Universitatea,,Stefan cel Mare’’Suceava

Facultatea de Stiinte Economie,Administratie si Afaceri

Programul de studii:Economia Comertului,Turismului si Serviciilor

LUCRARE DE LICENTA

PROMOVAREA SI DEZVOLTAREA TURISMULUI A JUDETULUI NEAMT

Coordonatori stiintifici:

Conf.univ.dr.Alexandru-Mirecea Nedelea

Lect.univ.dr.Gabriela Cioban

Absolvent,

Alucai Iustina-Marilena

SUCEAVA

2023
 CUPRINS

CAPITOLUL 1- TURISMUL DE LA TEORIE LA PRACTICA

1.1.Notiuni utilizate in turism
1.2.Forme turism
1.3.Caracteristici si factori de influenta ai pietei turistice
1.3.1.Cererea turistica
1.3.2.Oferta turistica
CAPITOLUL 2-MARKETING TURISTIC
2.1.Circulatia turistica judetului Neamt
2.2.Descrierea zonei:scurt istoric,cadrul geografic,relief
2.3.Obiective turistice caracteristice zonei Neamtului
2.4.Potential turistic
2.4.1.Potential antropic
2.4.2.Potential natural
2.5.Potential demografic,economic,istoric,cultural,gastronomic,etnografic si folcloric.
2.6. Modalitati de promovare si dezvoltare a turismului in regiunea Neamtului
2.7.Strategii de promovare
CAPITOLUL 3-STUDIU CAZ:DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA
TURISMULUI IN JUDETULUI NEAMT
3.1.Potential turistic al judetului Neamt,
3.2.Infrastructura turistica din zona
3.3.Circulatia turistica in judetul Neamt
3.4.Forme turism
3.5.Promovare turistica a judetulu Neamt
3.6.Sondaj de opinie vizand parerea turistilor cu privire la turismul in Neamt
3.7.Interviu luat reprezentatnti centre de informare turistica
3.8 Analiza SWOT
3.9.Concluzii si propuneri
 CAPITOLUL 1- TURISMUL DE LA TEORIE LA PRACTICA

1.1.Notiuni utilizate in turism

Turismul poate fi definit prin prisma a doua perspective:unul reprezentand un ansamblu

de activitati pe care individul isi petrece timpul liber,si al doilea reprezinta un fenomen social-
economic complex.Turismul se manifestă ca o componentă distinctă a economiei, cu o prezenţă
tot mai activă în viaţa economică, socială şi culturală, cu o participare semnificativă la progresul
general şi, nu în ultimul rând, ca promotor al globalizării şi factor al dezvoltării durabile unei
zone cu potential turistic.

Turismul,ca ramura a sectorului tertiar,reprezintă un fenomen economico-social propriu

civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, aflat într-o relaţie de
intercondiţionalitate cu aceasta. Astfel, tendinţele înregistrate în evoluţia economiei
internationale,atât cele pozitive exprimate de sporirea producţiei şi, pe această bază, a
prosperităţii generale, de intensificare a schimburilor internaţionale şi lărgirea cooperării dintre
state, de industrializare şi terţiarizare, cât şi cele negative precum crizele sau perioadele de
recesiune economică, extinderea sărăciei şi şomajului, inflaţia, deteriorarea mediului au
influenţat cantitativ şi structural activitatea turistică, stimulând călătoriile şi diversificând
orientarea lor spaţială. De asemenea, faptul că turismul se adresează unor segmente largi ale
populaţiei, că răspunde pe deplin nevoilor materiale şi spirituale ale acesteia s-a reflectat în
intensificarea circulaţiei turistice, imprimând fenomenului unul dintre cele mai înalte ritmuri de
creştere. Pe de altă parte, prin amploarea şi conţinutul său complex, turismul antrenează un vast
potenţial natural, material şi uman având implicatii profunde asupra dinamicii economniei şi
societăţii, asupra relaţiilor internaţionale.

Turismul este astazi considerat de analisti in turism,ca unul din cele mai dinamice
sectoare economice,cu o evolutie mereu oscilanta,fiind definit ca industria cea mai profitabila a
sfarsitului de secolului 20.Este industria cu cea mai rapida dezvoltare,la inceputul miliniului 3.
Acest concept de turism,vizeaza activitatile desfasurate de persoane ,pe tremenul calatoriilor si
sejururilor,in locuri in afara resedintei lor,pentru o perioada consecutiva,dar sa nu depaseasca
termenul de un an de zile,cu scop de loisir,afaceri sau alte motive personale.
 Turistul este cosiderat, orice persoana care calatoreste spre un loc situat in afara
resedintei sale,pentru o perioada mai mica de un an de zile si al carei,motiv principal de
calatorie,sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

Pe scurt putem spune ca turismul este cea mai complexa industrie din lume,in plina
ascensiune ca fiind implicata intreaga societate in acelasi timp,putand fiind considerat un
adevarat barometru al acesteia.In prezent,din punct de vedere economic este clar ca turismul in
esenta joaca un rol in plina scensiune in mai toate tarile lumii,inclusiv in politica economiei
mondiale.

1.2.Forme turism
Conform studiilor efectuate in decursul mai multor ani,distingem urmatoarele forme de turism:

Turism
Turism
international
international
emitent-atunci cand
FORME DEreceptor-atunci
indivizii
TURISM cand nerezidentii
rezidenti,viziteaza
unei tari calatoresc
alte tari dacat cea
in tara respectiva
din care provin
Turism intern-cand
indivizii unei
tari,calatoresc in
propria tara

Figura 1.1.Forme turism

Sursa:Creatie proprie

Forme de turism,care se practica in judetul Neamt:

Varietatea peisajului geografic, cu nenumărate locuri pitoreşti, patrimoniul monumentelor

istorice şi de artă, originalitatea elementelor etnografice şi folclorice, prezenţa staţiunilor
balneoclimaterice reprezintă doar câteva obiective de mare atracţie turistică, ce au favorizat
dezvoltarea mai multor forme de turism:

1. Turism montan

Obiectivul turistic central al judeţului care înregistreazǎ cel mai intens aflux turistic îl
constituie zona Bicaz - Ceahlău, cu munţii Hăşmaş, Bistriţa, Tarcău, Stânişoara, accesul către
aceasta fiind uşurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului.
Munţii Hăşmaş, alcǎtuiţi din roci calcaroase, cuprind o vastă zonă carstică, caracterizată prin
peşteri, chei şi praguri.Masivul Ceahlău este cel mai semeţ munte al Moldovei, un obiectiv
turistic important al ţării, un loc despre care circulă multe legende şi povestiri. Punctele cele mai
înalte de pe munte sunt Vârful Toaca (1904 m) şi Ocolaşul Mare (1907 m); la altitudinea de 1021
m există o cascadă formată din pârâul Rupturi, numită Duruitoarea, ale cărei şuvoaie cad pe un
perete de stâncă de la o înălţime de 25 m. De la aceasta cascadă şi-a luat numele renumita
staţiune Durău, aflatǎ la poalele masivului. Situată la o altitudine de 780-800 m, staţiunea se află
într-o regiune montană frecventată din secolul al XVIII-lea. Centrul Cultural-Pastoral ``Sf.
Daniil Sihastru`` este situat în incinta Mănăstirii Durău, a cărei biserică a fost pictată de celebrul
pictor român Nicolae Tonitza, într-un peisaj montan magnific, un loc în care spiritualitatea
încununează pitorescul, turistul fiind în acelaşi timp un pelerin. Recomandată pentru odihnă şi
tratament, staţiunea constituie un punct de pornire pentru numeroasele trasee care acoperă
masivul Ceahlău, oferind în acelaşi timp posibilitatea practicării sporturilor de iarnă. Cele 5
hoteluri de 2 şi 3 stele, şi cele 16 pensiuni turistice clasificate cu 2 si 3 margarete au oferte
atractive pentru orice sezon, fiind renumite pentru specialităţile culinare specifice zonei.
Rezervaţia naturală Cheile Bicazului - Hăşmaş, monument al naturii, cu pereţi stâncoşi de 300-
400 m înălţime, reprezintă un adapost pentru viaţa sălbatică şi pentru peste 600 specii de plante
pe o lungime de 10 km.

2. Turism cultural şi ecumenic

Judeţul Neamţ are o bogată moştenire istorică, evidenţiată prin muzee (Muzeul de Istorie
şi Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Folclor), case memoriale (Calistrat
Hogaş, Ion Creangă), cetăţi medievale (Cetatea Neamţului), catedrale, şi mai ales mănăstiri,
cunoscute pe plan internaţional - Agapia, Văratec, Sihla, Sihăstria, Bistriţa - adevarate pietre de
hotar pentru orice traseu turistic din judeţ.

Unul dintre cele mai interesante şi căutate obiective turistice din Neamţ este Muzeul
``Nicolae Popa``, din satul Târpeşti, care prezintă un bogat patrimoniu cultural: de la măşti
tradiţionale de urători, colecţii numismatice şi de fiare de călcat, unelte agricole şi cărţi vechi. Nu
este de ocolit nici muzeul etnografic, unde se găsesc costume populare vechi de peste 200 de ani.
Ceramica neagră de Marginea, unică în lume, are şi ea un loc aparte. De asemenea, nu trebuie
omise nici sculpturile artistului, care atrag prin stilul nonconformist.

Emblematic pentru reşedinţa de judeţ, municipiul Piatra Neamţ, este Complexul medieval
din zona centrală, edificat în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, alcătuit din Curtea domnească
(construită în anul 1468), Biserica Sf. Ioan şi Turnul-clopotniţă (1497).

3.Turism rural şi agroturism

Adevărat remediu împotriva vieţii aglomerate a oraşelor, a zgomotului şi factorilor de

stres, satul românesc, purtător de valori spirituale autentice, oferă numeroase oportunităţi de
recreere şi de cunoaştere a tradiţiilor poporului român.

Filiala ANTREC Neamţ - Asociaţia Naţionala de Turism Ecologic, Rural si Cultural este
un operator important în dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice şi
manifestări, servicii de cazare şi masă în pensiuni turistice şi agroturistice clasificate la categoria
2, 3 şi 4 margarete sau stele. Majoritatea pensiunilor se concentrează în Ceahlău - Durău, Filioara
- Agapia, Vânători - Neamţ, Viişoara, Vaduri, Fărcaşa, Piatra Neamţ, Almaş, Târgu Neamţ,
Tupilaţi, Bicazu Ardelean.

Turismul rural şi agroturismul au mari posibilităţi de dezvoltare, deoarece zonele rurale

ale regiunii dispun, pe lângǎ un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de
recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric.

4. Ecoturism

Unul dintre avantajele majore ale judeţului Neamţ, în comparaţie cu destinaţiile turistice
consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului, fapt
concretizat prin numeroasele rezervaţii naturale: Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional
Vânători Neamţ, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Pădurea Goşman, Codrii de Aramă, Codrii de Argint.
Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, specii de floră şi faună declarate endemice sau
monumente ale naturii, un fond piscicol bogat în numeroase râuri şi lacuri.

Parcul Naţional Ceahlău se remarcă prin numeroasele rarităţi floristice, unele fiind
monumente ale naturii: floarea de colţ, tisa, papucul doamnei, ghintura, zada. Caracterizată
printr-o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlău conferă o inestimabilă valoare
ştiinţifică dând, împreună cu vegetaţia, măreţia biogeografică a acestui munte. Dintre speciile de
peşti una este declarată monument al naturii: lostriţa. Păsări declarate monumente ale naturii
sunt : cocoşul de munte, fluturaşul de stâncă, bufniţa, ciocănitoarea cu trei degete. Mamiferele
sunt reprezentate prin circa 30 de specii din totalul de 100 specii existente în fauna ţării printre
care două monumente ale naturii (cerbul şi râsul) şi un relict glaciar, capra neagră. Această zonă,
impresionantă ca ansamblu biogeografic, cu o mare complexitate de elemente floristice şi
faunistice, se impune a fi conservată în regim natural, menţinând nealterate toate valorile
naturale.

5. Turism balnear

Judetul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind
resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de
agrement. Astfel, în apropierea oraşului Târgu Neamţ, staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti
este renumită pentru apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate
în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii,
dermatologice. Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se aseamănă
prin compoziţia lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Atât apele
minerale, cât şi nămolul de aici, au fost apreciate de mulţi turişti străini pentru calităţile lor
curative.

Zona este propice practicării sporturilor în orice anotimp, precum şi organizării de

expediţii, drumeţii pe traseele cunoscute. Mănăstirile din zonă constituie o impresionantă atracţie
turistică pentru toţi cei care ajung în România , oferind în acelaşi timp şi posibilităţi de cazare
într-un cadru natural unic.

1.3.Caracteristici si factori de influenta ai pietei turistice

Piata turistica poate fi definita prin prisma a mai multor factori specifici si determinati,de
natura sociala,economica,politica,geografica si motivationala.O definitie in sens mai larg ,piata
turistica caracterizeaza sfera economica de interferenta a ofertei turistice,materializata de
productia turistica,cu cererea turistica,materializandu-se in cele din urma prin consum.Desi locul
ofertei coincide cu locul consumului,dar nu si cu locul de formare a cererii,interferenta se va
transforma in suprapunerea in timp si spatiu a celor doua componenete,prin intermediul
consumului turistic.Caracteristicile pietei turistice sunt determinate de particularitatile celor doua
componente ale sale:cererea si oferta turimului.Factorii de influenta ai pietei turistice sunt:factori
psihologici,factori personali,factori culturali,factori sociali,iar toti acestia influenteaza
comportamentul consumatorului turistic formand o actiune independenta sau conjugata.
Continutul pietei turistice este alcatuit din cele doua componenete de baza,cererea si oferta
turistica.

1.3.1.Cererea turistica
Cererea turistica alcatuieste ansamblul persoanelor,care isi manifesta dorinta de a se
deplasa periodic sau temporar,in afara propriei resedintei pentru alte scopuri,decat prestarea unor
activitati remunerate,la locul de destinatie.Consumul turistic inglobeaza manifestarea cererii
solvabile a populatiei,pentru produsele turistice oferite de piata.Comparativ cu oferta turistica
care are un caracter rigid,cererea turistica este foarte elastica si supusa unei permanente fluctuatii
datorate influentei unei multitudini de factori:politici,economici,sociali,conjuncturali,etc.
Legatura dintre cererea si oferta turistica,conduce la formarea unor legaturi intre prestatia de
servicii turistice si consumul lor efectiv,privit din punct de vedere al consumatorilor si
producatorilor de servicii turistice.In mijlocul pietei turistice se afla turistul,care este vazut ca un
consumator potential al produselor turistice.Piata turistica devine piata vanzatorului in timpul
sezonului turistic-atunci cand cererea este mare si piata cumparatorului in extrasezon-atunci cand
oferta depaseste cererea,demonstrandu-se politici diferentiate de produs,pret,promovare si
distribuire in vederea optimizarii activitatii unitatilor turistice.Relatiile de piata,dintre prestarea si
consumul de servicii,se materializeaza in produse turistice,prin ciclul din fig.1.2.Intrucat locul de
formare a cererii,nu corespunde cu locul de formare a ofertei care coincide cu locul
consumatorului,interferenta se va suprapune prin transformarea,in timp si spatiu a celor doua
componente,prin intermediul de consum turistic.Consumul turistic,poate incepe din localitatea de
resedinta a consumatorului,prin cumpararea diferitelor bunuri si servicii necesare
sejurului(alimente,imbracaminte,echipamente,etc),continuand pe tot parcursul
calatoriei(cazare,servicii de alimentatie,carburanti,produse de igiena,etc.) si se poate incheia cu
revenirea la domiciliul turistului.Luand in seama intinderea geografica,se pot deosebi:piata
turismului local,zonal,national,si international.Impartirea pietei in functie de
motivele,caracterizate de factorii socio-profesionale a excursionistilor si a diferitelor tipuri de
comportament clasificam astfel:turistii sedentari,itineranti si nomazi.

1.3.2.Oferta turistica
Oferta turistica reprezinta ca si in cazul cererii turistice,un ansamblu de atractii care pot
motiva vizitarea lor de catre turisti,sau un ansamblu de bunuri si servicii propuse consumatorului
pentru a satisface nevoie turistului,iar din aceasta combinatie serviciile joaca un rol
primordial.De fapt oferta,reprezinta o multitudine de oferte partiale
paralele(hoteluri,restaurante,transport,comert,si multe alte servicii aferente),care se
materializeaza in proportii diferite in produsele turistice,cu o rigiditate mult mai accentuata decat
cererea turistica,care este supusa unor fluctuatii permanente.
In stransa legatura de acest concept,apare si productia turistica definind o multitudine de
servicii,care mobilizeaza forta de munca,echipamentul de productie si bunuri material,si care se
finalizeaza intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante specifice.Intre oferta turistica si
productia turistica,se afla o legatura stransa,marcata de urmatoarele particularitati:
 productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica
 oferta turistica exista si independent de productia turistica
 structura ofertei turistice,nu concide intotdeuna cu structura productiei turistice
 oferta turistica este ferma,exista atata timp cat sunt prezente elementele ce intra in
stuctura ei
Aceasta relatie specifica intre oferta si productia turistica,demonstreaza rolul primordial
al ofertei ca sursa a productiei turistice,dar si rolul productiei ca mobilizator al ofertei.In urma
specificului turismului,ca o activitate economica oferta si productia turistica se diferntiaza printr-
o serie de caracteristici:
 complexitatea si eterogenitatea
 sezonalitatea ofertei
 inelasticitatea partiala a ofertei comparativ cu cererea
 concurenta subtitutionala
 dinamica ofertei turistice
 complexitatea ofertei turistice
 standardizarea ofertei turistice este imposibila
Nivelul si structura ofertei turistice sunt determinate de un ansamblu complex de factori
naturali(resurse sau potential natural al zonei turistice:relief,clima,flora,fauna,ape,peisaje),fie
antropici(patrimoniul istoric,artistic si cultural,infrastructura si superstructura turismului)si
servicii turistice.
Valorificarea ofertei de servicii turistice,materializate in produs turistic
Cererea de servicii turistice
Nevoile oamenilor pentru serviciile turistice

Puterea de cumparare a populatiei

Oferta de servicii turistice

Prestatiile de servicii turistice-productia

Capacitatea de productie

Consumul de servicii turistice

Figura 1.2 Ciclul relatiilor de piata dintre,prestarea si consumul serviciilor definitorii in produs turistic

Sursa:Creatie proprie

CAPITOLUL 2-MARKETING TURISTIC

Marketing turistic-se referă la complexul de strategii care vizează în mod specific definirea
proiectelor și programelor menite să asigure dezvoltarea structurilor și activităților unui anume
teritoriu, pe termen lung.Ar putea fi pur și simplu definit ca marketing aplicat turismului, dar
acest lucru ar însemna subestimarea complexității perspectivei legate de acest sector.
Pentru a oferi o definitie mai cuprinzatoare a marketingului turistic,trebuie sa clarificam turismul
de la bun inceput:
 turismul este una dintre cele mai raspandite activitati ale omenirii
 include cel putin o sedere peste noapte
 timpul liber sau cel putin caracteristica neobisnuita a calatoriei
Marketingul turistic s-a conturat in ultimele trei decenii,ca un domeniu de sine statator,fiind parte
a marketingului serviciilor.
2.1.Circulatia turistica regiunii Neamtului

Circulatia turistica urmareste evolutia numarului de turisti,atat la nivel de

localitate,oras,judet,tara,ect.,iar pentru intocmirea acestui aspect,se folosesc datele care se afla in
anuarul de statistica al fiecarui judet in parte.Alaturi de potentialul turistic si baza
materiala,reprezinta una din componenetele de baza ce participa la definirea fenomenului de
produs turistic.Aceasta reflecta cel mai bine,modul si nivelul de valorificare al potentialului unei
destinatii turistice.La nivelul judetul Neamt,datele statistice ne arata ca, in ultimii 5 ani in
domeniul turismului au avut loc ascensiuni asupra produsului turistic dar deopotriva si
decaderi,mai ales in urma pandemiei cu noul coronavirus.La nivelul statisticii oficiale,in anul
2020 județul Neamț atrage puține sosiri turistice internaționale (6,2% din totalul sosirilor în
județ, mult sub media națională de 25,1%). Acest lucru poate constitui un avantaj în următoarea
perioadă care este incertă pentru turismul internațional. În plus, accentul pe turismul de explorare
pe turismul regional,pe distanțe scurte și medii,poate fi o oportunitate dacă se consolidează
relația cu bazinele de populație aflate la 2-4 ore de destinațiile din județul Neamț, punându-le
acestora la dispoziție o ofertă de produse locale bine definite, autentice.

Tabel nr.1
Denumire 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total-Jud.NEAMŢ 428658 434076 453441 487961 261124 376547
în hoteluri 215777 218922 214580 223055 88272 145323
în moteluri 14611 18741 21360 23131 13744 17854
în cabane turistice 14784 15258 16080 19453 8623 11162
în campinguri 186 235 - - - -
în vile turistice 9460 11880 13877 18090 11151 15830
în tabere de elevi şi 14299 14783 15719 17011 128 5786
preşcolari
în pensiuni turistice 29738 25462 25918 22611 15975 18000
în pensiuni agroturistice 111985 118593 122223 134517 92801 126284

Fig.2.1Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pentru perioada 2016-2021
Sursa:Preluare date INSSE,tabel creatie proprie
 Tabel nr.2
Denumire 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Judeţul NEAMŢ 22410 238783 246887 265055 14916 209982
5 7
în hoteluri 97411 102838 98035 102777 43966 71895
în moteluri 11592 13849 16183 14725 8669 11355
în cabane turistice 11293 12677 12420 16050 8030 10375
în campinguri 156 235 - - - -
în vile turistice 5385 5739 7848 10774 6994 9935
în tabere de elevi şi preşcolari 5096 5636 5739 6446 32 1810
în pensiuni turistice 17716 17305 18514 15298 10817 11847
în pensiuni agroturistice 64020 73479 73840 81185 53444 73499

Fig.2.2.Turişti cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică in

perioada 2016-2021
Sursa: Preluare date INSSE,tabel creatie proprie

In urma analizarii datelor indicatorilor numarului de innoptari in structurile de primire turistica si

numarul de turisti cazati in stucturile turstice in judetul Neamt,pentru perioada 2016-2021
observam ca,gradul de ocupare este urmatorul:pentru anul 2016 este 21,0%,pentru anul 2017
urmeaza o mica crestere de 21,4% aceasta fiind de 0,4%, in anul 2018 procentul de 22,7% urca
cu 1,3% spre o noua treapta a ocuparii cazarilor turistice,2019 ocupa gradul de 23,5% cade fata
de anul precedent care a urcat la gradul de ocupare,insemnand 0,8% fata de 2018.Anul 2020
scade semnificativ gradul de ocupare turistica atat la nivel de innoptari in structurile turistice,cat
si si la nivelul de turisti cazati in stucturi turistice,efecte negative din cauza pandeniei de
coronavirus astfel pentru anul 2020,procentul de 17% semnifica o scadere de 6,5%,acelasi lucru
se intrevede si pentru 2021 de 18,3% ,dar exista o crestere usoara de 1,3% fata decaderea din
anul 2020.

2.2.Descrierea zonei:scurt istoric,cadrul geografic,relief

Judeţul Neamţ, cunoscut ca unul dintre cele mai frumoase şi mai încărcate de istorie judeţe ale
Moldovei, pământ stăpânit de domnitori mari: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru I
Muşat, Petru Rareş, deţine un bogat şi important patrimoniu de lăcaşuri de cult şi monumente
medievale.Neamţul este una dintre unităţile administrativ- teritoriale cele mai înzestrate din
punct de vedere muzeistic, iar numeroasele mănăstiri păstrează inestimabile comori de artă, fiind
totodată şi vechi monumente de arhitectură.
Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României, între 46º40’ şi 47º20’ latitudine
nordică şi 25º43’ şi 27º15’ longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune, în parte,
Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc, limitându-se la nord
cu judeţul Suceava, la vest cu judeţul Harghita, la sud cu judeţul Bacău, iar la est cu judeţele
Vaslui şi Iaşi. Se întinde pe o suprafaţă de 5897 km², ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaţa totală
a ţării.Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce
descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău şi 169 m în
lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului. În ansamblu,
judeţul Neamţ, prezintă o climă temperat continentală, cu particularităţi specifice părţii de est a
ţării. Maxima absolută, de +38,6ºC ( din august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, iar minima
de -33,2ºC ( din februarie 1954 ) s-a semnalat la Roman.
Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier ( peste 51% din
suprafaţă ) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare
parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând până la 1500
m în Munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie deosebită se
acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii. Parcul
Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ,
adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ, laricele din
renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaţia
forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi
270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstreză o pădure de
stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt două rezervaţii
sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină gorunul şi
mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui Eminescu, bun cunoscător al acestor meleaguri.
În apropierea Mănăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă”.

2.3.Obiective turistice caracteristice zonei Neamtului

Amintim in urmatoarele randuri,cateva dintre obiectivele judetului Neamt.
 Municipiul Piatra Neamţ, supranumit “Sinaia Moldovei”, este atestat documentar din anul 1387
şi găzduieşte obiective turistice, cum ar fi: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă,
Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul Memorial ”Calistrat Hogaş”, precum
şi Complexul Monumental din epoca lui Ştefan cel Mare.
Zona Târgu Neamţ concentrează numeroase monumente istorice şi de artă, muzee şi case
memoriale. În preajma oraşului se înalţă Cetatea Neamţului – monument istoric – una dintre cele
mai impunătoare fortificaţii din epoca medievală a Moldovei. În localitate, dar şi în împrejurimi,
turiştii au posibilitatea să viziteze Muzeul Memorial ”Ion Creangă”, Muzeul Memorial ”Mihail
Sadoveanu”, Casa Memorială ” Alexandru Vlahuţă” şi Casa Memorială ” Veronica Micle”
În municipiul Roman se pot vizita numeroase monumente, lăcaşe de cult şi muzee. Astfel,
Muzeul de Istorie cuprinde colecţii privind vestigii ale Culturii Cucuteni şi obiecte geto-dacice;
mai pot fi vizitate Muzeul de Artă şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii.
Zona Bicazului este renumitã prin barajul construit pe râul Bistriţa, prima lucrare hidroenergeticã
de mari proporţii din ţarã. Pe aceste meleaguri istorice se înalţă mănăstiri de renume, din care
este suficient să amintim doar câteva:
 Mănăstirea Bistriţa, ctitorită în anul 1407 de domnitorul Alexandru cel Bun;
 Mănăstirea Agapia, ctitorită în 1644 şi pictată în interior de Nicolae Grigorescu;
 Mănăstirea Văratec, monument de arhitectură, este ctitoria maicii Olimpiada, din 1785;
 Mănăstirea Secu este un alt monument istoric şi de arhitectură, datând din anul1602;
 Mănăstirea Sihăstria a fost ctitorită în 1730 pe vatra unui vechi schit din anul 1655;
 Mănăstirea Pângăraţi, Mănăstirea Almaş, Mănăstirea Brădiţel, Mănăstirea Horaiţa, Ansamblul
Palatul Cnejilor;
Pe aceste meleaguri frumoase turiştii sunt primiţi în hoteluri, moteluri, cabane , vile, pensiuni şi
în alte tipuri de unităţi de cazare în care pot cunoaşte oameni harnici şi deosebiţi de primitori şi
să se bucure de gustul mâncărurilor tradiţionale moldoveneşti.

2.4.Potential turistic

Turismul se afla printre cele mai provocatoare si interesante domenii de activitate ,cu o arie
dinamica ,unde de fiecare data trebuie sa inovezi ,sa dai dovada de tenacitate si si de un spirit
persuasiv,sa anticipezi nevoile celor ce consuma acest procedeu,astfel incat sa-i atragi cat mai
mult de partea ta,adica sa iti formezi asa numitii clienti.Actiunile marketingului turismului
urmareste in permanenta integrarea in mediul social-economic in care actioneaza,vizand
folosirea resurselor potentialului si efectului turismului,in vederea cresteri rentabilitatii
produsului turistic cercetat.Pentru analizarea si cercetarea potentialului turistic al judetului
Neamt,avem nevoie de un program de marketing eficient,ce combina elementele mixului de
marketing intr-un plan destinat atingerii obiectivelor de marketing turismului. Mixul de
marketing constituie setul de instumente tactice al firmei necesar stabilirii unei pozitii pe pietele
tinta. Trebuie remarcat ca cei 4P reflecta conceptia ofertantilor referitoare la instrumentele de
marketing disponibile in vederea influentarii cumparatorilor.Din punctul de vedere al
consumatorilor, fiecare din aceste instrumente trebuie sa furnizeze un anumit avantaj. Un
specialist in marketing este de parere ca firmele ar trebui sa conceapa cei 4P sub forma celor 4C
ai cumparatorului : Produsul, Pretul, Plasamentul (distributia), Promovarea.

Promovare Produs
Mixul de
marketing

Plasament Pret

Sursa:Creatie proprie

Dat fiind caracterul complex al ofertei turistice, este necesar ca eforturile indreptate spre
compunerea unui mix adecvat perioadei sa fie corelate si optimizate de-a lungul intregului lant
de prestatii turistice, o singura neconcordanta putand afecta toate resursele investite si
compromite efectul global dorit.

2.4.1.Potential antropic
Iubitorii sporturilor de agrement găsesc atracţii diverse în complexele sportive din această zonă.
Complexul de agrement Rechinul, Complexul de agrement Strand, Baza hipică Col. Virgil
Bărbuceanu, iar pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtia de schi, Telescaunul, pârtia pentru
perne gonflabile de pe Muntele Cozla ( aici se poate ajunge cu Telegondola oraşului Piatra
Neamţ, care oferă turiştilor o minunată panoramă ). Priveliştile încântătoare şi clima plăcută îi
îndeamnă pe turişti la drumeţie, pe drumuri de munte ( Valea Bistriţei, Valea Tarcăului, Barajul
şi Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, Poiana Teiului, Rezervaţiie Naturale Cheile Bicazului şi
Cheile Şugăului, Peştera Toşorog şi Peştera Munticelu, Lacu Roşu, Munţii Ceahlău cu Vf.
Ocolaşu Mare şi Cascada Duruitoarea ), dar şi în zonele de tratament din staţiunile
balneoclimaterice: Staţiunea Durău – destinaţie de vacanţă atât pentru odihnă cât şi pentru
tratamentul nevrozelor astenice şi anemiei, iar Staţiunea Bălţăteşti pentru tratamentul bolilor
reumatismale.

2.4.2.Potential natural
Fondul genetic geologic stă la baza imensului potențial natural al județului pentru toate
domeniile de activitate, de la agricultură, trecând prin industrie și până la servicii (turism).
Zona montană, prezentă în partea de vest a județului, se distinge la nivel turistic prin Masivul
Ceahlău, simbol incontestabil al județului Neamț Parcul Național Ceahlău, fiind perceput ca un
„munte de sacrificiu” pentru turisti.De interes major pentru această strategie este și Parcul
Național Cheile Bicazului – Hășmaș, areal care se suprapune în mare măsură peste teritoriul
județului Neamț și care are nevoie de o impulsionare a activităților turistice. La granița mentală
cu „Ținutul Secuiesc”, Cheile Bicazului reprezintă o emblemă națională, atât prin impunătorii
pereți de calcar și formele sale specifice suprapune cât și prin arhitectura tradițională și stilul de
viață încremenit în timp.
Parcul Natural Vânători-Neamț este cel mai bun exemplu de valorificare turistică într-o manieră
sustenabilă la nivelul României.Administrația parcului împreună cu comunitatea locală și
administrația locală au generat în ultimii ani proiecte de valorificare turistică sustenabilă care
poziționează, în ultimii patru ani, acest teritoriu denumit „Ținutul Zimbrului”, în topul
destinațiilor sustenabile la nivel european. Este de apreciat apariția unor produse turistice
specifice acestui tip de resursă turistică: trasee pedestre și de bicicletă, „Bison Safari”, o zi la
stână, ateliere de meșteșugărit etc. Aceste produse, propulsate de o promovare mai coerentă și
axate pe un grup țintă mai precis, devin exemple de bune practici pentru întreg județul.
Cea mai valoroasă și spectaculoasă atracție hidro-turistică din țară, respectiv lacul Izvoru
Muntelui, supranumit și “Marea dintre munți” reprezintă o zonă strategică pentru dezvoltarea
turismului.

2.5.Potential ecumenic,istoric,cultural,gastronomic,etnografic si folcloric.

Județul Neamț prezintă o serie de localități atractive care pot fi incluse în circuite turistice. O
serie de factori contribuie la atractivitatea acestora: cadrul natural deosebit, păstrarea arhitecturii
tradiționale, structura armonioasă, prezența unor servicii, accesibilitatea,manastirile,etc.
Dintre elementele gastronomice generice moldovenești, unele au capacitatea de a fi promovate
ca fiind exclusiv nemțene, contribuind la conturarea unei puternice imagini a teritoriului :
- hârzobul de brad (recunoscut ca produs tradițional nemțean, înregistrat la Tazlău);
- sarmalele cu urdă și podbal;
- tociul nemțean (chiftele de cartofi cu ou și mărar verde);
- păstrăvul cu smântână à la Neamț;
- sârbușca de Ceahlău (ciorbă acrită cu zer) sau dresală / năcreală;
- cătinata din Ținutul Zimbrului (sirop de cătină presată la rece cu miere) este un produs propus
recent pe piață;
- țuica cu schinduc din Ceahlău (plantă aromatică din masivul Ceahlău a cărei rădăcină
înnobilează băutura spirtoasă);
- învârtita cu nucă de la Mărgineni; - mălai cu bostan turcesc la cuptor (desert).
Zonele etnografice sunt astfel mărturii ale evoluției patrimoniului cultural local, dezvoltat în
condiții specifice și exprimat prin culturala materială sau spirituală. Înscris în cadrul mai larg,
regional, al macro-zonei etnografice Moldova, teritoriul județului Neamț poate fi divizat în
câteva subzone etnografice, strâns legate de particularitățile cadrului natural: Valea montană a
Bistriței; bazinul Ozana-Topolița; subzona Pietrei, aferentă în mare parte depresiunii Cracău-
Bistrița; subzona Războieni, suprapusă dealurilor Corni-Mărgineni; subzona Romanului.
Obiceiurile și tradițiile locale sunt strâns legate de calendarul religios și de ocupațiile specifice.
Au rămas vii în prezent obiceiurile de iarnă derivate din străvechi rituri agrare (plugușorul,
jocurile cu măști, colindul). Strâns legate de obiceiurile și tradițiile locale, județul Neamț se
remarcă prin numărul important de formații ocazionale sau de ansambluri permanente care
perpetuează o parte din acest patrimoniu (tabelul următor) și care acoperă practic toate subzonele
etnografice. Cu un caracter permanent, funcționează și multe grupuri sau ansambluri folclorice
de amatori.Ca și în cazul formațiilor de datini și obiceiuri remarcăm distribuția acestora în toate
subzonele etnografice.
Prezența unor manifestări în orașul TârguNeamț sau în comuna Ceahlău are strânsă legătură cu
turismul, perioada de desfășurare fiind strâns legată de sezonalitate.

2.6. Modalitati de promovare si dezvoltare a turismului in regiunea Neamtului

Inovarea nu este o simplă sintagmă, în special dacă ne referim la dimensiunea sa teritorială care
presupune o perspectivă multiscalară, o interdependență a subsistemelor ecologice, economice și
sociale. Oricât de dăruit de natură sau bogat în istorie ar fi un anumit teritoriu, competitivitatea
trebuie să fie un termen obișnuit al factorilor decidenți. Printr-o serie de acțiuni coordonate,
județul Neamț va fi capabil să pună în valoare, adică să amenajeze și în același timp să valorizeze
economic resursele sale. Este nevoie și de o schimbare de percepție asupra turismului, întrucât
actualmente este corelat prea mult cu patrimoniul și cu activitățile de plăcere generice. Este
nevoie și de o schimbare de percepție asupra turismului, întrucât actualmente este corelat prea
mult cu patrimoniul și cu activitățile de plăcere generice. Este nevoie de clădirea unui spirit
pragmatic, de înțelegere corectă a întregului sistem turistic și a beneficiilor acestuia asupra
teritoriului, și anume:
- „export invizibil” de servicii și experiențe, prin atragerea de capitaluri generate în afara
teritoriului;
- instrument de dezvoltare teritorială echilibrată;
- potențator al imaginii teritoriului, al mândriei și stimei de sine a locuitorilor;
- liant al teritoriului cu alte teritorii

2.7.Strategii de promovare
Promovarea la nivel de judet se face naional,regional,judetean,zonal prin institutiile
publice(consiliul judetean,primarii,),private(agentii de turism,pensiuni si stucturi aferente lor) si
asociatii/initiative(asociatii pentru dezvoltare regionala,locala,etc.).
Promovarea produselor turistice a fost abordată în cadrul mai multor proiecte în cadrul cărora s-
au realizat diverse materiale de promovare – albume, pliante, hărți, filme, pagini web, un ghid
turistic – pentru ariile protejate, tradițiile și arta populară din zona Neamțului, colecțiile muzeale
și vestigiile istorice, turismul ecumenic.Toate aceste materiale se gasesc pe paginile web din
domeniul turismului si pot fi descarcate,dar nu se pot comercializa.Broșurile ”Vacanță în
Neamț”, ”Veșnicia s-a născut la sat” și ”Județul Neamț – destinația ta de vacanță” vă prezintă
informații multiple despre obiectivele turistice din Neamț. Aceste materiale sunt postate pe
pagina principală a site-ului, în link-urile cu aceeași denumire, putând fi descărcate şi utilizate.
Serviciul Turism din cadrul Direcției de Dezvoltare Turistică și Guvernanță Corporativă a
Consiliului Județean Neamț are o activitate intensă de promovare a destinației Neamț pe căi non-
virtuale: târguri, evenimente, materiale fizice de promovare etc.
Există 5 centre de informare și promovare turistică în Piatra-Neamț,Târgu-Neamț, Bicaz,
Farcașa, Tarcău, beneficiind de o poziție centrală în cadrul destinației, cu vizibilitate bună față de
fluxurile de turiști.Din 2008 județul Neamț a fost reprezentat la numeroase târguri de turism
naționale și internaționale.Același Serviciu Turism din cadrul Consiliului Județean Neamț
realizează promovarea online prin website-urile dedicate www.viziteazaneamt.ro (română) și
www.visitneamt.com (engleză). Acestea prezintă informații utile turiștilor, de la atracții și
produse turistice existente (prin texte informative, fotografii, materiale video, hărți) la date de
contact pentru opțiuni de cazare, alimentație și activități.Asociația Ținutul Zimbrului
promovează zona turistică din proximitatea orașului Târgu-Neamț, prin website-ul
www.tinutulzimbrului.ro și pagina de Facebook aferentă (3.256 urmăritori).
 CAPITOLUL 3-STUDIU CAZ:CERCETARE PRIVIND
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI A,,TINUTULUI ZIMBRULUI’’

3.1.Potential turistic al ,,Tinutului Zimbrului’’

Industria turismului este privită ca fiind una din cele mai importante și diversificate industrii din
lume. Mulți autori consideră această industrie ca fiind principala sursă de venituri pentru multe
economii, un principal furnizor și generator de locuri de muncă, prima activitate economică ce a
determinat o creștere a sectorului privat, precum și prima activitate care determină dezvoltarea
infrastructurii.Orice subiect de turism este pe cât de generos, pe atât de dificil de studiat.
Turismul ca fenomen social economic la scară planetară s-a individualizat și s-a dezvoltat
continuu în ultimile decenii, devenind un obiect de studiu interdisciplinar, inclusiv al geografiei,
disciplină a corelațiilor și legăturilor spațial – cronologice, în care sunt implicate ambele
componente ale mediului geografic, componenta antropică și cea naturală. Ideea de bază, care va
fi urmărită în cadrul prezentei lucrări de cercetare este aceea că turismul poate să contribuie
decisiv asupra dezvoltării sistemului teritorial din Depresiunea Neamţului.Cercetarea turistică a
acestui teritoriu este reprezentată de un număr redus de analize apreciabile. În cadrul acestor
cercetări, Depresiunea Neamțului este amintită în cadrul unor lucrări de analiză economică a
turismului la nivel regional sau național.
Stabilirea scopului, obiectivelor și ipotezelor cercetării:
Scopul acestei cercetari in activitatea turistica este acela de a afla nuamrul de turisti care se
cazeaza in aceasta zona,turistii care tranziteaza judetul,gradul de cunoastere si de apreciere a
consumatorului,asupra obiectivului cercetat,,Tinutul Zimbrului’’.

3.2.Infrastructura turistica din zona

Capacitatea de cazare în județul Neamț a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele două

decenii.Zona Tg.Neamt este o zona cu o evolutie pozitiva din punct de vedere al capacitatii de
cazare,cu 444 locuri de cazare din cei circa 60% din capacitatea de cazare.
Zona Târgu are una dintre cele mai pozitive evoluții în perioada 2001-2019 (creștere de 3.4 ori)
și cea mai redusă sezonalitate (339 de zile/an). Din 2018 s-a înregistrat o scădere în capacitatea
de cazare a zonei, prin închiderea și restrângerea unor structuri hoteliere la Băile Bălțătești, a
unor tabere la Băile Oglinzi și scoaterea din circuitul turistic a unor pensiuni din comuna Agapia
și Târgu-Neamț finanțate cu fonduri europene, reconvertite în reședințe private:

3.3.Circulatia turistica in orasul Tg.Neamt

Ținutul Zimbrului – produs în curs de consolidare, bine branduit, cu o serie de subproduse bine
reliefate: vizita la stâna turistică, o zi din viața unui meșter popular, dulcețurile locale, diferite
activități în zona Parcului Natural Vânători-Neamț (cicloturism pe 5 rute diferite, bison safari,
birdwatching, „băi de pădure”, bison brunch sau brunch moldovenesc) etc. Are cea mai mare
susținere din comunitate și are capacitatea de a deveni leading product pentru întreg județul
Neamț. Vizitarea cumulată a Centrului de Vizitare și a Zimbăriei (Grădina Zoo) s-a situat la
54.100 de vizitatori anual în 2019, înregistrând o creștere de 11,7% pe an în perioada 2015-2019.
Centrul de Vizitare al parcului are o ofertă educațională mai consistentă, însă este vizitat de doar
3.624 de persoane și 22 de grupuri anual întrucât este mai puțin vizibil.
Cetatea Neamț – Produs excelent consolidat, însă doar pe piața internă, datorită ancorării sale în
istoria națională. Este un produs perfect monitorizat (prin tariful de intrare), cu o experiență
oferită de circa 1.5-3 ore, incluzând traseul eco-informativ din parcare până la obiectiv.
Investițiile de consolidare, extindere și tematizare a sălilor din anii 2008 au generat un „restart”
(multe reveniri de vizitatori) și un interes crescut pentru vizita interioară (timpi de ședere mai
lungi în obiectiv), iar ulterior o serie de evenimente în interior (Zilele Cetății Neamț, Vacanțe
Muzicale etc.) sau în perimetru (Ceaunul Fermecat). Vizitarea a stagnat în perioada 2016-2018 în
jurul valorii de 140.000 de vizitatori plătitori pe an, cu o ușoară scădere în 2019 (130.868
vizitatori), semn că produsul intră în fază de maturare și are nevoie de o reinventare. Aceeași
tendință de scădere se observă și la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț din apropiere.
Luna cea mai intensă este august (30.000), urmată de perioada mai – iulie, cu un minim în
decembrie (sub 1000). Poziția geografică este favorabilă, în mijlocul zonei celei mai dense în
atracții turistice a județului.
3.4.Forme turism

Pe lângă formele de turism culrural,religios,istoric etc,mai există unele trasee de drumeție în

preajma orașului Târgu-Neamț (pe traseul Cetatea Neamț - Vânători de Munte - Oglinzi) mai
puțin cunoscute de turiști, utilizate mai ales de localnici. Pădurea extinsă aflată la nord
oras,reprezintă un cadru excelent pentru reamenajarea unor trasee de drumeție și de cicloturism.
Turismul numit safari care se practica in rezervatia de zimbri,,Dragos Voda’’,printre zimbrii care
se alfa in captivitate.

3.5.Promovare turistica a orasului Tg. Neamt

Asociația de Ecoturism din România recunoaște 10 ecodestinații în România, iar Ținutul

Zimbrului (Bison Land) este una dintre cele mai reprezentative.
Prin eforturile coagulate ale administrației locale și a comunității din zona Târgu-Neamț, o nouă
recunoaștere internațională a fost adăugată, de către „GreenDestinations”. Ținutul Zimbrului este
singura destinație din România prezentă de 4 ani la rând în clasamentul celor mai durabile 100
destinații din lume (Sustainable Destinations top 100). Metodologia de selecție în cadrul Global
Green Destinations Days prevede teritorii mici (sub 50.000km2), povești de succes pe teme
culturale, ecoturistice, climatice, inovație, adaptare la Covid19 etc., proiecte concrete pe cel puțin
unul din cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale United Nations. Lansat în 2008 de Comisia
Europeana, proiectul Destinații de excelență EDEN dorește să consolideze o colecție de
destinații turistice europene durabile. Astfel, prin premiile obținute, județul Neamț s-a bucurat de
o creștere importantă a vizibilității pe rețelele sociale online (2008 - turismul şi moştenirea locală
intangibilă – locul IV Ținutul Neamțului, 2009 - turismul şi ariile protejate – locul II PN
Vânători-Neamț, 2015 - Turismul şi gastronomia locală – locul IV Județul Neamț) Portalul de
călătorie „European Best Destinations” în parteneriat cu EDEN promovează destinația Neamț.

3.6.Sondaj de opinie vizand parerea turistilor cu privire la turismul in Neamt

3.7.Interviu luat reprezentatnti centre de informare turistic
3.8 Analiza SWOT a destinatiei turistice,,Tinutul Zimbrului’’
Puncte tari:
- Existența unui brand al destinației - Ținutul Zimbrului - care este bine comunicat și acceptat în
cadrul comunității, cu produse de vânzare, cu eticheta prezentă în multe instituții
- Existența unui produs inedit de vizitare: Bison Safari în Parcul Natural Vânători-Neamț pe mai
multe paliere (Bison Safari, Bison Freedom).
- Existența unei resurse cu valoare de unicat: zimbrul în parc zoologic în semilibertate și libertate
-Existența unor trasee turistice amenajate și marcate ce fac legătura între principalele atracții
turistice (mănăstiri, centrul de vizitare al Parcului Natural Vânători-Neamț, Cetatea Neamț etc)
- Prezența resurselor culturale de interes național (mănăstirile, Cetatea Neamț, Casa Memorială
Ion Creangă etc.).
- Centrul de Informare Turistică Târgu-Neamț este bine amenajat și ancorat în promovarea
destinației (activitățile meșterilor populari, filme de promovare, magazin de produse locale).
- Administrația Parcului Natural Vânători-Neamț este pionieră în multe dintre activitățile de
conservare și promovare a naturii. - Amenajarea spațiului din jurul Cetății Neamț a dus la o mai
bună organizare a activităților turistice
- Gastronomie tradițională identitară, cu elemente de diferențiere, prezentă în cadrul pensiunilor
și restaurantelor.
- Existența Muzeului Etnografic (privat) Neculai Popa în Târpești
- Menținerea a numeroase tradiții, obiceiuri și colecții private, bine consolidate și reprezentate la
nivelul teritoriului
Puncte slabe:
-Slaba valorificare a caselor cu arhitectură deosebită din Târgu-Neamț
-Peisajul dezorganizat al zonei urbane TârguNeamț.
- Slaba valorificare a apelor minerale din stațiunea Oglinzi
- Un management deficitar în administrarea stațiunii balneare Oglinzi.
- O organizare și amenajare deficitară, neactualizată, neatractivă a Grădinii Zoologice
(„Zimbrăria Dragoș Vodă”).
- Accesul dificil pentru anumite categorii de turiști de la baza cetății până la puntea de intrare în
obiectivul turistic (persoane în vârstă sau cu dizabilități).
- Lipsa unor agenții de turism receptor (de incoming) în centrul urban
 Oportunutati:
- Prezența bine evidențiată a destinației Ținutul Zimbrului în mediul online, poate facilita accesul
la un număr mai mare și mai divers de piețe turistice
- Apartenența destinației Ținutul Zimbrului la rețeaua Eco Destinațiilor din România.
- „Amintirile din Copilărie” reprezintă o resursă imaterială importantă, bine ancorată în mentalul
colectiv românesc, punct de plecare pentru realizarea unor produse turistice specifice.
- Prezența unui număr mare de meșteri populari în zonă constituie premisele pentru organizarea
de evenimente cu specific popular (șezătoare, casa meșteșugarului, școli de vară).
-Tranzitarea acestei zone de autostrada care va lega moldova de transilvania
Amenintari:
- Brandul „Ținutul Zimbrului” este mai puternic decât „Neamțul istoric” sau „Valea Neamțului /
a Ozanei” sau „Zona Târgu-Neamț”, ceea ce ar putea lăsa nereprezentate o serie de localități
atractive (Ghindăoani, Țibucani) sau atracții punctuale (herghelia Dumbrava, meșterii populari
din Timișești, Muzeul Neculai Popa Târpești etc.)
- Lipsa unor reglementări legislative în domeniul urbanistic poate continua haosul arhitectural.
- Lipsa unor pârghii legislative de susținere reală a produselor gastronomice locale, ceea ce duce
la subreprezentarea lor în activitatea turistică.
- Camparea masivă în zonele neamenajate are consecințe negative asupra mediului (valea Secu).
Bibliografie:
Anexa 1

Chestionar
Buna ziua!
Ma numesc Alucai Iustina-Marilena,studenta anul 3 FEAA,din cadrul ,,Universității Ștefan cel
Mare” Suceava.
Va rog sa ma ajutați prin a-mi completa următorul chestionar,care vizeaza promovarea si
dezvoltarea turismului in ,,Tinutul Zimbrului'',judetul Neamt,si care ma va ajuta la finalizarea
studiului de caz,al lucrării si cercetarii stiintifice din cadrul,lucrarii de liceenta,pentru finalizarea
studiiilor superioare.
Pentru a completa acest chestionar va informez ca dureaza aproximativ 4-5 minute,raspunsurile
dumneavoastra vor fi confidentiale,nu exista raspunsuri corecte sau gresite,puteti renunta in orice
moment in a mai completa daca aveti vreun impediment.
Va mulțumesc!
1.Sexul:
a.feminin
b.masculin
2.Varsta:
a.>30
b.30-40
c.40-50
d.50-60
e.<60
3.In ce mediu locuiti?
a.urban
b.rural
4.Ce ocupatie aveti?
a.elev
b.student
c.pensionar
d.angajat
e.casnic