UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ȘTIINȚE ECONOMICE”

DEPARTAMENTUL „ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM”

PROIECT DE SPECIALITATE
LA PRACTICA DE INIȚIERE

al studentei Untila Cătălina specialitatea ,,Servicii hoteliere, turism și

agrement” anul II grupa SHTA 2101

Tema: Dezvoltarea turismului „sumbru” („dark” tourism) în Republica Moldova.

Conducător științific de la departament

Balațel Elena, asist. univ.

CHIȘINĂU, 2023

1
 CUPRINS

LISTA.ABREVIERILOR.................................................................................... 3

INTRODUCERE...................................................................................................4

1. Tema: Dezvoltarea turismului „dark” tourism în Republica Moldova…....…5-7

1. Analiza dinamicii serviciilor turistice din Republica Moldova .................. 8-15

2. Analiza SWOT ale serviciilor turistice din Republica Moldova ............. 16-17

CONCLUZII.ȘI.RECOMANDARI..............................................................19-20

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................

2
Abrevieri

DSRM - Departamentul pentru Statistică al Republicii Moldova

UNESCO – Organzația Națiunilor Unite pentru Educație,Știință și Cultură

UE- Uniunea Europeană

SUA – Statele Unite ale Americii

3
INTRODUCERE

Turismul în Republica Moldova este o industrie fluctuantă, întrucât deja ani la rând nu se
înregistrează un număr constant de turiști care intră pe teritoriul țării și nici o sumă exactă
încasată din contul acestora. Totuși, chiar dacă nu este o industrie de bază, nu înseamnă că nu
este una însemnată.
După obținerea independenţei Republica Moldova a păstrat frumoasele sărbători şi tradiţii,
încântând prin bucătăria naţională deliciosă şi cel mai important ecologică, cât şi prin
obiceiurile şi cultura moldovenească.Deși are o suprafață mică, Republica Moldova
dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate, de aspectul
geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice sau
landșafturi naturale și monumente geologiceunice, de valoare europeană și mondială.
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt
turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate și frumusețe.
Obiectivele practicii de inițiere:
 aprofundarea pregătirii practice vizând aspectele comune ale teoriei și practicii privind
activitatea turistică a Republici Moldova;
 analiza datelor statistice ale Biroului Național de Statistică privind turismul;
 analiza marketingului turistic al Republicii Moldova;
 analiza SWOT al activității turistice din Republica Moldova etc.
 Tema: Dezvoltarea turismului „sumbru” („dark” tourism) în Republica Moldova.
În compartimentul analitic al practicii de inițiere tind să analizez situația reală a turismului din
Republica Moldova în baza datelor statistice, care trebuie reflectate toate datele factologice, pe
baza cărora voi efectua analiza turismului și a problemei la nivel macroeconomic. Atenția
principală în acumularea și prelucrarea materialului practic voi acorda constatării factorilor
pozitivi și depistării neajunsurilor în sectorul analizat, modului în care activitatea asigură
conducerea structurii și a subdiviziunilor structurale cu informații depline și operative. Totodată,
voi evidenția și caracteriza aspectele pozitive cât și cele negative din activitatea turistică pentru a
face mai departe concluzii corecte și a promova unele propuneri în vederea îmbunătățirii situației
reale.
Pentru o analiza amplă voi analiza activitatea de turism ale agențiilor de voiaj și operatorilor de
turism din Republica Moldova.

În continare voi realiza analiza SWOT al activității turistice din Republica Moldova. Pentru a o
efectua corect voi urma planul de acțiuni când se face o analiză SWOT.

4
Tema: Dezvoltarea turismului „sumbru” („dark” tourism) în Republica Moldova.

Turismul ,,dark”, termen generic pentru călătoria asociata cu moartea, tragediile şi catastrofele
aparute in istoria omenirii a cunoscut  pe parcursul ultimilor ani,o atenţie sporită din partea
comunităţii academice şi mass-media deopotrivă.
Aceasta denumire a fost inventata de Lennon si Foley (2000) pentru a descrie o
ramura a turismului relativ recenta, una care se ocupa cu locuri cunoscute pentru
moarte, dezastru si disperare. Aceasta lucrare combina pareri personale si critica de
specialitate pentru a analiza folosirea inchisorilor ca locuri de turism morbid si
incarcerarea in general.

Ca rezultat, turismului ,,dark” a devenit un subiect fascinant şi important pentru cercetare,

dar si pentru industria turismului,
Turismul ,,dark" atrage din ce în ce mai mulţi adapţi a acestei forme de turism.
Suntem atraşi de ceva straniu, înfricosător, care să ne facă adrenalina să crească.
Oferta este foarte diversificată şi lumea doreşte să ia parte la aceste experienţe
inedite, poate cele mai elocvente exemple ar fi lagărele de exterminare din Auschwitz-
Birkenau ce adună peste jumate de milion de turişti doar într-un an
Moldova face şi ea parte pe harta turismului ,,dark" şi cel mai bun exemplu de turism ,,dark” în
ţara noastră este în Transnistria care păstrează până astăzi un caracter curios „ sovietic ”, care
este un alt element care o face interesantă pentru turistul întunecat – alături de urmele războiului
din 1992. Să călătorești efectiv în acest exotic „tărâm al nimeni geopolitic” are elementele sale
oarecum aventuroase, dar asta este într-un fel o atracție în sine. Și este realizabil.
În prezent , turismul întunecat se manifestă în diferite
formefffffffffffffffffffffffffffffffffffff
Acestea includ :
- turismul Holocaustului;
- turismul câmpului de luptă;
- cimitir turism;
- turism închisoare;
Turismul întunecat, în diferitele sale nuante,s a raspandit in randul
consumatorilor care cer tot mai multe oferte ce tin de macabru. Moartea in forma
turistica devine o caracteristica tot mai prezenta in peisajul contemporan.
Turismul întuneric a fost văzut ca o formă de exploatare. Antreprenorii pot încerca să
folosească reacțiile emoționale ale vizitatorilor pe site-ul de a genera profit.

Pentru orice operator turistic, segmentarea pietei ar trebui sa inceapa cu o analiza atenta a
scopului pentru care clientii sai calatoresc si sa creeze produse in functie de acest scop. Scopul
calatoriei poate fi identificat raspunzand la urmatoarele doua intrebari: “unde vor sa mearga
oamenii in vacanta?” si “ce vor sa faca acolo, care sunt activitatile lor preferate?”.
Oamenii sunt fascinati de moarte si dezastre. Este de ajuns sa observam asta doar trecand
pe langa un accident rutier. Aceasta fascinatie trece mai departe de o autostraza si intra in
lumea turismului.

5
 Turistii care aleg dark tourism vor sa mearga in locuri misterioase, macabre, sinistre,
fiind atrasi de posibila aventura, risc si adrenalina. Scopul principal in consta interesul turistului
de afla depsre mortile omaneilor faimosi, declinul regatelor, chin si suferinta sau razboaie si
crime violente. De alftel, motivul opus consta in inspiratie sperantei ce o dobandesc invatand
din tragedii.
Vor lua parte la activitati ce le starnesc sentimente de frica dar si sa afle detalii si
explicatii despre o tragedie istorica sau un fenomen straniu care neexplicat. O destinatie
turistica devine implicit mai atractiva daca are o legenda infricosatoare in spate.
Criterii de segmentare a clientelei turistice inainte de momentul rezervarii sunt:
- experienta anterioara a turistilor
- frecventa utilizarii serviciilor

Daca avem in vedere momentul rezervarii, turistii pot fi impartiti in segmente

dupa unul din urmatoarele criterii:
- turisti care solicita voiaje “tout compris”;
- turisti care platesc totul dintr-o data si turisti care solicita credit;
- turisti care fac rezervarea prin agentie si turisti care prefera sa se adreseze direct prestatarului.

In timpul voiajului (sejurului) turistii sunt clasificati dupa urmatoarele criterii:

- nivelul cheltuielilor – turisti care cheltuiesc mult si turisti care cheltuiesc cat mai putin posibil;
- durata sederii la destinatie: sejur scurt, mediu sau lung
- loialitatea fata de prestator: clienti loiali
- modalitatea de transport: nu este un factor esential
-compozitia si marimea grupurilor de turisti: grup mare

In ceea ce priveste comportamentul turistilor dupa intoarcerea din voiaj:

- impresii pozitive
- impresii negative

Caracterisici demografie:
- mediul urban
- mediul rural

Tara de provinieta :
- Moldova
- Alte tari

Segmentare dupa sex:

- femei
- barbati

Segmentare dupa varsta:

- 16 – 25 ani
- 26 – 35 ani
- 36 – 45 ani

6
 Segmentare dupa venit
- venit mediu – 7000 de lei – 10000 de lei
- venit de lux – 15000 de lei – 25000 de lei

Dupa nivelul educatiei

- persoane cu studii medii
- persoane cu studii superioare

Dupa nationalitate
- europeni
- moldoveni

Dupa religie:
- ortodoxi
- catolici

O variabila psihografica importanta pentru marketingul turistic este atitudinea fata de risc si
inclinatia spre aventura, in functie de care distingem:
- alocentristii, increzatori in propriile forte, impulsivi, adora aventura. Ei vor fi clientii
parcurilor care propun distractii extreme

Segmentarea dupa stilul de viata duce la identificarea urmatoarelor categorii de turisti:

- implinitii. Este vorba de persoane educate, cu principii solide, care au o buna intelegere a
societatii in care traiesc si sunt receptivi la nou. Sunt dispusi sa cheltuiasca, dar vor sa li se ofere
lucruri de valoare reala in schimbul banilor lor;
- experimentatorii. Sunt in general persoane tinere carora le place foarte mult sa incerce noi
produse si servicii si sa influenteze intr-un fel sau un altul lumea inconjuratoare. Prefera
activitatile sociale si exercitiile fizice, sunt foarte interesati de moda;
- creatorii. Sunt de asemenea persoane carora le place sa influenteze mediul inconjurator, dar
sunt mai putin interesati de moda si mai mult de produsele utile, functionale. Sunt
orientati deopotriva spre familie, munca si comunitatea in care traiesc;
- exploratorii. Este vorba de persoane cu venituri mari si foarte mari, carora le place libertatea
de a descoperi lucruri noi, de a explora mereu noi dimensiuni ale vietii;
Principalele avantaje utile pentru segmentarea acestei piete sunt:
- distractia;
- libertatea;
- aventura si riscul.
- descoperirea.
Turistii cautatori de turism intunecat vor fi persoanele cu varsta intre 18 - 45, atat studenti si
elevi curiosi si aventurieri (implinitii, exploratorii, creatorii, experimentatorii si
alocentristii – dupa segmentarea pietei) cat si cercetatori, ; indiferent de sex, cu venituri
ridicate, peste salariul minim pe economie, europeni ortodocsi sau catolici avand studii de
educatie superioare.

7
Analiza dinamicii serviciilor turistice din Republica Moldova

Tabelul 2.1. Numărul structurilor de primire turistică colective cu funcțiuni

de cazare
Anii Abaterea anului
2020 (±) față de:
Indicatorii
2016 2017 2018 2019 2020
2018 2019
Hoteluri și moteluri 96 106 107 110 112 5 2
Pensiuni turistice și agroturistice 26 28 33 36 38 5 2
Cămine pentru vizitatori 3 3 3 3 3 0 0
Structuri de întremare 8 8 8 7 7 -1 0
Sate de vacanță și alte structuri
61 62 59 58 59 0 1
de odihnă
Tabere de vacanță pentru copii 58 61 59 53 53 -6 0
Total 252 268 269 267 272 3 5

Concluzie : Numărul unităților de cazare turistică înregistrate la Biroul Național de Statistică

oscilează în funcție de ani, în anul 2020 acestea înregistrînd o creștere cu 5 unități, sau 1,9%
față de anul 2018 ,s i
Dintre structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, o creștere mai
pronunțată se atestă la numărul hotelurilor și a pensiunilor turistice și agroturistice. Astfel, în
anul 2020 au activat 112 hoteluri, cu 2 mai multe ca în 2019, ceea ce constituie o creștere cu
2%. De asemenea, în anul 2020 au raportat activitate 38 de pensiuni turistice și agroturistice,
cu 2 mai multe decît în anul 2019, sau în creștere cu 9%.

8
Tabelul 2.2. Capacitatea existentă a structurilor de primire turistică colective
cu funcțiuni de cazare
Anii Abaterea anului
2020 (±) față de:
Indicatorii
2016 2017 2018 2019 2020
2018 2019
Numărul de camere

Hoteluri și moteluri 2628 2766 2835 2822 2832 -3 10

Pensiuni turistice și agroturistice 452 409 454 468 492 38 24
Cămine pentru vizitatori 170 170 170 170 170 0 0
Structuri de întremare 1086 1092 1087 1039 1089 2 50
Sate de vacanță și alte structuri 1496 1491 1402 1382 1404 2 22
de odihnă
Tabere de vacanță pentru copii 2022 2283 2242 2132 2132 -110 0
Total 7854 8211 8190 8013 8119 -71 106
Numărul de locuri

Hoteluri și moteluri 4961 5148 5373 5345 5351 -22 6

Pensiuni turistice și agroturistice 955 867 964 999 1061 97 62
Cămine pentru vizitatori 511 545 545 545 545 0 0
Structuri de întremare 2130 2136 2130 1938 1970 -160 32
Sate de vacanță și alte structuri 3968 3902 3576 3605 3641 65 65
de odihnă
Tabere de vacanță pentru copii 12716 13393 13048 12098 12098 -950 0
Total 25241 25991 25636 24530 24666 -970 136

Concluzie: Conform anului 2020 fata de anul 2018 a fost in descrestere cu -71 numarul
camerelor si -970 numarul de locuri iar fata de anul 2019 observam o crestere minora
cu 106 numarul camerelor si 136 numarul de locuri pentru turisti.

9
 Tabelul 2.3. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică
colective cu funcțiuni de cazare
Anii Abaterea anului
2020 (±) față de:
Indicatorii
2016 2017 2018 2019 2020
2018 2019
Pensiuni turistice și agroturistice 21342 20922 17709 17168 14576 -3133 -2592
din care, străini 2725 3288 6155 6130 1281 -4874 -4849
Cămine pentru vizitatori 6079 7078 5983 4947 2480 -3503 -2467
din care, străini 490 37 - - - - -
Structuri de întremare 32324 30879 32449 32156 10963 -21486 -21193
din care, străini 701 965 847 741 95 -752 -646
Sate de vacanță și alte structuri 39915 44996 54310 55853 11519 -42791 -44334
de odihnă
din care, străini 6783 9127 10677 12676 1899 -8778 -10777
Tabere de vacanță pentru copii 47192 50898 50969 50833 219 -50750 -50614
din care, străini 23 23 89 117 - -89 -117
Total 90338 - -284427
306307 337207 364608 374765 274270
din care, străini 28732 - -145289
121340 145165 160233 174021 131501

10
 Concluzie: Conform tabelului realizat observam o scadere majora a numarului turistilor
cazati in structurile de primire turistica colective cu functiuni de cazare, toate structurile
de cazare au avut de suferit considerabil in anul 2020 din cauza pandemiei. respectiv atat
cei rezidenti cat si cei nerezidenti in RM au fost cazati in numar foarte mic in acea
perioada .

Tabelul 2.4. Numărul înnoptărilor turiștilor în structurile de primire turistică

colective cu funcțiuni de cazare
Anii Abaterea anului
2020 (±) față de:
Indicatorii
2016 2017 2018 2019 2020
2018 2019
Hoteluri și moteluri 301 34500 408 670 437 971 104 - -
524 6 401 307269 333570
din care, străini 214 253 289 - -
031 609 882 228096 168555
334 865 61 786

Pensiuni turistice și 35 306 36 37 660 19 -17905 -16838

agroturistice 034 36 593 755

din care, străini 6 536 9 002 15 756 17 058 3 505 -12251 -13553
Cămine pentru vizitatori 103 10680 106 492 78 995 69 -36758 -9261
410 2 734
din care, străini 712 74 - - - - -
Structuri de întremare 469 440 472 719 469 084 160 - -
373 003 889 311830 308195
din care, străini 8 971 11 10 636 8 994 -9551 -7910
901 1 085

Sate de vacanță și alte structuri 137 15212 162 57 162 104 18 - -

de odihnă 034 5 6 085 144491 144019

din care, străini 22 23 157 24 457 4 009 -19148 -20448

11
 367
15 990

Tabere de vacanță pentru copii 433 43500 479 676 406 528 3 104 - -
399 0 476572 403424
din care, străini 230 230 914 1 018 - -914 -1018
Total 1 480 1 514 1 667 1591 27 375 -
046 970 793 5 968 1291925 1221307

din care, străini 246 297 386 392 70 - -

470 183 385 269960 316007
340 345

Concluzie:Conform tabelului efectuat observam aceeasi problema ca si in tabelul 2.3

efectuat mai sus, numarul innoptarilor turistilor in structurile de primire turistica
colective cu functiuni de cazare sunt foarte putine si anume in descrestere fata de anii
2018 si 2019 in 2020 legat de aceeasi problema si anume Pandemia

Tabelul 2.5. Numărul turiștilor străini cazați în structurile de primire

turistică colective cu funcțiuni de cazare, pe țări de origine
Abaterea
anului 2020
fata de

22 22018
2019 2019
  2016 2017 2018 2019 2020
Republica Ceha 1 033 1 279 1 279 1 203 189 -901 -1014
Romania 29 902 35 950 44 903 47 031 9 010 -35893 -38021
Serbia 573 517 831 519 156 -675 -363
Slovacia 427 676 549 507 59 -510 -448
Slovenia 656 759 689 595 169 -520 -426
Spania 1 041 1 440 1 411 1 641 278 -1133 -1363
Suedia 1 228 1 296 1 318 1 743 133 -1185 -1610
Ungaria 684 908 739 873 264 -474 -609

12
 Abaterea
anului 2020
fata de

22 22018
2019 2019
  2016 2017 2018 2019 2020
Alte tari din Europa 369 570 805 647 102 -703 -545
Asia 9 683 12 561 13 709 14 327 2 105 -11694 -12222
Turcia 4 467 5 815 5 511 6 847 1 566 -3945 -5281

Concluzie:Conform tabelului realizat, am sesizat ca in anul 2020 au fost mai putini

turisti cazati fata de anii 2018,2019, numarul turistilor a fost in continuitate descrestere
la fel din cauza restrictiilor petrecute in anul 2020.

Tabelul 2.6. Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în

funcțiune (%)

Abaterea
anului 2020
fata de
201 201 2018 2019
  6 2017 8 2019 2020
Indicele de utilizare neta a capacitatii de
cazare in functiune, procente          
Total 34,3 34,9 34,7 33,3 13,0 -21,7 -20,3
Hoteluri si moteluri 19,4 23,1 23,4 23,2 6,9 -16,5 -16,4
Pensiuni turistice si agroturistice 16,1 13,5 13,5 14,3 9,7 -3,8 -4,6
Camine pentru vizitatori 57,2 59,2 60,7 50,8 62,2 1,5 11,4
Structuri de intremare 72,6 67,2 68,2 69,4 30,7 37,5 -38,7

13
 Abaterea
anului 2020
fata de
201 201 2018 2019
  6 2017 8 2019 2020
Sate de vacanta si alte structuri de odihna 20,7 20,2 19,7 19,7 4,1 -15,6 -15,6
Tabere de vacanta 42,3 45,8 44,2 41,4 3,0 -41,2 -38.4

Concluzie:Conform tabelului realizat, am depistat ca in anul 2018 si 2019 fata de anul

2020 indicele de utiizare neta a capacitatii de cazare a scazut in 2018 cu -21,7 % si in
2019 cu -20,3.

Tabelul 2.7. Turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori

Abaterea anului
2020 fata de
  2016 2017 2018 2019 2020 2018 2019
Total 15 668 17 497 19 276 19 848 6 950 -12326 -12582
Vacante, recreere si odihna 11 454 13 706 15 835 16 928 6 612 -9658 -10521
Afaceri si motive -2620 -2112
profesionale 3 062 3 002 2 857 2 358 238
Alte scopuri 1 152 789 584 562 100 -484 -462
Numarul de plecari ale
vizitatorilor moldoveni in
strainatate          
Total 177 252 229 349 264 055 310 649 74 708 -192587 -242569
Vacante, recreere si odihna 175 364 226 854 261 262 305 173 73 725 -193458 -241547
Afaceri si motive -825 -1322
profesionale 863 1 417 1 390 1 989 538
Alte scopuri 1 025 1 078 1 403 3 487 445 -963 -3042

14
Concluzie:Conform datelor tabelului observam o scadere considerabila a plecarilor organizate si
vandute de agentiile de turism cat si de turoperatori atat in anul 2018 cat si in 2019 fata de
2020 ,in 2018 cu-12326 iar in anul 2019 cu -12582/vizitatori.

Tabelul 2.8. Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, pe țări de
origine

Abaterea anului
2020 fata de
  2016 2017 2018 2019 2020 2018 2019
Total pe tari 121 340 145 165 160 233 174 021 28 732 -131244 -152258
Tarile CSI 29 436 35 180 37 674 41 070 7 410 -30112 -34525
Armenia 519 532 2 091 694 85 -2006 -606
Azerbaidjan 615 943 740 814 107 -6033 -707
Belarus 1 081 1 394 2 114 1 862 303 -1882 -1653
Georgia (CSI) - - - - - - -
Kazahstan 409 511 517 556 88 -428 -476
Kirgizstan 181 181 119 184 31 -83 -153
Federatia Rusa 9 705 12 999 12 939 14 786 2 777 -10125 -12012

Concluzie :
Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova in anul 2020 este in scadere fata
de anul 2018 si anul 2019 in 2018 cu -131244 iar in 2019 cu -152258.

Tabelul 2.9. Numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Numărul de plecări ale 117204 136095 146791 157556 180646 189790
vizitatorilor
moldoveni din ţară –
total

15
 ţările C.S.I. 12534 12039 10037 9606 3434 3880
alte ţări ale lumii 104670 124056 136754 147950 177212 185910
Numărul de
sosiri ale
vizitatorilor
8956 10788 12797 13150 14362 15514
străini în ţară –
total

ţările C.S.I. 2242 2736 3377 2882 4169 3814

alte ţări ale lumii 6714 8052 9420 10268 10193 11700
Numărul turiştilor şi
excursioniştilor 35594 37764 34363 34172 43045 37255
interni
Numărul
vizitatorilor – 161754 184647 193951 204878 238053 242559
total

Concluzie : Numărul total al vizitatorilor a crescut de la 161,8 mii persoane, în anul 2010, până
la 242,6 mii de persoane în 2015, adică de 1,5 ori. În 2015, numărul total al vizitatorilor a
crescut cu 1,9% faţă de 2014, totuşi, cea mai mare creștere a fost în anul 2014, în raport cu 2013:

+16,2%.

Analiza SWOT al activității turistice din Republica

Moldova

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 1. Poziţionarea turismului ca ramură
prioritară a economiei Republicii
Moldova
 2. Disponibilitatea de resurse turistice
naturale şi antropice
 3. Existenţa cadrului legislativ şi
normativ în domeniu
 4. Implementarea proiectelor în
domeniul turismului cu finanţare de la
bugetul de stat
 5. Implementarea strategiilor şi
programelor de dezvoltare a turismului
 1. Legislaţie turistică nealiniată la
standardele europene
 2. Cadru legislativ şi normativ
insuficient şi neactualizat
 3. Insuficienţa capacităţilor umane
calificate în gestionarea domeniului şi
prestarea serviciilor de calitate
 4. La nivel central, necesită modificări
cadrul instituţional pentru
implementarea politicilor statului în
domeniu
 5. Lipsa Biroului de Informare Turistică

16
 în diferite raioane
 6. Disponibilitate de structuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare şi
alimentare moderne
 7. Existenţa sălilor de conferinţe dotate
cu utilaj modern
 8. Funcţionarea a 3 centre de
perfecţionare profesională a cadrelor
din industria turismului
 9. Activitatea diverselor asociaţii de
specialitate
 10. Republica Moldova este membru al
organismelor internaţionale care
sprijină dezvoltarea turismului
(Organizaţia Mondială a Turismului a
Naţiunilor Unite, Centrul de
Competenţă Dunăreană, Organizaţia de
Cooperare Economică la Marea Neagră,
Consiliul pentru Turism al Comunităţii
Statelor Independente etc.)
OPORTUNITĂȚI
 1. Ospitalitate tradiţională
 2. Poziţionare strategică benefică a ţării
(hotar cu CSI şi cu Uniunea Europeană)
 3. Lipsa necesităţii de vize pentru
cetăţenii ţărilor-membre UE, SUA,
Japoniei
 4. Reducerea numărului de ţări care au
statut de ţară cu risc sporit de migraţie,
luîndu-se ca bază lista aprobată de
Uniunea Europeană
 5. Conexiuni aeriene cu principalele
noduri aeroportuare
 6. Liberalizarea preţurilor la cursele
aeriene şi demonopolizarea sectorului
aviatic
şi a filialelor acestuia în misiunile
diplomatice ale Moldovei acreditate
peste hotare
 6. Număr limitat de turoperatori şi
agenţii de turism care formează şi
comercializează produse turistice
autohtone
 7. Insuficienţă de hoteluri de categoria
2-3 stele, care ar contribui la
dezvoltarea turismului receptor prin
preţuri atractive, competitive pe piaţa
turistică internaţională
 8. Costuri mari la serviciile de cazare în
structurile de primire turistică autohtone
 9. Număr redus de structuri de cazare în
mediul rural
 10. Număr redus de structuri de cazare
clasificate
 11. Indicatoare turistice insuficiente
 12. Lipsa panourilor informaţionale în
apropierea obiectivelor turistice
 13. Parc de autocare turistice învechit
 14. Lipsa, la majoritatea obiectivelor
turistice şi la muzee, a personalului
calificat şi cunoscător de limbi de
circulaţie internaţională
 15. Nu este ţinută evidenţa turiştilor
individuali
AMENINȚĂRI (RISCURI)
 1. Infrastructură slab dezvoltată la
obiectivele turistice de interes
naţional şi internaţional
 2. Nivel scăzut de cunoaştere, în Europa
şi în lume, a Moldovei ca destinaţie
turistică
 3. Lipsa climatului investiţional
favorabil pentru investitorii care să
dezvolte infrastructura structurilor de
primire turistică cu funcţiuni de cazare
şi alimentare pentru turismul de masă
 4. Competitivitate redusă a ofertei
turistice a Republicii Moldova (costuri
înalte pentru viza de intrare în
Republica Moldova, costuri înalte la
17
  7. Existenţa proiectelor de asistenţă cursele aeriene deservite de companiile
externă pentru dezvoltarea turismului aeriene autohtone)
 8. Numărul mare de evenimente cu  5. Număr extrem de limitat de obiective
atractivitate turistică: cultural-artistice, incluse în lista patrimoniului UNESCO
sportive, de agrement şi în cartea recordurilor Guiness
 9. Brand cunoscut de ţară vitivinicolă  6. Insuficienţa resurselor financiare
 10. Disponibilitate de crame vinicole de pentru acţiuni de promovare a
unicat în lume domeniului: expoziţii, materiale
 11. Pătrunderea masivă a tehnologiei promoţionale, susţinere financiară a
proiectelor din domeniu etc.
informaţiei şi a comunicaţiilor în sfera
 7. La nivel local este insuficientă
de servicii
gestionarea domeniului
 12. Existenţa suportului politic.
 8. Infrastructura rutieră neadecvată
 9. Lipsa sau amenajarea
necorespunzătoare a grupurilor sanitare
la intrarea în ţară, precum şi la staţiile
PECO, menite să deservească grupurile
de turişti.
Concluzie: In urma analizei SWOT efectuate am remarcat ca avem mai multe puncte slabe mai
fata de punctele forte dar in opinia mea turismul în Republica Moldova are un potențial de
dezvoltare, prezentând o combinație complexă de medii naturale (arii naturale, masive forestiere
în centrul țării, toltre, defilee, lunci) și artificiale (lăcașuri medievale, cetăți, orașe cu diverse
stiluri arhitecturale, stațiuni balneare, festivaluri, vinării etc). Politica de dezvoltare a turismului
trebuie sa contribuie la crearea unei imagini reale si atractive a Republicii Moldova, menita sa
genereze cererea turistica interna, regionala si internationala.Republica Moldova, ca destinatie
turistica, este putin cunoscuta in strainatate. Este necesar un ajutor considerabil din partea
statului la elaborarea si promovarea unor pachete informationale, care ar face atractiva imaginea
tarii noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunostinte sau de mijloace financiare pentru a
intreprinde actiuni eficiente de marketing si promovare a produsului turistic.
Concluzii și Recomandari:
În urma acestui raport efectuat pot spune că m-am aprofundat în pregătirea
practică vizând aspectele comune ale teoriei și practicii privind activitatea
turistică a Republicii Moldova, am analizat datele statistice ale Biroului Național
de Statistică privind turismul,am analizat marketingului turistic al Republicii
Moldova și am efectuat analiza SWOT al activității turistice din Republica
Moldova.
Procesul de efectuare a practicii m-a ajutat sa acumulez cunoștințe și
competențe din domeniul de specialitate 1013.1 Servicii hoteliere, turism și
agrement.

18
Recomand tuturor celor interesați de anumite subiecte a Republicii Moldova să
acceseze site-ul statistica.md care are niște informații foarte utile și
interesante

BIBLIOGRAFIE
https://statistica.gov.md/
1. AVRAMESCU, T.C. Turism, guvernare și dezvoltare durabilă. București:
Editura universitară, 2008. 272p. ISBN 978-973-749-473-3
2. BACA, I. Arhitectura si turism. Cluj-Napoca: Editura Argonaut, 2014. 236p.
ISBN 978-973-109-520-2
3. BACAL, P., COCOȘ, I. Geografia turismului (Note de curs). Chișinău:
Editura ASEM, 2012. 227p. ISBN 978-9975-75-599-3

19
4. BAKER, S., BRADLEY, P., HUYTON, J. Principiile operațiunilor de la
recepția hotelului. București: C.H. Beck, 2007. 330p. ISBN 978-973-15-
260-8
5. Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice nr. 352 din
24.11.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 02.02.2007., Nr.
1417, art. Nr: 40.
6. Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător nr.
451 din 30.07.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
18.02.2005, Nr. 26-28, art. Nr: 95.
7. Codul muncii al Republici Moldova nr. 154 din 28.03.2003. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 29.07.2003, Nr. 159-162. art. Nr: 648.
8. JELEV, V. Marketing turistic. București: Fundația „România de Mâine”,
2013. 214p. ISBN 973-163-789-3
9. JELEV, V. Turism internațional. București: Editura Fundației România de
Mâine, 2012. 364p. ISBN 978-973-163-832-4
10. JOCUN, C.N, CIONTU, S. Sisteme expert în industrie, comerț, turism și
transporturi. Sibiu: Alma Mater, 2008. 158p. ISBN 978-973-632-461-1
11. LACHE, C. Marketing în turism și servicii. Iași: Performatica, 2011. 335p.
ISBN 978-973-730-785-9
12. LAZĂR, S., MOLDOVAN-BĂTRÂNAC, V., SOLCAN, A. Turism rural:
Ghidul gospodarului. Chișinău: PNUD Moldova, 2016. 102p.
13. LUPU, N. Hotelul. Economie și management. București: Editura CH Beck,
2010. 496p. ISBN 978-973-115-486-2
14. MAZILU, M. Turism și dezvoltare durabilă. Craiova: Editura Universitaria,
2011. 478p. ISBN 978-606-14-0238-0
15. MERCE, E. Marketing turistic. București: Oscar Print, 2003. 108p. ISBN
9736680-03-7

20
16. MICU, C., STANCIULESCU, G. Managementul operațiunilor în hotelărie
si restaurație. București: Editura C.H. Beck, 2012. 424p. ISBN 978-973-
115-9591
17. MINCIU, R. Economia turismului. București: Uranus, 2004. 311p. ISBN
9737765-08
18. MINCIU, R., POPESCU, D., PĂDUREAN, M., et al. Economia turismului.
Aplicații. Editura Uranus, 2008. 103p. ISBN 594-848-910-009-3
19. MINDRIGAN, V. Tehnici operaționale în turism. Chișinău: USEFS, 2013.
172p. ISBN 978-9975-4452-1-4

21