UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ,,ȘTIINTE ECONOMICE”

DEPARTAMENTUL ,,ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM”

Lucru individual
La disciplina: Marketingul destinaliilor turistice

Tema: Proiect de promovare a Destinației turistice ,,Ciorești”

A elaborat: Nica Alina

Grupa: SHTA191
A evaluat: Buzdugan Adriana,
dr., conf., univ.

Chișinău, 2023
 Cuprins

Introducere....................................................................................................................3

I. Descrierea generală a destinației/ punctului de atracție turistică..............................4

II. Analiza SWOT a destinației....................................................................................6

III. Segmentul de clienți...............................................................................................8

IV. Crearea brandului de destinație..............................................................................9

V. Poziționarea brandului de destinație......................................................................10

VI. Promovarea destinației.........................................................................................10

VII. Evaluarea rezultatelor proiectului.......................................................................11

Bibliografie.................................................................................................................12
Introducere
Actualitatea temei:
O destinație turistică este o zonă teritorială în care se află un complex de atracții care poate
satisface nevoile și interesele unui anumit segment de cerere turistică.
Prin urmare, granițele destinației pot fi identificate pornind de la analiza nevoilor specifice
ale fiecărui client țintă luat în considerare. O destinație turistică poate fi considerată ca atare
numai atunci când resursele, adică sursa de atracție a materiei prime, sunt integrate cu
infrastructuri și servicii care permit, respectiv, accesibilitatea și utilizabilitatea destinației
dorite. Dacă aceste trei caracteristici nu există, nu există un „produs” comercializabil.
Fiecare destinație turistică poate fi utilizată de o multitudine de utilizatori: printre ei se
numără nu numai turiștii . De fapt, trebuie să fie incluși și rezidenții și lucrătorii, deoarece și
ei sunt utilizatori ai spațiului, structurilor și serviciilor prezente în zonă.
Destinațiile turistice sunt considerate produse complexe compacte, cum ar fi parcuri turistice,
hoteluri-stațiuni și sate-stațiuni. Acestea sunt de obicei conduse de o singură companie care
închiriază spațiu de la o altă companie, saloane, baruri, cluburi, magazine etc. În același timp,
toate continentele pot fi considerate destinații turistice. Pentru a fi considerat destinație, un
loc trebuie să aibă un potențial turistic adecvat, și în același timp să îndeplinească și alte
cerințe legate de infrastructură, bunuri și servicii complementare pentru a-și crește
atractivitatea, a crea diferențierea destinației și a identifica piața țintă la care se referă
turismul. afacerile ar trebui să vizeze. În funcție de preferințele, așteptările și modul de
utilizare a vacanței de către turist, în cazul unei destinații turistice se urmăresc o serie de
factori determinanți. Infrastructura și serviciile oferite reprezintă unul dintre aceste elemente.
Un alt factor este nivelul cultural și locația geografică a unei regiuni, precum și oamenii,
tradițiile, stilurile de viață și relațiile sociale ale acesteia. Publicitatea este, de asemenea, un
element important în introducerea și comercializarea unei destinații turistice. Prin publicitate
se formează o imagine în mintea potențialilor consumatori ai produsului turistic. Ce se
întâmplă este că uneori această imagine este diferită de cea reală, ceea ce duce adesea la
eșecul operațiunii de turism.
Scopul lucrării: Analiza destinației ca principal obiectiv turistic și nivelul de atractivitate a
acesteia.
Obiectivele lucrării:
l. Definirea conceptului de destinație;
2. Analiza SWOT a destinației;
3. Identificarea segmentului de turiști;
4. Prezentarea paginii de promovare a obiectivului.
Cuvinte-cheie: destinație, obiectiv turistic, analiza SWOT, promovare, turist, segment, brand
turistic, rezultat, postare.
I. Descrierea generală a destinației turistice
Satul are o suprafață de circa 2.99 kilometri pătrați, cu un perimetru de 12.05 km. Din
componența comunei fac parte localitățile Ciorești și Vulcănești. Localitatea se află la
distanța de 20 km de orașul Nisporeni și la 65 km de Chișinău. Satul Ciorești a fost menționat
documentar în anul 1545.
În 2018 a fost lansat un nou traseu turistic cu numele "Dor de Codru" care cuprinde
localităţile Dolna şi Micleuşeni din raionul Străşeni şi satul Cioreşti din raionul Nisporeni.
Prin intermediul acesteia turistii pot să cunoască cultura, tradiţia şi gastronomia locală prin
intermediul celor 20 de atracţii dezvoltate în zonă. Este vorba despre pensiuni, muzee şi
ateliere meşteşugăreşti. Proiectul a fost realizat cu suportul financiar al guvernului Elveţiei,
autorităţile locale şi câţiva băştinaşi.

O poartă impunătoare din lemn de stejar sculptat manual care are o înălțime de 9 metri și o
lățime de 5 metri este prima atracție turistică, dar și cartea de vizită a satului Ciorești. De aici
începe drumul către celelalte destinații: Dolna și Micleușeni.
Acest traseu de drumeții din centrul Moldovei este creat pentru cei care iubesc să se
conecteze cu natura, să se aventureze în drumeții și să admire peisajele sălbatice ale pădurii
cu dealuri acoperite cu vii colorate sau pășuni întinse.
Traseele de drumeții din jurul Nisporeniului au fost concepute pentru a vă duce prin locuri
naturale neexplorate – traseul roșu trece prin zona protejată Codri și de-a lungul crestelor ce
deschid peisaje nemaipomenite. Cu toate acestea, traseul merge și de-a lungul drumurilor de
țară și prin sate pentru a cunoaște localnicii și a cunoaște viața și cultura din mediul rural
moldovenesc.
De pe dealul Răcătăului de la Ciorești, turiștii vor putea admira cele mai frumoase
împrejurimi. Dealul se află la 323 de metri deasupra nivelului mării și poate fi un loc perfect
pentru odihnă sau picnic. În plus, iarna, dealul se va transforma, așa cum o face de câțiva ani,
în pârtie de schi, iar vara – în pistă de lansare a deltaplanurilor.

Cei care vor dori să învețe meșteșugăritul, vor putea testa tehnica olăritului la casa lui Zaharia
Triboi din Ciorești, olarul ce lucrează cu ceramica neagră. O locație interesantă va fi și
atelierul dogarului Ion Axente, unde doritorii vor avea posibilitatea să participe la un master-
clas de confecționare a butoaielor din lemn.

Totodată, în cadrul acestui proiect vor fi amenajate și pensiuni agro-turistice, unde turișii vor
putea face popas și să guste din bucatele tradiționale.
Pensiunea „La Nașu” este situată în centrul satului Ciorești, într-un loc pitoresc, încărcat cu
energie pozitivă și oameni primitori. Pensiunea poate oferi cazare în case tradiționale de țară.
De asemenea, vă puteți opri la pensiune pentru a degusta preparatele locale din această zonă.
Asigurați-vă că sunați înainte pentru a-i anunța că veniți.
La Pensiunea Iuliei Axente din Cioreşti, turiştii pot gusta din bucatele specifice zonei şi pot
beneficia de servicii de cazare.
De asemenea, în traseul turistic sunt incluse Casa meşteriţei Parscovia Mîrza, unde pot fi
admirate demonstraţii de împletit, ţesutul covoarelor şi lăicerelor tradiţionale.
Rezervațiile naturale silvice „Cobac” cu pîrtia de schi pe dealul Răcătău, lacurile de pădure și
„Seliște - Leu”, unicale prin arborii seculari: fagul cu vîrsta de circa 290 ani și înățimea de 19
m, diametrul tulpinii de1,40 m și stejarul de 300 ani, cu înălțimea de 20 m și un diametru al
tulpinii de 1,68m, care prin valoarea lor deosebită pentru biodiversitate sînt declarați
monumente ale naturii.
O zonă în care frumusețea și măreția naturii te lasă fără cuvinte este Lacul Cobac, un loc
pitoresc din pădurea „Rezervația Cobac” unde vă puteți opri pentru recreere în orice perioadă
a anului. Veți găsi niște foișoare cu mese, scaune și grătar pentru a vă relaxa sau poate
savurați câteva gustări. Dinspre lac se va continua pe ruta ce trece prin Rezervatia Cobac.

Știați că:
 Poarta de la intrarea in Comuna Cioresti este cea mai mare din Republica Moldova;
 Fagul din pădurea Ciorești este cel mai mare și mai bătrân fag din Republica Moldova
– are peste 300 de ani. Arborele este situat în pădurea Cobac, la vest de Ciorești, în
mijlocul unui versant cu expunere nord-est. Deși trunchiul a fost lovit de fulger, care a
provocat crăpături, copacul este catalogat drept unul sănătos.
 Rezervațiile sunt populate de peste 50 de specii de păsări, 15 specii de reptile și
amfibieni și 15 specii de insecte rare. În același timp, parcele naturale de fagi și
populații de plante rare.
 Dealul Răcătăului din comuna Ciorești este cel de-al doilea ca înălțime din Moldova.
Beneficiile turismului rural
Contactul direct cu valori si bunuri autentice ale tezaurului cultural, ale folclorului,
aproprierea de ocupatiile si obiceiurile traditionale transforma vacantele intr-un proces activ
de imbogatire a cunostintelor generale, de invatare a unor mestesuguri care conduc la
obtinerea de satisfactii individuale si dau sentimentul utilitatii in plan individual. De altfel
principalele motivatii turistice pentru lumea rurala sunt date de reintoarcerea la natura,
apropierea de grupuri sociale mai bine structurate si solidare, dezvoltare creativitatii
personale, satisfacrea unei curiozitati native, practicarea de miscare in aer liber, etc.
II. Analiza SWOT
Puncte tari
 apa potabila de calitate deosebita si
o mare varietate de ape minerale;
 diversitatea produselor agro-
alimentare ecologice, la preturi
foarte mici;
 bucatarie traditionala si specialitati
regionale;
 poluare inexistenta sau foarte
redusa in majoritatea zonelor rurale;
 diversitatea resurselor turistice
naturale si antropice usor accesibile
si armonios repartizate pe intreg
teritoriul tarii;
 varietatea folclorului si a traditiilor
mostenite bine pastrate si practicate
in viata de zi cu zi;
 existenta unei vaste retele de
localitati rurale partenere cu
localitati europene;
 sustinerea de catre autoritatea
administratiei publice centrale de
turism a promovarii la targurile
internationale de turism;
 Sporirea veniturilor populației
locale;
 Promovarea și comercializarea
produselor agroalimentare și crearea
a noi piețe pentru producătorii
locali;
 Valorificarea patrimoniului natural
și cel cultural (biserici, monumente,
vestigii istorice, zone etnografice cu
tradiții păstrate);
 Păstrarea și promovarea ocupațiilor
tradiționale din mediul rural;
 Promovarea culturii și stilului de
viață a comunității rurale;
 Consolidarea rolului femeii în
societate;
 Diversitatea produselor
agroalimentare ecologice, bucătărie
tradițională.
Puncte slabe
 degradarea incipienta a mediului si
inexistenta unui sistem performant
de colectare a deseurilor in mediu
rural;
 degradarea rapida a patrimoniului
arhitectural rural prin depopularea
localitatilor si a comunitatilor
rurale;
 sisteme de informare si semnalizare
turistica insuficient dezvoltate in
mediul rural;
 lipsa retelei nationale de centre
locale de informare si promovare
turistica;
 oferta de servicii turistice putin
diversificata si la un alt nivel cu
pretul si calitatea serviciilor
turistice prestate;
 niveluri de castig nemotivate pentru
atragerea/retinerea populatiei rurale
la tara;
 cadru institutional la nivel regional
si local pentru dezvoltarea
turismului rural slab dezvoltat;
 Vulnerabilitatea zonelor rurale față
de schimbările mediului generate
de turism;
 Numărul redus al structurilor de
cazare și alimentare în mediul rural;
 Nivelul redus de conştientizare al
populaţiei rurale privind necesitatea
dezvoltării turismului rural;
 Cultura antreprenorială scăzută în
zona rurală;
 Produse turistice din mediul rural
limitate și slab dezvoltate;
 Starea nesatisfăcătoare a căilor de
acces spre obiectivele turistice
amplasate în localităţile rurale;
 Capacități scăzute în domeniul
marketingului și promovării
produsului local;
 Oportunități
 relansarea rapida si durabila a
turismului cu acordarea unei atentii
speciale locului turismului in
dezvoltarea economiei nationale;
 dezvoltarea si promovarea de
programe turistice in domeniul
turismului rural: bucatarie
traditionala cu produse agro-
alimentare de tip ecologic,
pelerinaje, ecoturism, fauna si flora
rara, ecosistemul Delta  Dunarii,
comunitati care intretin si practica
vechi traditii etnofolclorice;
 sustinerea proiectelor care pun in
valoare turistica obiective si
evenimente cultural spirituale si
traditionale romanesti;
 promovarea si introducerea in
circuitele ecoturistice a parcurilor si
rezervatiilor naturale;
 dezvoltarea turismului rural in
pensiuni turistice si agroturistice
prin acordarea de facilitati;
 realizarea de proiecte care pun in
valoare turistica elementele
patrimoniului national cultural –
istoric si de arhitectura tipic rurala.
 Existența programelor de finanțare
pentru dezvoltarea mediului rural;
 Existența documentelor strategice
de dezvoltare a turismului la nivel
național, regional, local;
 Crearea de noi locuri de muncă în
mediul rural;
 Sporirea veniturilor populației
locale din mediul rural;
 Dezvoltarea activităților economice
și creative în mediul rural.
Această analiză ne permite să conştientizăm riscurile, dar şi oportunităţile de valorificare a
potenţialului turistic rural în vederea optimizării cadrului său de dezvoltare. În concluzie,
precizăm că sporirea contribuției turismului rural la dezvoltarea localității se poate face prin
Riscuri
 lipsa cunostintelor minime de
management turistic, in domeniu;
 nerespectarea principiilor
dezvoltarii durabile in evolutia
turismului romanesc;
 amanarea crearii structurilor
institutionale administrative de
turism, la nivel regional si local;
 lipsa unei sustineri tehnice si
financiare pentru promovare
turistica, din partea statului, cel
putin de nivelul celei din statele
vecine concurente;
 existenta unor dotari edilitar-
gospodaresti subdimensionate si
neadaptate cererilor determinate de
dezvoltare a turismului rural.
 Investiții reduse în infrastructura
fizică, ce limitează posibilitățile de
dezvoltare a mediului rural;
 Scăderea numărului de locuitori din
mediul rural;
 Cadrul legislativ imperfect ce
reglementează dezvoltarea
turismului rural și agroturismul;
 Migrația internă masivă (din rural
în urban);
 Promovarea slabă a evenimentelor
culturale din mediul rural (hramul
satului, sărbători tradiţionale,
festivaluri etc.).
măsuri diverse și combinate, ce vor avea drept scop creșterea calității vieții în mediul rural și
eliminarea treptată a disparităților dintre mediul urban și cel rural.
III. Segmentul de clienți
Activitatea de segmentare a pieţei reprezintă divizarea pieţei totale pe segmente de
consumatori cu nevoi şi preferințe specifice sau similare, care manifestă o cerere suficient de
mare pentru a justifica elaborarea strategiilor de marketing distincte. Segmentarea pieţei
turistice se justifică prin eterogenitatea acesteia, exigenţele consumatorilor şi diferențierea
accelerată a nevoilor turiștilor. Actorilor pieţei turistice se recomandă să identifice segmentul
sau segmentele de clienți cărora doresc să se adreseze, pentru a asigura satisfacerea nevoilor
turiștilor la cel mai înalt nivel. Pornind de la ideea că purtătorii cererii turistice sunt diferiţi în
ceea ce priveşte vârsta, nivelul veniturilor, poziția socială, disponibilitatea timpului liber,
personalitatea etc, agențiile de turism ar fi bine să se adreseze cu serviciile sale turiștilor în
mod diferențiat. Varietatea criteriilor utilizate pentru segmentarea pieţei şi identificarea
segmentelor ţintă, poate fi redată în cadrul sectorului turistic, prin clasificarea acestora în
patru grupe distincte: geografice, demografice, psihosociale şi comportamentale.
Reintoarcerea treptata la natura nemodificata, la un mod de viata simplu, dar confortabil,
constituie o motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, socio-profesionale,
statut social, fiind rezultatul tendintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual.
Dupa criteriile geografice s-ar putea delimita următoarele segmente:
- turiști locali, care solicită servicii în zona sau regiunea din imediata apropiere a reședințelor
sunt cel mai des consumatorii destinatiei in cauză;
- turiști naționali, care provin numai din țara care asigură prestarea serviciilor la fel viziteaza
destinatiile din regiunea rurala;
- turişti străini, care sunt cel mai greu de atras in zona rurala, cel mai greu de cunoscut şi cel
mai greu de satisfăcut (fiind totodată şi cei mai doriți de aceasta mai ales datorită veniturilor
mai mari pe care îşi permit să le cheltuiască pe timpul cât sunt clienții ei)
Aceasta destinație este interesantă și potrivită de explorat împreună cu copiii. Copiii de vârstă
şcolară, în special cei din ciclul primar, şi familiile lor pot fi un segment adecvat pentru
promovarea turismului rural, unde relaxarea se poate intercala excelent cu educaţia.
Tineret (cu vârsta sub 30 de ani), solicită o gamă ceva mai diversificată de produse turistice,
constituind un segment de bază al pieţei, situat în centrul atenției.
Maturi (având vârsta de la 25 - 30 ani până la cea de pensionare), care, posedând venituri
relativ mari şi timp liber mai puţin, reprezintă grosul clientelei turismului vacanției (dar şi de
week-end), solicitând condiţii de confort mai deosebite;
Nomazii sunt persoane de toate vârstele care îşi doresc foarte tare să se afle cât mai mult în
contact cu natura şi cu populația locală, foarte motivate sub aspect religios, cultural, artistic,
artizanal, afectiv etc, care călătoresc în grupuri mici sau individual, preferând cazarea la
populația de pe traseu sau în moteluri, hanuri ori campinguri locale. Ei sunt mari amatori de
produse culinare locale şi fervenți consumatori de folclor autentic.
Câteva exemple de caracteristici ale stilului de viata ce poate fi asociat cu un consumator care
este interesat de vizitarea unui mediu rural vor include:

 participa la activitati în aer liber,

 îi place sa se afle în natura,
 cauta genul de aventura turistica care nu îl pune în pericol,
 are în posesie o bicicleta si/sau o barca,
 îi place sa faca drumetii,
 îsi asuma riscuri moderate,
 citeste reviste de calatorie,
 duce o viata activa,
 are o cariera bazata pe o profesie,
 alege sa manânce sanatos,
 cauta experiente culturale autentice,
 îi place muzica clasica si populara,
 vorbeste cel putin o limba straina.

IV. Crearea brandului de destinație turistică

Termenul „brand” este adesea înţeles greşit. Termenul „brandul destinaţiei” este utilizat în
acest Manual al strategiei de brand şi se referă la identitatea competitivă a destinaţiei. Aceasta
face ca destinaţia să fie distinctă şi memorabilă. Diferenţiază destinaţia de alte locuri.
Stabileşte fundamentul pentru sporirea competitivităţii destinaţiei. Brandul destinaţiei
reprezintă elementul de bază şi caracteristicile durabile ale destinaţiei. Destinaţia poate fi
prezentată în diferite stări de spirit şi moduri pentru diferite segmente de piaţă. Dar
caracteristice de bază ale brandului, ca şi personalitatea omului, sunt în esenţă întotdeauna
aceleaşi.
Brandul destinaţiei nu poate fi creat în același mod ca și un brand pentru un produs de
consum. Acesta îşi moşteneşte atuurile de bază: peisajele, oamenii, cultura şi istoria. Există în
modul în care aceste atuuri sunt percepute de către potenţialii săi vizitatori şi în funcție de
valoarea emoţională care este folosită la exploatarea lor.
Serviciile și produsele odată identificate transmit o garanție pentru calitate. Un brand se
naște pentru a indeplini o promisiune, o necesitate existentă și neindeplinită, o misiune.
Carecteristicile unui brand :
 adaugă valoare produselor;
 este o marcă inregistrată;
 este o companie faimoasă;
 constă intr-o siglă și un slogan.
Am decis să creez brandul destinației in felul următor: sloganul Ciorești – „Descoperă tainele
din inima Codrilor!” , deoarece este locul perfect pentru a petrece timpul în natura uimitoare
și de a afla tainele mesteșugarilor locali, atât pentru familiile cu copii cât și pentru tineri, iar
logotipul este poarta care este intrarea în localitate și reprezintă semnul distinctiv al satului,
unde predomină aerul curat, umbra și răcoarea. Principalele culori sunt verderele și maro,
care reprezintă natura si lemnul.

V. Poziționarea brandului de destinație

Pentru a afla despre poziția brandului turistic al destinatiei turistice Ciorești. am elaborat un
sondaj, pentru a putea afla cu ce cuvânt asociază aceștia destinația respectivă. La sondaj au
participat 25 de respondenți, iar printre cele mai populare răspunsuri se regăsesc: Plimbare;
Relaxare; Familie; Apus; Fotografii; Trecut; Stare de liniște; Cultura; Tradiții; Olărit;
Artizanal; Natură; Soare.

VI. Promovarea destinației

Pentru a putea primi turiștii și pentru a le oferi servicii complete, unii localnici au amenajat și
deschis din surse proprii pensiuni agro-turistice, unde oaspeții vor putea face popas, precum
și gusta din bucatele tradiționale.
La țară în Moldova merită de mers pentru a evada din gălăgie și aer poluat, pentru un somn
adânc și pentru a te trezi de la cântatul cocoșului, pentru o zeamă de găină de casă cu tăieței,
pentru o țuică de prune, pentru a culege cireșe din copac și pentru a paște vaca pe deal, iar
seara să asiști la mulsul ei. La țară merită de mers pentru a cunoaște oameni frumoși și
muncitori și a descoperi traiul lor zilnic, unde munca fizică este răsplătită cu roadele
pământului și unde timpul, din fericire, curge mult mai greu.
Promovarea cuprinde ansamblul activităților prin care sunt comunicate informații despre
produsele sau serviciile unei companii sau destinații cu scopul de a convinge consumatorii să
le achiziționeze. Activitatea promoțională cunoaște în perioada actuală o mare varietate sub
raportul conținutului, rolului, formei de realizare ect., de aici și dificultatea clasificării lor
riguroase în funcție de aceste criterii. Activitățile promoționale se pot structura astfel:
publicitatea, promovarea vânzărilor, relatiilor publice, utilizarea mărcilor, manifestările
promoționale, forțele de vânzare. Rețelele sociale ne-au înlocuit ziarele, revistele, radioul,
scrisorile, televizorul, telefoanele și au devenit cel mai important mijloc de comunicare intre
oameni. La inceput, rețelele sociale erau utilizate in scopul schimbului de mesaje de tip text,
fotografii și imagini, căutate de prieteni, rude, colegi sau pur și simplu a unor oameni cu
acelasi mod de gindire. Astăzi posibilitațile rețelelelor de socializare s-au mărit considerabil.
Totuși, scopul suprem al rețelelor de socializare rămâne comunicarea. Din punctul de vedere
al marketingului - aceasta este o sursă inepuizabilă, de idei comerciale, lărgirea posibilitaților
de căutare a noilor segmente de piață și a publicului și desigur, a publicității. Publicitatea în
rețelele de socializare ajută la transmiterea oricărei informații prin mijlocul cel mai rapid și
mai eficient, dat fiind că marea parte a timpului, oamenii o petrec anume in ele. Pentru a
promova destinația am creat o pagină de instagram cu titlul Destinatie turistica – Ciorești.
https://www.instagram.com/cioresti_destinatie/ Aici, au fost plasat diferite informații,
curiozități și fapte interesante despre obiectivul dat. În prezent, pagina are 21 de aprecieri și 7
urmăritori. Localnicii, colegii și apropiatii au avut un impact deosebit asupra promovirii
acestei pagini, acordind aprecieri și distribuiri la fiecare postare. La momentul actual, pagina
are 7 de postări. Pagina urmează să fie dezvoltată si îmbogațită cu mai multe postări.

VII. Evaluarea rezultatelor a proiectului de promovare a destinației turistice

Acest proiect a fost destinat pentru a promova o destinație sau un obiectiv mai puțin
cunoscut pentru vizitatori și turiști. Dat fiind faptul că, destinația Ciorești este o locație mai
puțin cunoscută, am vrut să aduc la cunoștință istoria satului, cum a apărut și multe alte
curiozități captivante. Proiectul dat a îndeplinit toate scopurile care au fost propuse inițial și
anume: în urma realizării acestui proiect de promovare a destinației Ciorești, am acumulat
următoarele:
 Noi cunoștințe despre destinație;
 Gestionarea unei pagini de instagram;
 Selectarea informației;
 Amplasarea informației și aranjarea în pagină;
 Efectuarea analizei SWOT a destinației;
 Identificarea segmentului de clienți.
 Bibliografie

1. Ispas A. Marketing turistic. Suport de curs. Universitatea Transilvania din Braşov. 2010.
165p. [online]. [accesat 13.10.2021]. Disponibil:
https://pdfcoffee.com/marketing-turistic-2-pdf-free.html
2. Botezatu A. Strategii și tehnici de promovare a turismului rural sustenabil. În: Revista
Economica. Nr. 1 (83), martie 2013. Chișinău: ASEM. p. 40-46. ISSN 1810-9136
3. Site-ul oficial a Organizației mondiale a turismului, rubrica politici și managementul
destinației https://www.unwto.org/policy-destination-management
4. www.world-tourism.org/doc/E/lextour.htm

5. Miron V., Guţuţui V., Turismul în ariile naturale din Republica Moldova, Ed. Continental
Grup, Chişinău, 2005.