pe internet la adresa
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tourism_trends/ro
26
Barometrul OMT al turismului mondial, volumul 8, ianuarie 2010
27
Eurostat, Statistics in Focus, 23/2009 (Statistici privind balanța de plăți).
28
„Comunicare a Comisiei - Agenda pentru un turism european durabil şi competitive”, Accesul la dreptul Uniunii
Europene, EUR-Lex, 2007, accesibil pe internet la adresa http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52007DC0621:RO:NOT
29 Europa în secolul al XXI-lea, Tratatul de la Lisabona, Europa, accesibil pe internet la adresa
http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm

12
legate de turism şi a definit un nou cadru de acţiune pentru a mări competitivitatea turismului şi
potenţialul acestuia de creştere durabilă. Ea a propus o serie de iniţiative europene sau
multinaţionale – inclusiv o consolidare a bazei de cunoştinţe socioeconomice în domeniul
turismului – în scopul de a atinge aceste obiective.30
Rolul jucat de turism, atât pentru sectorul afacerilor, cât şi pentru cetăţeni, a crescut
considerabil în ultimele decenii. Conform estimărilor Direcţia Generală Întreprinderi şi Industria
Comisiei Europene, turismul reprezintă peste 5 % din UE-27. Sectorul cazărilor turistice asigură
2,4 milioane de persoane în UE-27 şi totalul ocupării locurilor de muncă în cadrul întregului
sector al turismului la nivelul UE-27 este estimat a fi între 12 şi 14 milioane de persoane
(conform estimărilor preliminare din conturile satelit ale turismului 31
Rezidenţii (cu vârsta de 15 ani şi peste) din UE-27 au efectuat 1055 de milioane de
călătorii de vacanţă în 2011. Călătoriile scurte (de la una la trei nopţi) au reprezentat puţin peste
jumătate (55,0 %) din totalul călătoriilor făcute (a se vedea tabelul 1), în timp ce aproximativ trei
sferturi (76,3 %) din toate călătoriile efectuate au fost către destinaţii interne, restul fiind în
străinătate.
Număr de călătorii (1000) Împărţirea tuturor călătoriilor în funcţie de
destinaţie şi durată (%)
Toate Călătorii Călătorii Călătorii Călătorii Călătorii Călătorii
călătoriile scurte lungi interne interne scurte în lungi în
(1-3 (peste 4 scurte lungi străinătate străinătate
nopţi) nopţi) (1-3 (peste 4 (1-3 nopţi) (peste 4
nopţi) nopţi) nopţi)
EU–27(1) 1 054 843 580 138 474 706 49.8 26.5 5.2 18.5
Belgia 11 280 4 299 6 980 16.2 9.4 21.9 52.5
Bulgaria 5 573 3 115 2 458 52.8 34.9 3.1 9.2
Republica 33 985 22 510 11 475 63.2 21.3 3.0 12.5

30 „Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Social şi Economic European şi
Comitetul Regiunilor - Europa, destinaţia turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul
European”, Accesul la dreptul Uniunii Europene, EUR-Lex, 2010, accesibil pe internet la adresa http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC0352:RO:NOT
31
„Tendinţele tursmului”, European Comission, Eurostat, septembrie 2012, accesibil pe internet la adresa
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tourism_trends/ro

13
Cehă
Danemarca 28 931 21 278 7 652 67.9 10.6 5.7 15.9
Germania 214 999 107 976 107 023 44.5 21.7 5.8 28.1
Estonia 2 236 1548 688 54.7 8.6 14.6 22.2
Irlanda (2) 10 638 5 559 5 079 39.7 11.3 12.6 36.4
Grecia (3) 12 103 5 608 6 494 45.1 46.1 1.3 7.6
Spania 121 484 80 590 40 895 64.0 28.1 2.3 5.6
Franţa 203 609 105 493 98 116 49.5 39.6 2.3 8.6
Italia (3) 71 264 33 673 37 591 42.8 38.1 4.5 14.7
Cipru 1 705 784 921 40.9 11.1 5.1 49.9
Letonia 4 187 3 277 909 70.3 7.4 8.0 14.4
Lituania 3 423 2 209 1 214 52.0 11.3 12.5 24.1
Luxemburg 1 340 529 811 <1 <1 39.3 60.5
Ungaria 19 272 13 513 5 759 62.1 18.1 8.0 11.8
Malta 422 240 182 45.5 5.2 11.3 38.0
Olanda 30 269 11 299 18 970 26.7 21.5 10.7 41.1
Austria 16 393 7 542 8 851 31.2 19.1 14.8 34.9
Polonia 30 828 16 287 14 541 50.2 35.8 2.6 11.3
Portugalia 11 096 7 543 3 553 65.4 25.5 2.6 6.6
România 12 490 7 325 5 165 57.8 35.3 <1 6.1
Slovenia 4 249 2 460 1 789 34.3 10.2 23.6 31.9
Slovacia 6 855 2 999 3 856 34.0 26.2 9.7 30.0
Finlanda 37 090 28 760 8 330 68.9 15.2 8.6 7.3
Suedia 42 198 27 247 14 951 55.9 19.4 8.7 16.1
Marea 116 925 56 475 60 451 42.7 19.4 5.6 32.3
Britanie
Norvegia 17 318 9 846 7 473 43.6 17.6 13.2 25.5
Elveţia (3) 15 554 6 431 9 123 25.4 14.6 16.0 44.1
Croaţia 7 093 3 858 3 181 39.9 31.5 14.9 13.7

14
Tabelul 1: Călătorii de vacanţă ale rezidenţilor (cu vârste de peste 15 ani), 2011 - sursa:
Eurostat

În unele state membre ale UE, mai mult de jumătate din numărul total de călătorii de
vacanţă au fost către destinaţii din străinătate; acesta a fost cazul pentru Luxemburg, Belgia,
Slovenia şi Ţările de Jos. Cu toate acestea, mai puţin de 10 % din călătoriile de vacanţă efectuate
de rezidenţii din România, Spania, Grecia şi Portugalia au fost în străinătate. Aceste cifre par a fi
influenţate atât de mărimea unui stat membru, cât şi de situarea sa geografică (în general, în ţările
mai mici şi situate în partea de nord a Europei a existat o tendinţă mai puternică de a călători în
străinătate).32
Se estimează că aproximativ 51,9 % din populaţia UE-27 a participat la activităţi de
turism în 2011, cu alte cuvinte a efectuat cel puţin o călătorie de cel puţin patru nopţi în cursul
anului. Din nou, se pot observa diferenţe mari între statele membre ale UE, deoarece rata
participării a variat de la 6,4 % în Bulgaria la 90,3 % în Cipru.
În ceea ce priveşte oferta, se estimează că peste 202 000 de hoteluri şi unităţi de cazare
similare au fost active în UE-27 în 2011; au existat aproape 271 000 de alte unităţi de cazare
turistică colectivă (de exemplu, terenuri de camping şi locuinţe de vacanţă). Hotelurile şi
unităţile similare au asigurat aproape 12,6 milioane de locuri, dintre care aproape jumătate
(46,4 %) s-au concentrat în trei dintre statele membre ale UE şi anume, Italia (2,3 milioane de
locuri), Spania (1,8 milioane de locuri) şi Germania (1,7 milioane de locuri). În 2011, turiştii
rezidenţi şi nerezidenţi (străini) au petrecut peste 1600 de milioane de nopţi în hoteluri şi unităţi
similare în UE-27.33
Perioada 2009-2010 (în special anul 2010) a fost caracterizată de o revenire neaşteptată a
turismului european, totuşi puţin mai înceată decât a altor regiuni datorită instabilităţii monedei
euro şi a crizei din Grecia. Se observă revenirea pe un trend ascendent a gradului de ocupare al
unităţilor de cazare, al înnoptărilor şi sosirilor. Cheltuielile alocate de turiştii rezidenţi ai Uniunii
Europene pe diferite tipuri de vacanţe a revenit pe un trend constant.

32
Ibidem
33
Ibidem

15
Rezultatele primelor studii statistice relevă faptul că anul 2011 a fost caracterizat de o
creştere a activităţii turistice, dar problemele economice existente reprezintă o ameninţare pentru
aceasta.
În ceea ce priveşte anul 2012, unul din evenimentele marcante a fost atingerea cifrei
record de un miliard de turişti internaţionali, conform OMT. Insistenţele făcute de OMT şi
WTTC guvernelor de a simplifica procedurile de eliberare a vizelor la începutul anului 2012 au
început să dea roade. Mai multe ţări le-au eliminat sau simplificat, chiar Comisia Europeană a
început să facă eforturi în acest sens.
Jocurile Olimpice de la Londra din acest an a fost unul dintre cele mai importante
evenimente sportive şi turistice. Potrivit datelor furnizate de VisitBritain, veniturile generate de
turiştii străini, în acest an, au dublat costurile Jocurilor Olimpice. Tot în Europa, mai exact în
Polonia şi Ucraina, a avut loc Campionatul European de Fotbal.34
În structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa
(79,5% din total turişti străini), iar dintre aceştia, 84,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii
Europene.
Sosirile în hoteluri deţin în luna decembrie 2013 o pondere de 71,9% din totalul sosirilor
în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna decembrie 2012, sosirile în
hoteluri în luna decembrie 2013 au fost în creştere cu 8,0%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, au înregistrat ce mai mare
pondere în Europa (78,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia, 85,4% au fost din ţările
aparţinând Uniunii Europene.35
În luna aprilie 2012, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, atât sosirile,
cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere
cu 18,9%, respectiv cu 11%. Comparativ cu luna aprilie 2011, în aprilie 2012 s-au înregistrat
creşteri la punctele de frontieră cu 4,8 % în ceea ce priveşte sosirile vizitatorilor din Europa.36

34
Margalina, Vasilica, O scurta retrospectiva a anului 2012 in turismul international, www.turismmarket.com, 27
decembrie 2012, accesibil pe internet la adresa http://www.turismmarket.com/o-scurta-retrospectiva-a-anului-2012-
in-turismul-international
35 Bratu, Iulian, Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012. Institutul Național de
Statistică a publicat date complexe cu privire la evoluția turismului din România în anul 2013,comparativ cu anul
2012, www.dcnews.ro, 4 februarie 2014, accesibil pe internet la adresa http://www.dcnews.ro/2014/02/cum-a-
evoluat-turismul-in-romania-2013-comparativ-cu-anul-2012/
36
Business Days.ro, Date economice pe scurt: rezerva valutară, producţia auto, producţia de oţel, fondurile UE şi
turismul, 01.06.2012, accesibil pe internet la adresa http://businessday.ro/06/2012/date-economice-pe-scurt-rezerva-
valutara-productia-auto-productia-de-otel-fondurile-ue-si-turismul/

16
După analiza sezonului de iarnă 2012-2013, Bulgaria are creşterea cea mai mare în UE
(+4,7%), la numărul de nopti petrecute in hoteluri si structuri de cazare similare, potrivit
Eurostat.
În 15 din cele 22 de state membre în care sunt disponibile date, nopţi petrecute în hoteluri
şi unităţi de cazare similare s-au înregistrat rate de creştere pozitive în timpul sezonului de iarnă
2012-13, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri au fost observate în Slovacia (+9,6%) şi Malta (+9,0%). Cu toate
acestea, această creştere pozitivă nu se reflectă în cifrele UE-28 în care s-a observat o scădere de
-0,4%.
Declinul raportat de către cinci ţări mediteraneene (Cipru, Italia, Spania, Slovenia şi
Grecia), dar, de asemenea, Finlanda şi Franta poate explica această scădere: 45% din toate
nopţile petrecute în hoteluri şi unităşi de cazare similare ale UE sunt cheltuite în aceste sâşapte
state membre.
Cele mai populare destinaţii pentru turiştii care călătoresc în afara şării lor în timpul
sezonului de iarnă 2012-2013 au fost Spania, Italia şi Austria. Fluxurile de la aceste trei ţări au
reprezentat aproape jumatate din toate nopţile petrecute de nerezidenţi în UE-28.37
Pentru o analiză concludentă a pieţei turistice Europene, a fost studiată evoluţia câtorva
indicatori specifici atât ofertei - numărul de locuri în unităţile de cazare turistică, gradul de
ocupare al unităţilor de cazare turistică, cât şi cererii şi consumului turistic - numărul total de
înnoptări, numărul total de sosiri, valoarea cheltuielilor efectuate de turiştii rezidenţi.
În urma analizei evoluţiei turismului în Uniunea Europeană, se pot formula următoarele
concluzii: Criza economică care a debutat la sfărşitul lui 2007 a fost puternic resimţită în Europa,
generând efecte negative şi în activitatea turistică. În urma analizei evoluţiei indicatorilor
statistici, se observă că perioada imediat următoare a fost caracterizată de scăderi semnificative a
numărului turiştilor, a gradului de ocupare al unităţilor de cazare, al cheltuielilor alocate
turismului. Acest aspect se datorează în principal schimbărilor intervenite în comportamentul de
consum. Scăderea veniturilor, instabilitatatea economică şi financiară, calamităţile naturale
(vulcanul din Islanda), au avut un impact negativ asupra consumatorului European mai ales în
ceea ce priveşte consumul turistic.

37
Travel Planner, Bulgaria ocupă locul 4 în UE după creşterea turismului de iarnă, accesibil pe internet la adresa
http://www.travelplanner.ro/blog/?p=839

17
În aceste condiţii de nesiguranţă economică, consumatorul de servicii turistice şi-a
schimbat comportamentul optând pentru excursii mai rare şi mai scurte, oferte speciale şi
discount-uri de preţ, excursii pe distanţe scurte cat mai apropiate de ţara de rezidenţă, eventual
city-break-uri. De asemenea, turistul a devenit foarte atent cu banii pe care îi alocă vacanţei în
sensul în care este dispus să aloce o sumă mai mică decat în anii precedenţi şi vrea sa se asigure
că în suma respectivă beneficiază de maximum de servicii38. Operatorii din turism au adaptat
oferta la cerere şi anume au fost nevoiţi să scadă tarifele pentru a atrage în continuare turişti.
Hotelierii au scăzut tarifele la serviciile de cazare. Agenţiile de turism s-au axat foarte mult pe
pachete turistice mult mai ieftine şi pe oferte speciale. De asemenea conceptul de early- booking
a luat amploare, turistul optând pentru o excursie achitată cu mult timp înainte cu condiţia să
beneficieze de discount. Rezervările pe internet au devenit din ce în ce mai populare, deoarece
turistul poate astfel sa îşi compună propriul pachet turistic la costurile pe care le doreşte.
În concluzie, deşi piaţa turistică a scăzut considerabil după anul 2007, Europa deţine în
prezent cea mai mare pondere atât în structurile de primire turistică, cât şi în ceea ce priveşte
înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică.

38
World Tour Organization UNWTO, http://www2.unwto.org/

18
II. Analiza pieţei turistice din România

II.1. Turismul românesc – scurt istoric

În România, turismul, ca fenomen social-economic, se integrează în economia unitară a


ţării, constituind o coordonată majoră a civilizaţiei societăţii noastre.
Elementele precursoare turismului pe pământul ţării sunt atestate documentar încă din
antichitate, când ele au apărut şi s-au dezvoltat, în forme embrionare, ca Băile Herculane, Ocna
Sibiului, Turda, Sovata, Buziaş etc.39
În evul mediu în condiţiile orânduirii feudale, turismul s-a manifestat sporadic pe
teritoriul ţărilor româneşti, mai restrâns decât în antichitate, datorită nesiguranţei drumurilor şi
concepţiilor mistice. Activitatea de turism colectiv se desfăşura, mai ales, sub forma turismului
de pelerinaj. Documentele vremii indică şi o formă de turism colectiv, de masă, determinată de o
serie de manifestări laice, etnofolclorice, cu prilejul unor momente festive, tradiţionale: sărbători
folclorice, târguri, hramuri, nedei etc.
Treptat se afirmă turismul balnear, acesta fiind menţionat în localităţile: Băile Felix în
sec. XV, Ivanda şi Lipova în sec. XVI, Bazna în sec. XVII, Băile Herculane în 1734, Olăneşti în
1760, Borsec în 1770, Vatra Dornei în 1788. 40
În secolul XIX, staţiunile balneoclimaterice cunosc o dezvoltare deosebită, astfel că până
la sfârşitul secolului existau 23 de staţiuni de interes general, 78 de interes local şi 38 de localităţi
cu izvoare minerale utilizate.
În a doua parte a secolului XIX apar primele asociaţii turistice, punând bazele turismului
organizat. Acest turism modern se caracterizează prin trăsături noi şi printr-o evoluţie a tipurilor
şi formelor sale, marcând substanţiale transformări cantitativ şi calitative privind structura
turismului.
Primele grupări, asociaţii sau societăţi care se înfiripă sunt: „Societatea Carpatină
Ardeleană”, înfiinţată la Braşov în 1873, este cea mai veche formă de turism organizat de pe
întregul teritoriu al ţării noastre şi care a activat până în anul 1881. La Sibiu se înfiinţează în
1880 „Societatea Carpatină Ardeleană” (prescurtat S.K.V). Societatea cu acelaşi nume din

39
Claudiu, Alexandru, Vitanos, Imaginea României prin turism, târguri şi expoziţii universale, în perioada
interbelică, Bucureşti, editura Mica Valahie, 2011, p. 158
40
Ibidem, p. 159

19
Braşov fuzionează în anul 1881 cu cea din Sibiu, devenind filiala braşoveană a acesteia.
Societatea din Sibiu a fost întemeiată de un grup de turişti – saşi şi români – având filiale în
următoarele localităţi: Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Făgăraş, Lupeni, Mediaş, Orăştie, Petroşani,
Reghin, Sebeş, Albă, Sibiu, Sighişoara, Timişoara, cu circa 5000 membri în total.41
În 1891 se înfiinţează la Cluj „Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor”, cea mai
veche asociaţie a turiştilor maghiari din Transilvania, cu o bogată activitate: circa 20 de cabane şi
refugii montane, precum şi Revista de Turism „Erdely” (Ardealul) , 1904-1940. La Sinaia s-a
înfiinţat la 1893 „Societatea Carpatină Sinaia”, cea mai veche formă de turism organizat din
vechea Românie, rezultat al iniţiativei istoricului V.A.Urechia, omului politic Tache Ionescu,
arhimandritului Nifon al Sinaiei şi altor amatori de călătorie prin munţi. Aici şi-au făcut ucenicia
viitorii animatori ai turismului românesc: Nicolae Bogdan, Mihai Gold-Haret, fraţii Alecu şi
Nestor Urechia, Bucură Dumbravă etc.42
În România postbelică, prima organizaţie de turism de tip nou, pe baze economico-
sociale, a fost turismul popular (1948-1950), care apoi devine Federaţia de turism - alpin. În anul
1955, se reînfiinţează Oficiul Naţional de Turism „Carpaţi”, înfiinţat în 1935. În 1957 se
constituie Asociaţia turiştilor din România , iar în 1968 Biroul de turism pentru tineret.
În 1971, ca urmare a dezvoltării continue şi progresive a turismului în România se
înfiinţează Ministerul Turismului şi Sporturilor, for de conducere, îndrumare şi coordonare
organizatorică, căruia îi sunt subordonate 40 de oficii judeţene de turism.
Pe lângă modernizarea şi transformarea vechilor staţiuni balneoclimaterice şi climaterice,
apar şi altele noi că: Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costineşti, Bâlea Lac, Durau, Piatră
Arsă.
Direcţiile prioritare de dezvoltare a turismului între anii 1976-1980 s-au orientat spre
valorificarea mai complexă a staţiunilor montane, cu potenţial turistic ridicat, spre dezvoltarea
staţiunilor balneoclimaterice cu o eficientă recunoscută şi modernizarea staţiunilor balneare şi
climaterice de pe litoral. Sunt sporite cu 35000 de locuri în formele de cazare de baza şi
complementare noi localităţi, staţiuni balneoclimaterice şi complexe turistice, cu precădere în
aria Carpaţilor, sunt amenajate noi mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine,
telescaune,teleschiuri, iar terapiile balneare sunt dotate cu tehnică modernă.

41
Filip, Paţac, „Istoria comerţului şi a turismului”, Timişoara: Editura Eurostampa, 2008, p.13
42
Ibidem

20
În 1982, baza tehnico-materială a turismului cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral,
peste 38000 de locuri în staţiunile montane de odihnă şi practicarea sporturilor de iarnă, în jur de
45000 de locuri în staţiunile de cură balneară şi aproximativ 20000 în cabane şi alte forme de
găzduire.
Gradul de utilizare a capacităţilor de cazare, pe total de ţară, a fost în medie de 75%,
cuprinzând toate formele de cazare între anii 1975-1989, fiind distribuite astfel: pe litoral 76,9%,
în staţiunile montane 73,7%, în staţiunile balneoclimaterice 87%, iar în celelalte centre turistice
de 70%.43
Gradul de ocupare a capacităţilor de cazare de către turiştii străini, calculat la om/zile
cazare, a fost de 35% pe litoral, 10% în staţiunile de munte, 3,9% în staţiunile balneoclimaterice
şi 11,3% în celelalte centre turistice.
După revoluţia din anul 1989, Frontul Salvării Naţionale (FSN) eradichează anumite legi
care au avut consecinţe negative asupra turismului, de exemplu legea care interzicea românilor să
găzduiască turiştii străini în casele proprii. După 1989, sosirile turiştilor internaţionali au crescut
la 1.6 milioane, deşi doar jumătate din ei vizitau ţară în scop turistic, iar cealaltă jumătate era
formată din ziarişti, reporteri şi reprezentanţi ai organizaţiilor de caritate.
În perioada post-comunistă, România a fost vizitată de turiştii din Europa Occidentală din
motive legate de anii socialişti şi de revoluţia din 1989 care a creat o imensă curiozitate pentru
vizitarea obiectivelor asociate cu prăbuşirea regimului comunist. România a încercat să
depăşească frontierele socialismului şi să încurajeze dezvoltarea turismului la începutul anilor
1990, prin utilizarea unui slogan care avea că scop atragerea cât mai multor turişti: „come as a
tourist, leave as a friend” {„vino turist, pleacă prieten”), dar România mai trebuia să-şi
actualizeze facilităţile turistice şi să administreze mai bine produsele turistice pe care încearcă să
le promoveze. 44
La începutul anilor 1990, Guvernul a încercat să dezvolte capacitatea turistică a
turismului rural, atunci când oamenii puteau, pentru prima oară, să primească străini în casele
lor. Interesul continuu al Guvernului pentru turismul rural s-a regăsit în crearea Comisiei pentru
Zonele Montane (1990) cu vagi responsabilităţi de organizare şi promovare a turismului rural,
urmată de o perioada de inactivitate totală a acestei Comisii. În 1994, Asociaţia Naţională a

43
Ibidem
44
Maria, Oroian, Marinela, Ghereş, „Economia şi managementul turismului”, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2013, p. 79

21
Turismului Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) a încercat să promoveze ideea turismului
rural, atât pentru vizitatori cât şi pentru cei care îi găzduiesc, prin implementarea unui program
ce oferea capacităţi de cazare turistică promovate prin intermediul unei reţele naţionale de
rezervare a structurilor de cazare.45
După perioada ce a urmat comunismului, au fost făcute anumite eforturi de promovare a
turismului, dar nu suficiente, în ciuda faptului că sosirile turiştilor pe teritoriul românesc au
crescut în fiecare an. Totuşi, România nu are destulă capacitate de cazare turistică nici măcar
pentru turismul domestic, ceea ce va afecta numărul turiştilor internaţionali care vor să viziteze
România.46

II.2. Forme şi repere ale turismului românesc

O posibilă clasificare a principalelor forme de turism practicate din România poate fi:47
1. turismul balneoclimateric - de exemplu: apele termominerale, sulfuroase, clorurate,
sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente în staţiunea Băile
Herculane; în prezent, în imprejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu
apă termominerală, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km;
2. turismul montan - predominant în Carpaţi;
3. turismul urban - se referă la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraşe, pentru
vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi diverse: Bucureşti, Braşov, Timişoara
etc.;
4. turism rural şi ecoturism;
5. turismul cultural - în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai
mare masură de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural-istorică a
obiectivelor turistice: mănăstiri, biserici, muzee, etc.);
6. turismul de afaceri - cu o dezvoltare crescândă în ultimii ani fără a se confunda cu
turismul urban;

45
Ibidem
46
Carmen, Boghean, „Economia turismului, specializarea Economia Turismului, Comerţului şi Serviciilor”,2006-
2007, p. 44
47
„România turistică”, Turism România, http://www.turisminromania.ro/romania_turistica/

22
7. turism de litoral - litoralul Mării Negre
De asemenea, principalele repere turistice din România sunt: capitala ţării (Bucureşti),
litoralul Mării Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunării,
Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai
frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri si biserici, ale căror
picturi exterioare (datând din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul
Transilvaniei, incluzând şi ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi
Nordul Olteniei.
Pe lângă aceste zone turistice în România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi staţiuni.
Ele includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitală a Moldovei), Cluj - Napoca (cel
mai important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi multicultural din
Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu, Sighişoara ,Fluviul
Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief alpin din România) sau
Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali încântă vizitatorul cu frumuseţea lor .
Locurile istorice şi mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu
numai, datorită legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).
În activitatea turistică internă se practică o gamă largă de forme şi aranjamente turistice,
determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile de realizare a
echilibrului ofertă-cerere, de paticularităţile organizării călătoriei. În general, formele de turism
pot fi definite prin aspectul concret pe care îl imbracă combinarea serviciilor
(transport,cazare,alimentaţie,agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi prin modalitatea
de comercializare a acestuia48.

1.3. Destinaţii turistice în România

Pe lângă litoralul Mării Negre există numeroase zone turistice care contribuie la
redresarea turismului românesc. Astfel, un exemplu de activitate turistică intensă o reprezintă
zona Maramureşului49.

48
Pompei, Cocean; Gheorghe, Vlăsceanu; Bebe, Negoescu; „Geografia generală a turismului”, editura Meteor
Press, 2002, p.9
49
Document de programare, Dezvoltarea turismului în Judeţul Maramureş, 2007-2013, Draft 4

23
În ultimii ani Maramureşul a devenit o destinaţie importantă a turiştilor străini datorită
resurselor turistice naturale (Rezervaţia naturală Pietrosul Mare - e inclusă în rândul
Rezervaţiilor Biosferei alături de Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat, rezervaţia Cheile
Tătarului, rezervaţia naturală Creastă Cocoşului, Rezervaţia Peştera cu oase - rezervaţie
speologică, etc) cât şi celor antropice: vestigii istorice (ruinele cetăţii Bogdan- Vodă, clădirea
Monetăriei Baia Mare, etc.), edificii religioase (traseul bisericilor de lemn: Dudeşti - Ieud -
Bogdan Vodă - Bârsana - Giuleşti - Budeşti - Fereşti - Vadu Izei – Rogaz, cea mai mare atracţie
turistică a Maramureşului o reprezintă bisericile din lemn, 8 dintre acestea fiind incluse în
patrimoniul UNESCO: Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserica” - 1720 din satul Bârsana,
Biserica „Sfântul Nicolae” - 1643 din satul Budeşti, Biserica „Cuvioasă Paraschiva” - 1770 din
satul Desesti, Biserica „Naşterea Maicii Domnului” - mijlocul sec.XVIII din satul Ieud, Biserica
„Sfinţii Arhangheli” - 1796 din satul Plopiş, Biserica „Cuvioasa Paraschiva” - 1604 din satul
Poienile Izei, Biserica „Sfinţii Arhangheli” - 1663 din satul Rogoz, Biserica „Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril” - 1767 din satul Surdesti), „Cimitirul Vesel” - Săpânţa este unic în lume,
coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizând ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază
vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.50
De altfel tot atracţie turistică o reprezintă Vestitele porţi maramureşene- sunt adevărate
„cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au că ornament elementul tradiţional
pentru „Ţara Maramureşului”: semnul soarelui, simbolul vieţii. Cele mai frumoase astfel de porţi
se întâlnesc în satele: Săpânţa, Vadul Izei, Desesti, Giuleşti.Regiunea Maramureş ete axată pe
trei tipuri de turism şi anume: turism de tratament şi recuperare - bazat pe ape termale şi
existenţa minelor de sare dezafectate. Apele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi
de agrement. Minele de sare închise şi lacurile sărate de la Ocna Şugatag şi Cojocna prezintă un
potenţial excelent de atragere a turiştilor din regiune şi din regiunile învecinate, turism montan -
în special pentru sporturile de iarnă şi cele extreme. Munţii Maramureşului, Rodna şi Ţibleşului
(staţiunile Borşa, Izvoarele, Mogoşa), turism cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe
evenimente şi turism în centre istorice. Tradiţiile populare bogate şi diversificate, dezvoltarea
artelor moderne şi existenţa vechilor capodopere arhitecturale sunt toate potenţiale atracţii
turistice.

50
Valea Ruscovei, judeţul Maramureş, Prezentare Maramureş, http://www.turismhutsul.ro/maramure351_27.html

24
Un alt exemplu de destinaţie turistică este Delta Dunării ce oferă posibilitatea de a
efectua o gama mai largă de activităţi de relaxare şi agrement decât în orice zona turistică fie
montană fie litorală.Principalele forme de turism ce se pot desfăşura în Delta Dunării sunt:
sejururi pentru odihnă şi pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului sportiv; turism
specializat pentru ornitologi, botanisti şi ihtiologi; cure heliomarine pe plajele de la Sulina, Sf.
Gheorghe şi Portiţă şi foto vânătoarea. Pe teritoriul Rezervaţiei au fost stabilite mai multe zone
turistice, delimitate în funcţie de accesibilitatea în zona, resursele turistice, baza tehnico-
materială şi cadrul natural nedegradat. Acestea sunt: Milă 23 - Milă 36; Matiţă - Bogdaproste;
C.A. Rosetti; Gorgova - Uzlina; Roşu - Puiu; Sulina - Sf. Gheorghe; Dranov - Razim; Sinoie;
Chilia - Pardina.
Transportul în Delta Dunării se poate efectua cu bărci sau şalupe, în funcţie de distanţe şi
de preferinţele turiştilor. Specialităţile culinare tradiţionale sunt, evident, preparatele din peste
proaspăt dar meniul este întregit de carne de pui, văcuţă, vânat, icre, legume, fructe, lactate. 51
Printre alte destinaţii turistice preferate de turişti se mai numără şi Carpaţii Meridionali.
Sunt cei mai înalţi şi mai masivi din întregul lanţ al Carpaţilor româneşti. Datorită trăsăturilor
reliefului, ei mai sunt numiţi Alpii Transilvaniei şi se întind de la Valea Prahovei, în est, până la
culoarul Timiş-Cerna, în vest. Lungimea totală a acestora este de circa 300 km, iar lăţimea
oscilează între 22/-5 km. Faţă de celelalte două ramuri ale Carpaţilor româneşti, care au o
orientare generală nord-sud, Carpaţii Meridionali sunt orientaţi pe direcţia est-vest.52 Aici se pot
practica mai multe tipuri de turism cum ar fi: turismul de afaceri (turismul de afaceri priveşte în
sens larg, călătoriile oameniilor pentru scopuri legate de muncă lor. Acest tip de turism nu
constituie o prioritate în această zona. Hotelurile din această zona au un grad de confort scăzut,
majoritatea fiind încadrate la o stea sau două. Acestea ar putea să ofere condiţii mai bune pentru
turismul de afaceri în special prin creşterea nivelului de confort, prin crearea de săli de
conferinţe, organizarea de evenimente), turismul cultural (potenţialul turistic cultural-istoric
cuprinde importante monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie şi
folclor, între cele mai importante sunt: vestigiile cetăţilor, fortificaţiilor şi construcţiilor
religioase dacice de la Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidaru, Piatră Roşie etc. din Munţii
Şureanu, vechi de peste 2060 ani,vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din

51
Nicoleta, Denisa, Oltei, „România frumoasă: Sulina”, 3 iulie 2012, http://www.instilulmeu.ro/romania-frumoasa-
sulina/
52
„Amicii munţilor”, 25 mai 2006, http://www.amiciimuntilor.ro/carpatii-meridionali

25
Depresiunea Haţeg,ruine ale castrelor şi băilor române de la Călan, Tibiscum, Băile Herculane,
Lainici şi Bumbeşti -Jiu etc.).53
De altfel se mai practică turismul urban, turismul ruaral şi ecoturism, turismul montan
(cel mai predominant în aceaasta zona putându-se practică diverse sporturi de iarnă: schiul pe
părţii amenajate şi neamenajate, alpinismul etc.), turismul balneoclimateric. În Carpaţii
Meridionali există un număr relativ mare de Parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: Parcul
Naţional Retezat inclus pe lista Naţiunilor Unite de parcuri şi rezervaţii naturale omoloage; alte
zone protejate de interes naţional în Munţii Bucegi, Piatră Craiului, Cozia, Grădiştea de Munte -
Cioclovina (Munţii Şureanu), Domogled - Valea Cernei; rezervaţii naturale: floristice şi
peisagistice în Munţii Cozia, Bucegi, Domogled - Munţii Mehedinţi, Piatră Craiului etc.;
rezervaţii speologice: peşterile Closani (Munţii Mehedinţi), Muierilor (Munţii Parâng), Sură
Mare şi Tecuri (Munţii Şureanu) etc; rezervaţii forestiere: Pădurea de castan de la Tismana
(Munţii Vălcan) etc. Aceste parcuri oferă peisaje variate şi atractive ce permit practicarea
turismului de odihnă.
Toate aceste zone turistice contribuie la atragerea unui număr cât mai mare de turişti în
România, dar litoralul se află printre primele locaţii turistice mai ales în materie de număr de
locuri de cazare .

II.4. Analiza pieţei turistice din Romania în perioada 2007-2013

În vederea formării unei viziuni de ansamblu asupra evoluției turismului în România în


perioada considerată, a fost analizată evoluția acelorași indicatori abordați în cazul Europei.
În urma acestei analize se poate constata că turismul românesc, ca și cel European, a fost
puternic afectat de criza economică care a debutat în 2007. Spre diferența de media Uniunii
Europene, România a continuat să se confrunte cu scăderi ale numărului de turiști. Lipsa unor
produse turistice naționale și a promovării lor, lipsa unui sistem de management al activității
turistice, instabilitatea politică și economică, imaginea nefavorabilă a României în Europa,
lipsurile la infrastructură, toate aceste probleme încă existente sunt explicația pentru scăderea
numărului de turiști în perioada analizată. Primele statistici pentru anul 2011 indică o ușoară

53
Marius, Boeriu, CPNT Braşov, 2005-2014, „Potenţialul turistic al Carpaţilor Meridionali”,
http://www.cpnt.ro/activitati-cpnt-mainmenu-33/6-articol1?start=1

26
creștere a numărului de înnoptări și de sosiri ale turiștilor în România. Acest aspect poate fi o
urmare a orientării turiștilor români către destinații turistice interne, și o orientare a turiștilor
străini către destinații turistice mai accesibile.
Numărul înnoptărilor și al sosirilor sunt, în perioada analizată, în neconcordanță cu
evoluția ofertei de cazare care este în creștere. Dezvoltarea excesivă și dispropoționată a
infrastructurii de cazare (axarea doar pe anumite zone) a afectat activitatea turistică și în acele
zone (apariția supraofertei de cazare) și la nivel național (prin concentrarea turiștilor doar în
anumite regiuni în defavoarea altora). Investițiile în activități de promovare ineficiente și foarte
costisitoare care nu au avut nici un rezultat indică decizii defectuoase. Operatorii din turism
preferă să promoveze exclusiv pachete turistice externe în loc să colaboreze pentru a concepe
produse turistice interne. Toate aceste probleme duc la concluzia că managamentul la nivel
național în ceea ce privește turismul este total defectuos și până nu se va constata o implicare și o
colaborare a operatorilor din turism împreună cu autoritățile competente, turismul românesc nu
se va dezvolta la adevărata lui capacitate.
În ciuda anilor economici dificili, atât hotelurile, cât şi pensiunile din România s-au
înmulţit perioada 2009-2011într-un ritm chiar mai mare decât în anii de boom imobiliar (2006-
2008). În 2011, Institutul Naţional de Statistică numără 1.319 hoteluri, cu 73 mai multe decăt în
2010. Dacă vorbim în procente, numărul de hoteluri şi moteluri a crescut cu 8% în 2011, faţă de
2010, iar în 2010 cu 6% faţă de anul anterior, în timp ce în anii pre-criză ratele de creştere nu au
depăşit 4%.54
Dacă ne referim la pensiuni, tendinţa a fost cu totul alta. După ce, în 2009, numărul
pensiunilor turistice şi agroturistice a crescut cu 7% faţă de anul anterior, criza a domolit
creşterea, la doar 1% în 2010 iar, din 2011. numărul lor a început chiar să scadă (-2% faţă de
2010).55
Mai relevant decât numărul total de hoteluri şi pensiuni este capacitatea de cazare,
exprimată în numărul de locuri disponibile pentru turişti înmulţite cu numărul de zile în care
unităţile de cazare sunt deschise, din care se exclud zilele în care unităţile sunt închise temporar
din lipsa de turişti, pentru reparaţii sau din alte motive. După acest criteriu, pensiunile nu doar că

54
Mihaela, Matei, „ANALIZĂ Evoluţia numărului şi capacităţii de cazare a hotelurilor şi pensiunilor din
România”, HotNews.ro, 27 septembrie 2013, http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15667920-analiza-evolutia-
numarului-capacitatii-cazare-hotelurilor-pensiunilor-din-romania.htm
55
Ibidem

27
nu au intrat pe o tendinţa descrescătoare, dar au crescut cu 10% în 2011 faţă de 2010 - ceea ce
înseamnă că s-au deschis pensiuni cu capacitate mare de cazare şi s-au închis pensiuni mai mici.
Hotelurile au crescut şi ele, cu 6% în aceeaşi perioada, sub creşterea per total a capacităţii de
cazare din România, aici incluzând şi moteluri, hosteluri, cabane, campinguri, tabere şi sate de
vacanţă. Creşterea per total a industriei a fost de 7% în 2011 versus 2010.
Aceste capacităţi de cazare au însă rate de utilizare foarte mici. După un maxim de 42%
atins în 2007 în cazul hotelurilor, această rată a scăzut la un minim de 29% în 2010, pentru a
reveni pe o uşoară tendinţa de creştere în 2011 (vezi grafic). Gradul de ocupare al pensiunilor
turistice, însă, este aproximativ la jumătate faţă de cel al hotelurilor, cu un maxim de 22% în
2007 şi 2008. În 2010, rată de ocupare a pensiunilor turistice a fost de doar 15%.
Comparând cu ratele de ocupare ale hotelurilor şi ale altor unităţi de cazare din Uniunea
Europeană, România nu stă foarte bine. În martie 2013, rată de ocupare de la noi a atins 32%,
faţă de 60% în Marea Britanie, 59% în Austria, 41% în Ungaria sau 36% în Polonia. Bulgaria s-a
situat după România la acest indicator, cu 27%.56

56
Ibidem

28
Figura 1 Ratele nete de ocupare pe camere în hoteluri şi alte unităţi de cazare în UE (%),
martie 2013 - sursa: Eurostat

Dacă ne referim la segmentarea capacităţilor de cazare din România în funcţie de


confortul oferit, se observă că, în anii 2010 şi 2011, a avut loc o scădere în număr şi capacitate a
hotelurilor şi pensiunilor de o stea şi două stele, în timp ce capacităţile de trei stele au avut cea
mai mare creştere (152 de hoteluri de 3 stele în plus în 2011 faţă de 2010 şi 137 de pensiuni de 3
stele în plus în 2011 faţă de 2010). Numărul hotelurilor de 5 stele a crescut cu 5 în 2011,
ajungând la un total de 24, în timp ce numărul hotelurilor de 4 stele a crescut cu 38 în aceeaşi
perioada, ajungând la un total de 194.57

57
Institutul Naţional de Statistică, Turismul României, Breviar statistic 2011

29
Fugura 2 - Evoluţia numărului structurilor de primire turistică pe categorii de confort din
România, 2010-2011, sursa: Institutul Naţional de Statistică

Institutul Național de Statistică58 a publicat date complexe cu privire la evoluția


turismului din România în anul 2013, comparativ cu anul 2012. În luna decembrie 2013,
comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu 8,5%, respectiv cu 9,1%.
Comparativ cu luna decembrie 2012, în luna decembrie 2013 la punctele de frontieră s-au
înregistrat creşteri atât la sosirile vizitatorilor străini (0,4%), cât şi la plecările în străinătate ale
vizitatorilor români (4,6 %). În anul 2013, comparativ cu anul 2012, sosirile şi înnoptările în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 3,5%, respectiv cu
1,1%. Decembrie 2013, comparativ cu decembrie 2012 Sosirile înregistrate în structurile de
primire turistică în luna decembrie 2013 au însumat 498,1 mii, în creştere cu 8,5% faţă de cele
din luna decembrie 2012. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni

58
Institutul Naţional de Statistică, Turismul României, Breviar statistic 2013

30
de cazare au reprezentat în luna decembrie 2013 81,8% din numărul total de sosiri, în timp ce
turiştii străini au reprezentat 18,2% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna
decembrie 2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea
mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (79,5% din total turişti străini), iar dintre aceştia,
84,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna decembrie
2013 o pondere de 71,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare.
Faţă de luna decembrie 2012, sosirile în hoteluri în luna decembrie 2013 sunt în creştere
cu 8,0%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2013 au
însumat 1.097,2 mii, în creştere cu 9,1% faţă de cele din luna decembrie 2012. Înnoptările
turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna
decembrie 83,5% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au
reprezentat 16,5%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire
turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (78,4% din total turişti străini), iar
dintre aceştia, 85,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în
luna decembrie 2013 a fost de 2,3 zile - la turiştii români, iar la turiştii străini - a fost de 2,0
zile.59
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna decembrie 2013 a fost de 18,8% pe
total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna decembrie
2012. La hoteluri s-au înregistrat indici de utilizare a locurilor de cazare în luna decembrie 2013
de 22,7%. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în
luna decembrie 2013 de 509,9 mii, în creştere cu 0,4% faţă de luna decembrie 2012. Majoritatea
vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,4%). Din statele Uniunii Europene s-au
înregistrat 62,6% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii
Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (34,4%), Bulgaria (25,2%),
Germania (9,7%), Italia (7,1%), Austria (5,0%) şi Polonia (3,6%). Plecările vizitatorilor români
în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna decembrie 2013 de 745,7 mii,
în creştere cu 4,6%, comparativ cu luna decembrie 2012. Mijloacele de transport rutier au fost
cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,3% din

59
Iulian Bratu, „Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012”, DCnews, 3 februarie 2014,
http://www.dcnews.ro/cum-a-evoluat-turismul-in-romania-2013-comparativ-cu-anul-2012_420742.html

31
numărul total de plecări. 2013 comparativ cu 2012 Sosirile înregistrate în structurile de primire
turistică în anul 2013 au însumat 7.918,5 mii, în creştere cu 3,5% faţă de cele din anul 2012.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în anul 2013 78,3% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au
reprezentat 21,7% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din anul 2012. În ceea ce
priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au
deţinut-o cei din Europa (80,5% din total turişti străini), iar din aceştia 85,7% au fost din ţările
aparţinând Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în anul 2013 o pondere de 74,7% din
totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de anul anul 2012,
sosirile în hoteluri în anul 2013 sunt în creştere cu 2,4%. Înnoptările înregistrate în structurile de
primire turistică în anul 2013 au însumat 19.301,8 mii, în creştere cu 1,1% faţă de cele din anul
2012. 60
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în anul 2013 82,0% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor
străini au reprezentat 18,0%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de
primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,5% din total turişti
străini), iar din aceştia 84,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a
şederii în anul 2013 a fost de 2,6 zile la turiştii români, iar la turiştii străini - a fost de 2,0 zile.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2013 a fost de 25,2% pe total structuri de
cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2012. La hoteluri s-au
înregistrat indici de utilizare a locurilor de cazare în anul 2013 de 31,6%. Sosirile vizitatorilor
străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2013 de 8.018,6 mii, în
creştere cu 1,0% faţă de anul 2012. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în
Europa (93,9%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,8% din totalul sosirilor
vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au
înregistrat din Ungaria (30,6%), Bulgaria (24,1%), Germania (9,5%), Italia (7,0%), Polonia
(6,4%) şi Austria (4,2%). Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de
frontieră, au fost în anul 2013 de 11.364,4 mii, în creştere cu 1,9%, comparativ cu anul 2012.61

60
Ididem
61
Ididem

32
Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru
plecările în străinătate, reprezentând 77,4% din numărul total de plecări.
Putem concluziona că investiţiile în hotelurile româneşti nu s-au cramponat de condiţiile
economice dificile din ultimii ani din România. La nivel global însă, serviciile de cazare au
înregistrat o stagnare, dublată de constrângeri de capital, cu un impact negativ asupra capacităţii
şi / sau a dorinţei companiilor hoteliere şi ale proprietarilor de a face investiţii în portofoliu.
Însă, pe măsură ce sectorul cazărilor îşi revine, hotelierii au început din nou să facă
investiţii. Conform unui studiu publicat de New York University, se estimează că doar în S.U.A.
cheltuielile investite în acest sector s-au mărit cu 5 miliarde de USD în 2012, o creştere 33% faţă
de valoarea de 3,8 miliarde de USD înregistrată în 2011. Companiile hoteliere internaţionale au
prevăzut, de asemenea, fonduri suplimentare destinate unor viitoare alimentari de capital pentru
proprietăţilor lor. Marile lanţuri hoteliere din Europa şi Asia au angajat cheltuieli de capital de
ordinul miliardelor în 2012. Ceea ce se poate traduce pentru România într-o intensificare a
competiţiei cu ofertele de la nivel global, de aceea trebuie să menţinem pasul cu ritmul lor de
investiţii.62

II.5. Tendinţe ale dezvoltării turismului în România pentru anul 2014

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate,


având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și
internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă
(5,8% din totalul locurilor de muncă).63 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură
importantă din sectorul de servicii.
După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul
țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de
8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6

62
Mihaela, Matei, „ANALIZĂ Evoluţia numărului şi capacităţii de cazare a hotelurilor şi pensiunilor din
România”, HotNews.ro, 27 septembrie 2013, http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15667920-analiza-evolutia-
numarului-capacitatii-cazare-hotelurilor-pensiunilor-din-romania.htm
63
„Country/Economy Profiles: Romania, Travel&Tourism”, World Economic Forum, 11 ianuarie 2008.

33
milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de
euro.64
În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane. În
anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane.65
În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai
puțini decât în 2009.66 Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc
turiști străini. De asemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri,
pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.
Principalele tendințe de călătorie în rândul turiștilor români pentru anul 2014 sunr:
creșterea spectaculoasă a rezervărilor tip early booking, dezvoltarea segmentului de vacanțe
exotice precum și creșterea valorii vacanței.67
„Una dintre principalele tendințe de călătorie în rândul turiștilor români o reprezintă
creșterea rezervărilor early booking. Pentru sezonul de vară 50% din pachete se vând în perioada
early booking. Comportamentul consumatorilor români se schimbă, aceștia au început să își
planifice din timp vacanțele. O altă tendință vizibilă este creșterea masivă a segmentului de
vacanțe exotice. Destinații precum Republica Dominicană, Maldive, Thailanda sau Tenerife au
ajuns să coste la fel ca vacanțele în Turcia. Practic diferența nu mai e la preț ci la distanță. În
perioada de iarnă de exemplu am avut chartere cu plecare din București către destinații exotice,
unde au plecat 400 de români. O altă tendință pe care am observat-o a fost creșterea valorii
vacanței. Românii sunt dispuși să plătească din ce în ce mai mult pe vacanțe”, a declarat Cosmin
Marinof, Directorul Național de Vânzări TUI TravelCenter prin Eurolines.
Şi celelalte companii membre ale grupului Eurolines vor înregistra majorări importante
ale cifrei de afaceri în acest an.
 NOVA TRAVEL - tour operatorul Grupului, estimează o creştere a cifrei de afaceri de
peste 30% în 2014 comparativ cu 2013, până la nivelul de aproximativ 35 milioane lei.

64
„Turismul a atras în 2005 investiții de 400 milioane de euro”, Gândul.info, publicat la 29.12.2005, ultima
actualizare la 17.10.2011, http://www.gandul.info/stiri/turismul-a-atras-in-2005-investitii-de-400-milioane-de-euro-
255059
65
Gabriel, Dogaru, „Agentiile de turism, la un pas de a prelua puterea”, 30 Mai 2005, wall-stret.ro,
http://www.wall-street.ro/articol/Turism/3547/Agentiile-de-turism-la-un-pas-de-a-prelua-puterea.html
66
„Numărul turiștilor de pe litoral, mai mic cu 15% decât în 2009”, 23 sep 2010, mediafax.ro,
http://www.mediafax.ro/economic/numarul-turistilor-de-pe-litoral-mai-mic-cu-15-decat-in-2009-7379796
67
„TUI TravelCenter: Tendințe de călătorie ale românilor și previziuni pentru 2014”, Horeca, publicat la 28
februarie 2014, http://horeca.ro/articole/turism/3523-tui-travelcenter-tendinte-de-calatorie-ale-romanilor-si-
previziuni-pentru-2014.html

34
Nova Travel va extinde în acest an numărul curselor charter marca TUI, introducând noi
destinaţii în portofoliul său, respectiv către Spania (insulele Mallorca şi Tenerife) şi
Grecia (Santorini, Zakynthos şi Mykonos). În vârf de sezon, Nova Travel va opera până
la 16 curse charter pe săptămână către destinaţii din Turcia, Grecia şi Spania.
 DANUBIUS TRAVEL - tour operatorul Grupului Eurolines specializat pe incoming
(turişti străini care călătoresc în România) şi business travel, va avea o creştere de
aproximativ 35% a cifrei de afaceri în anul 2014, comparativ cu anul 2013, ajungând la
aproximativ 37 milioane de lei. Numărul de turişti străini care vor veni în România prin
intermediul Danubius Travel va creşte cu 55% în acest an, ajungând la 100.000 de
persoane.
Ciprian Popescu, Directorul General al Danubius Travel a declarat că rezultatele
înregistrate în 2013 arată că turiștilor străini le suscită interesul destinația numită România.
„Incoming-ul trebuie să echilibreze outgoing-ul într-o țară care se respectă. Cheia stă în
promovare”, a declarat acesta. Putem face incoming pentru că avem cu ce. Aproape 100% din
străinii care vin în România sunt satisfăcuți. Problema stă la imaginea generală a României în
străinătate care este proastă. Avem nevoie de o campanie de țară”, a declarat și Dragoș
Anastasiu.
 Afacerile ROMBUS TRANSPORT, compania care se ocupă de transportul de persoane
sub brandul Eurolines în cadrul Grupului, se vor majora cu 7% faţă de nivelul înregistrat
anul trecut, până la aproximativ 22 milioane de lei.
Pentru anul 2014, grupul Eurolines estimează o creștere a cifrei de afaceri de minim 20%,
până la 400 milioane lei.
În ceea ce privește investițiile programate pentru 2014, anunţă continuarea investiţiilor
atât în înnoirea flotei de autocare şi în creşterea celei de rent-a-car, în dezvoltarea reţelei sale de
agenţii de turism şi introducerea unui nou concept de agenţie, în tehnologie şi în online, precum
şi în crearea unui training center intern.68

68
Ibidem

35
III – Analiza pieţei turistice din staţiunea Mamaia

III.1. Perspectivele dezvoltǎrii litoralului românesc

Evoluţia activităţii turistice pe litoralul românesc a înregistrat de-a lungul anilor suişuri şi
coborâşuri. Începand cu anul 1990 cererea turistica pentru produsul turistic „litoral” s-a
caracterizat printr-o reducere permanentă, atât pe plan intern cât şi pe plan extern.
Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea
apelor marine este influenţată de două principale categorii de surse de poluare:69
Dunărea şi celelalte râuri care se varsă în colţul nord-vestic al bazinului pontic.Prin
volumul mare de apă transportată anual,precum şi prin suprafaţa extinsă a bazinului hidrografic
din care se constituie,aceste râuri au o contribuţie majoră în privinta aportului de poluanţi în
Marea Neagră.
Activităţile locale-surse de poluare cu importanţă locală, provenind în special din
jumătatea sudică a zonei (Năvodari-Vama Veche), puternic urbanizată, care exercită puternice
influenţe poluante asupra mediului marin (descărcâri de ape uzate menajere şi
industriale,activităţi portuare,turism,etc.), care se suprapun celor provenite din arealul nord-
vestic.
Se constată la noi în ţară o agravare generală a fenomenelor de eroziune litorală cauzată,
in special de factori ca:
 lucrările hidritehnice de amenajare a râurilor şi în special indiguirea canalului Sulina au
provocat micşorarea aportului de aluviuni în secţiunea de vărsare în mare,dezechilibrând
bilanţul sedimentar al litoralului aferent;
 constucţiile şi lucrările costiere (ex.portul de la Agigea),prin modificarea conturului
malului şi intervenind în regimul local al valurilor şi curenţilor din zona litorală,au
interceptat şi fluxul aluvionar morfologic preexistent;
 exploatările de nisip de pe plajă pentru utilizări în industrie şi în construcţii;
 efectuarea unor lucrări de consolidare locală, în afara unei concepţii unitare de
consolidare a întregului litoral,a contribuit la erodarea plajelor situate în aval

69
Demirbec, Maifer –Remzie, Bulgaru, Mircea, „Perspective de dezvoltare ale turismului dobrogean”, Bucureşti,
Editura Matrix, 2003, pp.75-78

36
Astfel în ultimii ani s-a tot încercat modernizarea litoralului românesc prin rezolvarea
parţială a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului, dar o schimbare
majoră nu se vede încă. Deşi unele unităţi au beneficiat de investiţii de modernizare şi ridicare a
nivelului de confort, la altele însă , gradul de uzură s-a accentuat,iar calitatea serviciilor s-a
deteriorat,ducând la declasarea acestora; de asemenea s-a investit în construirea de capacităţi da
cazare noi.

III.2. Potenţialul turistic al litoralului românesc


III.2.1. Potenţialul turistic natural

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km


sunt în judeţul Constanţa), între Capul Midia la nord şi Vama Veche la sud. Plaja, cu o lăţime de
circa 150 - 200 m, are nisip fin în cea mai mare parte şi o pantă lină, uşor accesibilă. Marea
Neagră prezintă o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mări şi îi măresc funcţia
turistică70:
 prin salinitatea redusă a apelor sale favorizează practicarea spoturilor nautice şi a
scufundărilor subacvatice;
 în sezonul estival, nu prezintă curenţi de mare intensitate si valurile nu ating înălţimi
mari;
 este lipsită, practic, de maree si staţiunile oferă turiştilor plaje uscate, în mod
permanent;
 ţărmul coboară lin, fără adâncimi bruşte şi nu prezintă stâncării şi pietriş care,în
cazul altor riviere, stânjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o
plajă acoperită cu nisipuri fine,curate,adânci şi moi,oferind condiţii excelente pentru
helioterapie;
 fauna mării este lipsita de elemete periculoase, permiţând astfel, fără resticţii, băile
de mare;

70
Ibidem, p. 60

37
 aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din
sfărâmarea valurilor şi care plutesc în aer, conţin microelemente care intră în
compoziţia apei de mare, iar inhalarea acestora ajută la mineralizarea organismului.
Relieful litoralului românesc este determinat de interacţiunea dintre Podişul Dobrogei şi
Marea Neagră - de-a lungul coastei, trecerea între podiş şi platforma mării se face lin, pe o pantă
uşoară, cu numeroase plaje. În plus, dat fiind ca Marea Neagră este lipsită de curenţi puternici de
litoral, de plante sau de peşti periculoşi, iar mareea este ca şi inexistentă (10 - 20 cm), litoralul
românesc este locul ideal pentru băi de mare şi sporturi nautice.71
Clima este temperată cu o medie de temperatură de 24˚C în lunile iunie-august. Acest
climat marin liniştit şi plăcut conferî în plus litoralului românesc calităţi remarcabile.
Hidrografia: Apa Mării Negre are o salinitate mai redusă şi fara maree. Întreaga zonă
dispune de plaje întinse şi insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu
ape dulci sau sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe alocuri faleze înalte. Litoralul
românesc dispune de diverse resurse balneare (ape minerale şi mineralizate, nămoluri
terapeutice), oferite de lacurile aşezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun,
Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Năvodari, Tasăul.
Flora si fauna: Deşi nu prezintă o faună si floră foarte variate, trebuie menţionat că în
Marea Neagră există o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni şi care nu se apropie
niciodată de ţărm. Plajele de pe litoral au o lăţime generoasă - 150 - 200 m, şi sunt armonios
îmbinate cu porţiuni verzi alcătuite atât din arbori autohtoni, cât şi din palmieri şi plante exotice
precum şi porţiuni cu gazon si flori.72
Ariile naturale protejate conservă diverse specii floristice, faunistice, formaţiuni
geologice vechi, multe având caracter de unicat.Printre acestea se numără: Peştera „Gura
Dobrogei” (Târguşor), Pădurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pădurea Comorova (Mangalia) .
Pădurea Hagieni – în apropiere de Mangalia, la 12 km vest de ţărmul mării. Ocupă cca
400 ha şi este o pădure de tip submediteranean.
Peştera de la Limanu – importantă rezervaţie speologică;nu este inclusă in circuitul
turistic.

71
„MAREA NEAGRĂ - Litoralul românesc”, Wordpress, http://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/
72
Ibidem

38
Reciful jurasic de la Topalu – între Cernavoda si Hârşova, pe malul Dunării, la 3 km de
comuna Topalu. Ocupă o suprafaţă de 8 ha şi cuprinde un complex de calcare de vârstă jurasică,
corali, resturi de viermi, spongieni calcaroşi, etc
Punctul fosilifer Cernavodă – În sudul Văii Carasu, langă Cernavodă. Ocupă o
suprafaţă de 3 ha şi cuprinde o bogata fauna fosilă (72 specii). A fost declarat monument al
naturii.
Peştera „La Adam” (Târguşor) – cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara
(39 specii).
Masivul geologic Cheia (Târguşor) – pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului
Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi adăposteşte 565 specii rare de floră.
Rezervaţia Fântaniţa Murfatlar – langă podgoria Murfatlar, pe partea stanga a şoselei
Constanţa-Ostrov. Rezervaţia este ocrotită de lege şi adăposteşte specii rare, precum: usturoiul,
inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de stepă. În această
zonă trăieşte broasca ţestoasă dobrogeana. Canaralele din portul Hârşova – pe malul Dunării,
lângă ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocupă o suprafaţă de 5 ha şi a fost declarat
monument al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc. 73
Lacul Techirghiol – are proprietăţi curative, fiind bogat în cloruri de sodiu şi de
magneziu, iodură de sodiu şi namol sapropelic, indicat în afecţiunile reumatice cronice,
ortopedice, tulburări endocrine, boli de piele.

III.2.2. Potenţialul turistic antropic

Ţărmul românesc al Mării Negre oferă condiţii extrem de favorabile practicării turismului
estival. Numărul mare de staţiuni care au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepând
cu vechile băi Movila (Eforie Sud), continuând cu Mamaia, inaugurată in 1906 şi până la
staţiunile aparute în ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn)
confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflată pe
malul Lacului Sinoe. Colonie grecească, vestitul oraş a fost ridicat în urmă cu peste 2.600 de ani,
însă a fost scoasa la lumina începând cu anul 1914, de către marele istoric şi arheolog Vasile

73
Turism, Cheile Dobrogei, Ministerul dezvoltării regionale şi turismului, http://www.histria-
cheiledobrogei.ro/Turism-3/Cheile-Dobrogei-6

39
Pârvan. Alte vestigii istorice se găsesc la Tomis (actualul oraş Constanţa), cel mai important port
la Marea Neagră. La Tomis şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii marele poet latin Ovidiu, a cărui
statuie, creată de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, mai poate fi admirată şi astăzi. Rămăşiţele
vechii civilizaţii se întâlnesc în oraşul de azi la tot pasul - mai pot fi văzute resturile zidului
roman care închideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preţios complex
arhitectural descoperit74. Prin concepţia artistică şi dimensiunile sale, mozaicul de la Constanţa
se numără printre primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astăzi
(Callatis înseamna în limba greacă "cea mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc
activitatea artistică care se desfăşura în această cetate. Aici se găseşte cel mai vechi document
latin din toată Europa de sud - est.
La aproape 100 km vest de litoral se află un complex arheologic de o însemnătate
deosebită, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul ţării
noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani şi vestigiile cetatii
Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular
impresionant, construit pentru a comemora victoria împăratului Traian asupra dacilor. Ruinele
sunt mărturii ale vieţii înfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un
adevărat izvor de informaţii în piatră privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaţa şi
infăţişarea strămosilor romanilor.
Pe lângă acestea, sunt de menţionat şi Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de
Istorie din Constanţa, Moscheia din Constanţa şi din Mangalia, Biserica Sf. Petru şi Pavel din
zona istorică a oraşului Constanţa, Muzeul Folcloric etc.
Obiective turistice de pe litoral
Cazino Paris Constanţa -Construit in 1909, a fost inaugurat în august 1910; designul a
fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905,
architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, însă primul proiect a fost selectat).
Cazinoul a fost, decenii la rand, construcţia reprezentativă a oraşului , un adevărat simbol pentru
Constanţa; totodată construcţia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" în
România.În perioada 1985-1987 clădirea a fost renovată, iar mobila a fost complet schimbată.
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost infiinţat în anul 1878
însă nu a avut un sediu stabil decât începând cu anul 1914. În 1977, cu ocazia aniversarii unui

74
Vasile, Glăvan, „Turismul în România”, Bucureşti, Editura Economică, 2000 p. 299

40
centenar de la revenirea Dobrogei la statul român, muzeul a fost reamenajat în forma
actuală.Muzeul este găzduit într-o clădire monumentala ( fostul sediu al primăriei din Constanţa
), construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile Ştefănescu. Muzeul de Istorie
Naţionala şi Arheologie din Constanţa este a doa instituţie de acest fel din România (după cea
din Bucureşti), având un patrimoniu impresionant şi o bună reprezentare a istoriei Dobrogene din
paleolitic şi până în prezent. Dintre exponatele celebre enumerăm: şarpele Glycon, divinitate a
casei şi familiei, sec. 2-3 d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraşului şi portului, sec. 2-3
d.H.Gânditorul de la Hamangiasi şi femeia sa - arta neolitica descoperită la Cernavoda, osala
dedicată poetului Publius Ovidius Naso şi un amplu lepidarium, în curtea muzeului.
Acvariul din Constanţa a fost inaugurat la 1 Mai 1958 şi de atunci s-a remarcat printr-o
activitate ştiinţifică complexă, dedicată nevoii umane de a se apropia de natură. Situat chiar în
faţa cazinoului din Constanţa, acvariul invită vizitatorii să facă o incursiune fascinantă in
minunata lume subacvatică. Aici se poate admira fauna acvatică formata din peşti exotici şi
autohtoni, atât de apă dulce cât şi de apă sarată. Totodată la acvariul din Constanţa se pot vedea
specii de nevertebrate de apă dulce.Se pot admira aici, specii de peşti din lacurile de pe coasta
Mării Negre din Delta Dunării, din Marea Neagră, din zonele tropicale şi subtropicale. Aici se
află o importantă colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea Neagră.
Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc în captivitate de peste 15 ani. Tot la
acvariul constanţean se pot admira specii interesante de pe coasta Mării Negre (vulpe de mare,
pisica de mare, căluţul de mare, peştele dragon, pestele scorpion) precum şi specii migratoare din
Mediterană(hering/macrou)
Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa. A fost construit între anii 1858-1860,
în amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin în secolul 13. Farul octogonal
are o înălţime de 8 metri iar în vârf are o cupolă metalică.
Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constanţa este un monument de
arhitectură construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale româneşti.
Monumentul a fost construit în anul 1910 de către arhitectul V. Ştefănescu. Moscheea a fost
construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. In moschee se afla cel mai mare covor
oriental din România , vechi de 200 de ani, având o suprafaţă de 144 mp şi cântărind 500 de kg.
Acest covor a aparţinut sultanului Abdul Hamid. Turiştii au posibilitatea de a urca în minaretul
înalt de 47 m, de unde poate admira o superbă panoramă asupra zonei vechi a oraşului.

41
Moscheea a reprezentat un cadou făcut de regele Carol I către comunitatea musulmană din
Dobrogea şi a fost inaugurată chiar în prezenta regelui.
Ansamblurile şi lăcaşurile de cult din judeţul Constanţa se individualizează prin
valoarea arhitecturală, artistică şi ca elemente spirituale păstrătoare ale tradiţiilor religioase din
această zonă: catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, biserica ortodoxă Adormirea
Maicii Domnului (una din cele mai vechi biserici din oraş), biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli
Mihail si Gavril, mănăstirea Sfânta Maria (în Techirghiol), mănăstirea Dervenţ, mănăstirea
Peştera Sfântul Apostol Andrei ( considerată primul lăcaş de cult din ţară şi poarta de patrundere
a creştinismului in România), Geamia Hunchiar, etc.
Monumentele şi siturile arheologice sunt în număr foarte mare, atestând vechimea
culturii şi civilizatiei romanesti. Constanţa – ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta,
apeductele, galeriile subterane, bazilica, cripta pictată şi amfiteatrul roman. Mangalia – ruinele
oraşului antic grecesc Callatis, zidul de apărare, bazilica creştină, aşezarea medievală timpurie.
Cernavodă– aşezarea neolitică a bronzului, cultura Cernavodă, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea
daco-romană cu urme ale valului lui Traian şi ruinele de cetate feudală. Hârşova – ruinele cetăţii
Carsium, ruinele cetăţii prebizantine şi ale cetăţii feudale. Basarabi – complexul rupestru în
calcar, biserica din cretă. Albeşti – aşezarea greacă indigenă, fortificaţia elenistica, pietrele de
sanctuar getic, aşezarea romano-getică. Istria – aşezarea neolitică, ruinele cetăţii şi aşezarii
civile greceşti Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. Ostrov – insula
„Pacuiul lui Soare”, aşezarea şi necropola Hallstadt, cetatea bizantină şi feudală timpurie.
Capidava – aşezarea civilă dacică, fortificaţia romană, castrul roman, instalaţiile portuare,
castrul roman militar, ruinele unei cetăţi romano-bizantine.

III.3.Staţiunile turistice pe litoral românesc

Staţiunea Mamaia75 este cea mai renumită staţiune de pe litoralul românesc. Situată la N
de Constanţa între Marea Neagră şi Lacul Siutghiol este staţiunea de pe litoral cu cea mai mare
capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staţiunea Mamaia a fost inaugurată în 1906 şi
a devenit în scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turiştii din România.
Mamaia este unică prin lăţimea foarte mare a plajei (peste 100 m)şi lungimea de peste 8 km În

75
Descriere Mamaia, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_mamaia.htm

42
ultimii ani în statiunea Mamaia s-au facut investiţii majore în renovarea şi dotarea unitatilor
hoteliere şi in infrastructura staţiunii. Staţiunea Mamaia a fost imbogaţita cu un mare număr de
fântani arteziene, palmieri, locuri de promenadă, locuri de joacă pentru copii, terenuri sportive,
locuri de distracţie. Una dintre principalele atracţii ale staţiunii este parcul acvatic AquaMagic
.În anul 2004 a fost inaugurată Telegondola - o instalaţie de transport pe cablu, care permite
traversarea aeriana a statiunii oferind o panoramă superbă asupra staţiunii Mamaia, Mării Negre
şi Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic în România şi unul din putinele proiecte de acest fel
din lume. Traseul Telegondolei începe în dreptul parcului acvatic Aqua Magic, se deplasează
deasupra hotelurilor ( la o înălţime maximă de 50 m) şi se termină după cazinoul din Mamaia.În
ultimii ani Mamaia a devenit staţiunea cu cel mai înalt standard turistic din Romania. Turiştii
sosiţi în staţiune se pot caza atât în hoteluri de 1 stea cât şi în unităţi de cazare luxoase cotate cu
5 stele.
Eforie Nord76 a fost înfiinţată în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a
construit aici un sanatoriu balneoclimateric. Eforie Nord este a doua statiune ca mărime şi este
situată la 14 km de Constanţa. În partea de sud-vest se află lacul Techirghiol cunoscut pentru
propietatile curative ale namolului astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear. Staţiunea
are o largă deschidere spre mare şi o faleză de peste 30 m înălţime. Plaja de peste 3 km lungime
are si portiuni ce ating 100 m in latime. Un aer de prospetime este dat de cele peste 30 ha de
spaţii împădurite din staţiune. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi pana la 19000 de
turişti . Baza de tratament funcţionează pe tot timpul anului spaţiile de cazare fiind încălzite în
perioada sezonului rece. În bazele de tratament din Eforie Nord se tratează afecţiuni
reumatismale inflamatorii şi degenerative, bolile sistemului nervos periferic, tulburări de
circulaţie, afecţiuni dermatologice, obezitate, afecţiuni respiratorii, sterilitate, rahitism,
neurastenie. Tot aici se fac tratamente de întreţinere şi înfrumuseţare folosind produse renumite
cum ar fi: Gerovital, Pell Amar, Boicil... Din anul 2003 funcţionează în cadrul Complexului
Europa, un modern centru de sănătate şi întreţinere " Dr. Ana Aslan". O infrastructură
diversificată, bazele de agrement ( terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activitati nautice,
etc. ) şi farmecul ambientului local sunt garanţia petrecerii unui concediu agreabil pe litoralul
Mării Negre.

76
Descriere Eforie Nord, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_eforie_nord.htm

43
Eforie Sud77 este o staţiune estivală integrată oraşului Eforie (9.461 locuitori la 1 iulie
1991), aflată în extremitatea sud-estică a României, în Judeţul Constanţa, pe fâşia de litoral
cuprinsă între Marea Neagră şi Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul mării, la 5 km distanţă de
Eforie Nord şi la 19 km distanţă de Constanţa. Clima marină cu veri fierbinţi (temperatura medie
în luna iulie depăşeşte 22°C), şi ierni blânde, cu strat subtire de zapada (temperatura medie in
ianuarie este de 0°C), precipitaţii scăzute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minimă,
soarele străluceşte 10-12 ore pe zi. Factorii de cură naturală sunt clima marina excitanta, apa
marii care este clorată, sulfatată, sodică, magnesiană, hipotonică (mineralizare medie: 15,5 gr).
Ţărmul Mării Negre beneficiază de plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru aerohelioterapie şi
talasoterapie, în vreme ce pe malul Lacului Techirghiol funcţionează o bază de tratament în aer
liber unde se pot face impachetari cu namol rece, provenit din lac, si bai in lac. Staţiunea Eforie
Sud este indicată atât pentru petrecerea vacanţei cât şi pentru tratamentul unor afecţiuni cum ar fi
dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie, limfatism, anemie secundară,
rahitism, decalcifiere, slăbiciune fizica, stari de dupa fracturi ale oaselor membrelor inferioare,
hipoovarism pubertal etc. Aici există un sanatoriu pentru copii cu afecţiuni reumatologice, cu
regim permanent, care tratează îndeosebi slăbiciunea fizică şi rahitismul. În 1992, statiunea şi-a
recăpătat vechiul nume - Carmen Sylva. Staţiunea Eforie Sud este situată între lacul Techirghiol
şi Marea Neagră. Acest lucru face posibilă atât cura heliomarina cât şi cea cu nămol.Plaja este în
lungime 2.5 Km, cu lăţimi variind intre 50-150 m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni
reumatologice ale sistemului osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase
unitati de cazare si recreere.
Costineşti78 este o staţiune balneoclimaterică estivală situata la 31 km sud de Constanţa,
în apropierea satelor Costineşti şi Schitu, pe ţărmul Mării Negre, 10 m deasupra nivelului mării.
Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22°C) si ierni blânde
(temperatura medie in ianuarie este in jur de 0°C).Vara soarele straluceste 10-12 ore pe zi.
Factorii de cură naturală sunt clima marină excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiaţia solară
şi apa mării care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare: 15,5 gr).
Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie. Staţiunea este recomandată
atât pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri, restaurante, baruri, cluburi de noapte,

77
Descriere Eforie Sud, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_eforie_sud.htm
78
Descriere Costineşti, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_costinesti.htm

44
cinematografe etc.cât şi pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli reumatismale
degenerative, în stare latentă stari de slăbiciune, anemie secundară, rahitism, decalcifiere,
hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staţiunea găzduieşte un modern complex de vacanţă
pentru tineret, şi o tabara studenteasca internatională, căeia i se datoreaza renumele statiunii.
Staţiune estivală mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflată în extremitatea sud-estica a
României, pe ţărmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde
(paduri cu specii de arbori meridionali).
Staţiunile Neptun şi Olpimp79 sunt amplasate la aproximativ 38 de kilometri de
municipiul Constanţa şi la circa 8 kilometri de oraşul Mangalia, de care aparţin din punct de
vedere administrativ. În nordul staţiunilor Neptun şi Olimp se află localitatea Costineşti, iar la
sud staţiunea Jupiter. Datorită faptului că cele două staţiuni se află una în continuarea celeilalte,
au fost înglobate într-o singură staţiune pe care oamenii o numesc Neptun-Olimp. Amplasată
într-un cadrul natural foarte frumos, mărginită de pădurea Comorova la vest şi Lacul Neptun la
est, staţiunea Neptun-Olimp nu şi-a pierdut farmecul şi elegantă de altădată. Neptun-Olimp este
o staţiune aerisită şi foarte bine configurată, fiind traversată de o stradă principala, destul de lată,
din care se desprind străzi secundare şi alei umbroase. Staţiunea abundă în spaţii verzi bine
îngrijite care „ascund” hoteluri, vile şi restaurante. Faţă de alte staţiuni ale litoralului românesc,
Neptun-Olimp este o locaţie liniştită, propice pentru relaxare.
Plajele staţiunilor Neptun şi Olimp nu comunică între ele din cauza prezenţei în zonă a
pontonului care aparţine vilelor Protocolului de Stat. Ambele plaje sunt acoperite cu nisip ceva
mai grosier decât cel prezent pe plajele din nordul litoralului. Intrarea în apă este uşor înclinată,
iar adâncimea apei creşte brusc.
Plaja din Neptun are o lăţime ce variază de la 30 la 100 de metri. Plajă este mărginită de
garduri din stuf, iar pe alocuri de magazine şi terase. Tot pe plajă este amenajat şi Punctul de
Salvamar deschis pe durata întregului sezon. Cea mai cunoscută porţiune a plajei se numeşte „La
Steaguri” şi este una dintre cele mai frumoase plaje ale litoralului românesc. Iubitorii sporturilor
pe nisip trebuie să ştie că pe plajă sunt amenajate terenuri de volei şi fotbal.
Plaja din Olimp are un aspect mai diferit faţă de cea din Neptun şi asta se datorează
golfurilor care o brăzdează din loc în loc. Plajă este mai lată în partea de nord, în zona
Complexului Amfiteatru-Panoramic-Belvedere, şi se îngustează treptată către zona de sud, acolo

79
Descriere Neptun-Olimp, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_neptun_olimp.htm

45
unde este mărginită de o faleză înalta. Anumite sectoare de plajă sunt amenajate cu şezlonguri şi
umbrele.
Statiunea Jupiter80-este o staţiune estivala aflată în extremitatea sud-estică a României,
pe ţărmul Mării Negre, la 5 km nord de oraşul Mangalia (Judeţul Constanţa), căruia îi este
integrată din punct de vedere administrativ. Staţiune relativ nouă (a fost inaugurată în iulie
1968), această dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri şi cluburi de
noapte, camping, cinematograf, terenuri de tenis şi minigolf, bazine de înot, popicărie etc. În
lunile de vara cerul rămâne în mare parte senin, iar soarele străluceşte în medie 10-12 ore pe zi.
Temperatura medie anuală este de 11°C (temperatura medie în luna iulie depăşeşte 22°C, iar cea
medie din luna ianuarie este de 0°C). Volumul precipitaţiilor este redus (în jur de 400 mm anual).
Factorii de cură naturală sunt apă marii care este clorata, sulfatată, sodică, magneziană, biotonica
(gradul de mineralizare este de 15,5 g), şi climă marină bogată în aerosoli salini şi radiaţia solară.
Plajele întinse cu nisip fin permit helioterapia şi talasoterapia. Soarele şi marea fac ca staţiunea
Jupiter să fie un loc de vacanţă preferat şi un loc pentru tratamentul diferitelor afecţiuni
(hipotiroidie, limfatism, anemie secundară, decalcifiere, anumite dermatoze şi boli
reumatismale). Posibilităţi multiple de distracţie, practicare a sporturilor nautice, excursii în
interiorul ţării şi în străinătate etc.
Staţiunea Venus81 este situată între Saturn şi Cap Aurora şi are o capacitate de cazare de
peste 10000 de locuri în hoteluri de 1-5 stele. Hotelurile au un stil arhitectural original şi ocupă
în totalitate o acoladă largă a golfului Aurora pe care îl închid în partea sudică.Staţiunea dispune
de baze de tratament, terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului. Staţiunea
Venus oferă turiştilor săi un cadru perfect pentru petrecerea vacanţelor de vara în spaţii de cazare
comfortabile, cu dotări moderne. Staţiunea Venus este aflată în extremitatea sud-estică a
României (Judeţul Constanţa), pe ţărmul Mării Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3
km distanţă de oraşul Mangalia, căruia îi este integrat din punct de vedere administrativ, şi la
41km sud de Municipiul Constanţa (reşedinţa Judeţului Constanţa). Clima marina cu veri
fierbinţi (temperatura medie în iulie depăşeşte 22°C), când 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile
însorite (soarele străluceşte 10-12 ore pe zi), şi cu ierni blânde, cu ninsori rare (temperatura
medie în ianuarie este de 0°C). Temperatura medie anuală este de 11,2°C, iar volumul anual al

80
Descriere Jupiter, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_jupiter.htm
81
Descriere Venus, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_venus.htm

46
precipitaţiilor este de 400 mm. Vara, briza este prezentă în tot cursul zilei. Factorii de cură
naturală sunt climă marina excitantă, bogată în aerosoli salini şi radiaţie solară, cu efect
stimulator asupra organismului uman, apă de mare clorata, sulfatată, sodică, magneziană şi
hipotonică (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se pot trata boli reumatismale degenerative
(spondiloză cervicală, dorsală şi lombară), stări posttraumatismale (după entorse, luxaţii şi
fracturi), anemie secundară, slăbiciune, decalcifiere, rahitism, boli ale pielii (psoriazis), dereglări
endocrine (hipotiroidie şi mixedema), boli ginecologice (sterilitate ovariană). Staţiunea dispune
de o plajă naturală largă (care se întinde pe o lungime de 1,2 km între staţiunile Venus şi Saturn,
şi are o lăţime de 200m). Plaja are un nisip fin şi acolo izvorăsc ape minerale sulfuroase
hipotermale, captate şi utilizate pentru duşuri amenajate într-un spaţiu anume. Venus este o
staţiune relativ nouă (1972), elegantă şi primitoare, care se remarcă prin varietatea şi frumuseţea
arhitecturii hotelurilor şi vilelor sale, cât şi prin gradul de confort al acestora. Hotelurile de aici
au în majoritate cinci etaje şi poartă nume feminine (Anca, Brânduşa, Corina, Dana, Felicia,
Irina, Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru hoteluri („Vulturul”, „Cocorul”, „Pajura”,
„Egretă” ) impun prin înălţimea lor. Staţiunea dispune de un camping, mai multe restaurante,
magazine de dulciuri, cafenele, baruri şi cluburi de noapte, un cinematograf în aer liber, terenuri
de volei, handbal şi minigolf, discoteci, un parc de distracţii etc. În partea de sud a staţiunii există
un pavilion special amenajat pentru cei care urmează împachetări cu nămol sapropelic şi fac băi
sulfuroase; tot în partea de sud a staţiunii se află şi o importantă crescătorie de cai de rasă.
Posibilităţile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice
(yahting, wind-surfing, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea staţiunilor de pe litoralul
românesc al Mării Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagră sau pe Canalul Dunăre-Marea
Neagră, excursii în Delta Dunării, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la staţiunea
viticolă Murfatlar, la staţiunile de pe litoralul bulgăresc al Marii Negre, partide de călărie etc.
Saturn82 este staţiunea aflată în imediata vecinatate a oraşului Mangalia. Pe langa
posibilităţile de agrement staţiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomanate în
tratarea bolilor digestive şi reumatice. Statiunea are un climat bland cu precipitatii izolate tot
timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii, in
timp ce iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ). Hotelurile cu o capacitate de peste 13000
de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival o panorama superba asupra marii.

82
Descriere Saturn, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_saturn.htm

47
Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte din oferta de agrement a statiunii. Din
Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul Calatis dar si in regiunile mai apropiate ale
podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomenele carstice.
Mangalia83 - vechea cetate antică „Calatis”, oraşul cel mai sudic de pe litoralul
Românesc al Marii Negre (la 45 Km de Constanţa ) este o staţiune care se bucură de un interes
major din partea turiştilor veniţi din întreagă lume, armonizând perfect elementele arhitecturale
tradiţionale cu constructile realizate după o arhitectură nouă, modernă şi confortabilă. Clima în
staţiune este blândă cu precipitaţii izolate tot timpul anului (media anuală a temperaturilor este
între 11.5 şi 25 grade C în perioada verii). Mangalia oferă turiştilor săi posibilitatea efectuării
unor cure cu nămolul sapropelic din lacul Techirghiol, apă marii şi apele mezotermale sulfuroase
unice în Europa.
Constanţa84 este un oraş efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Grecii,
bizantinii si turcii şi-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras. Ramasitele vechii civilizatii se
intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin
Ovidiu ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata
si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care
inchidea la nord vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea
iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit,
dateaza din secolele III-IV; pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din
bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia
artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din
lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta,
servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte
numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in, printre ele figurand piese deosebite precum:
statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii
Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).
Vama Veche şi 2 Mai85 sunt două localităţi aflate în apropierea graniţei cu Bulgaria, două
locaţii celebre pentru petrecerea unui concediu nonconformist.

83
Descriere Mangalia, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_mangalia.htm
84
Descriere Constanţa, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_constanta.htm
85
Descriere Vama Veche 2 Mai, LitoralulRomânesc.ro, http://www.litoralulromanesc.ro/descriere_vama_veche.htm

48
Vama Veche este situată la o distanţă de 7 km de 2 Mai şi la 12 km de Mangalia. La
Vama Veche se poate ajunge de la Mangalia, care este punctul terminus al caii ferate, cu ajutorul
microbuzelor care se pot lua din gara sau cu maşină proprie pe drumul naţional E 87.
Vama Veche este o staţiune în continuă transformare – un lucru rău după unii – aici s-a
construit foarte mult în ultimii ani, iar „spiritul” s-a pierdut printre tonele de moloz şi beton. Nu
trebuie uitat totuşi că „spiritul” ţine mai mult de oamenii care populează Vama Veche şi mai
puţin de construcţiile înconjurătoare. Vama Veche a fost şi a rămas una dintre cele mai
nonconformiste destinaţii de vacanţă, cu toate că vamaioţii get-beget susţin că atmosfera s-a
deteriorat, motiv pentru care au înfiinţat asociaţia Salvaţi Vama Veche.
Cu toate astea, este locul unde se poate petrece un concediu în mijlocul naturii, într-o
atmosfera specială de libertate.
Plajă din Vama Veche este lată, având în unele zone peste 200 metri. Intimă şi sălbatică,
plajă este populată şi noaptea de tineri care se adună în jurul focurilor de tabăra. Din cauza
aglomeraţiei şi a lipsei de educaţie, uneori plajă este plină de gunoaie.
Un simbol al staţiunii este epava care se află la câteva sute de metri de mal.
Cazarea este asigurată de câteva hoteluri, puţine la număr, dar mai ales de vile şi
pensiuni. Tarifele de cazare sunt mici în comparaţie cu celelalte staţiuni de pe litoralul românesc.
În Vama Veche se află unele dintre cele mai originale terase şi restaurante, cu mese şi
scaune din lemn, cu umbrele din stuf, unde se servesc hamsii prăjite, mici, pizza etc.
Oraşul Năvodari este situat în sud-estul României, în apropierea oraşului Constanţa, cel
mai mare port maritim al ţării şi al patrulea că mărime din Europa. În imediată vecinătate a
oraşului se află Midia, un alt port la Marea Neagră. De asemenea, Năvodari este destinaţia finală
a Canalului Poartă Albă - Midia Năvodari, care reprezintă o parte a Canalului Dunăre - Marea
Neagră, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leagă Cernavodă de Agigea - Constanţa şi permite
accesul navelor fluviale şi maritime cu un deplasament de până la 5.000 tdw.Regiunea dispune
de o reţea de drumuri bine dezvoltată care asigura o legătură optimă cu celelalte judeţe şi regiuni
ale ţării şi cu statele învecinate. La Năvodari se poate ajunge din vest pe relaţia E60-DN3-
Constanţa sau din sud pe relaţia E87-DJ226-Constanţa.

49
III.4. Analiza pieţei turistice din staţiunea Mamaia în anul 2013

Pe litoralul românesc au ajuns în perioada ianuarie - august 2013 cu 8,1% mai puţini
turişti decât în perioada similară a anului trecut, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică
Constanţa.
„Numărul turiştilor sosiţi în perioada ianuarie - august 2013 a fost de 762 mii persoane,
faţă de 829,4 mii persoane, în aceeaşi perioadă din 2012, înregistrându-se o scădere de 8,1%. Şi
numărul înnoptărilor scade în această perioadă: 3022,2 mii înnoptări în primele opt luni ale
anului 2013, faţă de 3326,6 mii înnoptări înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior”, se
arată în informarea Direcţiei de Statistică Constanţa.86
Sezonul estival 2013 a adus o creştere uşoară cu 5% a numărului de turişti în staţiunea
Mamaia faţă de 2012, însă în staţiunile din sudul litoralului a fost o scădere accentuată a turiştilor
înregistraţi.
„A fost un sezon destul de dificil, plin de provocări, dar şi de evenimente. În ce priveşte
numărul turiştilor avem o creştere uşoară în Mamaia, până spre 5%, per total, prin comparaţie cu
anul trecut, o scădere însă mai accentuată în sudul litoralului. Cred că este mai important că am
reuşit să atragem o imagine favorabilă litoralului românesc în acest an decât că poate nu stăm
foarte bine în privinţa numărului de turişti. Am avut o campanie puternică de promovare pe care
am reuşit să o ducem cu ajutorul presei şi astfel am reuşit, cred eu, să atragem un capital de
imagine pozitivă pentru litoralul românesc”, a declarat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei
pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării.87
Reprezentata turismului litoral a mai apreciat că anul acesta veniturile realizate de
operatorii de pe litoral sunt mai mici faţă de sezonul anterior, situaţie generată de bugetele
familiale afectate de criză, motiv pentru care nu se întrevăd creşteri de tarife pe litoral în anul
2014.
„O concluzie poate mai puţin plăcută a acestui sezon este aceea că românii au avut un
buget de vacanţă mai redus faţă de anul trecut, deci au cheltuit mai puţin, au consumat mai puţin
pe litoralul nostru, asta fiind legat de nivelul trăi şi de puterea de cumpărare, limitată. Important
86
Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică – Constanţa,
http://www.constanta.insse.ro/main.php
87
„Sezon estival 2013: Mai mulţi turişti în Mamaia, scădere în staţiunile din sud”, dailybusiness.ro, 4 septembrie
2013, http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/sezon-estival-2013-mai-multi-turisti-in-mamaia-scadere-in-statiunile-
din-sud-93315/

50
este că deşi au ales să stea mai puţine nopţi la mare sau să consume mai puţin în anumite
domenii de servicii, au ales în continuare totuşi să meargă în vacanţă şi au mers în vacanţă pe
litoralul românesc”, a apreciat Corina Martin.
„Pentru anul viitor nu sunt estimate creşteri de preţuri pe litoral, din ceea ce am discutat
cu hotelierii şi cu agenţiile de turism. Suntem prudenţi în continuare, nu avem motive să ne
gândim de acum la creşteri de tarife sau de profit. Trebuie să consolidăm această creştere mică
pe care am înregistrat-o cel puţin în Mamaia, în sezonul 2013, şi ne preocupă practic să
continuăm acest ritm. Românii nu au putere de cumpărare foarte mare şi este mult mai sănătos să
gândim aşa în vremuri de criză”, a adăugat Martin.

51
BIBLIOGRAFIE

1. „Amicii munţilor”, 25 mai 2006, http://www.amiciimuntilor.ro/carpatii-meridionali


2. Bratu, Iulian, „Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012.
Institutul Național de Statistică a publicat date complexe cu privire la evoluția
turismului din România în anul 2013”, comparativ cu anul 2012, www.dcnews.ro, 4
februarie 2014, accesibil pe internet la adresa http://www.dcnews.ro/2014/02/cum-a-
evoluat-turismul-in-romania-2013-comparativ-cu-anul-2012/
3. Business Days.ro, „Date economice pe scurt: rezerva valutară, producţia auto,
producţia de oţel, fondurile UE şi turismul”, 01.06.2012, accesibil pe internet la
adresa http://businessday.ro/06/2012/date-economice-pe-scurt-rezerva-valutara-
productia-auto-productia-de-otel-fondurile-ue-si-turismul/
4. Carmen, Boghean, „Economia turismului, specializarea Economia Turismului, Comerţului şi
Serviciilor”,2006-2007
5. „Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Social şi
Economic European şi Comitetul Regiunilor - Europa, destinaţia turistică favorită la
nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul European”, Accesul la dreptul
Uniunii Europene, EUR-Lex, 2010, accesibil pe internet la adresa http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC0352:RO:NOT
6. Cosmescu, I., „Turismul, fenomen complex contemporan”, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
7. „Country/Economy Profiles: Romania, Travel&Tourism”, World Economic Forum, 11
ianuarie 2008
8. Demirbec, Maifer –Remzie, Bulgaru, Mircea, „Perspective de dezvoltare ale turismului
dobrogean”, Bucureşti, Editura Matrix, 2003,
9. Dicţionarul explicativ al limbii române, 2004-2012, accesibil pe internet la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=turism
10. Document de programare, Dezvoltarea turismului în Judeţul Maramureş, 2007-2013,
Draft 4
11. „Europa în secolul al XXI-lea”, Tratatul de la Lisabona, Europa, accesibil pe internet
la adresa http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm

52
12. Filip, Paţac, „Istoria comerţului şi a turismului”, Timişoara: Editura Eurostampa, 2008
13. Gabriel, Dogaru, „Agentiile de turism, la un pas de a prelua puterea”, 30 Mai 2005, wall-
stret.ro, http://www.wall-street.ro/articol/Turism/3547/Agentiile-de-turism-la-un-pas-de-a-
prelua-puterea.html
14. Gherasim T., Gherasim D., „Marketing turistic”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
15. Hanlan, J., Fuller, D., Wilde, S., „Destination decision making: the need for a
strategic planning and management approach. Tourism and Hospitality Planning and
Development 3 (3), 2006”
16. Iulian Bratu, „Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012”,
DCnews, 3 februarie 2014, http://www.dcnews.ro/cum-a-evoluat-turismul-in-
romania-2013-comparativ-cu-anul-2012_420742.html
17. Margalina, Vasilica, „O scurta retrospectiva a anului 2012 în turismul
internaţional”, www.turismmarket.com, 27 decembrie 2012, accesibil pe internet la
adresa http://www.turismmarket.com/o-scurta-retrospectiva-a-anului-2012-in-
turismul-international
18. Maria, Oroian, Marinela, Ghereş, „Economia şi managementul turismului”, Cluj-
Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2013
19. Marius, Boeriu, CPNT Braşov, 2005-2014, „Potenţialul turistic al Carpaţilor
Meridionali”, http://www.cpnt.ro/activitati-cpnt-mainmenu-33/6-articol1?start=1
20. Middleton, V.T.C., Fyall, A., Morgan, M., Ranchod, A., „Marketing in travel and
tourism”, ediţia 4-a, Editura Butterworth-Heinemann
21. Mihaela, Matei, „ANALIZĂ Evoluţia numărului şi capacităţii de cazare a hotelurilor şi
pensiunilor din România”, HotNews.ro, 27 septembrie 2013, http://www.hotnews.ro/stiri-
opinii-15667920-analiza-evolutia-numarului-capacitatii-cazare-hotelurilor-pensiunilor-din-
romania.htm
22. Minciu, R., Ispas., A., „Economia turismului”, Editura Universitatea Transilvania
Braşov, 1994
23. Muhcină, S., „Marketing în turism –servicii”, Editura Muntenia&Leda, Constanţa,
2002
24. Nedelea, A., „Piaţa turistică”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti , 2003
25. Nicoleta, Denisa, Oltei, „România frumoasă: Sulina”, 3 iulie 2012,
http://www.instilulmeu.ro/romania-frumoasa-sulina/

53
26. „Numărul turiștilor de pe litoral, mai mic cu 15% decât în 2009”, 23 sep 2010, mediafax.ro,
http://www.mediafax.ro/economic/numarul-turistilor-de-pe-litoral-mai-mic-cu-15-decat-in-
2009-7379796
27. Olteanu V., „Sezonalitatea activiăţtii turistice şi căile atenuării ei”, Teză de doctorat,
A.S.E. Bucureşti, 1984
28. Page,S., J., Connel, J., „Tourism a Modern Synthetis, Second Edition”, Thomson,
2006
29. Păunescu, Coriolan, „Periplu prin istoria hotelului şi turismului”, Vol 3,
Universitatea „Danubius” din Galaţi, 2008
30. Pompei, Cocean; Gheorghe, Vlăsceanu; Bebe, Negoescu; „Geografia generală a
turismului”, editura Meteor Press, 2002
31. „România turistică”, Turism România, http://www.turisminromania.ro/romania_turistica
32. „Tendinţele tursmului”, European Comission, Eurostat, septembrie 2012,
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tourism_trends/ro
33. The European Sustainable Development Strategy 2005 – 2010.
http://europa.eu.int/comm/sustainable/sds2005-2010/index_en.htm
34. Travel Planner, “Bulgaria ocupă locul 4 în UE după creşterea turismului de iarnă”,
accesibil pe internet la adresa http://www.travelplanner.ro/blog/?p=839
35. „Tourism Satellite Account: Recommended Methodological Framework” (TSA:
RMF 2008), Tourism statistics, 26 - 29 February 2008
http://unstats.un.org/unsd/statcom/doc08/BG-TSA.pdf
36. „TUI TravelCenter: Tendințe de călătorie ale românilor și previziuni pentru 2014”,
Horeca, publicat la 28 februarie 2014, http://horeca.ro/articole/turism/3523-tui-
travelcenter-tendinte-de-calatorie-ale-romanilor-si-previziuni-pentru-2014.html
37. „Turismul a atras în 2005 investiții de 400 milioane de euro”, Gândul.info, publicat
la 29.12.2005, ultima actualizare la 17.10.2011, http://www.gandul.info/stiri/turismul-
a-atras-in-2005-investitii-de-400-milioane-de-euro-255059
38. Valea Ruscovei, judeţul Maramureş, Prezentare Maramureş,
http://www.turismhutsul.ro/maramure351_27.html
39. Vasile, Glăvan, „Turismul in România”, Bucureşti, Editura Economică, 2000
40. World Tour Organization UNWTO, http://www2.unwto.org/

54
55