UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TÂRGU-NEAMŢ

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ
-nivelul 4 de calificare-
Calificarea profesională:
Tehnician în turism

Anul absolvirii: 2020

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
Prof. EUGENIA NICULESCU
Candidat:
Anisiei N. Daniela Paulina
GRĂDINI BOTANICE DIN ROMÂNIA

1
 Cuprins:

ARGUMENT
CAPITOLUL I PATRIMONIU TURISTIC AL ROMÂNIEI
1.1.Patrimoniul turistic natural
1.2. Patrimoniul turistic antropic
CAPITOLUL II GRĂDINI BOTANICE DIN ROMÂNIA
2.1 Grădina Botanică Dimitrie Brândza din Bucureşti
2.2Grădina Vasile Fătu din Jibou
2.3 Grădina Botanică din Cluj Napoca
2.4 Grădina Botanică Palatul Copiilor din Tulcea
2.5 Grădina Botanică Angheluţă din Galaţi
2.6 Grădina Botanică din Macea
2.7 Grădina Alexandru Fătu din Iaşi
Capitolul III Ofertă Turistică Iași
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

2
 ARGUMENT

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind

puternic ancorat în mediul înconjurător. Privit ca un fenomen social-economic creator de
benificii, turismul a fost defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru
propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau
locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi,
datorită cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin);
“fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de
schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat
al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
Exprimat, in general, prin anasamblul activităţilor, relaţiilor şi măsurilor determinate de
organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifestă ca
un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni (ramuri
distincte) ale economiei; este vorba de activitatea din hoteluri si restaurante, transporturi, agenţii
de voiaj şi tour-operatori etc., domenii angajate direct si in principal in servirea turiştilor, ca şi
din telecomunicaţii, cultură şi artă, sport, sănătate si altele, implicate in mai mică măsură si
indirect in această privinţă.
Turismul valorifică superior potențialul natural si antropic al unei țări sau zone
imbunătățindu-le continuu, satisfăcând multiple motivații umane.
Turismul este călătoria cu scopul de a petrecere timpul liber în diverse moduri de
agrement, de odihnă sau în scopul afacerilor. Organizaţia Mondială a Turismului defineşte
turiştii ca oameni care sunt aflaţi în călătorie spre şederea în locuri în afara mediului lor obişnuit
de mai mult de douăzeci şi patru de ore şi nu mai mult de un an consecutiv pentru timpul liber,
de afaceri şi în alte scopuri şi nu sunt legate de exercitarea unei activităţi remunerate în locul
vizitat.
Atât în ţară cât şi în străinătate turismul are o mare implicare pentru dezvoltarea şi
durabilitatea industriei, pe trei aspecte independente: economic, social-cultural şi de mediu.
Dezvoltarea durabilă implică permanenţă, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune
utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversităţii biologice), minimizarea impactului negativ
economic, socio-cultural şi ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităţilor locale,
economiilor naţionale şi asupra conservării naturii.

3
Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic - natural antropic -
diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism
România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiple dovezi ale unei istorii
şi culturi milenare, ca şi prin construcţiile dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat
potenţial turistic care merită vizitat. În timp s-au scris multe articole şi cărţi s-au întocmit hărţi
turistice ale României sau destinate masivelor montane, litoralului, Deltei Dunării,
monumentelor naturii etc. Ceea ce le deosebeşte sunt zonele în care sunt aplasate, diversitate
florei şi faunei precum şi dorinţa oamenilor de a conserva frumuseţile naturii.
România deţine atât elemente (obiective) care au însemnătate pentru turism cât şi o
multitudine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea
acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective concentrări de
modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate
acestea sunt dispersate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în
contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele recunoscute pe plan
naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin
cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse.
Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor
specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau
involuţii în funcţie de politicile economice aplicate.
România este o ţara cu numeroase frumuseţi naturale care merită vizitate înainte de a ne
gîndi să plecăm în străinatate. În mijlocul aglomerației urbane, grădina botanică este o adevărată
oază de verdeață în deșertul de betoane a oraşelor. Aceste grădini sunt cele mai interesante chiar
si din Europa prin rolul lor de a aduce oamenilor relaxare prin privelişti mirifice cu diverse
plante, cele mai multe soiuri de plante trandafiri, crizanteme etc, pentru documentare. In plus,
daca esti pasionat de grădinărit, grădinile te vor inspira prin frumuseţea lor, iar de asemenea,
poţi invaţa lucruri minunate despre plante.
Lucrarea are ca scop principal promovarea turismului românesc prin evidenţierea
frumuseţilor adăpostite de grădinile botanice din ţara noastră. Pentru a înţelege importanţa
existenţei acestora este nevoie de implicare, dăruire şi putere de convingere pentru a reuşi să
protejăm speciile unice prin frumuseţea lor. Acest lucru îl putem face doar vizitînd măcar o dată
în viaţă una dintre minunatele grădini botanice care se află pe teritoriul României.
În concluzie, în oceanul de verde al grădinii, dunate din toate colțurile României și ale
Europei, plantele sunt adevărate diamante ale naturii, atât ca frumusețe cât și ca raritate, ele
făcănd vie legătura dintre om si natură.

4
 CAPITOLUL I
POTENȚIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

1.1. Potențialul natural al României

România dispune de un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică,

recunoscute pe plan mondial. Poziţia geografică îi conferă României trei componente naturale
definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului, care conturează parţial şi potenţialul turistic al
ţării: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră cu fâşia de litoral.
Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii geologice teritoriul României este unitar
constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi simetrică a marilor trepte de relief, care
circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi
podişuri, câmpii, litoral marin şi delta fluvială). Acestor mari unităţi de relief le corespund
diverse tipuri de roci, nuanţe de climă şi specii floristice şi faunistice, râuri şi oglinzi de ape, care
dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă totodată, importante resurse, care stimulează şi
polarizează diferite activităţi turistice. Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor
elemente fizico-geografice este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care
determină sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblu ţării
sau la nivel regional şi local.
Potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă elementul fundamental în crearea produselor
turistice, respectiv a ofertei turistice. Potenţialul natural presupune o diversitate a componentelor
cadrului natural, ca atracţii turistice şi resurse potenţiale, relieful, potenţialul speologic, reţeaua
hidrografică, clima.

Relieful
Relieful ţării noastre cu precădere cel Carpatic se înscrie în cel mai variat şi important potenţial
turistic, cu valoare peisagistică dar mai ales pentru activităţi turistice de diverse tipuri, fără
deosebire de sezon. Pe culmile carpatice cele mai înalte de peste 2000 de m o mare atracţie o
reprezintă peisajele alpine cu pajişti bogate şi vegetaţie pitică, leagăn al Mioriţei. Arealele
calcaroase, puţin răspândite în ţara noastră (2%) se remarcă totuşi prin peisaje carstice, uneori
aride, dar de o mare frumuseţe, cu o paletă largă de forme şi fenomene de suprafaţă şi de
adâncime.
5
 O importanţă deosebită o reprezintă pentru turism platourile de coline şi lacuri carstice
temporare, rezervaţiile naturale, parcurile şi grădinile botanice, cheile, abrupturile, izbucurile,
stâncăriile şi crestele, precum şi peşterile (10 900 de peşteri), râurile subterane cu cascade etc.
Ţara noastră din punct de vedere speologic este pe locul al treilea în Europa pentru peşterile sale
de dimensiuni mari, adevărate complexe carstice, cu râuri şi cascade (Topolnita, Cetăţile
Ponorului), cu picturi (peştera Cuciulat, Peştera lui Adam) dar nu toate pot fi valorificate pentru
turism. De o mare frumuseţe sunt: peştera Urşilor (de la Chişcău), Scărişoara, Izvorul
Tauşoarelor, Cetăţile Ponorului, Topolniţa intrate de altfel în circuitul turistic. În rocile
conglomeratice din unele masive montane, agenţii externi au sculptat un microrelief cu forme
bizare şi de mare atractivitate pentru turişti.. Cele mai reprezentative asemenea opere ale naturii
sunt în Bucegi (Babele, Sfinxul), în Ceahlău (stâncile Panaghia Toaca, căciula Dorobanţului,
Turnu lui Buda etc.), în Ciucaş (Ciupercile, Tigăile Mari, Turnu lui Goliat) etc. Relieful vulcanic
în general neexpresiv, se înscrie totuşi şi prin forme spectaculoase ca Detuna Goală creată în
bazaltul Munţilor Metaliferi şi Creasta Cocoşului, cizelată în andezitul din Gutâi, şi de asemenea
introduc variaţie în peisaj, precum şi craterele din Munţii Călimani-Gurghiu-Harghita şi conurile
vulcanice din Munţii Ţibleş-Gutâi. Impresionante şi spectaculoase sunt cheile carstice
(Bicazului, Turzii, Nerei, Caraşului, Cernei, Olteţului) şi defileele Dunării, Jiului, Oltului,
Mureşului, Crişului Repede. Fără a avea înălţimile Alpilor, Carpaţii româneşti prezintă un întins
domeniu schiabil desfăşurat pe aproape 1200-1400 m altitudine (de la 800- 2200 m) în general
lipsit de avalanşe de zăpadă şi ferit de viscol. Fizionomia şi expunerea reliefului, dispunerea
altitudinală a acestuia alături de condiţiile meteorologice sunt factori favorizanţi ai sporturilor de
iarnă, ca în munţii Bucegi, Parâng, Muntele Mic-Ţarcu, Retezat, Rodna, Vlădeasa, Făgăraş etc.,
dar se poate schia până primăvara şi la 1900-2000 m în circurile glaciare din Făgăraş, Rodna şi
Retezat după cum în staţiunile montane Semenic, Băişoara şi Stâna de Vale situate la numai
1100-1400 m înălţime, dar, în calea maselor de aer oceanic, schiatul se practică peste patru luni
pe an.
Sunt peste 1000 de trasee cu diferite grade de dificultate pentru alpinismul de vară şi de iarnă,
localizate mai ales în masivele în care predomină formele glaciare sau abrupturile calcaroase
cum sunt: Bucegi (256 de trasee), Piatra Craiului (218), Retezat (71), Apuseni ( 69), Cheile
Bicazului (42), Făgăraş (11), Cernei (21). Prin poziţia lor centrală Carpaţii sunt uşor accesibili
din toate colţurile ţării iar configuraţia reliefului, altitudinile de doar (2.544m alt max.) şi
fragmentarea datorată mulţimii depresiunilor, a văilor şi trecătorilor facilitează pătrunderea şi
circulaţia în toate direcţiile şi până aproape în interiorul masivelor montane. Dealurile şi
podişurile se înscriu ca un potenţial turistic al reliefului mai modest, reprezentat prin aspecte

6
peisagistice legate mai ales. Alternanţa dealurilor cu depresiunile şi văile ce le înconjoară,
întinsele păduri de foioase, plantaţii de pomi şi viţă de vie, covorul paşunilor sau fâneţelor şi
bogăţia apelor (mai ales minerale) completează şi îmbogăţesc valoarea turistică a acestora. De un
real interes turistic sunt “Focurile nestinse” de la Andreieşu de Jos (Vrancea), ”Vulcanii
noroioşi” de la Pâclele Mari (Buzău) sau structuri geologice cum sunt “blocurile de calcar “de la
Badila (Buzău), Muntele de Sare de la Slănic (Prahova), Râpa Roşie (Albă), toate monumente
ale naturii. În Podişul Dobrogei relieful prezintă o mai mică varietate, predominând cel carstic cu
peşteri, abrupturi, chei, şi cel rezidual format pe granite sau şisturi verzi cu măguri înecate în
grohotişuri şi stâncării care înviorează peisajul stepic al Dobrogei de nord. Câmpia, deşi
monotonă, prin prezenţa unor văi cu lunci largi şi însoţite de zăvoaie de sălcii, plopi sau păduri
de foioase, prin configuraţia formelor fluviatile (meandre, belciuge, sau cursuri părăsite cu
oglinzi de apă şi maluri abrupte) şi a crovurilor, uneori cu apă sărată, fondul piscicol şi cinegetic,
dispune de un potenţial turistic redus şi puţin valorificat în prezent.

Clima
Clima are o importanţă considerabilă pentru turism. Ea determină ambianţa necesară
desfăşurării turismului, în general, o serie de indici bioclimatici (de confort termic de stres
climatic cutanat şi pulmonar) evidenţiază faptul ca regiunile cu altitudinii mijlocii (dealurile,
munţii sub 1000 m) reprezintă un climat mai puţin solicitant decât litoralul românesc. Clima
influenţează în funcţie de sezon (sporturi de iarna, plaja pe litoral) şi pe zone staţiuni sau trepte
de relief, întreaga activitate turistică precum şi deplasarea turiştilor spre destinaţiile solicitate.
Climatoterapia a apărut ca un factor important de cură, mijloc terapeutic cu ajutorul elementelor
climato-geografice. Unele elemente climatice sunt indispensabile practicării sporturilor de iarnă
(strat de zăpadă, temperatura aerului). Stratul de zăpadă se instalează în munţi în octombrie sau
mai devreme şi la începutul lui decembrie în regiunile joase. Menţinerea stratului de zăpadă ca şi
a calităţilor pentru schiat sunt favorizate printre altele de temperatura aerului şi mai ales, atunci
când valorile maxime nu depăşesc 0ºC în aşa numitele zile de iarnă. În Carpaţi numărul anual al
zilelor de iarnă creşte cu înălţimea ajungând la peste 155 de zile la 2.500 m altitudine. Efectul lor
se cumulează de regula cu temperatura de îngheţ (egale sau mai mici de 0ºC ) care se produce
peste 200 zile într-un an pe culmile Carpaţilor.

Hidrografia
Reţeaua hidrografică reprezintă unul din factorii determinanţi ai turismului. Apele
curgătoare, care împânzesc întreaga ţară se înscriu cu un potenţial ridicat, atât prin peisajul creat,

7
cât mai ales prin posibilităţile pe care le oferă pentru practicarea pescuitului sportiv şi
agrementului nautic pentru baie şi plajă.
Amenajările hidrotehnice realizate pe principalele râuri (Bistriţa, Argeş, Olt, Sebeş,
Cerna, râul Sadu, etc.) îmbogăţesc zestrea turistică a acestora, sporindu-le atractivitatea şi
utilizarea pentru recreere. În ultimii ani, pe râurile mari, ca Mureşul, Oltul, Someşul, Bistriţa au
intrat în tradiţie ”expediţiile nautice”, reeditându-se în scopuri recreative tradiţia plutaşilor sau a
cărăuşilor de sare de odinioară. În apele curgătoare, Dunărea se înscrie cu cel mai important
potenţial turistic, de la aspecte peisagistice şi până la cele de amenajare şi dotare, croaziere etc.
utilizat insă în mai mică măsură. Oglinzile de apă naturale sau artificiale deosebit de numeroase
din ţara noastră, constituie un remarcabil potenţial turistic. Lacurile de munte fie că sunt glaciare
(Bucura, Zănoaga în Retezat, Capra şi Bâlea în Făgăraş,Lala şi Buhăiescu în Rodna etc.)
vulcanice (lacul Sfânta Ana în Muntele Ciomatu din masivul Harghita) sau de baraj natural (lacul
Roşu pe Bicaz şi în Munţii Haşmasu Mare), ultimele două unicate în ţara noastră, reprezintă
elemente de mare spectaculozitate, constituindu-se, prin ele însele, ca obiective turistice. În
arealul dealurilor şi podişurilor predomină lacurile cu apă sărată, utilizate balnear în staţiunile
care au apărut în apropiere (Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Slănic etc.) Alte acumulări de
apă, unele realizate încă din secolul al XIX-lea (Dracşani lângă Botoşani) sunt iazurile,
importante domenii pentru irigaţii, alimentarea cu apă şi pescuitul sportiv din Câmpia
Transilvaniei sau Câmpia Moldovei. Lacurile de câmpie amenajate de om au valenţe importante
turistice şi balneare: (Amara, Balta Albă, Lacul Sărat), de agrement şi pescuit sportiv (Snagov,
Căldăruşani, Cernica etc.). Pentru recreere şi deosebit de atractive sunt şi lacurile de pe Colentina
şi din partea de nord-est a capitalei (Străuleşti, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei). Litoralul
românesc deţine multe lacuri atât cu apă dulce (Siutghiol, Taşaul, Neptun, Jupiter), cu apă sărată
(Techirghiol, Nuntaşi), cât şi cu apă sulfuroasă (Mangalia), folosite pentru agrement sau în scop
terapeutic. Lacurile din lunca şi Delta Dunării sunt destul de numeroase şi de o mare atractivitate
pentru turism prin aspectele peisagistice şi domeniul piscicol diversificat (Suhaia, Oltina,
Dunăreni, Crapina, complex Razim-Sinoe, Roşu etc.).
Marea Neagră deţine un loc important în potenţialul hidrografic şi turistic al ţării (agrement
nautic, baie, plajă, pescuit, etc.). Apele minerale şi termominerale de mare bogaţie şi varietate,
reprezintă o componentă de bază a potenţialului natural.

Vegetaţia
Se asociază de regulă, altor componente de peisaj, completându-le (peisaj carstic,
montan, de dealuri etc.) dar reprezintă şi un valoros potenţial în toate regiunile ţării. Avem în

8
vedere pajiştile alpine sau montane, care dau farmecul munţilor înalţi şi medii, mai ales pădurile.
Valoarea turistică a vegetaţiei sporeşte prin aportul ştiinţific dat de specii declarate monumente
ale naturii şi a rezervaţiilor naturale cu caracter ştiinţific: (Făgetele seculare din Semenic, codrii
de la Slătioara).
Bogăţia şi diversitate vegetaţiei montane, a numeroaselor specii de pe dealurile si câmpiile ţării,
sunt un factor de stimulare a călătoriilor turistice; reprezentate prin pajişti, arborete, areale
forestiere – valoroase prin suprafeţele pe care se întind, bogăţia şi varietatea speciilor, distribuţia
teritorială – ca şi prin existenţa unor specii deosebite, rare, monumente ale naturii.
Vegetaţia are o multiplă funcţie turistică (în domeniile de cercetare ştiinţifică, de organizare a
parcurilor naturale ca destinaţii de vacanţă, odihnă, recreere, tratament (Giumalău, pădurile
Ciornuleasa, etc.). Un real interes turistic prezintă vegetaţia submediteraneană din Defileul
Dunării, Munţii Banatului, şi Valea Cernei, ca şi pădurile de liliac de care se leagă sărbătorile
folclorice de la Caraşova şi Eftimie Murgu (judeţul Caraş-Severin), Ponoare (Mehedinţi).
Vegetaţia variată cu caracter luxuriant şi specifică din Delta Dunării reprezintă de asemenea un
element important de atracţie turistică.

Fauna
Fauna sub aspect turistic prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică, estetică şi
ştiinţifică. Fondul cinegetic este reprezentativ pe plan naţional şi internaţional prin varietate,
densitate, dar mai ales prin valoarea trofeelor premiate la diferite expoziţii internaţionale.
Fauna acvatică este un element de mare atractivitate constituind o componentă principală
de potenţial. Lacurile şi râurile de munte deţin un important fond salmonicol (păstrăv, lipan) iar
lacurile şi râurile de dealuri sunt populate cu specii de la mreană, ştiucă, biban, şalău, scrumbie
până la sturioni (morun, nisetru, cegă, păstrugă). În Marea Neagră reprezentative sunt scrumbiile
albastre, calcanul, hamsiile, guvizii, stavrizii şi sturionide.
Există 17 zone naturale protejate de interes naţional care sunt reprezetate de rezervaţii
naturale, de specii ocrotite de lege ca monumente ale naturii, de arbori ai Rezervaţiei biosferei şi
de Parcurile Naţionale.
În zonele protejate dar şi în cele sălbatice, natura păstrează formaţiuni şi fenomene
geologice de o rară frumuseţe (Detunata Goală, Focurile nestinse), peşteri pline de splendoare
(Peştera Urşilor de la Chişcău), chei carstice (Cheile Corcoaia), toate obiective de mare interes
turistic. Fiecare componentă din cadrul natural deţine după specificul său, un anumit potenţial
turistic. În teritoriu aceste componente se împletesc în mod armonios, realizând peisaje
geografice de interes turistic, ceea ce face ca posibilităţile lor să se integreze, completându-se şi

9
conducând la o complexitate mai mică sau mai mare a potenţialului turistic. De aici şi varietatea
formelor de turism care se pot practica pe un teritoriu restrâns, ceea ce dă caracteristica de bază a
turismului românesc. În categoriile principale de potenţial turistic natural generatoare de turism
sunt:
 Carpaţii Româneşti
 Factorii naturali de cură balneară
 Litoralul românesc al Mării Negre
 Delta Dunării
.

1.2. Potenţialul turistic antropic

Această formă de potenţial derivă din istoria multimilenară şi bogată a poporului român,
continuitate de locuire în spaţiul carpato-danubiano-pontic, ca şi din realizările economice şi
sociale mai vechi şi mai noi ale ţării noastre.
Ţara noastră este deţinătoare a unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente de
artă sau arhitectură, ca şi a unui inestimabil patrimoniu etnofolcloric, care atestă evoluţia şi
perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi artei turistice şi o componentă a imaginii
turistice a României pe piaţa internaţională. Monumente de artă medievală sunt atât în Bucovina
cât şi la Adamclisi-Tropaeum Traiani, atât în Maramureş, ţara daco-geţilor cât şi pe magistrala
Dunăre-Marea Neagră.
Sunt cuprinse 688 de valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente
istorice de valoare naţională excepţională) între care 197 biserici şi ansambluri mănăstireşti, 36
de monumente şi ansambluri de arhitectură, 11 castele conace, palate, 70 de ansambluri
arhitecturale urbane (clădiri civile) 20 de centre istorice etc.
Vestigiile antichităţii sunt numeroase şi de mare valoare pentru istoria culturii civilizaţiei
poporului nostru, ruinele cetăţilor greceşti înfiinţate de coloniştii greci (sec VII-VI I Hr; pe
coasta Mării Negre Histros-Istria, Tomis-Constanţa, Callatis-Mangalia). Un mare interes turistic
îl reprezintă cetăţile feudale (oraşe întărite cu cetăţi) ridicate de breslele târgoveţilor în faţa
atacurilor turceşti, turnurile de pază şi bastioanele în grija cărora se aflau Turnul Croitorilor,
cizmarilor în Transilvania, Banat şi Crişana, mereu distruse şi de fiecare dată refăcute în stilul
epocii respective: baroc italian (sec. XVI), Vauban18 (sec. XVIII), etc. În această perioadă
putem vorbi despre cetăţi feudale ca cele din Târgu-Mureş, Braşov (sec XV-XVI), Bran (sec
XIV), Cluj-Napoca (sec XV) dar şi despre Cetatea de Scaun a Sucevei (sec XIV-XV), Cetatea
10
Neamţului sec (XIV-XV etc.). Monumentele istorice şi de artă medievală destul de numeroase şi
de mare valoare culturală se înscriu între cele mai importante atracţii turistice religioase din ţara
noastră: în Bucovina-Voroneţ, Humor, Suceava.
Edificiile laice reprezentative ale stilului Renaşterii (italiene sau transilvănene) sunt
presărate pe tot cuprinsul ţării, având o mare valoare artistică, precum castelele de la Criş
(sec.XVI-XVII), Brâncoveneşti (sec.XVI), Casele Suller (sec.XVI) din Miercurea Ciuc,
Argintarului din Bistriţa şi Negustorilor din Braşov. Tot în această perioadă apar clădirile în stil
baroc sec XVIII – European sau local, Palatul episcopal din Oradea, Palatul Brukenthal din
Sibiu, casa Savoia din Timişoara etc. Interesante sunt şi ansamblurile arhitectonice ca Palatul
Culturii din Iaşi (sec XIX-XX), clădirea Muzeului judeţean din Satu Mare (sec XVIII), Palatul
Suţu (sec XIX) casa Matei Corvin (sec XV), castelul Corvinestilor (sec.XIV ).S-au construit o
serie de ansambluri arhitectonice importante sub aspect artistic ca Palatul Culturii din Târgu
Mureş, Hotel Dacia din Satu Mare şi clădirile bibliotecii din Cluj-Napoca.
Muzeele şi casele memoriale sunt şi ele componente culturale valoroase pentru turism
reprezentând o mare varietate după conţinut şi importanţa fondului de exponate. Monumentele
de artă plastică numeroase ca realizări ale genului evocate în memoria înaintaşilor noştri, a
luptătorilor pentru libertatea patriei şi a poporului precum şi a marilor evenimente sociale şi
politice. Instituţiile de cultură şi de artă, cele mai reprezentative sunt răspândite în principalele
centre turistice din ţară. Importanţa lor este dată atât de valoarea arhitectonică şi artistică cât şi de
preocupările culturale pe care le au acestea sau de specificul activităţii ştiinţifice şi instructiv-
educative. Elementele etnografice şi de folclor sunt nenumărate, în diverse domenii ale artei
populare (muzical, coregrafic etc.)
În câmpul vast al textilelor şi portului popular lucrează şi azi un număr considerabil de ţesătoare,
cusătoare, îndeletnicirea păstrându-şi caracterul de masă mai ales în Maramures, Vâlcea,
Marginea Sibiului, Pădureni, Hunedoara, artă ce poate fi comparată cu broderiile internaţionale.
Broderia pe pieptare şi cojoace este mult mai răspândită în centre din zona Rădăuţi, Neamţ,
Vrancea, Marginea Sibiului, Bihor, Almaj etc. Aşezările rurale de interes turistic (sate turistice)
apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, au păstrat
şi mai păstrează în bună măsură datinile, obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor,
originale elemente de etnografie, factori naturali de cură sau beneficiază de un pitoresc cadru
natural, satisfăcând astfel multiple motivaţii turistice.

11
 CAPITOLUL II
GRĂDINI BOTANICE DIN ROMÂNIA

Gradina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj- Napoca

Grădina Botanică "Alexandru Borza" a
Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, înfiinţată în
1920, cuprinde peste 10 000 de plante împărţite în
cinci sectoare distincte. Se întinde pe aproape 14
hectare şi este vizitată atât de cetăţenii
municipiului Cluj-Napoca, cât şi de turişti din ţară
şi străinătate. Atracţiile principale ale Grădinii
Botanice sunt Grădina japoneză, amenajată în stil

japonez, şi Grădina romană, dominată de plantele

specifice agriculturi româneşti în care sunt
aşezate vestigii romane din colonia romană
antică Napoca.
Flora şi vegetaţia Grădinii Botanice cuprinde
specii din regiunile României (Moldova, Oltenia,
Banat, Transilvania, litoralul românesc, Munţii
Carpaţi), dar şi varietăţi aduse din Caucaz,
Balcani, Himalaya şi Marea Mediterană.
În sere sunt cultivate plante ecuatoriale şi tropicale precum lotusul amazonian, cocotieri,
palmieri, ficuşi, ferigi, orhidee, şi plante suculente. Grădina japoneză a fost decorată cu o căsuţă
în stil japonez aşezată lângă un lac artificial. În mijlocul acestuia a fost amenajată o mică insulă
de pe malul căreia porneşte un pod până pe uscat, la piciorul căruia se află o poartă sacră
japoneză. Grădina a adunat de-a lungul timpului specii de plante originare din Orientul
îndepartat.

12
Grădina Botanică “Răzvan Angheluţă” din Galaţi

Grădina Botanică din Galaţi este situată pe malul stâng al Dunării. A fost înfiinţată în 1992.
Grădina Botanică este parte componentă a Complexului Muzeal de ştiinţe ale Naturii. Prima
plantare s-a efectuat în 1994. Grădina Botanică este
structurată pe şase sectoare. Până acum adăposteşte
peste 2.500 taxoni. Au fost deja organizate colecţia
de citrice, rozariul şi grădina japoneză. În 2002 au
fost incluse în circuitul public cei 25.000 m2 de
seră cu palmieri. În 1996 a fost elaborat şi tipărit
primul catalog de seminţe cu contribuţia
specialiştilor din această instituţie.
Patrimoniul Grădinii Botanice din Galaţi este
format din 260.846 de exemplare de arbori, arbuşti
şi flori. Rosariumul are 5.517 exemplare de trandafiri din aproape 300 de soiuri.

Grădina Botanică “Palatul Copiilor” din Constanţa

Grădina Botanică a Palatului Copiilor din
Tulcea a fost înfiinţată în anul 1983.
Suprafaţa actuală a grădinii este de 12 ha.
Actualmente, grădina botanică deţine un
număr de 1.000 de specii de plante spontane
şi cultivate.
Sectoarele sale sunt: Ornamental, Vegetaţia
de stâncă a Munţilor Măcin, Dendrariu,
sectorul sistematic, Rozariu,Vegetaţia zonelor
umede, Vegetaţia nisipurilor marine, Vegetaţia Podişului Babadag, Plante medicinale, Pomi şi
arbuşti fructiferi, specii floricole şi legumicole în teren deschis, Pepiniera dendrologică, Seră cu
specii floricole de apartament şi înmulțirea de material dendrologic, solarii şi răsadniţe.
Grădina Botanică din Târgu Mureş
Parcul dendrologic este amplasat în fața clădirii Universității şi în împrejurimile acesteia,
având o suprafață de ± 2 ha. Scopul înființării lui a fost cel de instruire şi educare a studenților
farmacişti, de a cunoaşte numeroase specii erbacee şi lemnoase, de a cultiva interesul şi gustul
pentru frumos. De-a lungul anilor colecția dendrologică s-a îmbogățit, astăzi numărând peste 200
taxoni vegetali.
13
 Grădina de Plante Medicinale, cu o suprafață de circa 6 000 m, este considerată printre
grădinile de plante medicinale universitare relativ mari din Europa. Este împărțită în 8 etaje, iar
acestea în 35-38 de straturi în care cresc cca.
250 de taxoni vegetali. În perimetrul grădinii
este amplasată o seră ce asigură materialul
vegetal necesar straturilor din grădină, dar
adăposteşte şi plantele care nu rezistă iernilor
din zona noastră.
Grădina botanică are o suprafaţă de ± 3 ha,
este amplasată la poalele „Platoului Corneşti”
şi prezintă două sectoare: Stejărişul şi
Sistematica plantelor.
Grădina Botanică a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş este parte integrantă
a „laboratoarelor” Facultăţi de Farmacie, fiind împărţită în trei sectoare hortidendricole
importante: Parcul dendrologic împreună cu sera de producţie, Grădina Botanică şi Grădina de
Plante Medicinale.

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a

Universităţii din Bucureşti poartă numele
botanistului român care a contribuit la mutarea
ei în spaţiul actual de pe Şoseaua Cotroceni şi,
ulterior, la dezvoltarea ei. În 1891, Grădina
Botanică a fost inaugurată însă, din păcate,
după numai un an, o inundaţie a afectat grav
plantele şi serele. În timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, grădina a suferit
avarii grave din cauza bombardamentelor şi a trupelor care au invadat oraşul. Grădina Botanică
din Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 17,5 hectare şi cuprinde mai multe sectoare. Sectorul
exterior înglobează spaţiul decorativ, plante rare, plante mediteraneene, gradina italiană, flora
Dobrogei, colina coniferelor, rosarium, colecţia de irişi şi plante utile. Sectorul interior include
serele de expoziţie, compartimentul orhideelor, compartimentul ferigilor exotice, compartimentul
plante mediteraneene şi subtropicale, compartimentul plante suculente şi cactuşi, compartimentul
bromeliilor, serele vechi şi de producţie, herbarul central, biblioteca şi seminţeria.

14
 Muzeul Botanic, amplasat la intrarea în Grădina Botanică, a fost înfiinţat de profesorul Dimitrie
Brândză şi cuprinde colecţii numeroase de plante conservate în alcool sau formol, presate sau
uscate şi mulaje ale plantelor.

Grădina Botanică din Craiova

Grădina Botanică a Universităţii din Craiova a fost fondată în 1952 sub conducerea ştiinţifică a
profesorului dr. Al. Buia, profesor de botanică
şi mai apoi Rectorul Institutului Agronomic din
Craiova. S-a constituit pe teritoriul parcului
orăşenesc, acoperind circa 17 ha.
Grădina Botanică din Craiova este organizată
şi funcţionează, la fel ca şi marile grădini
botanice universitare din ţară şi de peste hotare,
cu următoarele sectoare: Sistematic, Provincii
Floristice ale Globului, Plante cultivate,
Pepinieră, Rosarium, Sere, Provinciile Floristice ale
României, Plante ornamentale.
Au fost create condiţii ecologice adecvate pentru
necesităţile speciilor provenind din diferite regiuni
fitogeografice. În sectoarele Provinciile Floristice ale
Globului şi Provinciile Floristice ale României micro
şi macrorelieful specific a fost creat prin acumulări
de pământ 1,5 şi 30 m, mărind astfel şi suprafaţa
Grădinii. O atenţie deosebită s-a acordat configuraţiei terenului şi mai ales avantajului de a fi
traversată de la est la vest de un pârâu cu un debit destul de mare, suficient pentru satisfacerea
nevoilor locale.
Au fost create 3 lacuri cu o suprafaţă de aproximativ 0,3 ha. În aceste lacuri au fost plantate
specii caracteristice pentru sectoarele: Fitogeografia Olteniei, Sistematic, Provinciile Floristice
ale Globului. Sectoarele Grădinii Botanice cuprind aproximativ 6.000 taxoni. Grădina Botanică a
Universităţii din Craiova are un Herbar cu aproximativ 400.000 coli şi un mic Muzeu. Index
Seminum este tipărit anual (numărul 42 în 1999). Acesta este trimis la peste 300 instituţii
similare, facilitând astfel schimburile de seminţe şi îmbogăţirea colecţiilor de plante.

15
Grădina botanică din Macea
Situată în vatra comunei Macea, având o latură a perimetrului sau spre exterior, Grădina
Botanică a Universităţii de Vest "Vasile
Goldiş" din Arad se întinde pe o
suprafaţă de 21,5 ha şi se constituie ca o
importantă bază didactică şi de cercetare
pentru studenţii şi corpul didactic de la
facultăţile de profil ale Universităţii. Deși
amenajată ca un tot unitar, se evidenţiază
totuşi trei părţi distincte.
Prima parte are o suprafaţă de cca.10 ha,

în care se găsesc diverse amenajări destinate publicului

larg. Cea de-a doua ocupă 3,5 ha şi cuprinde Colecţia
dendrologică, de o mare valoare ştiinţifică, destinată
specialiştilor în domeniu. Accesul publicului larg în acest
sector se face numai în grupuri, sub îndrumarea unui ghid.
Ultima parte, ocupă o suprafaţă de cca. 8 ha, și cuprinde
porţiuni cu vegetaţie forestieră, speciile lemnoase
predominante fiind: stejarul, salcâmul, arţarul, stejarul roşu, sâmbovina americană şi altele.
La Macea primele plantaţii de specii exotice s-au făcut în urmă cu circa 300 de ani. Pe
fondul vegetaţiei existente, în 1968 s-a înfiinţat Parcul Dendrologic Macea, care în 1994
primeşte statutul de grădină botanică, iar din 2010 poartă numele regretatului profesor Pavel
Covaci, cel care timp de aproape patru decenii a condus cu pasiune şi pricepere, destinele acestei
instituţii.
GRĂDINA BOTANICĂ “ANASTASIE FĂTU” IAŞI
Începuturile primei Grădini Botanice din
România se datorează medicului si
naturalistului Anastasie Fătu care în anul 1856
fondează la Iaşi o grădină în folosul studenţilor. Din
păcate nu s-a păstrat un plan din acea perioadă care să
prezinte cum era structurată Grădina lui Anastasie
Fătu insă aprecierile unora dintre contemporanii săi
amintesc de existenţa acesteia Grădina Botanică a
16
fost mutată pe locul actual in 1963 acoperind o suprafaţă de aproximativ 100 ha. Unul dintre cele
mai mari avantaje ale sale este insăşi poziţia pe care o ocupă, deoarece îi oferă o mare varietate
de elemente geografice (mai multe forme de relief, tipuri de sol, etc) şi condiţii de mediu
multiple în scopul creşterii plantelor indigene sau exotice. Două dintre funcţiile de bază pe care
le indeplineşte Grădina Botanică "Anastasie Fătu" sunt popularizarea şi conservarea unui
bogat fond genetic de plante. Pentru realizarea acestui lucru instituţia este implicată atât pe plan
didactic-educativ cât si ştiinţific. În plus, activitatea sa, s-a extins în două grădini botanice
"satelit": una montană, la Potoci-Bicaz (Judeţul Neamţ) şi alta pe litoralul Mării Negre, la Agigea
(Judeţul Constanţa).
Grădina Botanică din Iaşi este împărţită în 12 secţii: Taxonomică, Complexul de Sere,
Flora Globului, Flora si Vegetaţia României, Didactică-Experimentală,
Dendrologică, Biologică, Plante Utile, Ornamentală, Rozarium, Plante Memoriale, Recreere.
Sectorul Flora si Vegetaţia României este cel mai extins din grădina botanică, ocupând o
surprafaţă de 25 ha pe cei doi versanţi ai văii Podgoria Copou. În crearea acestuia s-a urmarit
redarea etajelor de vegetaţie existente în România iar prezentarea s-a facut pe provincii istorice.
Grădina deţine cea mai bogată colecţie de trandafiri din ţară, fapt dovedit prin cele circa 800
soiuri existente aici. De asemenea, aceasta mai deţine impresionante colecţii de crizanteme (469
soiuri), tufănele (70 soiuri), azalee si plante suculente.
Din anul 1991 în Grădina Botanică "Anastasie Fătu" există o secţie amenajată pentru
persoanele nevăzătoare. Plantele din acest loc se remarcă prin miros sau prin anumite
particularităţi ale frunzelor si sunt etichetate în alfabetul Braille.

17
 CAPITOLUL III
OFERTĂ TURISTICĂ IAŞI

PROGRAMUL EXCURSIEI
Perioada 18.06.2015- 20.06.2015 Durata: 3 zile Nr.turişti: 12
Itinerariul: Târgu Neamţ –Iaşi - Războieni – Piatra-Neamţ - Târgu Neamţ
Plecarea ( localitatea, data, ora) Târgu Neamţ, 18.06.2020, ora 700
Sosirea (localitatea, data, ora) Târgu Neamţ, 22.06.2020
Lungimea traseului: 230 km Preţul excursiei: - 9360 lei
__________________________________________________________________________
ZIUA I: 18.06.2020 Târgul Neamţ – Iaşi
Obiective de vizitat: Muzeul Unirii, Piaţa Unirii, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, Palatul
Roznovanu, Palatul Culturii.
Servicii asigurate:
Cina: Restaurant Unirea 50 lei/pers
Cazare: Hotel Unirea 260 lei/pers
ZIUA II: 19.06.2020 Iasi
Obiective de vizitat: Mitropolia Bucovinei şi a Moldovei, Grădina Botanică Anastasie Fătu din
Iaşi, Biblioteca Centrală, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Bojdeuca lui Ion Creangă, Parcul
Copou, Castelul Sturdza, Complexul Palas.
Servicii asigurate: mic dejun inclus
Cina: Restaurant Unirea 50 lei/pers.
Cazare: Hotel Unirea 260 lei/pers
ZIUA III: 20.06.2020 plecare Iaşi –Hanu Ancuţei – Războieni- Piatra Neamţ - Târgu
Neamţ
Obiective de vizitat: Hanu Ancuţei, Mânăstirea Războieni ctitorie a lui Ştefan cel Mare,
Telegondola din Piatra-Neamţ.

ORGANIZATOR GRUP: FILIP ROBERT SEMNATURA.................................................

GHID AGENTIE: - SEMNATURA.................................................
CONDUCATOR AUTO: IONESCU MIHAI SEMNATURA.................................................

Intocmit, Aprobat......................................................
Organizator turism
Data........................

18
 ANALIZA DE PREŢ

Denumirea Excursiei: Ofertă turistică Iaşi

I. Perioada:18.06.2020-20.06.2020
II. grup minim:12 persoane.
III. Beneficiar “Colegiul Tehnic Ion Creangă” Organizator grup Filip Robert

IV. Calculaţia preţurilor de vânzare

Elemente Valoarea
Nr. Articole de
Elemente de cheltuieli de
crt. circulaţie Per turist Totala
calcul
1. Masă 100 1200
2. Cazare 520 6240
CHELTUELI DIRECTE

3. Transport 57,5 690

4. Cheltuieli culturale 20 240
5. Cheltuieli organizator 10% 69,75 837
6. Cheltuieli ghid - -
7. Cheltuieli şofer 12,5 150
8. Alte cheltuieli - -

9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 779,75 9357

11. COMISION 10% 77,97 935,7
12. TVA 3,89 46,78
13. TOTAL COSTURI 861,61 10339,48
14. TOTAL PREŢ DE VÂNZARE 860 10340

Data: 18.06.2020 Încasări:

(felul si nr. documentului)
Întocmit: Filip Robert 1………………………… ………lei
(organizator turism) 2………………………………….lei
3………………………………….lei
Verificat: Niculescu Eugenia 4…………………………………lei
5………………………………… lei
Luat la cunoştinţă, Total: 10340 lei

19
 BIBLIOGRAFIE & WEBOGRAFIE

1. Baltălungă A. A., (2008), Turismul în România, Valahia University Press,

Târgoviște;
2. Cucu V., (1996), Geografia economică a României, Ed. Glasul Bucovinei,
Iași;
3. Dinu Mihaela, (2002), Geografia Turismului, Ed. Didactică și Pedagogică,
București;

WWW.ASOCIAŢIA GRADINILOR BOTANICE.RO

20
ANEXE

21
Grădina botanică din Iaşi

22