Campanie de promovare a unui produs turistic romanesc Capitolul I Evaluarea situatiei Turismul ,,dark, termen generic pentru cltoria

asociata cu moartea, tragediile i catastrofele aparute in istoria omenirii a cunoscut pe parcursul ultimilor ani,o atenie sporit din partea comunitii academice i mass-media deopotriv. Aceasta denumire a fost inventata de Lennon si Foley (2000) pentru a descrie o ramura a turismului relativ recenta, una care se ocupa cu locuri cunoscute pentru moarte, dezastru si disperare. Aceasta lucrare combina pareri personale si critica de specialitate pentru a analiza folosirea inchisorilor ca locuri de turism morbid si incarcerarea in general. Ca rezultat, turismului ,,dark a devenit un subiect fascinant i important pentru cercetare, dar si pentru industria turismului, Turismul ,,dark" atrage din ce n ce mai muli adapi a acestei forme de turism Suntem atrai de ceva straniu, nfricostor, care s ne fac adrenalina s creasc. Oferta este foarte diversificat i lumea dorete s ia parte la aceste experiene inedite, poate cele mai elocvente exemple ar fi lagrele de exterminare din Auschwitz-Birkenau ce adun peste jumate de milion de turiti doar ntr-un an Romnia face i ea parte pe harta turismului ,,dark" i cel mai bun exemplu de turism ,,dark n ara noastr este nchisoarea de la Sighet, transformat n muzeu dup '90 i cimitirul Belu din Bucureti. n prezent , turismul ntunecat se manifest n diferite forme Acestea includ - turismul Holocaustului; - turismul cmpului de lupt; - cimitir turism; - turism nchisoare; Turismul ntunecat, n diferitele sale nuante,s a raspandit in randul consumatorilor care cer tot mai multe oferte ce tin de macabru. Moartea in forma turistica devine o caracteristica tot mai prezenta in peisajul contemporan. Turismul ntuneric a fost vzut ca o form de exploatare. Antreprenorii pot ncerca s foloseasc reaciile emoionale ale vizitatorilor pe site-ul de a genera profit. 1.1 Segmentarea pietei
1

1. Scopul calatoriei Pentru orice operator turistic, segmentarea pietei ar trebui sa inceapa cu o analiza atenta a scopului pentru care clientii sai calatoresc si sa creeze produse in functie de acest scop. Scopul calatoriei poate fi identificat raspunzand la urmatoarele doua intrebari: unde vor sa mearga oamenii in vacanta? si ce vor sa faca acolo, care sunt activitatile lor preferate?. Oamenii sunt fascinati de moarte si dezastre. Este de ajuns sa observam asta doar trecand pe langa un accident rutier. Aceasta fascinatie trece mai departe de o autostraza si intra in lumea turismului. Turistii care aleg dark tourism vor sa mearga in locuri misterioase, macabre, sinistre, fiind atrasi de posibila aventura, risc si adrenalina. Scopul principal in consta interesul turistului de afla depsre mortile omaneilor faimosi, declinul regatelor, chin si suferinta sau razboaie si crime violente. De alftel, motivul opus consta in inspiratie sperantei ce o dobandesc invatand din tragedii. Vor lua parte la activitati ce le starnesc sentimente de frica dar si sa afle detalii si explicatii despre o tragedie istorica sau un fenomen straniu care neexplicat. O destinatie turistica devine implicit mai atractiva daca are o legenda infricosatoare in spate. 2. Comportamentul clientilor romani si a turistilor straini Criterii de segmentare a clientelei turistice inainte de momentul rezervarii sunt: - experienta anterioara a turistilor - frecventa utilizarii serviciilor Daca avem in vedere momentul rezervarii, turistii pot fi impartiti in segmente dupa unul din urmatoarele criterii: - turisti care solicita voiaje tout compris; - turisti care platesc totul dintr-o data si turisti care solicita credit; - turisti care fac rezervarea prin agentie si turisti care prefera sa se adreseze direct prestatarului.
2

In timpul voiajului (sejurului) turistii sunt clasificati dupa urmatoarele criterii: - nivelul cheltuielilor turisti care cheltuiesc mult si turisti care cheltuiesc cat mai putin posibil; - durata sederii la destinatie: sejus scrut, mediu sau lung - loialitatea fata de prestator: clienti loiali - modalitatea de transport: nu este un factor esential -compozitia si marimea grupurilor de turisti: grup mare In ceea ce priveste comportamentul turistilor dupa intoarcerea din voiaj: - impresii pozitive - impresii negative 3. Caracteristici demografice, sociale, economice si geografice Caracterisici demografie: - mediul urban - mediul rural Tara de provinieta : - Romania - Alte tari Segmentare dupa sex: - femei - barbati Segmentare dupa varsta: - 16 25 ani - 26 35 ani - 36 45 ani Segmentare dupa venit - venit mediu 1000 de lei 1200 de lei - venit de lux 1500 de lei 2500 de lei Dupa nivelul educatiei
3

- persoane cu studii medii - persoane cu studii superioare Dupa nationalitate - europeni - romani Dupa religie: - ortodoxi - catolici 4. Caracteristicile psihografice si stilul de viata O variabila psihografica importanta pentru marketingul turistic este atitudinea fata de risc si inclinatia spre aventura, in functie de care distingem: - alocentristii, increzatori in propriile forte, impulsivi, adora aventura. Ei vor fi clientii parcurilor care propun distractii extreme Segmentarea dupa stilul de viata duce la identificarea urmatoarelor categorii de turisti (dupa Farnsworth si Riche): - implinitii. Este vorba de persoane educate, cu principii solide, care au o buna intelegere a societatii in care traiesc si sunt receptivi la nou. Sunt dispusi sa cheltuiasca, dar vor sa li se ofere lucruri de valoare reala in schimbul banilor lor; - experimentatorii. Sunt in general persoane tinere carora le place foarte mult sa incerce noi produse si servicii si sa influenteze intr-un fel sau un altul lumea inconjuratoare. Prefera activitatile sociale si exercitiile fizice, sunt foarte interesati de moda; - creatorii. Sunt de asemenea persoane carora le place sa influenteze mediul inconjurator, dar sunt mai putin interesati de moda si mai mult de produsele utile, functionale. Sunt orientati deopotriva spre familie, munca si comunitatea in care traiesc; - exploratorii. Este vorba de persoane cu venituri mari si foarte mari, carora le place libertatea de a descoperi lucruri noi, de a explora mereu noi dimensiuni ale vietii;

5. Sensibilitatea la pret
4

- pretul este un factor nesemnificativ in cadrul iubitorilor straini de acest tip de turism, in timp ce, pentru persoanele din tara noastra, pretul ar putea reprezenta o bariera pentru multi dintre acestia. In Romania, salariul minim este de 660 de lei, aproximativ 150 de euro, in timp ce in alte tari dezvoltate, salariul minim ajunge undeva la 1200 de euro. 1.2 Identificarea pietei Piata tinta Principalele avantaje utile pentru segmentarea acestei piete sunt: distractia; libertatea; aventura si riscul. descoperirea.

Dupa Tarlow, sunt patru sentimente principale ce interactioneaza cu starea psihologica a turistului atras de dark tourism: insecuritate, umilinta, superioritate si recunostinta. Vizitand atractii intunecate se starnesc emotii multiple: vizitand un camp de lupta poate starni sentimentul de romantism turistul imaginandu-si o lupta pentru o cauza specifica; zone manifestate de barbarism poate face vizitatorul sa simta compasiune pentru victime si un sentiment de superoritate fata de faptas, demonstrand cat de cruzi pot fi oamenii. Turistii cautatori de turism intunecat vor fi persoanele cu varsta intre 18 - 45, atat studenti si elevi curiosi si aventurieri (implinitii, exploratorii, creatorii, experimentatorii si alocentristii dupa segmentarea pietei) cat si cercetatori, ; indiferent de sex, cu venituri ridicate, peste salariul minim pe economie, europeni ortodocsi sau catolici avand studii de educatie superioare.

Capitolul II Stabilirea obiectivelor

1. Cresterea vanzarilor de pachete turistice in zona Ardealului cu peste 20% pana la finele lunii septembrie 2014. 2. Atragerea unor noi sponsori pentru dezvoltarea unor noi campanii de promovare a dark tourismului. 3. Realizarea de parteneriate intre organizatii de profil turistic de tip dark touristic din Romania si alte tari in vederea schimbului de experienta. 4. Identificarea celor mai populare canale de promovare pentru atractiile de tip dark tourism; 5. Descoperirea anumitor factori financiari care sa contribuie la promovarea obiectivelor dark tourism;

6. Identificarea celor mai importante atractii de tipul dark tourism in vederea realizarii unui traseu touristic reprezentativ atat pentru turistii romani dar si pentru cei de peste granite;

Capitolul III

3.1 Concept creativ; elaborarea mesajului

Mesajul reprezinta forma fizic n care emitorul codfica informaia, n forma unui ordin, a unei idei, a unui gnd. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, obtinerea unei actiuni. In cazul nostru, mesajul se indreapta catre toti amatorii de dark tourism, incercand sa-i facem pe acestia sa inteleaga si sa delimiteze sensul termenului de dark tourism de celalalte tipuri de turism. Turistii romani viziteaza anumite obiective turistice, din dorinta de a-si imbogati cultura generala, in timp ce turistii straini viziteaza anumite atractii pentru a simti pe pielea lor senzatiile extreme : exemplu Padurea Hoia Baciu Cluj Napoca fenomene paranormale .
6

Ne propunem ca sa implementam gandirea europeana si turistilor romani care viziteaza obiectivele dark. Mai prcis, ne dorim ca acestia sa exploreze tainele atractiilor turistice pentru a se convinge daca in astfel de locatii se petrec fenomene/efecte paranormale, asa cum o fac turistii veniti de peste hotare. 3.2 Strategie publicitar Mass-media TV realizarea unor spoturi publicitare care sa fie difuzate timp de 3 luni, la ore de inalt interes, pe cele mai importante posturi din Romania, dar si din strainatate. Radio spoturi difuzate timp de o luna la cele mai importante radiouri din tara (Kiss FM, Radio ZU, Radio 21). Online bannere publicitare pe cele mai importante site-uri de profil;

- crearea de pagini pe cele mai importante retele de socializare (Facebook, Twitter etc) pentru promovarea zonei Ardealului. - crearea de clipuri/ videoclipuri pe Youtube, in care sunt prezentate obiectivele turistice din zona Ardealului. Offline - conferinte in unele sali ale unor hoteluri din Cluj, Brasov; - spoturi publicitare in cinematografe; - filmulete de scurt metraj in mijloacele de transport in comun; - bannere stradale, postere, afise;

Capitolul IV Campania de reclama

7

Mass-media Turistii romani au un comportament diferit fata de cei straini . Acestia aloca un timp relativ scurt informarii de pe internet sau TV, in timp ce turistii straini se documenteaza ore intregi . ONLINE turistii romani vs turistii straini = diferite canale de informare Turistii romani : www.descopera.ro, www.lumeacredintei.ro, www.clujeanul.ro, www.monitoruldecluj.ro . Turistii straini : www.google/Romania/Padurea Hoia Baciu.com, Discovery Channel, CNN, National Geographic.

CHESTIONAR

1. Ati fost pana in prezent in zona Ardealului ? a) DA b) NU 2. Ce actractii turistice din aceasta zona v-a capatat interesul ? a) Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca b) Sinca Veche c) Universitatea 'Babes-Bolyai' d) Padurea Hoia-Baciu 3. Ati vizitat pana in prezent : a) Padurea Hoia-Baciu b) Biserica Sfantul Mihail c) Sinca Veche 4. Ati auzit de notiunea de dark tourism ?
8

a) DA

b) NU

5. Ce parere aveti despre acest tip de turism ? a) Rezervata b) Buna c) Foarte buna d) Excelenta 6. Ati fii interest sa vizitati o zona in care se pretrec astfel de evenimente ? a) DA b) NU

7. Ati fii interest sa achizitionati un astfel de sejur/pachet turistic care sa include atractii de tipul dark turism ? a) DA b) NU

8. Cat ati fi dispus sa platiti pentru asta ? a) 500 750 de lei b) 750 -1000 de lei c) 1000 1500 de lei d) 1500 2000 de lei 9. Ati recomanda si altor persoana acest tip de turism ? a) DA b) NU c) Poate

10. Ati revenii in viitor intr-un astfel de loc ? a) DA b) Posibil c) Ocazional d) NU