Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea

de Management turistic şi comercial

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Nenciu Daniela

Absolvent:

Constanţa
2009
Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea
de Management turistic şi comercial

Promovarea şi comercializarea unui

circuit turistic

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Nenciu Daniela

Absolvent:

Constanţa
2009

2
 CUPRINS

Cuvânt înainte............................................................................................................. 5

CAPITOLUL I PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC SPECIFIC

JUDEŢULUI BRAŞOV………………………...............………………..………. 7
I.1. Localizarea si caracterizarea zonei………………………………………… 7
I.1.1. Aşezare geografică, suprafaţă, populaţie…………………………… 7
I.1.2. Economie, industrie, agricultură........................................................ 7
I.1.3. Prezentarea potenţialului turistic al zonei.......................................... 8
I.2. Resurse turistice natural………………………………………………….. 11
I.2.1. Clima……………………………………………………….……… 11
I.2.2. Vegetaţia…………………………………………………………..... 12
I.2.3. Relieful………………………………………...………………....... 12
I.2.4. Hidrografia……………………………………………...…………. 15
I.3. Resurse turistice antropice……………………………………….............. 15
I.4. Gradul de valorificare a potenţialului turistic…………………………... 20
I.4.1. Analiza structurilor turistice existente la nivelul judeţului………… 20
I.4.2. Previziunea circulaţiei turistice pentru numărul total de sosiri turişti.. 25
I.4.3. Previziunea circulaţiei turistice pentru numărul total de înnoptări
turişti............................................................................................................... 28
I.4.4. Direcţii de valorificare a potenţialului turistic din judeţul Braşov…. 30
I.4.5. Promovarea potenţialului turistic al judeţului Braşov pe piaţa internă
şi internaţinală…………………………………………………………….. 32

CAPITOLUL II PRODUSE ŞI SERVICII TURISTICE COMERCIALIZATE ÎN

JUDEŢUL BRAŞOV…………………………………………………………….. 34
II.1. Forme de turism practicate………………………………………………... 34
II.1.1. Turismul rural……………………………………………………... 38
II.1.1.1. Forme de turism rural………………………………………… 40
II.1.2. Turismul ecologic (ecoturismul) …………………………………. 42
II.1.3. Turismul cultural………………………………………………….. 46
II.2. Servicii turistice…………………………………………………………… 46
II.2.1. Conceptul de serviciu……………………………………………… 46
II.2.2. Principalele grupe de servicii turstice şi particularităţile lor……… 47
II.2.3. Modalităţile de clasificare a serviciilor turistice………………….. 48

3
 II.2.4. Servicii turistice de bază şi suplimentare…………………………. 50
II.2.5. Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii…... 51
II.2.6. Caracteristicile serviciilor turistice……….……………………… 54
II.2.6.1. Principalele tipuri de servicii…………………………… 54
II.3. Pachete turistice………………………………………………………… 59

CAPITOLUL III CIRCUIT TURISTIC “BUCUREŞTI – PREDEAL – BRAŞOV

– SINAIA – BUCUREŞTI”- STUDIU DE CAZ……………………….……... 67
III.1. Desfăşurarea traseului pe zile………………………………………….. 67
III.2. Calculaţia de preţ………………………………………………………. 70
III.3. Condţtii de comercializare…………………………………………….. 72
III.4. Procedee de promovare a circuitului turistic…………………………. 74

CONCLUZII…………………………………………………………. 81
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….. 82

4
 Cuvânt înainte

Această lucrare are ca temă comercializarea şi promovarea unui circuit turistic

din judeţul Braşov, zonă care este unică pentru că există o îmbinare armonioasă între
potenţialul natural turistic şi valorile culturale şi istorice ceea ce atrage foarte multă
lume. Deasemenea datorită potenţialului geografic turiştii veniţi în Braşov pot practica
activităţi sportive atât iarna cât şi vara. Atât resursele naturale cât şi resursele antropice
sunt obiective turistice importante pentru atragerea cât mai multor turişti în această
zonă, datorită potenţialulu existent. Pentru atragerea turiştilor sunt practicate mai
multe forme de turism cum ar fi: turismul rural, cultural şi ecologic.
Turismul rural s-a impus încet dar consecvent în special pe pieţele turistice din
ţşrile dezvoltate economic. Nu este un fenomen nou, având o tradiţie de lungă durată
în unele ţări europene cum ar fi Elveţia, Austria, Suedia, unde legătura dintre lumea
rurală a gospodăriilor şi turism, a fost întotdeauna pronunţată. În România, spre
deosebire de alte ţări europene dezvoltate, satul şi-a păstrat mult din autenticitate
rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini şi experienţe
comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte.
Turismul ecologic a apărut în America de Nord la mijlocul anilor 1980
Ecoturismul îşi are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare
a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai fragile şi mai
retrase ale planetei. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului deţine un
program concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protecţie şi conservare a
resurselor turistice naturale şi antropice care se realizează la programele europene,
vizând integrarea şi pe această cale în structurile Comunităţii Europene.
Turismul cultural are parte la ora actuală de o dezvoltare şi diversificare
extraordinară a turismului cultural, atât pe plan european cât şi internaţional, ca urmare
a deschiderii politice şi economice din ţările Europei Centrale şi de Est pe de o parte,
iar pe de altă parte, datorită concurenţei între ţările aferente cu vechi tradiţii în această
formă de turism. Fiind specific ţărilor cu mari predispoziţii naturale sau create de om,
face ca acesta să se regăsească şi în ţara noastră.
Pentru ca turiştii să fie atraşi ca să îşi petreacă vacanţele la munte sau la mare,
în ţară sau în afară, trebuie puse la dispoziţia lor o serie de servicii turistice de către
agenţiile turistice. Deci putem spune că produsul turistice este considerat
a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre activitatea unei zone (resurse)
şi facilităţile (serviciile) oferite cumpărătorului.

5
 O agenţie turistică trebuie să ştie întotdeauna ce cerinţe pot avea turiştii pentru a
putea constitui o ofertă de produse şi servicii adecvatş cererii de pe piaţa turistică.
Astfel oricum ar fi plănuită călătoria, fie doar de weekend, fie de lungă durată sau
circuit turistic, cum este în cazul nostru, turiştii trebuie să dispună de cât ami multe
informaţii despre ofertele şi locaţiile spre care îşi îndreaptă atenţia.
Promovarea judeţului Braşov a fost realizată prin campanii publicitare care
urmăresc informarea turiştilor efectivi şi potenţiali despre existenţa diverselor produse
şi servicii şi creşterea cererii pentru oferta firmei. Aceste campanii sunt cel mai des
folosite de către firmele din turismul românesc.
Altă formă de promovare folosită în cadrul judeţului Braşov este publicitatea
destinaţiilor turistice ce presupune informarea turişilor despre diverse destinaţii
turistice din România. Publicitatea instituţională este o formă de promovare ce vizează
vizează susţinerea, în rândul segmentelor de turişti vizaţi, ai firmei turistice,
evidenţiindu-se în principal scopul şi valorile acestuia promovate în strânsă legătură cu
dorinţele şi cerinţele consumatorilor urmărindu-se în final crearea şi dezvoltarea unei
imagini favorabile a firmei. Alte tipuri de promovare folosite în judeşul Braşov mai
sunt: publicitatea prin tipărituri, publicitatea la locul vânzării şi merchandisingul.
Atfel pentru circuitul realizat în această temă se are în vedere atragerea cât mai
multor turişti prin ofertele prezentate şi serviciile oferite.

6
 Cap.I. Prezentarea potenţialului turistic specific
Judeţului Braşov
I.1. Localizarea şi caracterizarea zonei

I.1.1. Aşezare geografică, suprafaţă, populaţie

udeţul Braşov este situat în partea centrală a Romăniei, în zona de sud-est a

Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, la îmbinarea a două mari lanţuri
muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, învecinându-se cu judeţele:
Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş. Din punct de
vedere fizico-geografic ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Suprafata judeţului este de 5.363 km², cu o densitate a populatiei de 111 loc./km²,
peste media pe ţară de 90 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest
indicator. El cuprinde 4 municipii, 6 oraşe, 48 de comune şi 150 de sate.
Populaţia înregistrată la 1 iulie 2006, a fost de aproape 596.000 de locuitori,
dintre care 75 % este stabilită în mediul urban şi 25 % în mediul rural. 63 % din
populaţia urbană este concentrată în municipiul Braşov, unde locuiesc 281.375 de
persoane, adică 47 % din populaţia totală a judeţului.

I.1.2. Economie, industrie, agricultură

La nivelul judeţului se disting trei zone, fiecare având un profil agricol
particular. În zona Braşov predomină terenurile arabile, păşunile şi fâneţele. Acelaşi
profil caracterizează si zona Făgăraş, aceasta deosebindu-se însă prin existenta
livezilor. Particularitatea zonei Rupea este dată de suprafaţa întinsă ocupată de păşuni,
precum şi de potentialul oferit de existenţa viilor şi a hameistilor.

Căi de acces:
Rutier: Bucureşti - Braşov E 60 180 km; Oradea - Braşov E 60 410 km ;Timişoara -
Braşov E 70/E 68 470 km;Giurgiu - Braşov E 70/E 60 220 km;Constanţa - Braşov E
87/E 60 400 km; Suceava - Braşov E 85/E 574 350 km.
Tren: gara Braşov. Braşovul este conectat prin mai multe trenuri zilnice cu
principalele oraşe din ţară şi din Europa.
Aeroport: Bucureşti 150 km.

7
 Braşovul este şi un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de
căi ferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² faţă de 43 km/1000
km²). Aici se intersectează toate căile de comunicaţie prin care se realizează legătura
între regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est.
Aşadar, poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care
asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă
anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

I.1.3. Prezentarea potenţialului turistic al zonei

Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului
natural turistic cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale
cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces
faţă de principalele centre de interes turistic. Datorită potenţialului geografic turiştii
veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportive atât vara cât şi iarna. Astfel,
două staţiuni turistice importante (Poiana Braşov, Predeal) oferă turiştilor o gamă largă
de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem menţiona ski-ul,
snowboard-ul, înotul, tenis de câmp, alpinism etc. Poiana Braşov, situată la poalele
versantului de nord al Postăvarului, deţine cea mai densă şi mai modernă dotare
turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit (Hotelul
Sporturilor) la noile hoteluri de două şi trei stele, cu piscină, săli de spectacole şi
conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică. Două linii
de telecabină şi una de telegondolă asigură accesul turiştilor - şi iarna al schiorilor -
spre culmile Postăvarului, la care se adaugă, sezonier, mai multe linii de teleschi.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi
Peştera de Gheaţă, dispune numai de cabane periferice: Dâmbu Morii, Susai şi
Campingul Dirste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de
pe teritoriul judeţului Braşov: spectaculoasele văi glaciare: Gaura, Mălăieşti,
Ţigăneşti, Clincea, turnurile vârfului, Scara şi Brana Caprelor. Singura Cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Diham, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăieşti şi câteva
case de vânătoare. Între Munţii Bucegi şi Postăvaru se află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la cea mai mare altitudine din ţară (1038 m) şi
numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, pârtiile de schi de la Clăbucet şi cabanele
Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet şi Garbova - în munţii din apropiere.

8
 În ansamblul mişcării turistice din România,
judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa),
constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub
aspectul turismului cu caracter montan, concentrând
totodată o mare diversitate de obiective turistice.
Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost
determinată aici de numeroşi factori. Este vorba în primul rând de potenţialul turistic
natural, de o spectaculozitate şi diversitate, precum şi de patrimoniul cultural-istoric
, alcătuit din obiective variate ce au şi o certă valoare turistică. Un alt factor l-a
constituit faptul că judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în
imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul
Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente staţiuni
balneo-climaterice (Covasna, Tuşnad, Malnaş, etc).
Judeţul Braşov concentrează în limitele sale munţi impunători, plante şi animale
ocrotite, rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, staţiuni balneo-climaterice,
condiţii pentru practicare sporturilor de iarnă, etc. Râurile, lacurile, mlaştinile
îmbogăţesc atracţia turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism
(agrement, pescuit, vegetaţie specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite
(Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiş, Tărlung, Olt) absorb
şi ele un flux turistic important.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile, judeţul Braşov
dispunea în anul 2007 de 471 unităţi de cazare turistică din care 54 hoteluri, 9
moteluri, 42 vile, 13 cabane, 137 pensiuni turistice urbane, 200 pensiuni turistice
rurale. Capacitatea de cazare turistică era de 12.634 locuri, numărul de turişti cazaţi în
anul 2007 fiind de 556.816 persoane (349.712 în hoteluri, 28.770 în moteluri, 37.962
în vile, 13.135 în cabane, 81.325 în pensiuni turistice urbane şi 37.225 în pensiuni
turistice rurale). În anul 2007 indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în
funcţiune a fost de 25,32% .
Poiana Braşov - staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent - este
situată la poalele versantului de nord al munţilor Postăvarul şi la 12 km sud-vest de
municipiul Brasov. Deţine ce-a mai densă şi modernă dotare turistică montană din ţara
noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri cu piscină,
săli de spectacole şi conferinţe, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică.
Două linii de telecabină şi una de telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al
schiorilor spre culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.

9
 Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media
temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar
precipitaţiile depăşesc 900mm anual (frecvenţa averselor este mare). Stratul de zapadă
durează cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi
particule care provoacă alergii, presiunea atmosferica relativ scazută şi ionizarea
intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei
astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii
secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator . Poiana Braşov este
cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarna din România şi totodată un
important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu grade diferite
de dificultate (o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre şi slalom uriaş, o pârtie
pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf,
handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune,
sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurată
în bună parte în hoteluri de lux sau de categoria A, în vile sau cabane.
Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe
Postăvarul şi Cristianu Mare, precum şi la cetatea
ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km distanţă.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade
Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune
numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai şi
campingul Dârste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă
cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeţului
Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti,
Clincea, turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă la
dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăieşti şi câteva
case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se află platforma Predealului, cu oraşul staţiune
turistică – Predeal - situat la cea mai mare altitudine
din ţară (1038m). Temperatura medie este de 14ºC în
timpul verii şi -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de
zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de
zapadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult
de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă.
Munţii Piatra Craiului sunt unici în Carpaţii româneşti prin relieful impunător al
crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin speciile rare de vegetaţie şi faună.
Turiştii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile

10
din Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un
puternic potenţial investiţional. Culoarul Branului, cu satele risipite şi peisajele
pitoreşti beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât
în Bran cât şi la Moeciu, Şimon, Peştera, Măgura sau Şirnea.
Munţii Ciucaş, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt mai puţin frecventaţi de turişti şi au în judeţul nostru
doar baza turistică de la Baba Runca. Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind
frumosul defileu al Oltului de la Racoş unde sunt coloanele de bazalt. Ei păstrează un
vechi edificiu vulcanic, dar şi Pădurea Bogăţii.
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului
natural turistic cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale
cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces
faţă de principalele centre de interes turistic.

I.2. Resurse naturale

I.2.1. Clima

Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la

tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-
continental, din est. Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt
puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Temperatura medie
multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna
august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul
mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori
medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la
sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5
şi 3,2 m/Km.

11
I.2.2. Vegetaţie

La 400-1.000 m altitudine păduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la

1.000-1.300 m păduri de amestec (fag, răşinoase); la 1.300-1.800 m păduri de
conifere; peste 1.800 m pajişti, tufirişuri, arbuşti în etajul subalpin şi la peste 2.200 m,
în etajul alpin. Multe specii rare şi endemice (zona Tampa, Dealul Cetăţii).

I.2.3. Relief
Relieful judeţului Braşov descoperă o mare complexitate, existând trei trepte
dinstincte, Braşovul ca oraş fiind aşezat în mijlocul acestora, o îmbinare perfectă între
relief şi condiţii geografice. Cele trei trepte de relief sunt compuse din:
-Lanţul munţilor înalţi care trec de 1750m altitudine: şi anume M. Făgăraş,
M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare şi M. Ciucaş.
-Lanţul munţilor scunzi, între 800 si 1750m: cuprins de munţii Întorsura
Buzăului, Dârstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei şi Persani.
-Lanţul depresiunilor şi a dealurilor, situaţi între 450 si 700m
Câmpiile se desfăşoară în cadrul depresiunilor submontane şi intramontane în
componenta acestora intrând Câmpia Bârsei, ce cuprinde depresiunile Zărneşti -
Tohan, Vlădeni şi culoarul Maieruş, urmată de Cămpia Făgăraşului cu depresiunea
Homoroadelor şi Colinele Târnavelor.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov
se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale:
Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul
Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată
complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice
şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri,
vegetaţie şi faună. Graniţele dinspre sud ale
judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din
Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt
situate lacurile glaciale Urlea şi Podragul. Relieful
coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului
transilvănean.

12
 În total, relieful muntos ocupă circa 40% din
suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros
circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi
şesurile depresionare ale Făgăraşului şi
Braşovului creează contraste altimetrice şi
clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste
masive, afirmându-se spectaculos în liniile
peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel
(2144m) se înregistrează în extremitatea sud-
vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea
din judeţ).
Munţii Făgăraşului – atrag atenţia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de
origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de şisturi cristaline. Creasta
principală are înălţimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind
Moldoveanu (2544m).
Munţii Piatra Craiului – cei mai grandioşi munţi calcaroşi din România –
sunt reprezentaţi printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km şi înaltă de
peste 2000m. O înşeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta
principală două subunităţi: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică,
cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al
Zărneştilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuţită şi zimţată, depăşind în
unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ş.a.).
Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul
Pietrii Craiului la vest şi masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport
cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante
artere de comunicaţii rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.
Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă
complexă de şisturi cristaline, se desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov.
Munţii Bucegi – munţi calcaroşi cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf
(Omul, 2505m, situat la limita cu judeţul Dâmboviţa), culmile (Scara, Gaura,
Ciubotea, Clincea ş.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Ţara Bârsei cât şi spre
pasul Predeal.
Munţii Bârsei – cuprind două masive de înălţime aproape egală – Postăvarul
(1799m) şi Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timişului. În
masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată staţiunea turistică Poiana Braşov.
Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un

13
abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra oraşului Braşov. Spre NE Postăvarul se
prelungeşte cu munţii scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).
Munţii Codlei - (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziţia între
Masivul Făgăraşului (şisturi cristaline în partea vestică şi
centrală) şi Munţii Perşani (calcare, gresii şi marne în est).
Munţii Perşani – se încadrează mai mult de jumătate în
judeţul Braşov. Situaţi între munţii Codlei (înşeuarea de la
Vlădeni) şi munţii vulcanici Harghita, sunt formaţi de
asemenea dintr-o diversitate mare de roci (şisturi, calcare,
gresii, magmatite mezozoice şi lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munţi se
află Pădurea de fag a Bogăţii care începând din 1971 a fost declarată rezervaţie
peisagistică.
Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani
şi marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe
direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul
stâng al Oltului.
Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara
Bârsei - este de origine tectonică formată prin
fracturarea şi scufundarea unui compatriment al
masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură,
la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat
această groapă au format un lac în care s-au
colmatat depozite sedimentare pe grosimi de
câteva sute de metri; prin defileul antecedent al
Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din
bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta
din urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării
geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă
etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine
individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele,
Codlea şi Râşnov). Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu
altitudine mai joasă (800-1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea
include munţii Codlei şi munţii Perşani.
Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea
estică se află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune
submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate

14
din munţi apropiaţi, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor
lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost
adâncită şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul
nordic al munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în
dauna Podişului Târnavelor.
Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief
caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.
Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului
având aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

I.2.4. Hidrografie
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele
subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate
de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al
Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu
Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din
judeţ sunt: Timiş, Ghimba-sel, Bârsa, Homorodu Mare şi Sercaia. Tabloul apelor de
suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu)
şi cu lacurile artificiale.

I.3. Resurse antropice

Principalele obiective cultural istorice se leagă în principal de municipiul

Braşov:
- Biserica Neagră - cea mai mare construcţie în stil
gotic din România. Numele de Biserica Neagră l-a primit
biserica parohială evanghelică luterană din Braşov, după
marele incendiu al oraşului din anul 1689. Fumul şi flăcările au
înnegrit zidurile, însă nu au putut distruge măreţia edificiului.
Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare
edificiu religios între Viena şi Istanbul (Constantinopol).
Construcţia bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în
timpul parohului Thomas Sander, şi a durat până în anul 1477. Din cele două turnuri

15
proiectate iniţial la faţada vestică a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o
înălţime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus îndeosebi acoperişul şi
interiorul clădirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani răstimp în care a fost ridicat
acoperişul înalt de 20 m în forma care se păstreză şi astăzi. Ca urmare a renovării
bisericii în secolul al XVIII-lea, interiorul şi-a pierdut parţial aspectul gotic. Orga
Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumită pentru
sonoritatea ei de o rară frumuseţe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii
1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin.
- Biserica Sf. Bartolomeu - cel mai vechi monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil arhitectonic roman.
- Biserica Sf. Nicolae – Este situată în partea cea mai veche a oraşului - Scheii
Braşovului - şi datează din secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost construită pe
locul unei bisericuţe de lemn menţionate documentar la sfârşitul veacului XIV. Cu
ajutorul material al domnilor din Ţara Românească şi Moldova biserica a fost refacută
şi marită. Se pastrează un valoros ansamblu de pictură murală din sec XVIII şi
remarcabile piese de artă veche romanească. Aici se află
mormantul lui Nicolae Titulescu În curtea bisericii se
află Muzeul Primei Şcoli Româneşti. Clădirea muzeului
este monument istoric şi datează din secolul al XV-lea.
Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparniţa
diaconului Coresi", sala "Cartea - factor de unitate
naţională", "Cartea şi cărturarii braşoveni", "Liceul
Andrei Şaguna". Complexul muzeal mai cuprinde
Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Braşoveni (obiecte de etnografie, costume,
tablouri, icoane), Muzeul de muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise
muzicale, tablouri, cărţi donate de compozitor), Muzeul Ştefan Mironescu (imagini ale
Scheiului în acuarelă şi ulei donate de pictor), Arhiva şi Biblioteca istorică (cărţi vechi,
protocoale-catastife, cărţi din fondul documentar, documente de patrimoniu. La şcoala
din Scheii Braşovului s-a predat pentru prima dată în limba romană în anul 1559.
- Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o construcţie în stilul
Renaşterii, înălţată între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva
cunoscutului jude al Braşovului. Aceasta ocupă primul loc între construcţiile civile ale
Braşovului din veacul al XVI-lea, fiind alcătuită din două pavilioane separate de o
curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum şi cel din 1699, afectează
clădirea.
- După Ziduri – reprezintă o parte din centura fortificată medievală a
Braşovului.

16
 - Vechea Cetate a Braşovului – este o construcţie fortificată construită în lemn
şi piatră, în prezent transformată în restaurant.
- Bastionul Ţesătorilor – este situat în partea sud-vestică a cetăţii Braşov, fiind
cel mai bine păstrat din cele şapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.
- Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetăţii
Braşov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu
metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) şi creneluri, iar în interior cu galerii. Acest
turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetăţii. El
poate fi văzut şi astăzi în drumul spre Poiana Braşov.
- Turnul Negru - Turnul Negru este aşezat pe o stâncă şi a fost construit ca şi
Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de
trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac şi un sistem de legatură cu cetatea
Braşovului
- Casa Mureşenilor - s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de
urmaşii familiei Mureşianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai
acestei familii cu mari merite in viaţa culturală şi politică a vremii lor.
- Poarta Schei – construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.
- Poarta Ecaterinei – construită în 1559 este singura poartă medievală păstrată.
Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai pastrează turnul cu cele patru turnuleţe
şi stema oraşului (coroana cu rădăcini) în stilul Renaşterii (sec. XVI). A fost una din
principalele căi de acces în Cetate.
- Casa Sfatului - prima menţiune documentară a clădirii datează din anul 1420.
Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor
gotic cu renascentist şi baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ şi
judecătoresc al oraşului. În prezent adăposteşte Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.
- Muzeul Judeţean de Istorie - înfiinţat în clădirea vechiului Sfat, datând din
secolul al XV-lea, pe baza colecţiilor Muzeului Săsesc
al Ţării Bârsei şi a colecţiilor Muzeului ASTRA,
muzeul conservă şi valorifică bogate colecţii de
arheologie: paleolitic mijlociu, ceramică şi unelte
Hallstatt şi La Tčne, descoperiri din castrele de la
Râşnov şi de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme,
mobilier, produse ale breslelor meşteşugăreşti;
documente; numismatică; bibliotecă (15.000 volume).
- Muzeul de Artă - înfiinţat iniţial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970,
într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea şi valorifică expoziţional artă
românească: pictură pe lemn şi sticlă, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea

17
(Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henţia, Constantin Lecca, Nicolae
Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea,
Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.
- Muzeul de Etnografie - clădire construită în 1902 şi restaurată în 1979. A avut
următoarele destinaţii: sală de dans, casă de cultură a studenţilor,
tipografie şi ulterior muzeu, care valorifică expoziţional
domeniile etnografie şi artă populară: ceramică, sticlărie din
secolele XVIII - XIX, port popular şi textile, ouă încondeiate,
icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul
cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII - XX,
reprezentând următoarele zone etnografice: Ţara Bârsei, Bran,
Rupea, Ţara Făgăraşului, Valea Hârtibaciului.
Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din judeţul Braşov putem
aminti de:
- Castelul Bran – vechea cetate de scaun a Ţării Româneşti - este situat pe
drumul ce leagă municipiul Braşov de Câmpulung. Poartă numele unui sat construit
de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară Valahia de
Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători flancate
de o parte şi de alte de munţii Bucegi şi Piatra Craiului.
Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii
Braşovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă şi străjuit de
dealuri, numite „măguri” prin partea locului.În secolul al IV-
lea castelul făcea parte dintru-un complex de cetăţi de hotar.
Castelul Bran a fost întotdeauna inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece
conform legendei, Dracula obişnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a
devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis şi un sector etnografic în aer liber menit
să ilustreze viaţă şi ocupaţiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii.
- Cetatea Râşnov – este situată pe drumul de veche tradiţie Braşov-Rucăr-
Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Ţara Românească
şi construită pe un deal stâncos. Este amintită pentru prima
dată în documentele anului 1355. În secolele următoare este
refăcută şi consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la
Râşnov adăposteşte o valoroasă unitate muzeală ce oferă
vizitatorului o sugestivă cronică a aşezărilor dacice, romane şi

româneşti din zonă şi a Râşnovului medieval şi modern.

18
 - Cetatea Făgăraşului - datând din secolul al XIV-lea, era considerată de
Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”; aici se află Muzeul Ţării Făgăraşului, care
valorifică bogatele colecţii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară, precum şi
de artă plastică contemporană.
- Cetatea Prejmer- constrită în secolul al XV-lea , prin particularităţile sale
arhitectonice se impune ca una din cele mai originale construcţii.

Artă populară şi meşteşuguri: Olăritul, pictura pe sticlă, prelucrarea lemnului

dovedesc prin rafinamentul motivelor şi fineţea execuţiei sensibilitatea şi simţul
artistic al meşterilor populari. Ceramica populară se impune prin importanţa sa
istorică, specificul etnic şi valoarea artistică deosebită. Cea mai veche icoană pe sticlă
datată, cunoscută până acum, este de la 1780 semnată de Ioniţă Zugravu din Braşov. În
complexul artei populare, portul ocupă un loc aparte prin structura morfologică,
ornamentaţie şi colorit.

Evenimente culturale:

» Festivalul internaţional al muzicii pop - Cerbul de Aur – anual

» Festivalul de Jazz si Blues - anual
» Festivalul muzicii de cameră – anual
» Festivalul teatrului contemporan - anual
» Concertele de orgă la Biserica Neagră – săptămânal
» Concertele Filarmonicii Gheorghe Dima – săptămânal
» Celebrarea Sfântului Gheorghe
» Festivalul ţărănesc Nedeia Munţilor – anual
» Festivalul naţional al Berii – anual
» Sărbătoarea Junilor – anual

I.4. Gradul de valorificare a potenţialului turistic

19
I.4.1. Analiza structurilor turistice existente la nivelul judeţului

Structuri de primire turistică pe tipuri de structuri existente

Anul 2005 31 iulie 2008

Total 338 Total 539

Hot. şi moteluri 35 Hoteluri 52

Hanuri turistice 2 Hoteluri pt tineret 4

Vile şi bungalouri 59 Moteluri 11

Cabane 24 Vile turistice 51

Pensiuni 87 Cabane 17

Pensiuni agrot. 121 Pensiuni turistice urbane 147

Campinguri 2 Pensiuni turistice rurale 231

Popasuri - Campinguri 2

Sate de vacanţă 1 Popasuri turistice -

Tabere şcolare 7 Sate de vacanţă 2

Bungalouri 21

Tabere scolare 1

Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie 2008, INS

Se analizează numărul de unităţi de cazare şi numărul de locuri prin calcularea

a doi indici: indicele mediu şi ritmul mediu.

Pentru numărul de unităţi:

20
Ī= n-1√yn/y1 *100 R = Ī- 100%
Ī= 4√539/338 *100 =112% R = 12%
Se remarcă faptul că în 2008 numărul de unităţi de cazare creşte faţă de
2005 (anul de referinţă) cu un indice mediu de 112%, ajungând de la 338 la 539
de structuri de primire turistice şi cu un ritm mediu de 12%.

Structura unităţilor de cazare pe forme de proprietate

Nr
total Publică
de de
agenţi interes
ec.- Integral Majoritar Majoritar Integral Integral naţional
Anul soc. de stat de stat privată privată Cooperatistă Obşteasca străină şi local

2006 236 1 6 2 221 - 1 1 4

2007 308 - 3 2 295 1 1 2 4

2008 319 1 3 3 305 1 1 2 3

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistice cu

funcţiuni de cazare în anul 2006, INS

Locuri de cazare turistică pe tipuri de structuri existente la 31 iulie

21
 2005 31 iulie 2008

Total din care: 10310 14078

Hoteluri 5265 5505

Moteluri 68 419

Hanuri 24 -

Vile turistice 546 1073

Cabane 1121 733

Pensiuni turistice urbane 242 2495

Pensiuni agroturistice 791 -

Pensiuni turistice rurale 395 2365

Campinguri 790 776

Sate de vacanţă 36 110

Bungalouri 96 328

Tabere şcolare 936 40

Sursa: Institutul Naţional de Statistică-Informaţii Statistice (2005/2008)

Pentru locurile de cazare analizăm , ca şi în cazul unităţilor, indicele mediu şi ritmul

mediu.

Ī= √14078/ 10310 *100 =106,4%

R = Ī- 100% = 6,4%

Se remarcă faptul că în 2008 numărul locurilor de cazare creşte faţă de

2005 (anul de referinţă) cu un indice mediu de 106,4%, ajungând de la 10310 la
14078 locuri de cazare , şi cu un ritm mediu de 6,4%.

Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare 2005/2008

2005 2008

24,1% 23,9%
22
 Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul
2006, INS

http://www.adrcentru.ro/ www.adrcentru.ro

Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

Număr de sosiri în judeţul Braşov în perioada 2003-2008

Perioada 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 328000 290320 324935 421765 448147 364001

Turişti români 260000 219145 251152 329511 359259 294437

Turişti străini 68000 71175 73783 92254 88888 69564

Număr de înnoptări în judeţul Braşov în perioada 2003-2008

(total, turişti români, străini)

31 iulie
2003 2004 2005 2006 2007
2008

Total 884600 779296 823339 960836 1000318 799097

Turişti români 562830 595545 652770 748727 794386 629453

Turişti străini 321770 183751 170569 212109 205932 169644

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anii

2003-2008

Statistică teritorială, 2004

Durata medie a sejurului în perioada 2003-2008

(total, turişti români, turişti străini)

iulie
2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 2.7 2.7 2.5 2.3 2.3 2.2

23
Turişti români 2.7 2.6 2.3 2.2 2.1

Turişti străini 2.6 2.3 2.3 2.3 2.3

 Evoluţie PO judeţul Braşov

Valoare PO

Anul (mii persoane)

2005 237,2

2006 239,5

2007 230,5

2008 229

Sursa: www.judbrasov.ro

Se face o corelaţie între circulaţia turistică şi dezvoltarea economico-socială

prin calcularea coeficientului de corelaţie r, pentru a studia modul în care valoarea PO
influenţează sosirile de turişti în judeţul Braşov pe durata a 4 ani (2005-2008).

Coeficientul de corelaţie:

xi=PO iar yi = numărul de sosiri;

i =936,2*10;

Σ x Σ yi = 1365020 sosiri

ry/x =[ 4*10 (237,2*328000+239,5*290320+230,5*324935+229*421765)-

10*936,2*1365020 ] / √ [4*10*(56263,84+57360,25+53130,25+52441)-
876470,44*10]*38073087000

ry/x = 10*(-2671954)/ √ 10*310,92*38073087000

24
ry/x = - 0,77- legătura ar fi una puternică şi inversă. Însă nu putem spune că populaţia
ocupată influenţeaza negativ numărul de sosiri, deoarece mai sunt şi alţi factori care
acţionează asupra acestuia. Cred că aceasta corelaţie ar trebui completată cu o analiză
calitativă.

I.4.2. Previziunea circulaţiei turistice

(pentru numărul total de sosiri turişti)

Metode de previziune:

Pentru a face previziunea circulaţiei turistice, atât pentru numărul de sosiri cât
şi pentru numărul de înnoptări, analizăm coeficientul de corelatie v prin 3 metode:
metoda indicelui mediu , metoda trendului liniar şi metoda sporului mediu. În situaţia
în care nu se obţine o valoare a lui v <5%, se optează pentru metoda cu v cel mai
apropiat de această valoare.

1. Metoda indicelui mediu de dinamică:

Ani yi ŷi Iyi-ŷiI (yii -ŷi)2

2003 328000 328000 0 0

2004 290320 354240 63920 4085766400

2005 324935 382579.2 57644.2 3322853793.64

2006 421765 413185.53 8579.47 73607305.48

2007 448147 446240.37 1906.63 3635237.95

25
 TOTAL 1813167 7485862737.07

ŷi =yi* Ī i=1,n σ=√∑(yii -ŷi)2/n σ=38693.31

y = ∑yi/n= 362633.4 v= σ / y v=10.67>5%

Ī=√yn/y1 = 1.08

2. Metoda trendului liniar

Ani ti yi ŷi Iyi-ŷiI (yii -ŷi)2

-
2003 2 328000 288285.6 39714.4 1577233567.36

-
2004 1 290320 325459.5 35139.5 1234784460.25

2005 0 324935 362633.4 37698.4 1421169362.56

2006 1 421765 399807.3 21957.7 482140589.29

2007 2 448147 436981.2 11165.8 124675089.64

TOTAL 1813167 4840003069.1

Ŷ=a+bi

a=∑yi/n=y a=362633.4 σ=31112.7

v=31112.7/362633.4= 8.57%>5%

b=∑(i*yi)/ ∑i b=371739/10=37173.9

3. Metoda sporului mediu (Δ)

26
 Ani yi ŷi Iyi-ŷiI (yii -ŷi)2

2003 328000 328000 0 0

2004 290320 358036.75 67716.75 4585558230.56

2005 324935 388073.5 63138.5 3986470182.25

2006 421765 418110.25 3654.75 13357197.56

2007 448147 448147 0 0

TOTAL 1813167 8585385610.37

Δ=(yn-y1)/(n-1)

Ŷi=Ŷi-1 + Δ =y1+ (i-1)* Δ

σ=41437.62

Δ=(448147-328000)/4=30036.75

v=41437.62/ 362633.4 = 11.42%>5%

Aşadar, observăm că se obţine cea mai mică valoare a lui v în cazul metodei
trendului liniar, cu ajutorul căreia vom face şi previziunea pe următorii 3 ani.

Ani ti ŷi

2006 3 474155.1

2007 4 511329

2008 5 548502.9

În perioada 2006-2008 a avut loc o creştere a numărului de sosiri de turişti în

judeţul Braşov. În anul 2006 numărul de sosiri turişti a fost cu 5,8% mai mare, urmând
ca în 2006 şi 2007 să crească cu 14,09% respectiv cu 22,3% faţă de anul 2005. Astfel
se poate spune că turismul are o evolutie pozitivă , atrăgând un număr din ce în ce mai
mare de turişti, ceea ce trebuie menţinut şi în viitor, prin adoptarea unor soluţii de
dezvoltare a turismului.
27
 I.4.3. Previziunea circulaţiei turistice
(pentru numărul total de înnoptări turişti)

Metode de previziune:

1. Metoda indicelui mediu de dinamică:

Ani yi ŷi Iyi-ŷiI (yii -ŷi)2

2003 884600 884600 0 0

2004 779296 911138 131842 17382312964

2005 823339 938472.14 115133.14 13255639926.25

2006 960836 966626.3 5790.3 33527574

2007 1000318 995625.09 4693 22024249

TOTAL 4448389 30693504713.25

σ= 78349.86 y= 889677.8

v= 78349.86 /889677.8 = 8.8% > 5%

2. Metoda trendului liniar:

Ani ti yi Ŷi Iyi-ŷiI (yii -ŷi)2

-
2003 2 884600 807082.6 77517.4 6008947302.76

-
2004 1 779296 848380.2 69084.2 4772626689.64

2005 0 823339 889677.8 66338.8 4400836385.44

2006 1 960836 930975.4 29860.6 891655432.36

2007 2 1000318 972273 28045 786522025

28
 TOTAL 4448389 16860587835.2

a= y =889677.8

b=∑i*yi/∑i = 412976/10 =41297.6 ; σ= 58069.93

v= σ/y =58069.93 / 889677.8 = 6.52%>5%

3. Metoda sporului mediu (Δ):

Ani yi ŷi Iyi-ŷiI (yii -ŷi)2

2003 884600 884600 0 0

2004 779296 913529.5 134233.5 18018632522.25

2005 823339 942459 119120 14189574400

2006 960836 971388.5 10552.5 111355256.25

2007 1000318 1000318 0 0

TOTAL 4448389 32319562178.5

Δ=(yn-y1)/(n-1)

Δ=28929.5

σ= 80398.46; y=889677.8 v=80398.46 / 889677.8 = 9.03%>5%

Dintre metodele prezentate, vom alege metoda trendului liniar (pentru că

v are cea mai mică valoare, de 6.52%) pentru a face previziunea pentru urmă torii
3 ani.

Ani Ti ŷi

2006 3 1013570.6

2007 4 1054868.2

2008 5 1096165.8

29
 În perioada 2006-2008, a avut loc o creştere a numărului de înnoptări de turişti,
fata de 2005, cu următoarele procente: 1,3%, 5,4%, respectiv 9,5%. Pentru ca turismul
din judeţul Braşov să menţină acest trend în creştere, consider că este necesară
adoptarea unor programe de dezvoltare a zonei, îmbunătaţire a echipamentelor
turistice şi a infrastructurii.

I.4.4. Direcţii de valorificare a potenţialului

turistic din judeţul Braşov

Ca soluţii de valorificare a potenţialului turistic din judeţul Braşov, aş propune

mai întâi câteva care facilitează accesul turiştilor în diverse sate şi comune:

 construirea unei centuri ocolitoare în jurul Braşovului care să asigure

descongestionarea oraşului de traficul de tranzit şi unirea acestuia cu viitoarea
autostradă Bucureşti -Braşov . Municipiul Braşov este afectat de traficul de tranzit
datorită atât poziţiei geografice cât şi a reţelei de drumuri, fie radiale fie concentrice
faţă de perimetrul oraşului;
 Modernizare drumuri judeţene şi de interes turistic: DJ 103A Zizin, Vama
Buzăului, DJ 112F Moieciu de jos, Moieciu de sus, DJ 112G Peştera, Măgura,
Zărneşti;
 Modernizare drum comunal: DC 81 Victoria ,Viştişoara, Staţiunea Complex
Sâmbăta şi împietruirea drumurilor comunale din Bran, Ucea şi Ticuş ;
 Sistem integrat pentru colectarea şi epurarea apelor uzate din zona Rupea
(Rupea, Hoghiz, Homorod, Ungra.) şi din zona Codlea (Codlea, Hălchiu, Feldioara,
Dumbrăviţa, Bod );
 Altă propunere ar fi restaurarea în situaţia unui Complex tradiţional de
prelucrat lâna, în urma căruia se vor identifica o serie de obiective etnografice care
întregesc oferta şi atracţia turistică din judeţul Braşov. Aceasta propunere ar avea drept
scop reconstruirea şi includerea în circuit turistic a unui Complex tradiţional de
prelucrat lână, în comune din judeţul Braşov.

Alte soluţii care determină dezvoltarea turismului în judeţul Braşov ar fi:

 Dezvoltarea domeniului schiabil al judeţului (Poiana Braşov, Predeal, Pârâul

Rece, Bran şi Moeciu), pe de o parte pentru a face faţă concurenţei reprezentate de
"oferta de specialitate" a judeţului vecin Prahova (Azuga, Buşteni, Sinaia), iar, pe de

30
alta parte, pentru a putea atrage un număr sporit de turişti externi (posibilitatea
organizării Jocurilor Olimpice din 2018, 2022);
 Construirea unui parc de distracţii adresat în egală măsură adulţilor şi
copiilor. Braşovului şi zonelor limitrofe le lipsesc spaţiile de agrement sau un parc de
distracţii. Să nu uităm că parcurile de distracţii există în majoritatea oraşelor turistice
importante ale Europei, aducând venituri importante pentru locuitorii lor, precum şi
multe locuri de muncă. Într-o asemenea locaţie pot fi incluse: amfiteatrul permanent
care să găzduiască anual festivalul internaţional "Cerbul de Aur", manifestările
"Zilele Braşovului", patinoarul artificial acoperit, cinematografe virtuale, montagne-
rousse (maxi - carusel), tobogan acvatic şi tobogan normal, locuri speciale de joacă
pentru copii, "trenul groazei", trenuleţe pentru copii, maşinuţe, standuri de TIR pentru
amatori, terenuri pentru mini-golf şi golf, piste de role şi skate-board, "Festivalul
Berii" (Berarul), festivaluri de artă populară, concursuri sportive cu caracter naţional
şi internaţional (turnee de tenis, golf, concursuri de patinaj artistic, de hochei pe
gheata), etc.
 Consider că este necesară construcţia unui patinoar acoperit, aşa cum
există în ţară la ora actuală, doar în Bucureşti, Galaţi, Miecurea-Ciuc şi
Gheorghieni, deoarece cred că sporturile de iarnă au un viitor cert în zona judeţului
Braşov
 Îmbunătăţirea protecţiei mediului ca o condiţie obligatorie în vederea
dezvoltării durabile.
 Restaurarea, protectia şi conservarea patrimoniului cultural
regional/local, cu evident potenţial turistic; refacerea cetăţilor medievale în cadrul
unui program intregrat, conţinând reabilitarea cetăţilor, a legăturilor rutiere până la
aceste cetăţi, etc; restaurarea clădirilor cu elemente arhitectonice tradiţionale, reteaua
stradală, centre culturale, muzee, parcări, drumuri, pentru introducerea lor în circuitul
turistic; amenajarea de noi trasee turistice;
 Valorificarea potenţialului turistic montan prin construirea
infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee de drumetie, amenajare de
pârtii de schi existente şi dezvoltarea de noi pârtii, cu echipările aferente, în
conformitate cu normele europene privind siguranţa turistului, instalaţii de transport pe
cablu, posturi Salvamont, etc;
 Cresterea calităţii serviciilor de cazare, prin reabilitarea/modernizarea/
reabilitarea/modernizarea/dotarea structurilor de cazare şi crearea/reabilitarea
structurilor de agreement turistic (ex: amenajare piscine, terenuri de mini-golf,
tenis, paint-ball, etc.).

31
 În concluzie, se poate sublinia ideea că o dezvoltare armonioasă a turismului pe
întreg teritoriul contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea
dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire
a veniturilor populaţiei.

I.4.5. Promovarea potenţialului turistic al

judeţului Braşov pe piaţa internă şi internaţională

Promovarea potenţialului turistic al judeţului Brasov se poate face în

nenumărate feluri, dintre care sunt amintite cele mai importante:

 În primul rând promovarea destinaţiilor turistice din judeţul Braşov la

târgurile de turism naţionale şi internaţionale şi implicit, proiectarea şi
construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;
 Producţia unor banere şi spoturi publicitare care sa fie ataşate pe mijloacele de
transport în comun, în special în zonele cele mai aglomerate, legate de
promovarea atracţiilor din Poiana Braşov; de asemenea realizarea unor spoturi
video de câteva minute care să fie folosite în autocarele de turişti pentru a
familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zonă.
 Dezvoltarea unor relaţii funcţionale cu scriitorii de jurnale de călătorie din
România şi încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre
Judeţul Brasov;
 Organizarea unor evenimente săptămânale şi anuale pe lângă cele existente
deja: Cerbul de aur, Festivalul ţărănesc, Nedeia Muntilor, Festivalul Berii, etc.
De asemenea, crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente
bianuale în mod gratuit;
 Conceperea şi imprimarea unor broşuri promoţionale cu principalele atracţii din
judeţul Braşov, cu accent pe Poiana Braşov, cu exemplificarea unor programe
turistice din zonă; conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două
sau trei zile;
 Crearea de site-uri web destinate exclusiv turismului din judeţul Braşov, care să
funcţioneze asemenea unui ghid de turism pentru călători;
 Elaborarea unor chestionare care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi
atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a
asigura feed-back-ul din partea turiştilor, analizarea rezultatelor anuale în
vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare.

32
  Înfiinţarea unor Centre de Informare Turistică în zonele în care nu exista;
Promovarea turismului în judeţul Braşov deţine un rol deosebit în atragerea
unui număr din ce în ce mai mare a numărului de turişti atât din România cât şi
din afara graniţelor ţării şi de aceea trebuie să se găsească noi modalităţi,
diferite de cele ale concurenţilor pe plan turistic, pentru a intra în topul celor
mai căutate destinaţii turistice.

Cap II. Produse şi servicii turistice comercializate

în judeţul Braşov

II.1. Forme de turism practicate

D ezvoltarea alertă a circulaţiei turistice, participarea unei mase tot mai largi la
mişcarea turistică, diversificarea motivaţiilor care generează cererea, au dus
la multiplicarea formelor de turism. Ţinând seama de faptul că turismul, care
implică ideea alegerii deliberate a destinaţiilor, a perioadei şi uratei sejurului de către
fiecare turist în parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social,
cultural, spiritual, medical, etc. In literatura de specialitate s-au cristalizat diferite
clasificări ale formelor de turism practicate, acestea fiind:

1. În funcţie de locul de provenienţă a turiştilor, turismul se divide în două

forme principale:

33
  turism naţional (intern) - practicat de cetăţenii unei ţări în interiorul
graniţelor ei;
 turism internaţional (extern) - caracterizat prin vizitele cetăţenilor străini
într-o ţară şi prin plecările cetăţenilor autohtoni în scopuri turistice în afara graniţelor
ţării lor. Zona Branului în special a atras ani la rând mulţi turisti, pentru renumitul
castel Bran - cunoscut sub denumirea de „Castelul Dracula”.

o După gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi:

 turism de sejur - caracterizat prin rămânerea turistului în aceeaşi
localitate o perioadă mai lungă de timp;
 turism de circulaţie (itinerant) - sub forma unor deplasări continue pe
itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri şi rămâneri scurte în diferite
localităţi.
Deoarece turistul devine tot mai mobil se tinde către un turism de vizitare -
care constă în vizitarea într-o vacanţă a mai multor localităţi sau tari. Această scurtare
a duratei de şedere într-o staţiune, zonă sau ţară este o tendinţă mondială, o consecinţă
a diferitelor forme de turism de circulaţie. In cadrul acestei clasificări, în ceea ce
priveşte turismul internaţional se distinge turismul de tranzit - care constă în
traversarea cu sau fără oprire a unor ţări sau zone pentru a ajunge la alte destinaţii mai
îndepărtate.
2. În funcţie de utilizarea timpului disponibil pentru călătorii, turismul de
sejur poate îmbrăca următoarele forme:
 turism de sejur lung (rezidenţial) - în această categorie sunt incluşi acei
turişti a căror perioada de şedere într-o staţiune depăşeşte o perioada de 30 de zile. Tot
în această categorie poate fi inclus şi turismul de tineret practicat în perioada
vacanţelor de vară, a cărei durată poate depăşi 30 de zile (întâlnim la Fundata unde
sunt tabere pentru copii )
 turismul de sejur mediu - cuprinde acei turişti a căror rămânere într-o
zonă, nu depăşeşte 30 de zile. Această perioadă coincide cu durata considerată limita
maximă a concediilor plătite. Deoarece această categorie de turism este practicată de
majoritatea populaţiei, turismul de sejur mediu se transformă într-un turism de masă;
 turismul de sejur scurt - cuprinde persoanele care se deplasează pe o
durată scurtă de timp (până la o săptămână). Aici sunt incluse formele turismului
ocazional (de circumstanţă) şi diversele variante ale turismului de sfârşit de săptămână
(week-end).

34
 o Din punct de vedere al sezonalităţii, distingem:
 turismul de iarnă care în funcţie de motivul pentru care se face
deplasarea, prezintă două caracteristici distincte. In zona Bran turiştii vin aici pentru
sportul de iarnă dar şi pentru clima blândă (pentru soarele căutat în timpul iernii);
 turismul de vară - are loc în perioadele calde ale anului (legat de soare,
aer, peisaje). Acest fel de turism este practicat de persoane cu venituri modeste,
datorită volumului său masiv, constituie acea formă de turism cu rol hotărâtor în
rezultatele economice ale activităţii turistice ale judeţului Braşov;
 turismul de circumstanţă (ocazional) - localizat în timp şi spaţiu, cu
fluxuri limitate ca durată, generate de anumite evenimente specifice (festivităţi
tradiţionale ex „Nedeia Munţilor”-Fundata).

3. În funcţie de mijlocul de transport folosit de turist, putem distinge:

 drumeţia – excursie pedestră cu caracter recreativ şi de îngrijire a sănătăţii
cu o natură nealterată la care se pot asocia în această zonă şi manifestări mai complexe
ca: excursii în munţi, alpinism, etc.
 turismul feroviar - trenul este mijlocul clasic de transport pentru foarte
multe persoane dornice de a călători;
 turismul rutier - cu formele sale specifice:
- cicloturismul (foarte dezvoltat în această zonă, chiar la Moeciu se
pot închiria aceste vehicule pentru a călători cu ele în pădure);
- motociclismul
- turism automobilistic - dezvoltarea acestuia a dus la o
diversificare corespunzătoare a echipării şi dotărilor amplasate
de-a lungul reţelelor rutiere (restaurante rutiere, service, staţii de
benzina, etc.);

o După criteriul motivaţiilor deplasărilor, se disting următoarele forme de

turism:
 turism de agrement - practicat de călătorii care doresc să profite de
frumuseţile naturii (peisaje) de prilejul de a cunoaşte oameni şi locuri noi, istoria şi
obiceiurile lor şi, în general, doresc să-şi folosească vacanţele pentru practicarea unor
activităţi preferate (hobby etc.). Turismul de agrement se interferează cu turismul
cultural. Este forma de turism cu o mare răspândire în judeţul Braşov;
 turism de odihnă şi recreere (destindere) - se caracterizează prin sejururi
medii, relativ reduse şi presupune o mobilitate mai accentuată a turistului;

35
  turism sportiv - este una din formele turismului de agrement, motivat de
dorinţa de a învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive. Ponderea cea mai mare în
turismul sportiv o au sporturile de iarnă în staţiunile de altitudine (schi- Pârtia
Zănoaga, Pârtia Bran) dar şi alpinismul (se poate încerca să se practice pe traseele
marcate în Piatra Craiului);
 turism tehnic şi ştiinţific - este ocazional şi se referă la vizitarea cu
caracter documentar sau schimb de experienţă a unor obiective industriale sau agricole
(de obicei aici vin specialişti pentru descoperirea structurilor geologice ale cheilor,
peşterilor etc. din judeţ);

4. În funcţie de categoria de vârstă şi de ocupaţia turiştilor, formele de turism

pot fi grupate în:
 turism pentru tineret (turişti ,,de prima vârstă”);
 turism pentru populaţia activă (turişti ,,de a doua vârstă”);
 ,,turism pentru vârsta a III-a” (pensionari, sau vârsta ,,retragerii” din
activităţile profesionale. Ponderea cea mai mare o au tineri care vin aici pentru
drumeţie, ciclism, , descoperire de noi peisaje, urmaţi de cei din vârsta a III-a care
doresc încă să cunoască urmele lui Dracula.

o Din punctul de vedere al momentului şi modului de angajare a prestaţiilor

turistice se disting următoarele forme de turism:
 turism organizat - este acea formă de turism în care prestaţiile turistice,
destinaţia turistică, serviciile la care apelează turiştii precum şi perioada în care vor fi
prestate aceste servicii sunt programate în prealabil pe baza unor contracte sau alte
angajamente sub forma unui “pachet de servicii” de tipul “totul inclus” încheiate cu
agenţiile de turism;
 turismul pe cont propriu - în acest caz nu are loc o angajare prealabilă a
serviciilor, respectiv a destinaţiei călătoriilor, cererile pentru serviciile turistice
concretizându-se numai la locul de sejur;
 turism semiorganizat (mixt) - îmbină elemente ale celor două forme de
turism prezentate mai sus. În acest caz, o parte din servicii sunt angajate în prealabil,
iar altele în momentul efectuării călătoriei.

De asemenea, judeţul Braşov este cunoscut astăzi şi ca o importantă zonă a

turismului rural, ecologic şi cultural. Pentru practicarea acestui gen de turism este de
mare importanţă cadrul natural, cultural, folcloric în care se află localitatea care

36
practică această activitate. Totodată, constituie şi un model de practicare a turismului
rural pentru alte zone din ţară. În 50 de ani, industria turistică a creat forme de
manifestare foarte puternice, concentrate în staţiuni şi localităţi turistice, punând în
valoare o ofertă turistică ,,standard”, de tip industrial. Accentuarea şi globalizarea
procesului de industrializare şi urbanizare, aplicarea fenomenelor de poluare, creşterea
gradului de stres cotidian au creat premisele reintroducerii populaţiei din marile
populaţii urbane spre lumea satului. Reîntoarcerea treptată la natura nemodificată, la
un mod de viaţă simplu, dar confortabil, constituie o motivare valabilă pentru toate
categoriile de vârstă, sex, socio-profesionale, statut social, fiind rezultatul tendinţei de
conservare, sănătate, confort fizic şi spiritual.
Pentru cei rămaşi în mediul urban, posibilitatea de a ieşi din anonimatul şi
uniformitatea caracteristice marilor aglomeraţii citadine, este dată de petrecerea
momentelor libere într-un mediu rustic unde orice turist îşi recapătă condiţia de
membru al unei comunităţi, capătă un prestigiu şi poate participa la activităţi colective
iniţiate de comunităţile locale.

II.1.1. Turismul rural

Turismul rural nu este un fenomen nou, având o tradiţie de lungă durată în

unele ţări europene cum ar fi Elveţia, Austria, Suedia, unde legătura dintre lumea
rurală a gospodăriilor şi turism, a fost întotdeauna pronunţată. Practicarea turismului
rural s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când tot
mai mulţi turişti aparţinând clasei mijlocii preferă să viziteze zonele rurale, decât să-şi
petreacă vacanţele în staţiunile destinate turismului de masă. Oferta turistică rurală
vine astfel ca o replică la turismul de masă practicat în staţiunile balneo-climaterice
sau în marile oraşe.
În Elveţia, ţară cu tradiţie şi succes incontestabil în domeniul turistic, aceasta
activitate reprezintă o sursa de venituri dintre cele mai importante ale economiei
naţionale, atât datorită potenţialului natural generos (Alpii Elveţieni) cât şi datorită
efortului pe care locuitorii, conştienţi de importanţa acestei activităţi, l-au depus în
diversificarea şi dezvoltarea turismului rural.

37
 În Germania, legislaţia anti-trust, încurajarea permanentă a afacerilor “mici şi
mijlocii” cu capital familial şi nu în ultimul rând un foarte vechi concept german
asupra vieţii de familie şi în special legat de poziţia femeii în societate (kinder, buche
und kirke – copil, bucătărie şi biserică) au condus la obţinerea unor rezultate deosebite
şi o promovare ascendentă a turismului rural.
În ţările în care turismul rural este dezvoltat, mai mult de o treime din populaţie
preferă zonele rurale ca destinaţie de vacanţă. In România, turismul rural s-a practicat
dintotdeauna, dar sporadic, întâmplător, spontan şi mai ales neorganizat, forma sa de
manifestare reprezentând (începând cu anii 1920-1930) cazarea la cetăţeni a
vizitatorilor ocazionali ai unor aşezări rurale.
În România, spre deosebire de alte ţări europene dezvoltate, satul şi-a păstrat
mult din autenticitate rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase
datini şi experienţe comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din
care face parte. Primele încercări de înfiinţare a unui turism rural organizat datează din
1972 pentru ca în 1974 să fie interzisă cazarea turiştilor străini în locuinţele
particulare. Scurta perioada de legalizare a turismului rural nu a permis organizarea şi
amenajarea în condiţii optime a satelor turistice. Incepând cu anii 1990 interesul
pentru turismul rural renaşte luând fiinţă diverse asociaţii şi organisme care prin
obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. Una
dintre cele mai importante şi dinamice organizaţii care se ocupă cu promovarea şi
dezvoltarea turismului din mediul rural este A.N.T.R.E.C. (Asociaţia Naţională de
Turism Rural, Ecologic şi Cultural) membră a Federaţiei Europene de Turism Rural
(EUROGITES), care a luat fiinţă în 1994. Deşi pare simplu a defini turismul rural ca şi
turismul care se desfăşoară în regiunile de la ţară, această definiţie nu include
complexitatea activităţii, formele diferite şi înţelesurile dezvoltate până acum în
diferite ţări. Prin urmare, turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă
(cazare, pensiune, circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii de
bază şi suplimentare) - activităţi economice (predominant agricole dar şi practicarea
unor ocupaţii tradiţionale) precum şi modul de petrecere a segmentului de timp liber,
pentru cei ce solicită acest tip de turism. Turismul se dezvoltă în mediul rural în
strânsa corelaţie cu economia locală, ceea ce conduce la interdependenţa dintre aceste
două laturi.
Turismul în pensiuni şi case particulare din mediul rural are o autentică tradiţie
şi cunoaşte un aflux din ce în ce mai mare în ţările europene cu tradiţie turistică având
ca motivaţie dorinţa de evadare într-un mediu mai puţin amenajat unde nivelul
preţurilor este modic, caracterizat printr-o elasticitate mai mare a serviciilor care se pot
adapta mai rapid, la o mare diversitate de situaţii sau preferinţe ale turiştilor.

38
Structurile organizatorice ale turismului rural sunt special amenajate în scopul
realizării funcţiilor pentru care au fost concepute, atât din punct de vedere al cadrului
construit cât şi al serviciilor. In jurul acestor structuri se desfăşoară activităţi de turism
specializate.
Veniturile obţinute din turism au un caracter permanent iar serviciile sunt
oferite de un personal angajat specializat. Activitatea de bază a acestor structuri este
caracteristică prestatorilor de servicii turistice şi are caracter permanent. Dintre
structurile turismului rural, care se dezvoltă în spaţiul rural, fac parte: pensiuni
turistice, moteluri, campinguri, tabere şcolare, tabere de creaţie artistică, sate de
vacanţă, tabere pentru activităţi ecologice. Prin punerea în valoare a ofertei de cazare
şi servicii a turismului rural, prin programele turistice, se dezvoltă circulaţia turistică
rurală. În ultima vreme această circulaţie este din ce în ce mai mare, cauzată de noile
extensii pe care le-a căpătat turismul rural, ca de exemplu, cele generate de noi forme
de manifestare cu un pronunţat caracter de cultural şi ecologic. Apar şi se dezvoltă în
mediul rural, forme de turism având un scop în sine, forme prin care se îmbină
recreerea cu activităţile practice. Astfel se poate vorbi de turism rural cultural care
valorifică tradiţiile, meşteşugul şi artizanatul românesc, turism rural ecologic care duce
la o apropiere de natură, turism rural ecvestru. Aceste manifestări conduc la creşterea
circulaţiei turistice în zonele respective şi conduc la creşterea circulaţiei turistice în
zonele respective şi contribuie la ridicarea gradului de cultura, educaţie şi civilizaţie a
locuitorilor satelor şi implicit al zonelor rurale în ansamblul lor, precum şi a
vizitatorilor.

II.1.1.1. Forme de turism rural

Cazarea în spaţiul rural este satisfăcută în majoritatea cazurilor de mici unităţi

în gestiune hotelieră. Una din asociaţiile turismului rural din Franţa, numita ,,Gites de
France” propune în anul 1994 clienţilor săi, 50 000 de adrese la mare, la munte şi la
ţară. Aceste spaţii de cazare prezentau următoarea clasificare:
 gîte rural - reprezintă o casă sau o locuinţă la ţară, mare sau munte
amenajată conform stilului local. Primirea turiştilor se face într-o manieră
personalizată, aceştia putând rămâne aici un weekend, una sau mai multe săptămâni în
orice sezon dorit;
 Membre d’hotes (camere de hotel sau bed and breakfast - BB) constituie
o altă cale de a descoperi multe din feţele Franţei. Turiştii sunt primiţi la particulari
care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopţi, considerându-i pe aceştia
adevăraţi ,,prieteni”;

39
  Gites d’enfant (cuiburi, culcuşuri pentru copii) - în timpul vacanţelor
copiii sunt primiţi de familii şi supravegheaţi de persoane competente. Ei profită aici
de bucuriile oferite de viaţa de la ţară, de odihnă şi de aer curat;
 camping a la ferme (camping la fermă) - terenurile unde pot fi instalate
corturile sau rulotele sunt situate în apropierea unor ferme, locuri ideale pentru a
profita de liniştea naturii;
 gites d’etape - este destinat primirii călătorilor (pedeştrii, călare, ciclişti,
etc.) care doresc să facă un mic popas înainte de a continua drumul este situat în
preajma traseelor de călătorie;
 gites de group - adăposturi rurale de mare capacitate prevăzute pentru
familii sau grupuri (în jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end;
 Chalets - loisires (popasuri de recreere - odihnă) situate într-un spaţiu
natural (în inima naturii). Aici sunt propuse activităţi diverse: pescuit, ciclism, tir cu
arcul, etc.
Aceste spaţii de cazare sunt situate în marea lor majoritate în comunele din
judeţul Braşov, ele beneficiind de un standard de 1 sau 2 stele. Oferta turistică este
foarte variată şi se adresează unor segmente de piaţă diverse. În paralel cu activitatea
turistică rurală se poate vorbi de o preocupare generală pentru activităţile de salvare a
patrimoniului arhitectural rural.
În judeţul Braşov se propun următoarele forme de găzduire specializate:
 ferme specializate în primirea copiilor;
 ferme specializate în primirea grupurilor;
 ferme specializate de primire a claselor speciale de ştiinţe naturale
(botanică, zoologie, biologie, etc.);
 ferme pentru pescari;
 ferme hipice (ecvestre).
Stabilirea tipurilor de sate turistice din judeţul Braşov este necesară pentru a
putea promova în fiecare localitate, zonă, cele mai adecvate forme de turism în funcţie
atât de principalele caracteristici geografice, economice şi sociale, cât şi de
principalele opţiuni şi motivaţii ale categoriilor de turişti care frecventează o localitate.
Astfel se disting:
 sate turistice etnografice – folclorice;
 sate turistice de creaţie artistică şi artizanală (Bran etc.);
 sate turistice climaterice şi peisagiste (Fundata, Bran, Moeciu, Şirnea);
 sate turistice pastorale (Branul);
 sate turistice pentru practicarea sporturilor (de iarnă) în general (Şirnea,
Fundata, Moeciu, etc.).

40
 Parafrazând o afirmaţie a marelui pictor Ştefan Luchian făcută în vara anului
1909 într-o epistolă - ,,frumos e un biet cuvânt searbăd care nu spune nimic din
splendoarea peisajului românesc, cunoaşterea spaţiului rural românesc demarează ca
un experiment, continuă cu o permanentă cercetare şi se va sfârşi printr-o pasiune
constantă întreţinută de dorinţa permanentă a ,,redescoperirii” sau a revederii.
Cuvintele nu vor putea reda întotdeauna varietatea impresiilor, a gândurilor, a
sentimentelor ce se nasc sub imperiul emoţiilor trăite în străbaterea spaţiului Carpato-
Danubiano-Pontic”.
Oferta primară potenţială alcătuită din componente naturale de peisaj reprezintă
potenţialele resurse turistice şi joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului în
general şi a turismului rural în special. Elemente care trebuie puse în valoare în mod
special:
 valoarea recreativă, estetică şi peisagistică nu de multe ori determinantă
în alegerea destinaţiei (munte: aici amintim Creasta Pietrei Craiului - lungă
de 25km);
 valoarea curativă (climaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai
zonei;
 cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri
(oglinzi de apă, masive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice, strat
de zăpada, etc.)(aici putem aminti toate satele din judeţul Braşov);
 valoarea cognitivă în cadrul elementelor desemnate ca parcuri, grădini
botanice, rezervaţii ştiinţifice sau monumente ale naturii (aici amintim satele
- în alcătuirea lor intră şi Parcul Naţional Piatra Craiului).

II.1.2. Turismul ecologic - ecoturismul

Ecoturismul îşi are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca

urmare a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai fragile
şi mai retrase ale planetei. Cuvântul ecoturism se află în atenţia multor agenţii de
turism care sunt în căutare de noi idei pentru evadări active în mijlocul naturii sau
,,yuppie”. Foarte mulţi turişti sunt atraşi de aventura pe care o asociază cu zonele
naturale izolate. Alţi turişti încurajează practicile de conservare a zonelor sensibile din
punct de vedere ecologic, utilizând profitul pentru a schimba prin educaţie percepţia
oamenilor şi pentru a contribui la dezvoltarea comunicaţiilor locale.
Cele două grupe de factori esenţiali care afectează calitatea mediului sunt:
 factori subiectivi - cauzaţi de activităţi umane;

41
  factori obiectivi - rezultaţi prin manifestarea unor fenomene naturale
nefavorabile.
Spre deosebire de rezultatele nocive pentru mediu generate de unele
îndeletniciri ca de exemplu cele industriale ale căror efecte pot fi de multe ori limitate,
turismul are o contribuţie semnificativă nu numai la stoparea degradării cadrului
natural posibilă prin diverse activităţi desfăşurate, dar şi în sensul protejării mediului
prin adoptarea unor reglementări specifice în domeniu.
Atracţia turistică este oferită de componentele mediului ambiant (siturile
arheologice şi istorice, monumente de arhitectură şi artă, resurse naturale de factură
balneară, relieful, reţeaua hidrografică, peisajul, etc.). Cu cât aceste resurse sunt mai
variate şi mai complexe şi ceea ce este mai important, nealterate şi neafectate de
activităţi distructive, cu atât atracţia lor este mai puternică, generând activităţi
diversificate, răspunzând astfel variatelor motivaţii turistice. Condiţia primordială de
desfăşurare şi dezvoltare a turismului o constituie ocrotirea şi conservarea mediului
ambiant.
Ocrotirea şi conservarea mediului a constituit tema principală în cadrul unor
reuniuni ca de exemplu: Conferinţa Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii
(U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Mlyn - Cehoslovacia; simpozioane cu aceeaşi
temă, desfăşurate la Cluj Napoca (1968), Arles (1971), Copenhaga (1973), Conferinţa
Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător de la Stockholm (1972), Conferinţa pentru
Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki (1977), Conferinţa Mondială a
Turismului de la Manila (1986) etc. După 1980, după ce s-a publicat ,,Strategia
mondială de protecţie a mediului” de către U.I.C.N. , multe ţări s-au hotărât să
coopereze în sensul satisfacerii acestor cerinţe în domeniu.
Rezultatul acestor eforturi a permis multor ţări ca de exemplu Indonezia să
încaseze de pe urma ecoturismului şi al turismului de aventură, miliarde de dolari
anual. Această industrie se adresează aventurierilor care doresc să cunoască lumea în
starea să naturala şi care sunt dispuşi să plătească preţuri exorbitante pentru
satisfacerea plăcerilor. La ora actuală pe tot globul, ecoturismul a devenit cea mai
populară formă de petrecere a vacanţelor. Agenţii din turism au creat campinguri şi
eco-aşezări, iar managerii resurselor naturale au construit drumuri şi trasee turistice.
Cele mai populare eco-destinaţii au ecosisteme fragile, astfel foarte importantă este
menţinerea echilibrului între conservare şi promovare cu scopul de a asigura sănătatea
pe termen lung atât a ecosistemelor cât şi a economiei turismului.
Unii specialişti definesc ecoturismul ca pe ,,o călătorie de a te bucura şi
aprecia natura” sau turism natural, în opinia Societăţii de Ecoturism. Profilul pieţei
ecoturistice alcătuit de Societatea de Ecoturism arată astfel: vârsta ecoturiştilor

42
(bărbaţi şi femei în aceeaşi proporţie, 50 % - 50 %) este cuprinsa între 35 şi 54 de ani,
iar nivelul de educaţie este ridicat (82 % au studii medii). Majoritatea (60 %) declară
că preferă să călătorească în cuplu, 15 % cu întreaga familie şi 13 % singuri. Legat de
durata călătoriei, cei mai mulţi (50 %) preferă călătoriile cu o durată cuprinsă între 8 şi
14 zile. În privinţa cheltuielilor, 26 % din ecoturişti declară că sunt pregătiţi să
cheltuiască între 1000 şi 1500 dolari pe călătorie.
Cele mai importante elemente ale unei călătorii le constituie: panorama unei
vieţi sălbatice, decorul sălbatic, drumeţiile (cu piciorul). Motivaţia excursiilor ce
urmează a fi efectuate constă în bucuria de a vedea locuri noi şi de a trăi noi
experienţe, de a te afla în mijlocul naturii.
Circulaţia turistică necontrolată, efectuată la obiectivele turistice naturale sau
antropice în ambianţa amenajărilor pentru vizitarea acestora, provoacă în cele mai
multe cazuri fie distrugerea ireversibilă a unor elemente care le-au consacrat cândva ca
atracţii turistice, unele chiar unicat, aducându-se în acest fel prejudicii potenţialului
turistic şi bunurilor culturale naţionale. Lipsa unor locuri amenajate destinate
popasului sau instalării de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor
obiective turistice provoacă inevitabila degradare a peisajului şi a celorlalte
componente ale mediului înconjurător datorită multelor urme reziduale lăsate la
întâmplare de turişti în locurile pe unde au poposit. Asemenea situaţii se întâlnesc în
majoritatea locurilor destinate turismului de recreere şi odihnă în special în apropierea
centrelor urbane, munţi, pe malurile râurilor sau ale lacurilor, în apropierea cabanelor,
etc. Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu de mult inaccesibile,
fenomenul poluării naturii a îmbrăcat forme mai complexe, turiştii abătându-se din
drumul lor principal de acces pe văi lăturalnice, poposind în poieni pitoreşti şi
distrugând în calea lor pajişti, floră, arbuşti prin strivire sau sub influenţa gazelor de
eşapament.
La fel de nefavorabilă este şi intensificarea circulaţiei turistice automobilistice
şi lipsa parcărilor în staţiunile climaterice, situaţie ce duce la alterarea calităţii aerului,
a factorilor de cură, fiind influenţate şi tratamentele balneare specifice staţiunilor.
Degradarea mediului şi a potenţialului pot fi determinate şi de proiectarea
necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic, dezvoltarea
nesistematizată a localităţilor, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza
materială turistică, realizarea unor construcţii inestetice, neadaptate la specificul
etnografic sau natal al zonei, etc.
Costruirea unor reţele încărcate de poteci şi drumuri sau mijloace de urcat în
zonele de munte, prin lucrările ce le necesită, poate afecta peisajul, anulând farmecul
acestuia. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul peşterilor, obiective turistice de mare

43
valoare, pentru a căror amenajare în scopul vizitării se execută lucrări fără a respecta
tehnica specifică.
Protejarea şi conservarea mediului şi a potenţialului turistic au în vedere
următoarele obiective:
 analiza stării de fapt a poluării atmosferei apei, solului şi subsolului şi a
peisajului de către activităţile economice şi luarea de măsuri
corespunzătoare;
 amenajarea, exploatarea raţională şi conservarea mediului înconjurător
în arealele turistice valorificate incomplet, în concordanţă cu perspectivele
de dezvoltare turistică;
 controlul efectelor activităţii turistice în vederea preîntâmpinării
degradării mediului înconjurător şi resurselor turistice;
 conservarea, protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător în zonele,
staţiunile, centrele, localităţile şi obiectivele turistice integrate în circuitul
turistic.
Protecţia patrimoniului turistic şi a mediului înconjurător este influenţată într-o
foarte mare măsură şi de conştiinţa ecologică a populaţiei şi a sentimentului de respect
şi dragoste pentru natură, pentru monumentele de artă şi arhitectură, a locurilor istorice
create de-a lungul timpului.

În ultimii ani, turismul înregistrează multe aspecte negative prin:

 creşterea traficului rutier
 creşterea nemulţumirilor populaţiei locale faţă de dezvoltarea amplă a
activităţilor turistice, prin exproprierile de teren ilegale şi prelucrarea
resurselor naturale;
 multe unităţi turistice nu deţin dotări de limitare a poluării (staţii pentru
epurarea apei, incinerarea gunoiului menajer, etc.);
 numărul mare de turişti.
În general, turiştii, în excursiile pe care le efectuează, sunt interesaţi în mod
deosebit de costuri şi nu de aspectele ecologice, de responsabilitatea lor socială şi
ecologică.
Pentru practicarea unui turism “verde” cu valenţe ecologice este nevoie să se
implice mai mulţi factori decizionali. Unul din aceşti factori este statul, prin politica sa
de dezvoltare economică, prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă, cu
asigurarea unor servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvată şi
excesivă a patrimoniului natural şi cultural.

44
 Pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune în practicarea şi dezvoltarea unui
turism ecologic este nevoie ca între diferite departamente (agricultură, silvicultură,
gospodărirea apelor, amenajarea teritoriului, etc.) să existe o mai strânsă colaborare.
Un rol deosebit în acest sens îl are şi exprimarea opiniei populaţiilor locale faţă de
dezvoltarea zonelor turistice şi participarea acestora la aceste programe de dezvoltare
economică.
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului deţine un program
concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protecţie şi conservare a resurselor
turistice naturale şi antropice care se realizează la programele europene, vizând
integrarea şi pe această cale în structurile Comunităţii Europene.
Dezvoltarea turismului pe baze ecologice în armonie cu mediul în scopul
refacerii, protecţiei şi conservării potenţialului turistic este prinsă în strategia de
dezvoltare şi promovare a turismului. Reglementările elaborate de Piaţa Comună şi
C.E.E. Cu privire la politica mediului au stat la baza protocolului încheiat între
Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
România se va conforma Măsurilor stabilite de ,,Cartea Verde” a C.E.E. cu
privire la strategia de planificare pentru turismul urban şi va utiliza instrumente
economice şi fiscale în domeniul mediului, pentru protecţia resurselor turistice.
Intrarea României în Europa mai presupune printre altele:
 elaborarea unui cod al comportamentului turiştilor, pentru a determina
linii ecologice şi etice;
 elaborarea unui ghid practic pentru folosinţa agenţilor economici din
turism, conţinând recomandări care vor face mai uşoară evaluarea factorilor
naturali şi mediului.
De asemenea, se mai prevăd acţiuni pilot în vederea creării şi promovării de noi
produse turistice în mediul rural, facilitând relaţiile dintre touroperatorii locali,
regionali şi europeni.
Mergând pe aceste deziderate, turismul ecologic în România şi în Europa are
toate şansele de a se implementa rapid în consens cu toate ţările comunitare.

II.1.3. Turismul cultural

La ora actuală asistăm la o dezvoltare şi diversificare extraordinară a turismului

cultural, atât pe plan european cât şi internaţional, ca urmare a deschiderii politice şi
economice din ţările Europei Centrale şi de Est pe de o parte, iar pe de altă parte,
datorită concurenţei între ţările aferente cu vechi tradiţii în această formă de turism.

45
 Tot la acest forum internaţional s-a apreciat ca în viitor călătoriile de cunoaştere
culturală, caracterizate prin lipsa de monotonie şi dinamism, vor devansa călătoriile de
simplu sejur prin atragerea şi fixarea unor segmente noi ale cererii.
Turismul cultural - itinerant, fiind specific ţărilor cu mari predispoziţii
naturale sau create de om, face ca acesta să se regăsească şi în ţara noastră. Obiectivele
turistice de pe teritoriul ţării noastre sunt de un deosebit interes cultural, ştiinţific,
artistic, educativ, multe dintre acestea având un caracter de unicat pe plan naţional şi
european, caracterizându-se printr-un grad ridicat de dispersie, ceea ce face posibilă
vizitarea lor prin intermediul circuitelor turistice în grupuri organizate, sau în mod
independent.

II.2. Servicii turistice

II.2.1. Conceptul de serviciu

Mult timp importanţa activităţii de servicii nu a fost recunoscută, serviciile

fiind neglijate de economişti şi încadrate în sfera neproductivă. Această
stare de fapt
s-a schimbat în ultimele doua- trei decenii, pe baza următoarelor date: numai serviciile
pot crea locuri de muncă în număr suficient pentru a rezolva sau limita problema
şomajului; sectorul terţiar nu este îngrădit decât de reglementări, care
sunt repuse în discuţie în cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor
internaţionale; oferta de servicii diferenţiate şi adaptate la cerere este un element
esenţial al competitivităţii întreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.
Serviciul ca act reprezintă prestarea efectivă şi pune în legătură
activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestaţiei şi obiectul
serviciului, respectiv realitatea materială sau socială de transformat sau modificat.
Interacţiunea elementelor menţionate şi faptul că prestaţiile de
servicii au caracteristici spaţiale şi temporale le conferă trăsături de
materialitate. Astfel că şi în cazul bunurilor materiale şi în
cazul serviciilor este nevoie de mână de lucru, de capital tehnic
şi este necesar un beneficiar adică un client. Principala

46
diferenţă între procesul de producţie a serviciilor şi cel de fabricare a
bunurilor materiale rezidă în faptul că clientul face parte din sistemul de producţie.
Acest sistem ar trebui denumit după, opinia unor specialişti, cu termenul
specific de “servucţie”.
Astfel în practică, toate activităţile pot fi plasate pe o scală undeva între a fi un
serviciu pur (rezultate intangibile) şi un bun pur, relevând
existenţa unei continuităţi bunuri-servicii. Din punct de vedere al marketingului,
majoritatea definiţiilor accentuează asupra utilităţilor, beneficiilor, avantajelor,
respective satisfacţiilor pe care activităţile de servicii le procură
consumatorilor.
Preocupările specialiştilor de a depaşii relativa rămânere în urmă a teoriei
economice în raport cu dezvoltarea rapidă a sectorului serviciilor au întămpinat
greutăţi mai ales în privinţa definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate,
pe de o parte, de marea eterogenitate a activităţilor economice cuprinse în categoria de
servicii, iar pe de altă parte, de numeroasele accepţiuni a termenului de serviciu în
vorbirea curentă.

II.2.2. Principalele grupe de servicii turistice şi particularităţile lor

Exprimat în general prin ansamblul activităţilor, relaţiilor

şi măsurilor determinate de organizarea şi desfăşurarea
călătoriilor de agrement sau în alte scopuri, turismul se
manifestă ca un fenomen economico-social complex, rezultat din
integrarea mai multor subdiviziuni ( ramuri distincte) ale economiei; este vorba de
activitatea din hoteluri şi restaurante, transporturi, agenţii de voiaj
şi tour operatori, etc., domenii angajate în principal în servirea turiştilor,
ca şi din telecomunicaţii, cultură şi artă,
sport, sănătate şi altele, implicate în mai mică măsură şi
indirect în această privinţă.

47
 Ca parte integrantă a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trăsături
comune cu cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se şi
individualizează prin specificitatea şi complexitatea
conţinutului său, prin formele de concretizare şi tendinţele
de evoluţie. Având ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor apărute,
cu ocazia şi pe durata călătoriilor, turismul poate fi privit, în conţinutul
său, şi ca o succesiune de servicii (prestaţii), cum sunt cele de organizare
a voiajului, de transport, de odihna şi alimentaţie, de recreere, etc. O parte a acestora
vizează acoperirea unor necesităţi obişnuite, cotidiene (odihna, hrana), altele sunt
destinate unor trebuinţe specific turistice şi, respectiv, formelor
particulare de manifestare a acestuia (agrement, tratament, organizarea călătoriilor).
Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor,
interdependenţelor dintre activitatea unei zone (resurse) şi facilităţile
(serviciile) oferite cumpărătorului; resursele vor lua forma diferitelor produse numai
prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire, alimentaţie,
transport, agrement). Se desprinde de aici importanţa deosebita a
serviciilor, faptul că în crearea şi mai ales, în
individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. Experienţa mondială a
demonstrat că existenţa unui patrimoniu turistic valoros nu înseamnă
automat şi un turism dezvoltat, deoarece resurse de excepţie pot rămâne
în afara circuitului economic, în absenţa serviciilor care să le pună în valoare, să le
facă accesibile turiştilor. Conţinutul particular al produsului turistic, modul
său de determinare demonstrează nu doar caracteristica turismului de
activitate prestatoare de servicii, ci şi nota sa de specificitate.
Turismul reprezintă unul din domeniile terţiarului, poate chiar singurul, unde
se operează cu servicii pure; activitatea are un conţinut
complex, luând forma unui complex de elemente tangibile şi intangibile,
iar produsul turistic este unitatea organică a efectelor resurselor,
bunurilor şi serviciilor. Totodată, fiecare coponentă având trăsături

48
proprii, mecanisme specifice de funcţionare şi intrând în proporţii variate
în alcătuirea ofertei turistice, influenţează diferit realizarea efectului global,
imprimându-i o multitudine de forme de manifestare. Serviciile reprezintă componenta
dominantă şi determinantă a ofertei turistice, partea flexibilă a
complexului de activităţi, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora
se regăsesc în forme specifice, în întreaga activitate.

II.2.3. Modalităţile de clasificare a serviciilor turistice

Eterogenitatea activităţilor ce dau conţinut produsului turistic, generează

numeroase probleme în abordarea unitară a ofertei, în evaluarea importanţei fiecărei
componente, în elaborarea unor standarde de structură şi calitate. Apare
astfel, necesitatea unor grupări ale serviciilor în categorii omogene, uşor de identificat,
localizat şi comparat.
Astfel, serviciile înglobate în conţinutul produsului turistic pot fi grupate în
funcţie de etapele principale din desfăşurarea unei călătorii, în:
servicii legate de organizarea voiajului;
servicii determinate de sejur.
Serviciile care asigura călătoria sunt constituite în mare parte de prestaţiile
oferite de agenţiile de voiaj şi touroperatori (publicitate-informare,
conceperea de produse la cererea expresă a turiştilor, comercializarea vacanţelor,
facilităţi de plată). Serviciile de sejur sunt mai complexe şi au
ca obiectiv satisfacerea necesităţilor de odihnă, alimentaţie
şi agrement ale turistului.
În raport cu importanţa în consum şi motivaţia
cererii serviciile turistice pot fi:

49
 de bază (transport, cazare, alimentaţie, tratament sau orice
altă activitate ce reprezinta chiar scop primar al vacanţei ca: schi,
vânătoare, iahting);
suplimentare (informaţii, activităţi cultural-sportive, închirieri de
obiecte).
Potrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai utilizate,
serviciile de cazare şi masă deţin ponderile cele mai mari urmate de cele
de transport şi agrement şi apoi de cele suplimentare.
Raportul general dintre serviciile de bază şi celelalte, variază în funcţie
de conţinutul formelor de turism practicate.
O altă posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu forma de
manifestare a cererii şi, modul de formare a deciziei de cumpărare. Din
acest punct de vedere, se poate vorbi despre:
servicii ferme (transport, cazare) angajate anterior desfăşurării
consumului turistic prin intermediul agenţiilor de specialitate
şi pentru care decizia de cumpărare este formulată în
localitatea de reşedinţă a turistului;
servicii spontane, solicitate în momentul în care intră în contact direct
cu oferta (de regulă în locul de petrecere a vacanţelor).
În funcţie de natura relaţiilor financiare angajate între prestatori şi
clienţi, serviciile turistice pot fi:
 cu plată;
 gratuite.
Prestatiile gratuite, foarte diverse – gratuităţi şi scutiri de taxe
pentru copii, cursuri pentru învăţarea unor sporturi – au drept scop stimularea
circulaţiei turistice şi asigurare accesului la vacanţe pentru unele
categorii ale populaţiei.
Serviciile turistice se mai diferenţiază şi după
categorii de turişti cărora se adresează astfel, se poate vorbi
despre:
 servicii pentru turiştii interni;

50
  servicii pentru turisştii internaţionali.
După natura lor, se poate face delimitarea între:
 serviciile specifice (cazare, alimentaţie, transport, agrement),
determinate de desfăşurarea propriu-zisă a activităţii turistice;
 servicii nespecifice (transport în comun, telecomunicaţii, reparaţii,
prestaţii cultural-artistice), rezultat al existenţei unei infrastructuri generale, care
se adresează atât turiştilor căt şi rezidenţilor.

Căile şi direcţiile diversificării serviciilor turistice sunt numeroase ca efect al

complexităţii acestora. Diversificarea se poate realiza prin antrenarea în circuitul
turistic a unor zone noi şi alcătuirea unor programe mai variate, în legătura cu fiecare
dintre serviciile de bază prestate, crearea de noi forme de agrement şi servicii
suplimentare.

II.2.4. Servicii turistice de bază şi suplimentare

În categoria serviciilor de bază sunt incluse acelea la care turistul nu poate

renunţa (transport, găzduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi
generale (odihna, hrana). Deasemenea ele deţin o pondere importantă în structura
consumurilor turistice; toate celelalte prestaţii sunt considerate suplimentare
şi vizează fie mai buna adaptare a prestaţiilor de bază la nevoile
turiştilor, fie ocuparea plăcuta a timpului liber al vacanţei.

51
 II.2.5. Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii

Ponderea în structura consumului în următoarele grupe de servicii este:

Transport – 20 – 25%;
Cazare – ~30%;

Alimentaţie - ~30%;

Agrement – 10 – 15%;

Alte servicii – 5 – 10%.

În ordinea derulării lor serviciile de bază încep cu organizarea şi realizarea

transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu-zis, oferit în timpul
călătoriei, iar în cazul deplasării cu mijloace proprii – servicii de întreţinere şi
repararea acestora.
Serviciile de cazare (găzduire) se referă la crearea condiţiilor pentru odihna
turistilor. Ele presupun existenţa unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri,
vile, căsuţe) şi dotările necesare asigurării confortului; ele privesc
deasemenea, activităţile determinate de întreţinerea şi buna funcţionare a
spaţiilor de cazare.
Serviciile de alimentaţie (de restauraţie) se înscriu, deasemenea, în categoria
prestaţiilor de bază şi au ca destinaţie satisfacerea
trebuinţelor de hrană ale turiştilor, dar şi a unor nevoi de recreere
şi distracţie. Ele se dezvoltă în relaţie cu serviciile de cazare sau
independent de acestea. În realizarea efectivă a acestor servicii trebuie avută în vedere
adaptarea lor fiecărui moment al călătoriei, specificului formelor de turism
şi particularităţilor segmentelor de turişti.
Serviciile de agrement – acceptate ca prestări de bază numai de către o parte a
specialiştilor – sunt concepute să asigure petrecerea plăcută, agreabilă a timpului de
vacanţă. Ele sunt alcătuite dintr-o paletă largă de activităţi având caracter distractiv-
recreativ, în concordanţă cu specificul fiecărei forme de turism sau formă de sejur.
Serviciile de agrement reprezintă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor
52
turiştilor modalitatea de concretizare a motivaţiilor deplasării şi capătă
un rol tot mai important în structura consumurilor turistice. Alături de serviciile de
bază, o contribuţie în creştere la succesul acţiunilor turistice revine serviciilor
suplimentare. Acestea sunt chemate să sporească confortul vacanţei, să stimuleze
odihna activă, recreerea, fără a se substitui serviciilor de agrement. În general, ele
au o pondere modestă în structura consumului turistic şi un
rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de
neglijat de crestere a încasărilor. Indiferent de forma de prezentare cele mai importante
grupuri de servicii suplimentare sunt: de informare a clientelei turistice, de
intermediere (închirieri, rezervări), cu caracter special (congrese, târguri
şi expoziţii, festivaluri, vânătoarea), cultural artistice, sportive, financiare, diverse.
Serviciile de informare intervin în perioada de pregătire şi
angajare a prestaţiei turistice având un rol important în formare şi
concretizarea deciziei de cumpărare, dar se manifestă şi pe parcursul
desfăşurării voiajului. Prin conţinutul lor trebui să permită cunoaşterea rapidă,
complexă şi de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare
şi sejur (derularea programului pe zile, orarele mijloacelor de
transport, facilităţi de pret, condiţii obligatorii de călătorie, oferta de
prestaţii suplimentare). Serviciile de informare intră în atribuţiile tuturor
organizatorilor de turism, cu precădere în cele ale agenţiilor de voiaj şi
touroperatorilor. Ele se realizează prin mijloacele clasice ale publicităţii scrise (afişe,
pliante, broşuri, cataloage) sau orale (anunţuri consilierea turiştilor).
Serviciile de intermediere sunt constituite de cele de rezervare de locuri (în
unităţi hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestări cultural-
artistice, sportive) şi cele de închiriere a unor obiective de inventar
pentru creşterea confortului călătoriei sau pentru distracţie aparatura de gimnastică,
echipament şi material sportiv, jocuri, etc.); tot în această grupă unii
autori includ şi reparaţiile, serviciile de comision şi altele.
Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut în ultima vreme
cel de rezervare, prin introducerea şi promovarea pe scară largă a
sistemelor de rezervare computerizată.( CRS – Computer Rezervation Sistems)

53
 şi mai recent a GDS – Global Distribution Sistems) care
permit informarea, rezervarea şi achiziţionarea rapida a locului. De mare
interes, se bucura serviciile de închiriere a automobilelor (rent a car), mai ales în
condiţiile dezvoltării unor reţele internaţionale de centre de închiriere şi
conectării la CRS.
Serviciile cultural-artistice sunt gândite din perspectiva rolului recreativ
distractiv şi educativ al turismului. Ele au menirea de a
asigura ocuparea plăcută, agreabilă a timpului de vacanţă. Dintre acestea pot fi
evidenţiate ca fiind mai importante:
Participarea la diferite spectacole sau evenimente
Vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expoziţii

Vizitarea unor obiective istorice, culturale, ştiinţifice,etc.

O menţiune distinctă se impune în legătură cu organizarea programelor

(excursiilor) tematice, care au capatat o frecvenţă tot mai mare şi o diversificare a
subiectelor abordate. Acestea au un rol formativ-educativ deosebit, mai ales când se
adresează elevilor şi studenţilor, completând în mod fericit cunoştiinţele teoretice.
Organizarea acestora trebuie făcută cu grijă astfel încât, să nu fie afectată
motivaţia principală a vacanţei (tratament balnear, cură helio-marină, schi)
Servicii sportive vin în completarea formelor consacrate ale agrementului şi se
subsumează eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor condiţii necesare
unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferenţiază în
funcţie de pregătirea turiştilor şi pot fi de asistenţă şi supraveghere (în cazul celor
experimentaţi) sau de iniţiere (pentru începători). Servicii având caracter special sunt
determinate în majoritatea lor de natură particulară a turismului şi se asociază unor
forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezintă într-o
structură diversă, printre cele mai importante numărându-se:
Servicii tradiţionale proprii turismului (ghid, animator);
Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de
vânătoare, de festivaluri, târguri şi expoziţii);
Servicii de îngrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor
domestice proprietatea turiştilor;
Servicii de asigurare a securităţii turistului şi de salvare în
caz de pericol.

54
 Serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt prestaţii suplimentare
în situaţiile în care turistul îşi completează sejurul într-o staţiune (motivat de odihnă,
cură helio-marină, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstică,
kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), având caracter preventiv. De asemenea,
serviciile de asistenţă medicale, prilejuite de astfel de situaţii, fac parte din această
categorie.
Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o
gamă largă de situaţii, de la starea de sănătate la pierderea banilor sau bagajelor,
precum şi la diverse tranzacţii (sisteme de plată, operaţiuni bancare,
schimb valutar) şi facilităţi (reduceri de tarife, servicii pe bază de
abonament, credite, etc.).
În categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse şi alte prestaţii precum:
comercializarea produselor în sistem “duty free”, păstrarea obiectelor de valoare,
efectuarea diverselor comisioane.
Lărgirea gamei serviciilor,de bază şi suplimentare, oferite turiştilor şi creşterea
calităţii lor se reflectă pozitiv asupra activităţii turistice, conducând la mai buna
folosire a bazei materiale şi forţei de muncă, la sporirea eficienţei întregii activităţi.
Totodată, se impune sublinierea că serviciile suplimentare au o contribuţie
suplimentară în acest sens prin prelungirea sejurului şi a sezonului turistic, prin
creşterea încasărilor medii pe zi-turist.

II.2.6. Caracteristicile serviciilor turistice

Caracteristicile serviciilor turistice sunt următoarele:

1. Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile turistice să fie
văzute, gustate înainte de cumpărare, aspectele concrete ale acestora referindu-se
numai la preţ, denumiri şi informaţii legate de structură.
2. Inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului.
3. Eterogenitatea şi variabilitatea serviciilor.
4. Caracterul nematerial al prestaţiei care ne conduce spre o altă
caracteristică, şi anume nestocabilitatea.

55
 5. Coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi
consumului de servicii.
6. Serviciile turistice reclama prezentă în proporţie covărşitoare a forţei de
muncă vie.
7. Caracteristica de individualizare la nivelul individului determinată de faptul
că la baza cererii turistice stau o multitudine de motivaţii care conduc la
o particularizare la nivelul individului sau al grupului organizat.
8. Complexitatea şi dinamismul serviciilor turistice. Acestea sunt date de faptul
că serviciile turistice pot fi combinate în forme multiple în funcţie de componentele
naturale şi antropice ale ofertei, iar pe de altă parte există posibilitatea
substituirii unor elemente din cuprinsul prestaţiei turistice, această substituire
concretizându-se în stimularea consumului turistic.

II.2.6.1. Principalele tipuri de servicii

1. Serviciile de transport turistic:

Serviciile de transport turistic se încadrează în

categoria serviciilor turistice de bază şi ele asigură deplasarea turistului
din bazinul cererii în bazinul ofertei, în cazul turismului de sejur sau pe toată durata
călătoriei în cazul turismului itinerant.
Transportul turistic reprezintă prima formă de manifestare a consumului turistic fiind
singura componentă din structura produsului la care nu se
poate renunţa.
Există o legătură strânsă între turism şi transporturi, este de fapt vorba de
o intercondiţionare. În desfăşurarea transportului turistic se apelează la o varietate de
mijloace de transport, alegerea acestora fiind determinată de o serie de factori. Este
vorba de distanţa de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasării, starea căilor de
comunicaţii, nivelul tarifelor practicate.

a. Transporturile turistice rutiere:

56
 Acestea deţin primul loc în desfăşurarea traficului turistic, deplasarea
realizându-se fie cu autovehicule proprii, fie cu
autovehicule aparţinănd societăţilor comerciale specializate.
Avantajele turismului rutier:
-libertatea de mişcare;
-atractivitatea voiajului;
-costul călătoriei.
Uniunea Internaţională a Transportului Rutier (T.I.R.) publică anual un ghid
care include liniile regulate de autocare care desfăşoară
transporturi internaţionale pornind din Europa. Gradul de utilizare a spaţiului de
transport rutier depăşeşte 75% şi este superior celui
înregistrat de transporturile feroviare şi maritime.

b. Transportul feroviar:

Reprezinta una din formele de transport cele mai vechi.

Transportul feroviar prezintă ca avantaje:
-costul relativ mai scăzut
-un grad de confort mai ridicat
În circulaţia turistică internaţională deţine 44%, iar în România călătoriile cu
trenul deţine 25% din traficul internaţional şi circa 30% din traficul
rutier.
Aranjamentele turistice:
R.I.T.: presupune comercializarea de către agenţia de voiaj a unui pachet de
servicii turistice pentru grupuri organizate la un preţ global. Acest aranjament
presupune obligativitatea unui număr minim de înnoptări şi
se poate organiza fie în circuit, fie dus-întors.
Acest aranjament oferă reduceri de preţ de până la 20% în cazul turismului individual
şi de până la 50% în cazul aranjamentelor oferite tinerilor. Aranjamentele
R.I.T. se comercializează numai prin agenţiile de voiaj care
au încheiat contracte cu administraţia căilor ferate din ţările de destinaţie. Atât agentul
de voiaj cât şi transportatorul au obligaţia de a efectua

57
publicitate turistică, iar preţul transportului nu se aplică separat ci este
inclus în preţul forfetar.

c. Transportul turistic aerian:

Este utilizat în principal pentru călătoriile pe distanţe lungi şi

foarte lungi.
Dintre avantajele transportul aerian:
-durata scăzută a călătoriei;
-un grad de confort ridicat;
-o perioadă scurtă de timp între momentul achiziţionării aranjamentului
turistic.
Dezavantaje:
-dependenţa de condiţiile atmosferice;
-costul ridicat al călătoriei;
-îmbarcarea şi debarcarea se realizează în afara
marilor oraşe ceea ce reclamă şi utilizarea transportului la sol.
Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizează cursele
regulate şi cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se
deafăşoară după un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turiştii potenţiali. De
regulă, acestea sunt utilizate de turiştii care călătoresc pe cont propriu,
care achită costul integral. În cazul curselor charter se
utilizează numai la cerere, rutele se stabilesc în funcţie de cerintele
turistice, iar tarifele sunt mai reduse.
În transportul aerian de curse regulate se disting următoarele
tipuri de aranjamente turistice. Este vorba de “inclusiv tour”(I.T.) şi
“Part Charter”. Aranjamentul I.T. reprezintă o călătorie turistică organizată de o
agenţie de voiaj împreună cu o companie de transport aeriană. Agenţia
organizatoare trebuie să fie agreată de I.A.T.A. şi ea este
aceea care închiriază o parte a capacităţii de transport

58
pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spaţiilor. Preţul unui asemenea
aranjament include costul de transport, cazare, masa şi
divertisment.
Aranjamentele I.T. se comercializeaza sub 2 forme:
-aranjamente de grup;
-aranjament individual.
Biletele pentru o asemenea călătorie trebuie procurate dintr-o agenţie de turism,
preţul se achită integral înainte de începerea călătoriei şi
sunt de regulă cu 50% mai mici decât tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate
şi se calculează cu ajutorul cărţilor de calcul în funcţie de
distanţă şi în funcţie de zona I.A.T.A. respectivă. Part-Charter presupune
folosirea din spaţiul aeronavei şi vânzarea acestuia în sistem charter.
Aranjamente turistice pe curse charter:
-chartere de grup cu sau fără afinitate:
-chartere I.T.;
-chartere pentru uzul propriu;
-chartere speciale.
Cursele charter de grup presupun închirierea de către organizatorul de voiaj a
unui număr minim de locuri, locuri ce trebuie cumpărate cu cel puţin 60 de zile
înaintea călătoriei. Fiecare pasager plăteşte o parte egală din costul transportului
şi există obligativitatea achitării a minimum 25% din tarif înainte de
călătorie.
Cursele charter I.T.C.(total închis) presupun un aranjament organizat de un bun
operator care constă într-o călătorie dus-întors sau în circuit efectuată
total sau parţial pe calea aerului contra unui tarif corespunzător achitat integral înainte
de călătorie. Sejurul are o durată de minim 4 zile. Tariful de închiriere în cazul curselor
charter poate îmbrăca una din următoarele forme:
-tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotaţii avion, caz în care
transportatorul primeşte o sumă constantă pentru fiecare cursă, iar riscul privind
coeficientul de utilizare a capacităţii de transport revine firmei de turism.
Tariful se calculează ca produs între tarif / ora de zbor şi
numărul mediu de ore necesar efectuării cursei în ambele sensuri;

59
 -tariful pe baza sistemului rotaţii-grup care se aplică
în cazul lanţurilor charter (o succesiune de curse efectuate într-o perioadă de timp
egală, de regulă 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind destinate transporturilor unor grupuri
de turişti care şi-au achiziţionat prestaţiile prin intermediul unei agenţii;
-sistemul rotaţii-pasager conform căreia firma organizatoare de turism plăteşte
un tarif stabilit pe pasager neasumându-şi nici un risc legat de utilizarea întregii
capacităţi a avionului;
-sistem de plată la ora de zbor. Acesta ia în calcul tariful pe ora de zbor,
facturându-se numai timpul efectiv realizat.

d. Transportul pe cablu: este specific turismului montan.

2. Serviciile de cazare

Vizează crearea condiţiilor şi a confortului pentru adăpostirea şi odihna

călătorului. Serviciile de cazare reprezintă un produs al industriei hoteliere care
cuprinde totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare în legătură cu
primirea, sejurul şi plecarea turiştilor. Serviciile de cazare se constituie într-un factor
de atractivitate a produsului turistic care nu se mai limitează la cazarea propriu-zisă şi
cuprinde şi o serie de prestaţii suplimentare care să asigure un confort mai ridicat.

Principalele activităţi ale serviciilor de cazare sunt:

-cazarea propriu-zisă;
-serviciul de alimentaţie;
-activităţi cultural artistice şi de agrement;
-activităţi de intermediere: închirieri de obiecte, închirieri de locuri în
mijloace de transport, servicii de traducere, servicii de supraveghere a copiilor, servicii
comerciale.

60
 II.3. Pachete turistice

Indiferent dacă plănuiţi o plimbare în Poiana Braşov, o cină romantică, o

aniversare, un week-end în familie, Agentia turistica Ruefa Escape Travel este
soluţia ideală. Această agenţie turistica vă oferă un pachet de servicii ce vi se
poate potrivi pentru orice fel de situaţie aveţi nevoie! Tot ce trebuie să faceţi este
să alegeţi un tip de pachet special făcut pentru dumneavoastră. Dăcă îţi doreşti
să-ţi petreci începutul de primăvară departe de casă, atunci caută printre ofertele
noastre de Mărţişor, Ziua Femeii, Paşte…

Sibiu

Hotel Împaratul Romanilor/3*

61
 Situare: Hotelul a fost fondat în 1773 şi este cel
mai important hotel din Sibiu, şi se află în
imediata apropiere a celor mai atractive obiective
turistice ale oraşului.
Facilităţi hotel: Hotelul dispune de camere single,
camere duble, garsoniere şi apartamente. De
asemenea, beneficiaza de baza de tratament,
casino, camera pentru bagaje, precum şi o frumoasă curte interioară.
Facilităţi camere : toate cele 102 spaţii de cazare sunt dotate cu televizor color,
baie sau duş. Serviciile de masă : hotelul dispune de restaurant şi bar.

Tarif / noapte / cameră.

Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală.

Perioada Cameră Single cu mic dejun Cameră dublă cu mic dejun

15.08.08 – 31.12.08 75 euro 106 euro

Sibiu
Hotel Ramada/4*

Situare: Hotelul Ramada este situat în centrul Sibiului.

Facilitati hotel: Hotelul are o capacitate de 127 de camere (10 camere single,
50camere twin, 46camere duble, 12camere executive, 8 apartamente, 1 apartament
presidenţial, 44 de camere fiind dedicate exclusive nefumătorilor). În hol se găsesc trei
săli de conferinţă (Sala Alfa, Sala Betta, Sala Gamma) cu o capacitate între 50 şi 70 de
locuri, la care se adaugă Sala Atlass cu o capacitate de 500de locuri şi Sala Hera- sala
amfiteatru, cu un total de 174de locuri. Fiecare sală, în funcţie de destinaţia pentru care
a fost gândită este dotată cu toata aparatura necesară bunei derulări a oricărui
eveniment:

62
 • Flipchart, ecran, whiteboard şi materiale consumabile;
• Instalaţie de sonorizare & Instalaţie de traducere simultană;
• Computere, laptop;
• Acces Internet de mare viteză gratuit – conexiune prin cablu şi wireless;
• Plasma TV & DVD player;
• Echipament audio-video (videoproiector, sonorizare, microfoane wireless);
• Lumină naturală;
• O echipă de profesionişti pentru suport şi asistenţă.
Hotelul dispune de salon de înfrumuseţare şi coafură, centru de sănătate
(fitness, saună, solar, masaj), parcare interioară (35locuri) şi exterioară (35locuri) şi
agenţie de turism, , serviciu de spălătorie, transfer Hotel-Aeroport-Hotel (la cerere).
Facilităţi cameră: Acces doar pe bază de cartelă magnetică, sistem automat de
control al temperaturii, mini bar, seif, linie telefonică internaţională, LCD TV,
televiziune prin cablu, acces internet gratuit, uscător de păr, detectoare de fum şi
sistem de prevenire a incendiilor.

Servicii de masa: Hotelul este dotat cu 3 baruri şi un resrtaurant ce pune la

dispoziţia clienţilor preparate cu specific mediteraneean, asiatic, balcanic precum şi
preparate tradiţionale. De asemenea serviciul de room-service este disponibil la orice
oră.

Perioadă Cameră single Cameră dublă Cazare single Cazare dublă

standard cu mic standard cu executive cu executive cu
dejun mic dejun mic dejun mic dejun
15.08.08 99 euro 118 euro 131 euro 142 euro
-31.12.08

Tarif / noapte / cameră.

Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală.

Braşov

Hotel Casa Wagner/3*

63
 Situare: Hotelul este situat în centrul vechi al oraşului, în imediata apropiere a
principalelor atracţii turistice, cafenele, restaurante, magazine. Cele 2 clădiri care
găzduiesc acum complexul sunt înscrise pe lista monumentelor istorice aflate în
patrimoniul mondial.
Facilităţi hotel: Hotelul dispune de 22 de camere, atât apartamente spaţioase,
cât şi camere double şi single. Sala de conferinţa în stil amfiteatru are o capacitate de
130 de locuri, iar sala în stil careu sau consiliu o capacitate de 30 de locuri (sistem de
traducere simultană, videoproiector, ecran, flip-chart, TV şi DVD).
Facilităţi cameră: camerele sunt dotate cu telefon, TV şi cablu TV, acces
internet în fiecare cameră.
Serviciile de masă: Restaurantul cu bolţi gotice de la parter poate găzdui 80 de
persoane şi oferă o gamă variată de preparate culinare tradiţionale şi internaţionale.
Terasa interioară este locul ideal pentru a petrece momente de relaxare. În Crama
Casei (cap. 80 locuri) va puteţi bucura de o colecţie aleasă de vinuri şi băuturi şi puteţi
asculta muzică live în compania lăutarilor.

Perioada Cazare single cu mic de Cazare dublă cu mic de

jun jun
15.08.08 – 31.12.08 64 euro 74 euro

Tarif / noapte / cameră.

Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală

Braşov

Hotel Belvedere/4*

64
 Situare: Hotelul Belvedere este amplasat la 2 Km de oraşul Braşov pe drumul
Poienii, într-un punct cu o vedere panoramică atât asupra oraşului cât şi a zonei
Postăvarului şi munţilor Bucegi. Poziţia strategică a hotelului permite deplasarea facilă
atât în Braşov, cât şi în staţiunea Poiana Braşov.
Facilităţi hotel: Hotelul dispune de 15 camere duble de 3 stele, 4 camere duble
de 4 stele şi 4 apartamente. De asemenea dispune de o sală de conferinţe cu o
capacitate de 40 locuri, piscine în aer liber, saună şi parcare proprie (păzită).
Facilităţi camere: aer condiţionat, telefon, cablu Tv, uscător de păr.
Servicii de masa: restaurant, bar, room service.

Perioada Cazare Cazare Dublă Cazare Single Cazare Dublă

Single cu mic cu mic dejun cu mic dejun cu mic dejun
dejun 3* 3* 4* 4*
15.08.08 230 ron 278 ron 275 ron 319 ron
-27.12.08
Tarif / noapte / cameră. Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală

Braşov

Hotel Bella Musica/3*

65
 Situare: Poziţionat în centrul istoric al oraşului, hotelul este amplasat într-o
clădire veche de 400 de ani, cu arhitectaura de inspiraţie neoclasică.
Facilităţi hotel: dispune de 2 camere single, 15 camere double, 3 garsoniere şi 2
apartamente, parcare, garaj, servicii de rent-a-car, seif.
Facilităţi cameră: Camerele sunt dotate cu aer condiţionat, Tv cablu, telefon,
internet, casa de valori, minibar. În apartamente există baie cu jacuzzi.
Servicii de masă: Restaurantul hotelului pune la dispoziţia clienţilor delicioase
preparate din bucătaria Mexicană, ungurească şi internaţională. De asemenea în cadrul
hotelului se găseşte o cramă.

Perioada Cazare single cu Cazare dublă cu

mic dejun mic dejun
15.08.08 – 27.12.08 219 ron 264 ron

Tarif / noapte / cameră.

Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală.

Braşov

Hotel Aro Palace/5*

Situare: Este localizat în centrul vechi al Braşovului. Camerele sunt înalte, iar
66
stilul arhitectonic este vechi dar impresionant şi oferă toate facilităţile şi comodităţile
unui hotel modern.
Facilităţi hotel: Spaţiile de cazare sunt structurate astfel: 5 stele: 106 camere cu
2 paturi, 76 camere cu pat matrimonial, 6 apartamente, 7 suite (comunicante), un
apartament presidenţial de 200 mp, 1 cameră pentru persoane cu handicap. 4 stele: 80
camere duble, 30 camere single, 7 garsoniere. Hotelul dispune de sală de conferinţe cu
traducere simultană (în cinci limbi), de un modern centru de agreement şi sport ce se
întinde pe o suprafaţă de 2.500mp, pe două nivele. Pe această suprafaţă au fost
amenajate două bazine de înot, unul pentru adulţi şi unul pentru copii. Aro Palace
Wellness & SPA mai cuprinde o zonă de saune umede şi uscate şi o zonă de tratamente
corporale şi faciale, dotată cu aparate de hidroterapie, fizioterapie, magnetoscopie şi
mese de masaj tradiţional, precum şi trei zone de fitness-cardio, o sală de aerobic şi o
cabină de bronzaj.
Facilităţi camere: TV color, cablu, frigider, telefon internaţional, încălzire
centrală.
Servicii de masă: Hotelul dispune de trei restaurante ale Aro Palace: Salonul
Albastru, Salonul Mare, Salonul mic dejun şi de un frumos bar. Se asigură şi serviciul
de room-service.

Seria de Cazare Cazare single 5* Cazare dublă 5*

cu mic dejun cu mic dejun
15.08.08 – 31.12.08 143 euro 165 eur

Tarif / noapte / cameră. Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală.
Cluj

Hotel Rimini/4*

67
 Situare: Hotelul este amplasat într-una din zonele rezidenţiale ale oraşului, în
apropierea drumului european E60, ceea ce face ca accesul sa fie facil. Se află situate
în imediata apropiere a centrului turistic şi istoric, a grădinii botanice, dar şi la 30min.
de aeroportul internaţional Cluj Napoca.
Facilităţi hotel: Hotelul are o capacitate de 51 de camere, structurate în 24
camere duble matrimoniale, 18 camere duble twin, 6 apartamente, 3 junior suite.
Camerele duble se pot rezerva şi în regim single.
Facilităţi camere: Toate camerele sunt utilate ultramodern, cu aer condiţionat
reglabil individual pentru fiecare cameră, minibar, frigider, televizor color, cablu tv,
telefoane în camera şi în băi, uscător de păr, cabină de duş sau cadă whirlpool, jacuzzi
( în apartamente ), scaun de masaj ( în apartamente ). Hotelul pune la dispoziţie o sală
de conferinţe dotată cu videoproiector, ecran de proiecţie, microfoane mobile,
flipchart, sistem de sunet, acces permanent Internet wireless gratuit, un business
center. La dispoziţia clienţilor se mai află un centru de fitnesss, terenuri de fotbal,
saună finlandeză, servicii de curăţătorie, parcare păzită (60 de locuri), serviciu de
transfer către şi de la aeroport.
Servicii de masă: Restaurantul La Fontana pentru servirea mesei, iar pentru o
seară specială în spirit tradiţional românesc Crama Haiducilor. De asemenea, bar şi
cocktail lounge.

Seria de cazare Cazare single Cazare dublă

cu mic dejun cu mic dejun
15.08.08 – 31.12.08 100 euro 125 euro

Tarif / noapte / cameră.

Tarifele includ , micul dejun, TVA şi taxa locală

Iaşi

Hotel Astoria/3*

68
 Situare: Hotel Astoria este situat în centrul oraşului Iaşi, la numai 5minute de
Gara Centrală, 20 de minute de Aeroportul Internaţional şi în imediata apropiere a
Palatului Culturii, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Facilităţi hotel: Hotelul dispune de camere single, double şi apartamente, de un
centru de conferinşe, parcare, servicii de spălătorie/curăţătorie. Hotel Astoria dispune
şi de un centru de conferinţe.
Facilităţi cameră: Spaţiile de cazare sunt dotate cu aer condiţionat, linie
telefonică,TV, cablu TV, uscător de păr, minibar.
Servicii de masă: Restaurantul Traian pune la dispoziţie preparate din
bucătăria tradiţională, dar şi din bucătăria internaţională.

Seria de cazare Cazare single Cazare dublă

cu mic dejun cu mic dejun
15.08.08 – 31.12.08 68 euro 82 euro

Tarif / noapte / cameră.

Tarifele includ micul dejun, TVA şi taxa locală

Cap III. Circuit turistic “ Bucuresti –Predeal –

Braşov – Sinaia – Bucureşti ”- Studiu de caz

III.1. Desfăşurarea traseului pe zile

Elemente de prezentare generală

Număr de turişti: 30
Număr de ghizi: 1
Număr de şoferi: 1
69
 Mijloace de transport folosite: trenul InterCity, autocarul şi microbuzul
pensiunii
Număr de kilometrii parcurşi în total: 1684 ( ziua I: 372Km, ziua II:
200Km, ziua III: 165Km, ziua IV: 168Km, ziua V: 120Km, ziua VI:
133Km, ziua VII: 430Km.)
Nunăr de zile: 7 zile şi 6 nopţi.
Perioada de desfăşurare: 10 – 17 octombrie
Condiţii de participare: carnet de conducere pentru atv-uri, schiuri
dacă există în dotarea turistului (dacă nu există în dotare se pot închiria
preţul lor nefiind inclus in ofertă)
Sugestii de călatorie: încălţăminte adecvată pentru plimbările pe munte,
ochelari de soare, pălării, schiuri
Preţ informativ: 400 RON/persoană

Circuitul ales se desfăşoară prin următoarele locaţii:

Bucureşti – Braşov – Castelul Bran – Muzeul Etnografic- Muzeul Vămii –

Capela „Inima Reginei”- Cetatea Râşnov – Sate Brănene (Predeluţ, Sohodol, Măgura)
– Omu – Crucea Eroilor – Zărneşti – Predeluţ – Parcul Naţional Piatra Craiului –
Peşteri (Peştera Liliecilor – culoarul Rucăr-Bran, Peştera de Lapte – Masivul
Postăvaru, Peştera Râşnoavei – Masivul Poienii Braşovului) – Parcul Naţional Bucegi
(Babele, Sfinxul) – Poiana Braşov – Biserica Neagră (Braşov) – Predeal - Sinaia
(Castelul Peleş şi Pelişor) – Bucureşti.

Cazarea turiştilor se va efectua în pensiunea Cristal de 4* care a intrat în

circuitul turistic în anul 2004.
Descrierea pensiunii:
Total locuri de cazare: 30
Alte dotări şi specificaţii:
-Camere: 12 camere
duble,
1 cameră triplă, şi 3 camere single.

Facilităţi:

70
 - Toate camerele sunt dotate cu mobilier din lemn, tablouri pe pânză,
mochetă, televizor, minibar.
- Fiecare cameră are baie proprie dotată cu cabina şi cadă de duş. Pensiunea
are propria centrală termică ce asigură apă caldă şi căldură.
- La parter se află un salon de primire cu bar de zi, salon pentru servirea
mesei cu o capacitate de 30 locuri, unde la solicitare se pot organiza mese festive,
conferinţe.
- Masa se poate servi şi pe terasa din grădină.
- Pensiunea dispune de parcare amenajată.
Din grădina pensiunii puteţi admira priveliştea Pietrei Craiului.

Desfăşurarea circuitului turistic pe zile:

Ziua 1 – ora 13:30 - Turiştii sunt aşteptaţi în gară Braşov, după ce s-au deplasat
cu InterCity, Via Bucureşti – Braşov, de autocarul pensiunii. Odată ajunşi la pensiune,
sunt întâmpinaţi cu pâine şi sare şi închină un pahar cu vin. Sunt cazaţi, iar seara, după
cină, participă la un program distractiv de cunoaştere între ei sau de explorare a
împrejurimilor. Se vor parcurge 425 km.
Ziua 2 – ora 7:00 - După servirea micului dejun, se fac pregătirile pentru
vizitarea Castelului Bran, Muzeului Etnografic, Muzeul Vămii, dar şi capela „Inima
Reginei“ şi Cetatea Râşnov. După un picnic în aer liber cu specialităţi de grătar,
(frigărui, pastramă, pui, miel) se porneşte pe cărările satelor brănene : Predeluţ,
Sohodol, Măgura. Seara, după cină, se va organiza o discotecă. Se vor parcurge 200
km.
Ziua 3 – ora 8:00 - Se ia micul dejun care constă într-o varietate de salate de
legume, dar şi cu produse lactate, sau cu carne, la alegere, prezentate într-un bufet
suedez. Se pleacă pentru organizarea unui traseu cu bicilete montane (inchiriate)
mountain bike, însoţiţi de un ghid experimentat, în Bucegi, de unde se poate ajunge
chiar pe vărful Omu, sau la Crucea Eroilor. Mâncarea pentru masa de prânz se va servi
la pachet, fiecare având asigurate felurite mâncăruri reci alese de ei, personal dintr-o
varietate de 5 feluri. Cina este servită în gradina pensiunii, într-un cadru feeric. Se vor
parcurge 165 km.
Ziua 4 – ora 8:00 - După micul dejun, se va organiza plecarea la Predeluţ –
Zărneşti, pentru un traseu cu motocross de 5 km. Prânzul se serveşte în pensiune, iar
după-amiază, se pleacă pentru vizitarea Parcului Naţional Piatra Craiului inclusiv
peşterile. După cină, se realizează organizarea unei seri în jurul piscinei, cu muzică,
jocuri de lumini, dar şi plăcute surprize (jocuri de societate sau de grup) sau cu

71
activităţi sportive, după plac : jogging, volei, badminton. Se vor parcurge aproximativ
168 km.
Ziua 5 – ora 8:00 – Se ia micul dejun, după care, se fac pregătirile de
plecare pentru vizitarea Parcului Naţional Bucegi, cu plimbări pe jos până la Babele,
Sfinxul, Crucea Eroilor, dar şi vizitarea de peşteri precum Peştera de Lapte din
masivul Postăvaru, Peştera Liliecilor care se află pe culoarul Rucăr – Bran şi Peştera
Răşnoavei din masivul Poienii Braşovului. După această plimbare se va servi prânzul.
Cina va avea un caracter sărbătoresc, fiind premiaţi toti cei care au terminat de parcurs
traseele montane din acea zi, după care va fi o seară de dans şi voie bună. Se vor
parcurge aproximativ 120 km.
Ziua 6 – ora 8:00 - Se serveşte micul dejun, după care se va pleca la Poiana
Braşov. Deplasarea se va face cu microbuzul pensiunii. La întoarcere se va vizita
Biserica Neagră din Braşov. Timpul rămas până la cină va fi ocupat cu pregătirile
pentru marele foc de tabăra, în jurul căruia, după servirea cinei festive, se vor strânge
toţi turiştii, vor cânta şi vor dansa. Se vor parcurge 133 km.
Ziua 7 – ora 8:30 – Se serveşte micul dejun şi se fac pregătirile necesare
pentru întoarcerea acasă. După servirea prânzului, turiştii vor fi duşi până la Bucureşti
cu autocarul propriu, dar va face şi un mic popas pentru a vizita Castelul Peleş şi
Pelişorul din Sinaia. Se vor parcurge aproximativ 483 km.

Pe lângă aceste activităţi vom avea în vedere, pentru turiştii care vor fi în
acele zile în pensiune, şi alte sărbători tradiţionale, precum :
- 20 iulie – Sfântul Ilie (sau cunoscut ca Santilie)
- 25-26 iulie – Târgul de vară de la Moeciu
- 9 august – târgul de Pantelimon, Bran
- 25 august – Nedeea Munţilor de la Fundata
- 30 si 31 august – zilele Branului
- ultima sâmbătă din luna septembrie – răvăşitul oilor
- participarea la pictat icoane pe sticlă, fabricat măşti şi păpuşi, pe care le pot lua
acasă
- participarea la pescuit de păstrăvi, când nu este prohibiţie.
La cerere se pot organiza zile pentru zborul cu parapanta (nu pentru începători),
la Moeciu, Măgura, San Petru, chiar şi în Poiana Braşov. Sau se poate practica şi
bunjee-jumping la Cheile Râşnoavei (la 30 km. De Moeciu). Se mai pot organiza
trasee în care poate fi parcurs Transfăgărăşanu, drum alpin ce urcă la 2040 m., cu
vizite la Bâlea-Lac, şi Bâlea-Cascadă.

72
III.2. Calculaţia de preţ

ANALIZA DE PREŢ

Denumirea acţiunii turistice.......................”Braşovul, muzeul cultural al României”

Perioada de desfăşurare.............................10 – 17 octombrie
Grup minim................................................14 turişti
Extras din program................................. .Bucureşti-Predeal-Braşov-Predeal-Bucureşti
Beneficiar...................................................Iubitorii de natură şi de sporturi de iarnă
Organizator grup........................................Agenţia de turism “Ruefa Escape Travel”
Telefon................................................... (+40) 021 319 77 33 sau (+40) 021 319 77 34
Adresă……………………………………Strada Franceza 13, Bucuresti
E-mail…………………………………… bucuresti@ruefa-escape.ro
Web site…………………………. Ruefa Escape Travel (http://www.ruefa-escape.ro/)

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr Articole de Elemente de Elemente de calcul Valoarea(euro)

Crt calculatie cheltuieli
Pe turist Totala

1. cheltuieli cu cazarea 50/noapte x 6 nopţi 300 9000

Cheltuieli directe

2. cheltuieli cu 40/zi x 7 zile 280 8400

(C.D.)

alimentatia
3. cheltuieli cu 1578km x 0,78/km 16,64 499,2
transportul

73
4. cheltuieli culturale intrari la muzee, case 30 900
memoriale,cetati, castele,
pliante

5. cheltuieli organizarea unei mese 30 900

organizatorice festive, a unui picnic,
inchirierea unui local.

6. cheltuieli cu ghidul 1 ghid x 1500 (cazare, 50 1500

masa, cota ghid)

7. cheltuieli cu soferul 1 şofer x 1300 (cazare, 44 1320

masa, cota sofer)

8. alte cheltuieli diverse forme de agement; 40 1200

plata unui cadru medical in
cazul unui grup cu
probleme de sanatate etc.

9. Total C.D. (1+...+8) 268,64 8059,2

10. Asigurare (1-5%x C.D.) 30,18 905,86

11. Comision (10-30%x C.D.) 100,6 3016,2

12. TVA (19% x comision) 19,11 573,078

13. Total costuri (9+10+11+12) 418,53 12555,9

14. Rotunjire ± +0,11 +0,3

15. Total P.V. (13±14) 419 12570

16. TotalP.V. (€) 418,53 12555,9

1 euro = 4.2 ron

III.3. Condiţii de comercializare

Segmentului de turişti căruia i se adresează produsul turistic: atât tinerii

iubitori de sporturi şi senzaţii tari cât şi persoane mai vârstnice iubitoare de
natura şi dorinţa de a se relaxa;

Producătorul: Agenţia de turism “Ruefa Escape Travel”;

Canalul de distribuţie: Agenţia de turism “Ruefa Escape Travel”-

consumatorul final;

Modalităţi de plată: integral cu 7 zile înaintea plecării;

74
 Eventuale reduceri acordate: la 2 bilete de tren cumpărate reducere 10%.

Condiţii specifice de vânzare :

1. Preţul anunţat a fost calculat pentru un grup de 30 turişti plătitori. În cazul

neintrunirii numărului minim de participanţi, pretul excursiei poate fi majorat. La
înscriere se va achita un avans minim de 150 €/pers. Diferenţa se va achita cu cel puţin
15 zile înaintea plecării. Preţul poate fi modificat datorită unor împrejurări mai presus
de voinţa organizatorului - majorări ale tarifelor de transport provocate de creşterea
preţului combustibilului, modificarea cursului de schimb leu/euro, etc - situaţie în care
organizatorul îşi rezervă dreptul de a majora preţul excursiei.
2. Acte necesare: paşaport valabil încă 6 luni de la data călătoriei, asigurare
medicală de călătorie (obligatorie pentru excursiile externe). Minorii neînsoţiţi de unul
sau ambii părinţi trebuie să prezinte acordul parental, tradus în engleză şi autentificat
la notariat şi cazierul judiciar. Turiştii au obligaţia să se asigure că sunt în regulă în
ceea ce priveşte formalităţile de poliţie, vamă, sănătate pe parcursul călătoriei; în
situaţia în care autorităţile (române sau străine) nu permit unuia sau mai multor turişti
trecerea frontierei, organizatorul nu are nici o responsabilitate, iar în acest caz turiştii
nu vor putea cere rambursarea preţului excursiei sau despăgubiri.
3. Cazarea: Organizatorul se bazează în programele sale pe clasificările şi
standardizările existente în fiecare ţară, acestea fiind diferite de la o ţară la alta. În
majoritatea cazurilor, noţiunea de cameră triplă desemnează o camera dublă în care s-a
instalat un pat suplimentar. Totodată, organizatorul nu îşi asumă responsabilitatea
pentru suprafaţa camerelor de hotel în care se efectuează cazarea.
4. Programul: Organizatorul îşi rezervă dreptul de a aduce modificări
programului excursiei în cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute datorate unor motive
imperative, cum ar fi: întârzieri în traficul aerian, feroviar sau rutier, schimbarea
aeroportului sau gării (provocate de modificări de orar sau itinerar, condiţii
meteorologice nefavorabile, din raţiuni politice, sărbători legale, greve, forţa majoră,
cutremure) sau evenimente deosebite ce nu pot fi înlăturate de prestator sau de
organizator şi care implică înlocuirea unui mijloc de transport cu altul, a unui hotel cu
altul având aceeaşi categorie, modificarea unui traseu sau în ultima instanţă anularea
excursiei. În aceste situaţii organizatorul va depune toate eforturile pentru a găsi
soluţiile cele mai convenabile în vederea depăşirii situaţiei ivite. Organizatorul nu
poate fi răspunzător pentru situaţiile expuse mai sus şi, în consecinţă, nu i se poate
pretinde rambursarea sumelor achitate ca preţ al excursiei sau plata de daune sau
penalizări.

75
 5. Reclamaţii: În cazul în care turistul este nemulţumit de serviciile turistice
primite, acesta are obligaţia ca, în timpul excursiei, să semnaleze în scris, clar şi
explicit, deficienţele constatate la faţa locului, legate de realizarea pachetului de
servicii turistice contractat; în acest sens, turistul va transmite sesizarea ghidului
(pentru programele turistice de grup) sau prestatorului de servicii (agent local, hotel,
vilă, restaurant), caz în care turistul va primi o copie cu numărul de înregistrare.
Totodată, turistul va informa Agenţia cu privire la problemele apărute. Atât Agenţia,
cât şi prestatorul de servicii vor acţiona imediat pentru soluţionarea sesizării. În cazul
în care sesizarea nu este soluţionată la faţa locului sau este soluţionata parţial, turistul
va depune la sediul Agenţiei o reclamaţie în scris, în termen de 2 zile de la încheierea
călătoriei şi se va anexa sesizarea iniţială cu punctul de vedere al prestatorului, Agenţia
urmând ca în termen de 10 zile calendaristice să comunice turistului despăgubirile care
i se cuvin în condiţiile prezentului contract. Orice reclamaţie ulterioară si
neînregistrată la faţa locului nu va fi luată în considerare.
6. Condiţii de retragere: În cazul în care turistul renunţă la excursia contractată,
se vor aplica următoarele penalizări calculate la preţul total al excursiei:
a) 20 euro/persoană, daca renunţarea se face cu mai mult de 30 zile înainte de
data plecării;
b) 40% din preţul excursiei, dacă renunţarea se face în intervalul 16-30 zile
înainte de data plecării;
c) 75% din preţul excursiei, dacă renunţarea se face în intervalul 9-15 zile
înainte de data plecării;
d) 100% din preţul pachetului de servicii, daca renunţarea se face într-un
interval mai mic de 8 zile înainte de data plecării sau pentru neprezentarea la
program/hotel;
Turistul trebuie să depună în scris cererea de renunţare la pachetul de servicii
turistice, la Agenţia la care a achitat serviciile. În caz contrar cererea de renunţare nu
este luată în considerare.

III.4. Procedee de promovare a produsului turistic

Promovarea în turism presupune un complex de demersuri de comunicare ce

vizează transmiterea de mesaje în scopul informării turiştilor potenţoali şi
întreprinzătorilor din turism despre caracteristicile produselor şi serviciilor
comercializate în vederea consolidării unei imagini positive a firmei.

76
 Ţinînd cont de importanţa prestaţiilor în cadrul produsului turistic,
“particularotăţile prom ovării în turism sunt onfluenţate de caracteristicile de
intangibilitate, variavilitate, insebarabilitate şi perisabilitate ale serviciilor” 1.
Întreprinzătorii din turismul românesc, pentru a face faţă concurenţei puternice de pe
Piaţa unică europeană, trebuie să investească resurse financiare semnificative în
activităţile promoţionale astfel încât mijloacele de comunicaţie alese să evidenţieze
eficienţa şi calitatea serviciilor prestate în structurile din turism.

Firma de turism poate utilize publicitatea de produs, publicitatea de marcă,

publicitatea instituţională şi publicitatea destinaţiei turistice2.

Campaniile publicitare care vizează serviciile şi produsele turistice oferite

urmăresc informarea turiştilor efectivi şi potenţiali despre existenţa diverselor produse
şi servicii şi creşterea cererii pentru oferta firmei. Sunt campanile cel mai des folosite
de către firmele din turismul românesc. Această formă de promovare a ofertelor
turistice este folosită şi în cazul nostru pentru a atrage cât mai mulţi turişti spre a
profita de produsul turistic oferit.

Publicitatea destinaţiilor turistice presupune informarea turişilor despre

diverse destinaţii turistice din România. Aceste campanii scot în prim plan
particularităţile care evidenţiază atarctivitatea unei destinaţii turistice ( resurse natural,
cultural, sociale) inducând turiştilor idea că pot beneficia de toate acestea
achiziţionând produsele turistice comercializate de firma respectivă. Aceastî formă de
turism se găseşte în procedeele de promovare ale agenţiei noastre prin descrierea
Braşovului pentru atragerea turştilor spre acest loc.

Publicitatea instituţională vizează susţinerea, în rândul segmentelor de turişti

vizaţi, ai firmei turistice, evidenţiindu-se în principal scopul şi valorile acestuia
promovate în strânsă legătură cu dorinţele şi cerinţele consumatorilor urmărindu-se în
final crearea şi dezvoltarea unei imagini favorabile a firmei. Acest tip de publicitate
este desfăşurată mai ales de către firmele puternice care au o poziţie bună pe piaţă şi
care şi-au format în timp o bună reputaţie ca furnizor şi prestator de servicii turistice,
investiţiile publicitare fiind îndreptate în special spre menţinerea imaginii firmei. Şi
acest tip de publicitate este folosit in cazul nostru de către agenţia de turism.

În România, fondurile utilizate de întreprinzătorii din turism pentru promovare,

sunt insuficiente şi departe de a putea fi comparate cu cele ale ţărilor vecine. Cele mai
utilizate forme de publicitate adoptate sunt presa scrisă şi cea prin tipărituri.
1
Idem., p. 125
2
V. Balaure, I. Cătoiu, C. Vegheş, op. cit., p. 349

77
Referitor la presa scrisă, sunt preferate ziarele de specialitate („Vacanţa perfectă”,
Vacanţe şi călătorii”, „Turism Club”, „România Turistică”, „România Pitorească”,
„Vacanţe în România”, etc.), dar şi jurnale cu tradiţie în mica publicitate („România
Liberă”) sau reviste cu caracter economic(„Capital”, „Biz”, etc.), reviste care au
rubrici alocate turismului. Acest suport publicitar este ales în special de staţiuni
turistice şi mai puţin de unităţi de alimentaţie sau agenţii de turism, iar staţiunile
promovate în acest mod sunt cele de pe litoral sau cele balneoclimaterice 3.

Referitor la televiziune, datorită costurilor ridicate, publicitatea prin acest

mijloc se realizează într-o mică măsură la noi în ţară, acest lucru realizându-se cu
precădere în cadrul emisiunilor cu profil turistic de pe diferite possturi, şi anume4:

Naţional TV – emisiunea „Agenţia de turism” (sâmbăta, ora 11:30), în

cadrul căreia se prezintă oportunităţi de cazare prin intermediul a două agenţii de
turism, respectiv „ Turist Center” şi „Transilvania Tour”.

B1 TV – emisiunea „Vis de vacanţă”(vineri, ora 17:00), realizată de

agenţia de turism „Blue diving”.

TVR Internaţional – emisiunea „ Destinaţia România” (duminică, ora

21:00), la fiecare ediţie promovându-se o altă destinaţie turistică internă.
Campaniile publicitare ale firmelor turistice pot fi realizate şi sub forma unr
campanii de publicitate exterioară sau de publicitate prin tipărituri. Publicitatea
exterioară se bazează pe folosirea tehnologiilor de expunere şi are drept scop
informarea turiştilor cu privire la produsele şi serviciile firmei. Avantajele acestei
forme de publicitate, în cazul firmelor din turismul românesc, se referă la5:
Nivelurile ridicate ale acoperirii geografice a pieţei;
Posibilităţile oferite de a prezenta atractiv produsele promovate;
Costurile acceptabile ale campaniilor specifice.
În România, datorită costurilor ridicate, publicitatea prin mass-media se face cu
precădere la nivel naţional. Unele firme de turism preferă publicitatea exterioară.
Panourile publicitare sunt amplasate cu precădere la intrările în staţiunile turistice şi pe
principalele căi rutiere.
Publicitatea prin tipărituri este cea mai frecventă modalitate de implementare
a campaniilor publicitare organizate de către firmele din turismul românesc.
3
N.R. Sârbu (Dumitru), Promovarea turismului social în România, Teză de doctorat, ASE, Bucureşti, p. 108
preluare de pe www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=9079
4
Ibidem.
5
J.T.Russel, W.R.Lane, Kleppner’s Advertising Procedure. Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti,
2003, p. 436 - 438

78
Principalele tipuri de materiale promoţionale tipărite sunt: cataloagele, broşurile,
prospectele, hărţile, ghidurile turistice, agendele şi calendarele. Această formă este
utilizată şi în cazul nostru de catre agenţia de turism prin broşuri, hărţi, agende şi
calendare.
În prezent, pe piaţă a pătruns internetul, un nou mediu de comunicare utilizat de
către mulţi doritori de servicii şi produse turistice. Principalele site-uri din România,
care furnizează informaţii turistice, sunt:
 www.skisports.ro – un portal profesionist dedicat în exclusivitate
iubitorilor muntelui;
 www.infoturism.ro – portal ce conţine ofertele de turism ale agenţiilor
membre;
 www.romaniantourism.ro – este o bursă virtuală de turism, centrată pe
o bază de date care cuprinde oferte ale tuturor tipurilor de operatori turistici;
 www.fodors.ro – reprezintă varianta on-line a unui popular ghid de
călători.
Există, de aemenea, site-ul oficial al Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (www.mturism.ro) care furnizează
informaţii complexe utile în special celor implicaţi direct în activitatea turistică din
România. Şi agenţia de turism “Ruefa Escape Travel” are site-ul www.ruefa-
escape.ro pus la dispoziţia celor care vor prin intermediul ei să profite de ofertele
turistice prezentate.
Instrumentele şi tehnicile de promovare a vânzărilor cele mai utilizate de
întreprinderile din turismul românesc sunt: reducerile de preţuri, vânzările grupate,
concursurile promoţionale, cadourile promoţionale, merchandising-ul.
Reducerile de preţ aplicate de firmele de turism vizează:
Impulsionarea vânzărilor anumitor produse şi servicii turistice;
Atragerea de noi clienţi;
Sporirea numărului de zile afectate unui sejur;
Uniformizarea cererii (în extra-sezon) etc.
În România, promovarea vânzărilor se realizează cu precădere, prin reducerile
de tarife şi aici se pot aminti „oferta promovată de firma Eurolines care dă posibilitatea
consumatorilor de a beneficia de un pachet de avantaje financiare incluzând reduceri
de 50% pentru serviciile d etransport, 10% pentru cumpărarea asigurării medicale şi
3% pentru cumărarea oricărui program turistic oferit.
Publicitatea la locul vânzării se realizează prin intermediul afişelor,
panourilor, bannerelor, display-urilor sau materialelor în format electronic, în scopul
atragerii, orientării şi dirijării interesului consumatorilor către un anumit produs

79
turistic. Avantajul acestei metode de promovare este dat de faptul că, imediat după
atragerea atenţiei asupra unui produs, acesta poate fi achiziţionat. Această formă de
publicitate este folosită şi de agenţia de turism „Ruefa Escape Travel”.
Merchandisingul vizează un complex de tehnici de promovare a vânzărilor
utilizate în vânzarea produselor turistice. Firmele din turism au posibilitatea de a-şi
promova ofertele prin distribuirea unor materiale sau obiecte promoţionale sugerând
frumuseţea sau pitorescul unei destinaţii turistice, respective conţinutul produselor sau
serviciilor promovate. Agenţia de turism Ruefa Escape Travel” foloseşte
merchandisingul ca tehnică de promovare a locurilor unice din Braşov pentru a atrage
cât mai mulţi turişti către acestă locaţie.

Harta turistică a judeţului Braşov

80
Hartă obiective turistice din Judeţul Braşov

81
82
 Concluzii

Problematica şi complexitatea activităţii turistice din România şi de

pretutindeni impune o abordare amănunţită în scopul cunoaşterii principalelor tendinţe

83
înregistrate în evoluţia fenomenului turistic. În ceea ce priveşte turismul românesc, pe
fondul unor schimbări sociale şi economice majore înregistrate după 1990, el apare ca
element prioritar pentru asigurarea progresului ţării şi pentru promovarea unei imagini
pozitive pe plan internaţional.
Aspectele turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului
cultural cu accent pe înţelegerea stilurilor de viaţă contrastante şi a interschimbului de
cunoştiinţe şi idei. De aceea, turismul rural ii atrage pe cei în căutare de contact
personal şi interacţiune cu diverse culture, medii şi grupuri de oameni.
Circuitul ales în această lucrare se întinde pe o zonă cu multe obiective
turistice, cultural şi istorice, natural şi antropice ceea ce fac deliciul tuturor turiştilor
care vor să vină în vacanţe în Braşov. Acest judeţ este şi astăzi un loc de desfăşurare a
multor evenimente artistice ce îndeplinesc plăcerile turiştilor. Datorită existenşei unui
potenţia bogat cei care vin să-şi petreacă timpul liber în această zonă, pot practica
sporturile îndrăgite atât pe timp de iarnă cât şi pe timp de vară. Două staţiuni turistice
importante, Poiana Braşov şi Predeal, oferă turiştilor o gamă largă de sporturi
practicabile în orice anotimp.
Întreprinderile din turismul românesc acordă în present o atenşie deosebită
susţinerii campaniilor promoţionale înţelegând rolul major pe care acestea le au atât în
consacrarea organizaţiei cât şi a produselor şi serviciilor pe care acestea le
comercializează. Problemele cele mai dificile referitoare la acticităţile de comunicare
se referă la modalităţile concrete de acţiune şi mai ales la realizarea unui dozaj
corespunzător al diferitelor variabile promoţionale pentru ca acţiunea lor conjugată să
conducă la rezultatele economice cele mai bune.
Promovarea turismului în judeţul Braşov deţine un rol deosebit în atragerea
unui număr din ce în ce mai mare a numărului de turişti atât din România cât şi din
afara graniţelor ţării şi de aceea trebuie să se găsească noi modalităţi, diferite de cele
ale concurenţilor pe plan turistic, pentru a intra în topul celor mai căutate destinaţii
turistice.
În concluzie, se poate sublinia ideea că o dezvoltare armonioasă a turismului
pe întreg teritoriul contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea
dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire
a veniturilor populaţiei.

Bibliografie

1. Băltăreţu A., Turismul internaţional de la teorie la practică, Editura

Sylvi, Bucureşti, 2004;

84
2. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheş C., Marketing turistic, Editura Uranus, , Bucureşti,
2005;
3. Brătucu, G., Dima, D. (coord.), Marketing în turism, Editura Psihomedia, Sibiu,
2002;
4. Bucur – Sabo, Marketing turistic, Editura Irecson, Bucureşti, 2006;
5. Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, Editura
Abeona, Bucuresti, 2003;
6. Cristureanu C., Neacşu N., Băltăreţu, Turism internaţional. Studii de caz.
Legislaţie, Ediţia a II-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
7. Cosmescu, I., Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economică,
Bucureşti, 1998;
8. Cristureanu C., Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, C.H.Beck,
Bucureşti, 2006;
9. Draica C., Ghid practic de turism intern şi internaţional, Editura All Beck,
Bucureşti, 1999;
10. Draica C., Turismul internaţional. Practici de elaborare şi distribuţia
produsului turistic, Editura All Beck, Bucureşti, 2003;
11. Glăvan Vasile, Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, Bucureşti, 2000:
12. Hapenciuc, C. V., Cercetarea statistică în turism, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti. 2003;
13. Nistoreanu, P., Dinu, V., Nedelea, A., Producţia şi comercializarea serviciilor
turistice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004;
14. Nistoreanu, P., Ecoturism şi turism rural, Editura A.S.E., Bucureşti, 2003;
15. Niţă, I., Niţă, C., - Piaţa turistică a României, Editura Ecran MAGAZIN,
Braşov, 2000;
16. Stănciulesc,u G., Managementul operaţiunilor de turism, Editura All Beck,
Bucureşti, 2002;
17. Ţigu, G., Turism montam, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
18. Ţigu, G. (coord.), Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial, Editura
Uranus, Bucureşti, 2003.

85
86