turoperatorii din municipiul Chişinău (48,7%) şi regiunile de dezvoltare Centru (26,6%)

şi Sud (21,0%).1
Pentru dezvoltarea potenţialului turistic în Republica Moldova, este necesar de a
îmbunătăţi destinaţiile pe care le avem în prezent, reforma managementului sectorului turistic,
sectorul practic nu este gestionat, de asemenea susţinerea businessului touristic, şi dezvoltarea
infrastructurii. Sigur că o susţinere binevenită ar fi din partea statului şi autorităţilor locale.
Pentru o mai efectivă avansare a gestionării bazei turistice materiale ce aparţine statului poate
servi privatizarea obiectelor turistice cu participarea capitalului investiţional străin. Analizând
aceste aspect negative, este interesant de observat cum a reusit Moldova sa faca saltul de la piata
inexistenta la destinatie emergenta, in conditiile in care infrastructura este nedezvoltata,
monumentele de arhitectura sunt putine, iar situatia geopolitica este neclara. Raspunsul este
simplu: a reusit cu oameni uniti si cu povestile lor autentice. Si, fireste, cu finantare: proiectul
Cresterea Competitivitatii si Dezvoltarea Intreprinderilor II (CEED II), derulat de Agentia SUA
pentru Dezvoltare Internationala (USAID), cu sprijinul Agentiei Turismului a Republicii
Moldova si cu sustinerea totala a operatorilor interni de turism (agentii, companii, IMM-uri,
PFA-uri, voluntari).
In ultimii cinci ani, proiectul CEED II a ajutat intreprinderile moldovenesti din
sectoarele-tinta (turism si vinificatie, mestesuguri – confectii, incaltaminte si accesorii,
tehnologii informationale si comunicatii) sa-si creasca competitivitatea prin sporirea
productivitatii, intensificarea comertului si a investitiilor, precum si prin eficientizarea dialogului
public-privat pentru imbunatatirea mediului de afaceri. In acest context a fost creata in 2014
Asociatia Nationala pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM). Asociatia are peste 30 de membri:
tour-operatori, hoteluri, podgorii si pensiuni turistice si este sprijinita de Organizatia de Atragere a
Investitiilor si Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO)
Dar cel mai vizibil moment al acestei deveniri a fost lansarea din noiembrie 2014 a
brandului turistic al Republicii Moldova, reprezentat de simbolul „Pomul Vietii” ca logo si de
sloganul „Descopera caile vietii / Discover routes of life”. Fiecare ramura a acestui arbore stilizat
reprezinta un produs turistic specific moldovenesc – ospitalitate si oameni, bucatarie traditionala
si vinuri, cultura si obiceiuri populare, viata rurala si aventura hoinara.
In prezent, strategia turistica a Moldovei se bazeaza pe obiectivul oficial declarat ca
„Turismul trebuie sa devina recolta baneasca a Republicii Moldova” si se axeaza pe 20 de
prioritati repartizate in patru blocuri: Legislatie si documente de politici; Relatii economice;
Marketing; Relatii internationale.

1
http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293
 Scopul Strategiei „Turism 2020” este impulsionarea activitatii turistice in Republica
Moldova prin dezvoltarea activitatilor de incoming si outcoming, prin amenajarea destinatiilor
turistice si valorificarea eficienta a celor 20 forme de turism, expuse in trei categorii:
*Forme de turism active la etapa actuala: viti-vinicol, de afaceri, rural, balnear,
religios si de excursii;
*Forme de turism ce urmeaza a fi impulsionate: cultural, gastronomic, social, sportiv,
automobilistic, de week-end, urban, nostalgic si ecologic;
*Forme de turism de perspectiva: academic, de tranzit, naval, medical si extrem.

Puncte atractive turistice din Republica Moldova: Monumente ale naturii: “Toltrele
Prutului”, “O sută de movile”, Peştera “Emil Racoviţă”, Parcul Ţaul. Rezervaţii: Pădurea din
Domneasca, Codrii, Iagorlîc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului. Muzee: Casele-muzeu “Alexei
Mateevici”, “Aleksandr Puşkin”, “Constantin Stamati”, “Igor Vieru”, Complexul Muzeal
“Orheiul Vechi”, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Naţional de
Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Meşteşugurilor Populare, Muzeul Naţional Găgăuz
“Dumitru Cara-Ciobanu”. Conace: Conacul “Zamfir Ralli Arbore”, Castelul de vînătoare al lui
Manuc Bei. Mănăstiri şi biserici: Căpriana, Hîncu, Rudi, Saharna, Ţîpova, Curchi, Frumoasa,
Cosăuţi, Japca. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni. Vinării: Cricova, Mileştii
Mici, Purcari, Cojuşna, Basarin, Mimi.2
Considerăm necesar de a menţiona că pentru promovarea raporturilor turistice este nevoie
de a crea zone turistice naţionale, în baza prevederilor legale, diversificarea segmentelor de
activitate în sfera turismului pentru diferite categorii de turişti, crearea unei structuri turistice
contemporane, viabile şi comode pentru turişti, stabilirea unor înlesniri pentru anumite categorii
de turişti: minori, invalizi, pensionari etc.
Un moment negativ ce influenţează dorinţa turiştilor străini de a vizita Republica
Moldova, este lipsa infrastructurii turistice, adică e cu mult mai comod şi plăcut să descoperi
locuri frumoase ajungând la ele pe drumuri reparate, şi nicidecum invers. Căile de acces la
aceleaşi monumente, cetăţi, păduri sau rezervaţii trebuie să fie atractive şi uşor de parcurs. Ne
bucură faptul că în ultimii ani drumurile şi şoselele naţionale sunt în vizorul Guvernului
Republicii Moldova, deja ne putem bucura de străzi reparate. Staţiunile balneoclimaterice din
Republica Moldova, ar putea deveni un substanţial produs turistic balneoclimateric de nivel
internaţional, cu condiţia creării în jurul lor a unei infrastructuri adecvate. Cele mai bune premise
în acest sens le au: “Bucuria-sind”, Vadul lui Vodă, “Codru”, Hîrjauca, Călăraşi şi, îndeosebi,
“Nufărul alb”, Cahul.

2
http://www.trendshrb.ro/actual/despre-turism-moldova-republica-moldova
2
 O problemă actuală cu care se confruntă ţara noastră este lipsa hotelurilor, restaurantelor,
cantinelor şi a altor obiecte de agrement în locurile şi zonele vizitate de turişti, iar unele
monumente istorice, lăsate de la generaţiile anterioare sânt într-o stare deplorabilă. Republica
Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat în turism. În
total, au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural, care pot fi incluse în
circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sânt aşezările geto-dacice şi fortificaţiile romane.
O diversitate de atracţii pentru turişti oferă vestigiile fortificaţiilor medievale, diverse complexe
arheologice, în primul rând, Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele
ţărăneşti. În capitala ţării există un număr impunător de monumente, exemple reprezentative ale
arhitecturii locale din secolele XIX şi XX, capabile să trezească interesul turiştilor.
Pentru viitor o modalitate de aplicare în practică a raporturilor turistice poate servi
contractul de servicii turistice încheiat pentru agrement şi alte scopuri în zonele turistice
naţionale. Temelia legală pentru acest tip de turism se regăseşte în Legea nr.352/2006, prin care
a fost stabilit statutul juridic al zonelor turistice din Republica Moldova.
Astfel, în legea menţionată este prevăzut că statul sprijină turismul, ca unul din domeniile
prioritare ale economiei naţionale, prin mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi
protecţie a patrimoniului turistic în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin
crearea de condiţii pentru dezvoltarea durabilă a turismului. În scopul realizării politicii de stat în
domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul juridic pentru activitatea turistică în
concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale. Guvernul: stabileşte politica de
stat în domeniul turismului, aprobă strategia şi programele naţionale în domeniu; asigură
dezvoltarea durabilă a turismului; stabileşte modalităţile de administrare a proprietăţii de stat în
domeniul turismului; asigură condiţiile pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor
pentru industria turismului, inclusiv prin crearea de întreprinderi de instruire şi producere;
asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi
protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu; contribuie
la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia de obiective ale
infrastructurii generale şi a celei turistice; asigură securitatea turiştilor, apărarea drepturilor şi
intereselor legitime ale acestora; realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului
prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale; instituie un regim favorabil de eliberare a
vizelor de intrare în ţară pentru vizitatorii străini; contribuie la amenajarea şi dotarea punctelor
de trecere a frontierei de stat cu facilităţi turistice. 3

3
Lege Nr. 352 din 24.11.2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova.
3
 Conform art. 8 al Legii Nr. 352 din 24.11.2006, Organizarea şi reglementarea activităţii
turistice la nivel local, se dezvoltă în interacţiune cu turismul naţional şi international. Activitatea
turistică în teritoriu este reglementată de Ministerul Culturii şi Turismului în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale, acestea respectiv au următoarele atribuţii în avansarea
turismului: inventariază principalele resurse turistice; participă la elaborarea rutelor turistice în
conformitate cu programele de dezvoltare a turismului; creează condiţii favorabile pentru
activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a asociaţiilor obşteşti din
domeniul turismului; contribuie la renovarea, protecţia şi conservarea resurselor turistice prin
reglementarea impactului antropic şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora;
delimitează şi autorizează teritoriile pentru odihnă şi agrement; întreprind acţiuni de amenajare
turistică teritorială; asigură dotarea teritoriilor autorizate cu indicatoarele turistice necesare;
contribuie la dotarea acestor teritorii cu facilităţi minime pentru vizitatori (locuri amenajate
pentru prepararea şi servirea mesei, pentru acumularea deşeurilor, grupuri sanitare etc.);
contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi
programe speciale coordonate cu autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu;
antrenează populaţia locală în activitatea turistică; contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de
turism în teritoriu.
Concluzionând cele elucidate mai sus, înţelegem că Republica Moldova are un teritoriu
favorabil pentru sporirea numărului de vizitatori străini şi celor din interiorul ţării, deţinem
numeroase spaţii verzi, monumente, construcţii lăsate ca moştenire de la generaţiile secolelor
anteriore, locuri culturale, ce ne fac sa ne reamintim trecutul istoric bogat, tradiţiile, şi obiceiurile
noastre pline de culoare. De asemenea o susţinere vine din partea statului, care a creat o bază
legislativă eficientă în favoarea celor ce doresc să beneficieze de servicii turistice. La fel un
ajutor şi aport în sfera turismului, poate mai puţin, este acordat de Guvern, Autorităţile locale
prin intermediul finanţării de către agenţii economici din diferite zone ale ţării.

4
 CAPITOLUL II: ELEMENETE ŞI CONŢINUTUL CONTRACTULUI DE SERVICII
TURISTICE

2.1 Subiecţii contractului de servicii turistice

O partiularitate esenţială a contractului de servicii turistice o constituie subiecţii ofertei,
care din punct de vedere al normelor de drept în vigoare, pot fi separate în două categorii: înseşi
părţile contractului şi alţi participant la raporturile turistice. Potrivit art.1131 CC RM, o parte
contractuală este denumită organizatorul călătoriei sau agent touristic.
Potrivit art. 10 al Legii nr.352/2006, Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe
teritoriul Republicii Moldova este efectuată de turoperatori şi agenţiile de turism în baza
contractului de servicii turistice şi a voucherului touristic (document de însoţire a turistului,
excursionistului, grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau
asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el ca parte integrantă
a acestuia, (în conformitate cu legislaţia). Modelul contractului de activitate turistică, modelul
voucherului turistic, instrucţiunea privind modul de completare a voucherului turistic, modelul
de dare de seamă privind utilizarea formularelor voucherelor turistice se elaborează de
Ministerul Culturii şi Turismului şi se aprobă de Guvern. Pentru a relata în continuare despre
subiecţii contractului de servicii turistice este necesar de a-i defini.
Deci, prin agenţie de turism se are în vedere agent economic, titular de licenţă pentru
activitate turistică, specializat în achiziţionarea de pachete turistice de la turoperatori şi în
comercializarea acestor pachete direct consumatorilor, precum şi în comercializarea serviciilor
proprii;
Agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) – persoană fizică sau juridică care
vinde sau oferă spre vînzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi
pachete de servicii turistice stabilite de turoperator;
Turoperator - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în
formarea de pachete turistice şi în comercializarea acestora prin intermediul agenţiilor de turism
sau direct consumatorilor; Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi: contractarea de
servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii (unităţi de cazare,
unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi
formarea de pachete turistice; comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul
agenţiilor de turism sau direct consumatorilor; rezervarea şi comercializarea de bilete pentru
diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale; organizarea

5
de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică prestarea serviciilor
turistice.4
Înseşi raporturile contractuale şi forma lor i-au naştere în baza a două documente:
contractul şi voucherul touristic, care este considerat ca parte integrantă a contractului. Acest
document serveşte drept temei pentru deservirea turiştilor. Agenţii economici care practică
activitate de turism în Republica Moldova vor utiliza în activitatea lor, ca document de strictă
evidenţă, formulare tipizate ale voucherelor turistice, tipărite conform modelului aprobat de
Guvern. Alte tipuri de vouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu sînt valabile. Un moment
foarte important se referă la voucherul turistic ca instrument de achitare între participantii
raporturilor turistice. Astfel. potrivit alin.(3) art.10 al Legii nr. 352/2006, agentii economici care
practică activitatea de turism utilizează voucherul la achitarea cu clientul, precum şi la achitările
reciproce intre agenţii economici: transportatori, proprietarii locurilor de cazare, birourilor de
excursii etc. Voucherul turistic demonstrează statutul juridic al persoanei respective şi serveşte
temei pentru cazarea in hotel, masă şi alte servicii. Acest document are valoare juridică pentru
datele statistice şi demonstrează faptul executării de către turist a obligaţiei sale principale
achitarea pretului. Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup.
Prin urmare. pentru ca un agent economic sa activeze în calitate de parte a contractului de
servicii turistice, el trebuie sa corespundă unor prevederi legale şi anume: să fie înregistrat în
această calitate intr-o formă organizatorico-juridică prevăzută de legislaţia în vigoare si să obţină
de la Camera de Licenţiere licenţa pentru activitate turistică (art.l4 al Legii nr. 352/2006). Mai
mult ca atât potrivit alin. (l) art.15 al Legii nr. 352/2006, persoana care gestionează o agenţie de
turism, o filială a acesteia sau o structură de primire turistică, precum şi alte persoane care ocupă
funcţii conform Nomenclatorului funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării, este
obligată să deţină brevet de turism.
Al doilea subiect al raporturilor contractuale este turistul persoană fizică care se
deplasează în orice loc, altul decât locul de reşedinţă, pe o durată de cel puţin 24 de ore şi in alt
scop decât desfăşurarea unei activităţi remunerate in locul vizitat. In această calitate, după cum
rezultă din actele normative în vigoare, pot activa doar persoane fizice, atât cu capacitate deplină
de exercitiu, căt şi minori. Cei din urmă pot avea calitatea de turist, dacă ei călătoresc impreună
cu părinţii, pedagogul sau alte persoane din instituţiile de învăţământ şi/sau însoţite de ghidul
turistic.
Turistul poate călători de unul singur sau în cadrul unui grup touristic, care poate fi
constituit din şase sau mai multe persoane affiliate în vederea efectuării unei călătorii, petrecerii
unui sejur, vizitării unor obiective turistice.
4
Lege Nr. 352 din 24.11.2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova.
6
 Ca participant la raporturile turistice poate fi şi excursionistul persoană care vizite-ză o
zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a efectua o înnoptare la destinaţie). Din
această prevedere legală care, de asemenea este stipulată în art.3 al Legii nr. 52/2006, rezultă că
în calitatea dată pot activa doar persoane fizice. Prin urmare. din prevederile legale, putem
concluziona că unica diferenţă dintre turist, vizitator, excursionist este termenul de deplasare la
odihnă, adică: turistul se deplasează pe o durată de cel puţin 24 de ore, vizitatorul pe o perioadă
mai mică de un an, iar excursionistul pe durata unei zile.
Preţul este considerat o clauză esenţială a contractului de servicii turistice, acest lucru
fiind confirmat de art. 1136 alin (1) CC RM unde se menţionează:5 Dacă, înainte de începutul
călătoriei, este nevoit să modifice considerabil clauzele esenţiale ale contractului, inclusiv preţul,
organizatorul este obligat să-l notifice imediat pe client despre acest fapt. Preţun în contract
poate fi determinat sau determinabil. Preţul este determinat de către organizatorul călătoriei.
Art.1134, alin (1), lit.g) CC RM.
Termenul contractului de servicii turistice reprezintă o clauză esenţială a acestuia,
permanent trebuie să fie strict determinat şi stipulat în contract. Termenul minim nu poate fi mai
mic de 24 ore, termenul concret urmează să fie direct indicat în contract.
Forma contractului de servicii turistice rezultă din actele normative în vigoare, conform
contractului model aprobat prin HG nr. 1470/2001, forma acestui tip de contract poate fi doar
scrisă.

2.2. Drepturile şi Obligaţiile părţilor contractuale

a) Drepturile şi obligaţiile turistului:

Contractul de servicii turistice este un instrument juridic de realizare a activităţii

comerciale complexe şi reprezintă acordul între un agent economic specializat în turism, care se
obligă să procure celeilalte părţi, în schimbul unui preţ, un sejur sau un voiaj asigurând acestuia
reconfortare şu agreement. Drepturile şi obligaţiile părţilor sut specifice, acest fapt este
determinat de natura contractului şi de calitatea de consumator al turistului. Cele mai importante
drepturi ale turistului sînt clasificate în câteva grupe şi anume:
 drepturile precontractuale;
 drepturile ce rezultă din conţinutul contractului;
 drepturile negociate;
 drepturile ce se referă la soluţionarea litigiilor;

5
Codul civil al Republicii Moldova Publicat la 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86.
7
  drepturi la despăgubiri morale şi materiale.

Din prima grupă fac arte următoarele drepturi:

 la informaţie despre toate condiţiile ce se referă la călătorie, odihnă,
tratament, etc, inclusive condiţiile de conduit şi regulile special din ţara de aflare.
 de a cere prezentarea proiectului contractului cu toate condiţiile obligatorii
prevăzute de art. 1134 CC RM şi contractual model;
 de a negocia unele clauze contractuale pornind de la cerinţele proprii,
(condiţiile specifice, convenite de părţi la cererea clientului şi alte condiţii);
 de a cesiona drepturile cu privire la contractul respectiv unui terţ (În cazul
în care clientul nu poate să călătorească, acesta are dreptul să ceară, înainte de începutul
călătoriei, ca un terţ să preia drepturile şi îndatoririle sale din contractul de călătorie.
Organizatorul poate refuza cererea clientului în cazul în care terţul nu corespunde
condiţiilor călătoriei. Organizatorul sau detailistul este în drept să ceară clientului care
cedează pachetul său de servicii ori terţului compensarea cheltuielilor suplimentare
suportate prin înlocuirea cu terţul.)
 la inormaţii privind licenţa agentului economic; Potrivit art. 19 al Legii
nr.352/2006.

Din a doua grupă fac parte următoarele drepturi:

 la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;
 la securitate personală. la protecţia vieţii şi sănătăţii;
 la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;
 la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;
 la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turist
încălcare depistată in timpul călătoriei;
 la acces liber la obiectivele turistice pentru pentru a căror vizitare şi
folosire nu sunt stabilite restricţii legale;

Din a treia grupă fac parte următoarele drepturi:

 de a negocia clauze contractuale suplimentare care nu sunt stipulate in proiectul
contractului de organizator, dar care se referă la interesele personale ale turistului.
Obligatia de bază a turistului constă în achitarea costului serviciilor turistice prevăzute de
contract. Această obligaţie este realizată odată cu încheierea contratului. Turistul este obligat, de

8
asemenea, să achite costul serviciilor solicitate de el şi prestate suplimentar pe parcursul
executării contractului. Alte obligaţii ale turistului sunt: 6
 să respecte prevederile contractului;
 să prezinte paşaportul său legal şi valabil;
 să respecte regulile de călătorie, transportare şo păstrare ale
bagajelor;
Într-un mic rezumat a celor scrise mai sus, ne dăm seama că legislaţia naţională
protejează într-un mod reuşit interesele turistului prin stipulaţii concrete şi multilaterale ce se
referă la drepturile şi obligaţiile turistului. Din anliza drepturilor şi obligaţiilor turiştilor oferite
de legislaţia rnnajsdhggnaţnanaţională î
Naţională în vigoare este important de a evidenţia unele chestiuni negative, spre exemplu
atitudinea obraznică dovedită şi manifestată de unii turişti în procesul încheierii contractului, prin
asta mă refer că turiştii adesea semnează contractul formal, fără a lua cunoştinţă şi a studia
minuţios textul sau prevederile contractului. Această atitudine neserioasă faţă de contract şi
conţinutul acestuia determină turiştii să nu solicite includerea unor clauze suplimentare etc.
O altă problemă se referă la participarea la traficul de fiinte umane din partea unor
turoperatori, care spre exemplu au obţinut licenţă în mod vicios sau illegal. Asemenea agenţii de
turism sau turoparotori au fost pedepsiţi şi traşi la răspundere în conformitate cu legea penală.
Alt aspect negativ este cel care se referă la deschiderea vizelor de călătorie în unele ţări
europene pentru unii turişi, odată ce aceştia ajung la destinaţie, dispar imediat ce au păşit pe
teritoiul ţării respective, asfel scopul real al unor categorii de turişti defapt este de a pătrunde
illegal într-o ţară europeană prosperă şi dezvoltată pentru a se angaja în câmpu muncii.

b) Drepturile şi obligaţiile agentului turistic:

Dacă e să inversăm drepturile şi obligaţiile organizatorului călătoriei vizavi de cele ale

turistului şi să luăm în consideraţie destinaţia. importanţa. Eonsecutivitatea efectuării drepturilor
şi obligaţiilor organizatorului călătoriei, apoi ele pot fi clasilicate in căteva grupe:
 obligaţii precontractuale sau informaţionale;
 obligaţii informaţionale după incheierea contractului, dar până la inceputul
călătoriei;
 obligaţii contractuale;

Drept Civil Contracte şi Succesiuni, Ediţia a doua. Chişinău -2014, Autori: Gheorghe Chibac, Oxana Robu, Sorin
6

Bruma, Natalia Chibac;

9
  -obligaţii postcontractuale.
Din a doua grupă de obligaţii ale organizatorului fac parte cele stipulate în alin.(2) art.ll33
CC RM, unde se menţionează că, într-un termen rezonabil de până la începerea călătoriei,
organizatorul este obligat să prezinte clientului în scris sau în orice altă formă adecvată, o
informaţie despre:
 timpul şi locul staţionărilor intermediare şi al joncţiunilor de transport,
precum şi detaliile amplasării clientului in interiorul vehiculului (cabină pe navă,
compartiment in tren etc.);
 numele, adresa şi numărul de telefon al reprezentanţilor locali ai
organizatomlui sau. in absenţa acestora, datele de identificare ale agenţiei locale căreia i
se va adresa clientul la necesitate. In cazul absenţei unor astfel de reprezentanţi sau
agenţii, clientul urmează să fie informat despre datele de contact cu organizatorul;
 in cazul călătoriei unor minori datele de contact direct cu minorul sau cu
persoana responsabilă de el la locul de destinaţie;
 posibilitatea procurării poliţei de asigurare care să acopere, in caz de
accident sau boală, responsabilitatea clientului pentru faptul că a renunţat la călătorie,
precum şi alte cheltuieli.
Suplimentar la cele prevăzute, potrivit art.l4 lit.h) al Legii nr. 352/2006, agentul turistic
este dator să furnizeze informaţii referitor la legile ţării de aflare temporară, obiceiurile
populaţiei autohtone şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea
respectului faţă de valorile culturale naţionale. Dacă din lipsa informaţiei respective clientul a
suportat anumite daune materiale şi/sau morale, agentul turistic va fi obligat să le repare integral.
De asemenea, în baza art. 10 al Ordonanţei Guvernului României nr.107/l999, organizatorul şi
detailistul trebuie să furnizeze în scris turistului într-un termen stabilit prin contract, înainte de
data plecării următoarele informaţii:
 orarele, locurile escalelor şi legăturile, precum şi, după caz, locul ce
urmează să fie ocupat de turist în necare dintre mijloacele de transport incluse in contract;
 denumirea, sediul/adresa, numărul de telefon şi de fax ale reprezentantei
locale a organizatorului si/sau a detailistului ori, în lipsa acesteia, cele ale autorităţilor
locale care pot ajuta turistul în caz de nevoie; in cazul în care aceste reprezentaţe sau
autorităţile locale nu există, turistul trebuie să dispună de un număr de apel de urgenţă
sau de oricare altă informaţie care să-I permită contactarea organizatorului şi/sau
detailistului;

10
  pentru călătoriile şi şederile minorilor, informaţii care să permită stabilirea
unui contact direct cu copilul sau cu responsabilul de la locul şederii copilului;
 posibilitatea semnării unui contract de asigurare facultativă. care să acope
re taxele de transfer al turistului, sau a unui contract de asistenţă, care să acopere taxele
de repatriere în caz de accidentare sau de boală.
 Potrivit normei stipulate în alin. (l) art.1136 CC RM dacă, înainte de
începutul călătoriei, este nevoie să modifice considerabil clauzele esenţiale ale
contractului, inclusiv preţul, organizatorul este obligat să-l notifice imediat pe client
despre acest fapt.
De asemenea organizatorul trebuie să comunice turistului, în scris sau în orice altă formă
corespunzătoare, înaintea încheierii contractului, informaţii de ordin general privind regimul
paşapoartelor şi al vizelor şi formalităţile de sănătate necesare pentru călătorie şi şedere.
Din a treia grupă de obligaţii ale organizatorului călătoriei sau agenţiei de turism, potrivit
art.l4 al Legii nr. 352/2006, fac parte următoarele:
 să încheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat şi să
elibereze vouchere turistice;
 să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii
turistice;
 să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor
contractului de servicii turistice;
 să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu
exceptiile prevăzute de legislaţie;
 să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic,
precum si protectia mediului;
 să prezinte organelor de statistică şi Ministerului Culturii şi Turismului din
de seamă statistice şi financiare în termenele stabilite prin lege.
Potrivit alin. (l) art. 1137 CC RM. organizatorul este obligat să organizeze astfel călătoria
încât să aibă calităţile promise şi să nu fie afectată de lipsuri care i-ar diminua valoarea sau
utilitatea dedusă din contract sau din practica obişnuită.
Din această grupă fac parte şi obligaţiile turoperatorului sau agenţiei de turism ca
prestatori, care sunt indicate în art.10 al Legii privind protecţia consumatorilor, din care
menţionăm doar acele mai importante, in viziunea noastră: să presteze numai Servicii care nu
afectează viaţa, sănătatea, ereditatea; securitatea consumatorilor ori interesele economice ale
acestora; să respecte cerinţele prescrise sau declarate, precum şi clauzele contractuale. Obligaţiile

11
de bază ale organizatorului călătoriei după executarea contactului constau, potrivit lit. i) art.l4 al
Legii nr. 352/2006, in repararea prejudiciilor cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor
contractului de servicii turistice O asemenea obligaţie este stipulată şi in art.10 al Legii privind
protectia consumatorilor. Toate aceste obligaţii urmează a fi executate benevol, în caz contrar,
ele urmează a fi executate în baza deciziei irevocabile a instantei judecătoreşti. Drepturile
turoperatorului şi agenţiei de turism sunt reciproce obligaţiilor turistului. Cel mai important drept
se referă la primirea costului serviciilor prestate inclusiv celor suplimentare, care nu au fost
stipulate in contract, dar care au fost prestate pe parcursul executării la solicitarea turistului.
Referitor la drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de servicii turistice, acestea sunt
specific cum am scris anterior, de aceea, Codul Civil al Republicii Moldova a inclus o normă
imperativă în cadrul art. 1145, prin care se interzice derogarea de la prevederile legale în
defavoarea turistului. Orice clauză contractuală care înrăutăţeşte situaţia turistului va fi lovită de
nulitate absolută. De asemenea potrivit art. 1132 CC RM, orice anunţ publicitar, ofertă sau altă
informaţie prezentată de organizator despre serviciile turistice trebuie întocmite astfel încât să se
excludă interpretarea lor eronată. Din momentul prezentării informaţiei către client condiţiile
anunţate devin obligatorii pentru agentul turistic, iar o eventuală derogare poate fi posibilă doar
cu acordul turistului. Acest lucru este o consecinţă a calităţii de consummator a turistului, care
are ca scop excluderea publicităţii neveridice pentru a atrage cât mai mulţi clienţi.

Jurisprudenţă

În prezent se încheie numeroase contracte de servicii turistice, fiind o modalitate prin care
cetăţenii ţării noastre se pot bucura de sejururi şi voiaje, au posibilitatea de a se odihni în diverse
locuri frumoase, de a admira cultura şi istoria ţărilor din Uniunea Europeană, de a admira peisaje
naturale, rezervaţii, munţi şi în sfârşit de a ajunge la destinaţiile dorite etc. Sfera turismului ia o
amploare în ultimii ani datorită serviciilor de înaltă calitate a agenţiilor de turism, de ofertelea
tractice ce sunt propuse publicului şi nu în ultimul rînd datorită legislaţiei care apără drepturile şi
interesele turiştilor. Cu toate acestea, la încheierea contractelor de servicii turistice între agent şi
turist apar unele dificultăţi, şi permanent pentru a clarifica aceste dificultăţi părţile se adresează
în instanţa de judecată pentru a –şi apăra drepturile.

12
Dosarul nr. 2ra-297/17

La data de 01 martie 2017 a fost emisă o încheiere de către Colegiul civil, comercial şi
de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție referitor la cauza civilă şi la cererea de
chemare în judecată a Parascoviei Frumusachi și Ceciliei Bivol împotriva Societății Comerciale
”Internix-Tur” Societate cu Răspundere Limitată, intervenient accesoriu Compania de Asigurare
”Asterra Grup” Societate pe Acțiuni cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat
prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice.
Astfel Curtea Supremă de Justiţie a constat:
La 01 octombrie 2014, Parascovia Frumusachi și Cecilia Bivol au depus cerere de
chemare în judecată împotriva SC ”Internix-Tur” SRL și CA ”Asterra Grup” SA cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de
servicii turistice. În motivarea acțiunii reclamantele Parascovia Frumusachi și Cecilia Bivol au
indicat că la 07 august 2014, în număr de 12 persoane (4 familii), au procurat de la agenția de
turism SC ”Internix-Tur” SRL pachete de servicii turistice pentru un sejur la mare, la stațiunea
Elenite, Bulgaria pentru perioada 09 august 2014 – 15 august 2014. Susțin că în conformitate cu
prevederile contractuale pârâta SC ”Internix-Tur” SRL a perfectat pe numele lor voucherele
turistice și polițele de asigurare medicală, pentru fiecare persoană în parte. Afirmă că în timpul
sejurului au fost afectate de o viroză, ce le-a provocat tuse puternice, dureri în gât și febră de
38,80 C, de aceea au decis să consulte medicul local pentru administrarea tratamentului necesar.
În acest sens, la 13 august 2014, orele 1400, s-au adresat centrului medical ”Astra-N” din cadrul
complexului turistic ”Royal club Victoria-Elenite” pentru a beneficia de ajutorul medical necesar
conform polițelor de asigurare medicală eliberate de către pârâtă în baza contractului de servicii
turistice, însă medicul le-a refuzat să le examineze fără plată, motivând că polițele de asigurare
prezentate de către ele nu sunt valabile din cauză că erau fără număr, concomitent, explicând că
le poate consulta contra plată. Costul unei consultații fiind de 65 Euro.
În situația creată au fost nevoite să revină la hotel, unde verificând și celelalte polițe de
asigurare medicală, au depistat că în nici una din cele 12 polițe nu era indicat numărul poliței.
Susțin că din cauza pîrîtei SC ”Internix-Tur” SRL, care nu și-a îndeplinit corespunzător
obligațiunile sale contractuale, eliberând polițele de asigurare pe numele lor cu vicii, au avut de
suferit atât fizic, cât și moral, având în vedere că în intervalul de timp de la orele 1400 – 1630 au
avut o stare de neliniște intensă, emoții negative, simțindu-se ofensate și umilit. Cu atît mai mult,
că nici membrii familiei lor nu s-au putut bucura pe de deplin de odihnă, făcându-și griji pentru
sănătatea dânselor.

13
 Consideră reclamantele că le-au fost încălcate drepturile lor în calitate de consumatori,
deoarece în raport cu dânsele atît agenția de turism, cât și compania de asigurare au folosit
practici comerciale incorecte în rezultatul cărora au avut de suferit enorm atît fizic, cât și moral.
Prejudiciul moral estimându-l în mărime de 25.000 lei pentru fiecare în parte.
Astfel, cer Parascovia Frumusachi și Cecilia Bivol încasarea din contul SC ”InternixTur”
SRL și CA ”Asterra Grup” SA în beneficiul lor sumei de 40 Euro achitați pentru 3 procurarea
medicamentelor și 17 Euro achitați la recepția hotelului ”Andalusia” pentru apelurile telefonice,
precum și 25.000 cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare în parte. Pe parcursul examinării
pricinii reclamantele și-au concretizat pretențiile din acțiune ca în final să solicite încasarea doar
din contul SC ”Internix-Tur” SRL în beneficiul Parascoviei Frumusachi sumei de 37,62 Euro
(20,45 Euro achitați pentru medicamente și 17,17 Euro pentru convorbirile telefonice) cu titlu de
prejudiciu material, convertiți în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la data
executării hotărârii, și 25000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și, în beneficiul Ceciliei Bivol
sumei de 20,96 Euro cu titlu de prejudiciu material, achitați pentru procurarea medicamentelor,
convertiți în lei moldovenești la cursul oficial al BNM la data executării hotărârii, precum și
25.000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 6000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 decembrie 2015, a fost
atras în proces în calitate de intervenient accesoriu CA ”Asterra Grup” SA.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 decembrie 2015, acțiunea
a fost admisă în parte, fiind încasată din contul SC ”Internix-Tur” SRL în beneficiul Parascoviei
Frumusachi sumei de 37,62 Euro (20,45 Euro achitați pentru medicamente și 17,17 Euro pentru
convorbirile telefonice) cu titlu de prejudiciu material, convertiți în lei moldovenești conform
cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, și 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și, în
beneficiul Ceciliei Bivol sumei de 20,96 Euro cu titlu de prejudiciu material achitați pentru
procurarea medicamentelor, convertiți în lei moldovenești la cursul oficial al BNM la data
executării hotărârii, precum și 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral. A fost încasată din contul SC
”Internix-Tur” SRL în beneficiul Parascoviei Frumusachi și Ceciliei Bivol suma de 6000 lei cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică. A fost încasată din contul SC ”Internix-Tur” SRL în
beneficiul statului suma de 250 lei cu titlu de taxă de stat.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, a fost respins apelul
declarat de către SC ”Internix-Tur” SRL și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 30 decembrie 2015.7

7
Dosarul nr. 2ra-297/17

14
 Dosarul nr. 2ra-2454/16
Prin Decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, în cauza Tanurcov Ghenadie vs SRL “ Mouzenidis” s-a constat:
La 17 octombrie 2014, Tanurcov Ghenadie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SRL ,,Mouzenidis” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea
penalităților și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a indicat că avînd drept scop
organizarea unei călătorii cu familia în Grecia, peninsula Halkidiki-Sithonia, la data de 27 iunie
2014 a încheiat contractul de servicii turistice nr. 575/14/OX cu SRL ,,Mouzenidis, deținătoarea
licenței pentru activitate turistică seria AMMII nr. 041258, cu cazarea în hotelul „Simeon” de
trei stele, localitatea Metamorfosi, pe o durată de 15 zile, numărapartament, asigurarea cu hrană -
semipansion, achitând pentru aceste servicii suma de 2 495 euro, recalculată în lei la cursul BNM
la ziua achitării, ceea ce a constituit conform bonurilor de plată nr. 0003 din 26 iunie 2014 și nr.
0006 din 27 iunie 2014 suma totală de 47 495 lei. Susține că a ales cazarea în hotelul „Simeon”
de trei stele, reieșind din informația deţinută pe site-ul SRL ,,Mouzenidis” și din discuția cu
consultanții de vânzări a companiei vizate, conform cărei hotelul în cauză este situat într-o
stațiunea balneoclimatică, cu multă vegetaţie și parcuri la o distanta de 60 m de la mare cu plajă
de nisip, condiții care s-au potrivit cerințelor solicitate. Menționează că la data de 26 iulie 2014,
au ajuns cu familia (soția și doi copii minori) la locul destinației și au rămas nesatisfăcuți de
faptul că hotelul nominalizat se află la o distanta de aproximativ 250 m de la mare și nu de 60 m,
cu plaja neîngrijită și plină de pietriș, iar pentru a ajunge la plajă era necesar de a trece două
străzi, acestea fiind într-o stare sanitară deplorabilă (deșeuri de la construcții, tomberoane de
gunoi neîngrădite, altă murdărie). Relatează că pe marginea străzilor în loc de copaci, creșteau
arbuști, stuf și alte ierburi sălbatice, terenul adiacent hotelului fiind înconjurat, la fel, de aceeași
dezordine.
Afirmă că apartamentul, în care au fost cazați era situat în afara teritoriului hotelului într-
o clădire separată, iar în odăi și la bucătărie se aflau obiecte şi lucruri străine (scrisori, haine,
resturi de produse alimentare).
Solicită încasarea de la SRL ,,Mouzenidis” în beneficiul său a prejudiciului material în
sumă de 2 495 euro recalculați în lei la cursul Băncii Naționale a Moldovei la data executării
hotărârii judecătorești, a penalității pentru întârzierea restituirii contravalorii serviciului
necorespunzător în sumă de 2 370 euro, a prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei și a
cheltuielilor de asistenta juridică.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016, acțiunea a
fost admisă parțial, fiind încasat de la SRL ,,Mouzenidis” în beneficiul Tanurcov Ghenadie
prejudiciul material în sumă de 2 461,50 euro în lei moldovenești la cursul BNM la data
15
executării hotărârii, prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei și 7 500 lei cu titlu de cheltuieli
pentru asistență juridică, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Totodată, s-a încasat
de la SRL ,,Mouzenidis” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 032,82 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016, a fost respins apelul declarat de
către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Mouzenidis” și menținută hotărârea Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
,,Mouzenidis”, reprezentată de avocatul Botezatu Gheorghe. Se casează integral decizia Curţii de
Apel Chişinău din 19 iulie 2016 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 ianuarie
2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tanurcov Ghenadie împotriva
Societății cu Răspundere Limitată ,,Mouzenidis” cu privire la repararea prejudiciului material și
moral, încasarea penalităților și a cheltuielilor de judecată şi se emite o nouă hotărâre, prin care:
Se respinge acţiunea lui Tanurcov Ghenadie împotriva Societății cu Răspundere Limitată
,,Mouzenidis” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea penalităților și a
cheltuielilor de judecată. Se încasează din contul lui Tanurcov Ghenadie în beneficiul Societăţii
cu Răspundere Limitată ,,Mouzenidis” suma de 2 250 (două mii două sute cinzeci) lei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii apel și a cererii de recurs
şi suma de 10 000 (zece mii) lei pentru asistenţa juridică.

Analizînd cele expuse în dosarul nr. 2ra-2454/16 cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, şi încasarea penalităților și a cheltuielilor de judecată în urma încheierii
contractului de servicii turistice cu agentia “X”, consider:
Atît Judecătoria Centru cît şi Curtea de Apel Chişinău au admis parţial acţiunea
reclamantului, şi au decis de a fi incasat de pe contul agentiei “X” in contul reclamatului “Y” o
sumă fixă pentru recuperarea prejudiciului material, ( pentru cazarea in hotelul de 3 stele, tip
pansion in conditii neplacute de dezordine şi alte condiţii). La fel sunt deacord cu hotarârile
pronunţate de instanţele respective, deoarece odată sosiţi la destinaţie, reclamantul şi familia sa
depistând condiţiile neconfortabile, au luat legătură cu reprezentanţii agenţiei de turism,
anunţîndu-I despre situaţia de la locul de odihna, gazda a refuzat recepționarea reclamației,
comunicându-i că schimbarea hotelului o pot face numai contra unei noi plăți și restituirea plății
deja achitate o poate soluționa ulterior cu organizatorul călătoriei. Astfel, pârâtul, organizatorul
călătoriei, ca parte responsabilă pentru obligațiile asumate conform contractului de servicii
turistice, nu a întreprins careva măsuri de ameliorare a situației create. Deci, luînd în calcul cele
menţionate, consider correct de a achita din contul agentiei X o suma de bani, pentru cauzarea
16
prejudiciului material, pentru condiţiile si serviciile prestate necorespunzătoare contractului şi a
publicităţii.
Totodata, sunt de accord cu decizia Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, referitor la admiterea recursului declarat de
SRL “ X”, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator şi aplicarea greşită a
prevederilor legale. În speţa data litigiile reiese din contractul de prestare a serviciilor turistice, şi
interpretarea eronată a clauzelor contractuale din partea reclamantului. Conform acestuia
organizatorul, a informat despre condiţiile de organizare a serviciilor turistice, inclusiv
informaţia ce ţine de condiţie de cazare în hotelul ales, fapt confirmat prin semnătura
reclamantului aplicată în Registrul de informare al Companiei „X”
Astfel, pct. 1.1 al Contractului vizat prevede că obiectul contractului este prestarea de
către recurent către intimatul a serviciilor turistice, care la rîndul său le primeşte şi le achită în
conformitate cu condiţiile Contractului. Conform pct. 3.1.1, intimatul este obligat să execute
prevederile contractului. Prin pct. 7.6 al Contractului şi prin semnătura aplicată în Registrul de
informare al Companiei „X”, intimatul confirmă că a primit toată informaţia deplină şi veridică
privind condiţiilor de organizare a serviciilor turistice pe contract, inclusiv, informaţia ce ţine de
condiţiile de cazare la hotel. Respectiv, afirmaţiile intimatului susţinute şi de instanţele ierarhic
inferioare precum că acesta nu a fost informat despre condiţiile reale a amplasării hotelului sunt
în contradicţie vădită cu circumstanţele reale ale cazului, or din cele relatate se deduce că
intimatului i-a fost acordată toată informaţia necesară.
Suplimentar din imprimarea făcută de intimat de pe pagina web a recurentului se observă
şi faptul că hotelul este de tip econom, oferă odihnă simplă şi ieftină, corespunzător, comandînd
cazare în hotelul de 3 stele intimatul ştia exact unde şi la ce se duce.
Respectarea condiţiilor contractuale este obligatia ambelor parti contractante, rezultă că
recurentul SRL „X”, nu poartă răspundere pentru percepţia subiectivă de către intimat a
condiţiilor de cazare şi categoria hotelului, mai mult, acesta prin contract s-a obligat să
compenseze 100% din preţul produsului turistic în caz de anulare din proprie iniţiativă.

În concluzie sunt de accord cu decizia pronuntata de Curtea supremă de justitie de a fi

admis recursul declarant de catre SRL “X”, de afi casata integral decizia Curţii de Apel Chişinău
cu privire la hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău si cu noua hotarire emisa de CSJ prin
care: Se respinge acţiunea lui Y împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,X” cu privire la
repararea prejudiciului material și moral, încasarea penalităților și a cheltuielilor de judecată şi
de a se din contul Y în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată ,,X” suma de 2 250 (două
mii două sute cinzeci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat la
17
depunerea cererii apel și a cererii de recurs şi suma de 10 000 (zece mii) lei pentru asistenţa
juridică.

Dosarul nr. 2rac-171/15

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie, examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Fenix Tur”, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Leu Lex”
împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Fenix Tur” cu privire la încasarea datoriei,8
c o n s t a t ă:
La 18 martie 2014, SRL „Leu Lex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva
SRL „Fenix Tur” cu privire la încasarea datoriei. În motivarea acţiunii reclamanta SRL „Leu
Lex” a indicat că la 05 decembrie 2013, la agenţie s-a adresat Ion Stegaru pentru a verifica
posibilitatea de a i se oferi produsul turistic, şi anume 2 odăi la hotelul Aurelius-Împăratul
Romanilor 5*, situat în Poiana Braşov, România pentru perioada 02 ianuarie 2014 – 08 ianuarie
2014. Susţine că, tot în aceiaşi zi a contactat agenţia de turism intermediară SRL „Fenix Tur”
privind rezervarea produsului turistic supra vizat, însă, i s-a comunicat că la hotelul nominalizat
odăile solicitate nu sunt disponibile şi cu acordul lui Ion Stegaru au rezervat un apartament de tip
lux, expediind imediat solicitarea către pârâtă, iar la 06 decembrie 2013 aceasta i-a eliberat
proforma invoice nr. 109R. Invocă reclamanta că, la 10 decembrie 2013 a efectuat transferul
mijloacelor băneşti la contul de decontare a pîrîtei pentru serviciile prestate, fapt confirmat prin
ordinul de plată nr. 249. Însă, la 02 ianuarie 2014, Ion Stegaru, ajungând la locul de destinaţie -
hotelul Aurelius-Împăratul Romanilor 5*, Poiana Braşov, România, a fost cazat în apartament de
tip Premier Suite, adică cu un nivel inferior decît cel convenit, fapt ce 2 rezultă şi din
confirmarea eliberată de către administraţia hotelului vizat.
Contactând SRL „Fenix Tur”, aceasta nu a putut da explicaţii referitor la situaţia creată,
turistul fiind nevoit să părăsească hotelul. Susţine că, la 09 ianuarie 2014 Ion Stegaru i-a înaintat
pretenţie privind returnarea sumei de 34425 lei, pe care i-a restituit-o la 16 ianuarie 2014, fapt
confirmat prin recipisă. Menţionează că, pîrîta SRL „Fenix Tur” nu şi-a onorat pe deplin şi
corespunzător obligaţiunile contractuale, cauzându-i astfel un prejudiciu material în mărime de
34425 lei. Declară că, la 11 ianuarie 2014 s-a adresat cu pretenţie către SRL „Fenix Tur”,

8
http://jurisprudenta.csj.md/db_plen_csj.php

Dosarul nr. 2rac-171/15

18
solicitînd restituirea sumei pentru neacordarea serviciilor de cazare conform proforma invoice nr.
109R din 06 decembrie 2013, însă nu a primit nici un răspuns. Cere reclamanta încasarea din
contul SRL „Fenix Tur” în beneficiul dînsei sumei de 34425 lei pentru neacordarea serviciilor de
cazare conform proforma invoice nr. 109R din 06 decembrie 2013 şi sumei de 5000 lei cu titlu
de cheltuieli pentru asistenţă juridică.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 septembrie 2014, a fost
admisă acţiunea şi încasată din contul SRL „Fenix Tur” în beneficiul SRL „Leu Lex” suma de
34425 lei cu titlu de datorie şi suma de 6033 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total
40458,25 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2015, a fost respins apelul
declarat de către SRL „Fenix Tur” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din
08 septembrie 2014.

19
 Concluzie
În concluzie cu privire la contractual de servicii turistice, pot afirma următoarele
momente: Este un contract relativ nou cu o bază juridical amplă, care permite dezvoltarea
durabilă în continuare a turismului. Fiind un contract civil, raporturile din domeniul serviciilor
turistice sunt reglementate destul de reuşit de către Codul Civil al Republicii Moldova, Legea
nr.352/2006 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice, şi alte acte normative.
De la proclamarea independenţei sectorul turistic a fost considerat, deşi confuz, un
domeniu de perspectivă cu efecte multilaterale: economice, sociale, de cooperare interculturală
atît în vest cît şi în est. Totodată sectorul nu a fost îndeajuns coordonat o perioadă îndelungată,
fapt care a dus la dezvoltarea acestuia conform unor standarde înalte. În politicile publice
turismul este văzut ca un sector al economiei naţionale cu posibilităţi de generare a beneficiilor
socio-economice şi un catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare sau teritorii defavorizate,
precum mediul rural, ariile naturale protejate şi monumentele cultural-istorice. Autorităţile
promovează dezvoltarea turismului pentru sporirea imaginii pozitive a ţării, atragerea
vizitatorilor în ţară, îmbunătăţirea ospitalităţii moldoveneşti, cooperarea bilaterală şi
transfrontalieră.
Republica Moldova are o serie de avantaje comparative care pot impulsiona dezvoltarea
industriei turistice: costul scăzut al forţei de muncă şi al terenurilor, existenţa de resurse turistice
cu valoare naţională şi regională, oferta turistică nu este suficient de diversificată şi nu acoperă
importante segmente de piaţă, promovarea la nivel naţional a unui sistem clar de calitate a
serviciilor şi clasificare a unităţilor de cazare a turiştilor, iniţierea unui set de măsuri pentru
dezvoltarea zonelor turistice naţionale.
Din considerentele expuse mai sus, propun pentru promovarea turismului, următoarele
idei: crearea sistemului turistic teritorial, inclusiv determinarea clară a statutului şi funcţionării
staţiunilor turistice de diferit tip; Susţinerea investiţiilor strategice în sectorul turistic şi hotelier şi
promovarea de facilităţi acordate la investiţiile cu impact major în zonele turistice, respectiv
promovarea politicilor de atragere şi localizare a lanţurilor hoteliere internationale; Inventarierea
structurilor de cazare, Promovarea calităţii pregătirii cadrelor pentru turism; Implicarea actorilor
externi şi interni în dezvoltarea turismului.

20
CUPRINS

Introducere ............................................................................................ Error! Bookmark not defined.

1.1. Istoria şi apariţia contractului de servicii turistice. ...................... Error! Bookmark not defined.
1.2. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de servicii turistice ........ Error! Bookmark not
defined.
CAPITOLUL II: ELEMENETE ŞI CONŢINUTUL CONTRACTULUI DE SERVICII
TURISTICE ..................................................................................................................................... 5
2.1 Subiecţii contractului de servicii turistice ................................................................................ 5
2.2 Drepturile şi Obligaţiile părţilor contractuale ......................................................................... 7
Jurisprudenţă ............................................................................................................................. 12
Concluzie ........................................................................................................................................ 20

21
BIBLIOGRAFIE

Acte normative:
1.
LEGE Nr. 352 din 24.11.2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii
turistice în Republica Moldova.
2.
LEGE Nr. 105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor.
3.
HOTĂRÎRE Nr. 851 din 21.12.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului-limită ale
acesteia.
4.
CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA Publicat : 22.06.2002 în Monitorul
Oficial Nr. 82-86.
5.
DECRET Nr. 331 din 05.11.1996 cu privire la unele măsuri de dezvoltare a turismului.
6.
Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În MO al RM, nr.1 din 12.08.1998.

Manuale:

1. Drept Civil Contracte şi Succesiuni, Ediţia a doua. Chişinău -2014, Autori: Gheorghe
Chibac, Oxana Robu, Sorin Bruma, Natalia Chibac;
2. Drept Civil, Partea a II-a, Teoria generală a obligaţiilor. Editura Cartier. Autori: Sergiu
Baieş, Aureliu Băieşu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi;

Reviste:

1. Chibac Natalia,Unele particularităţi ale drepturilor şi obligaţiilor părţilor în contractul de

servicii turistice, Revistă naţională de drept, ediţie specială, 2010, nr. 10-12, p 141-143;

Jurisprudenţă:

1. Dosarul nr. 2ra-2454/16

2. Dosarul nr. 2ra-297/17

Siteuri web:

http://jurisprudenta.csj.md/db_plen_csj.php

http://www.trendshrb.ro/actual/despre-turism-moldova-republica-moldova

22
http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293

23