ANIMAŢIA ÎN STATIUNILE TURISTICE

3.1 Motivatiile turistilor si cererea turistica

A) Functiile animatiei în statiunile turistice

Din punctul de vedere social animatia are urmatoarele functii:

• o functie de adaptare si de integrare care urmareste sa asigure

socializarea indivizilor si-i pregateste pentru schimbarile multiple legate
de societate din punct de vedere cultural, precum si social-economic;

• o functie de recreare/relaxare, legata de petrecerea si organizarea

timpului liber, societatea actuala având tendinta de a se ocupa organizat
cu divertismentul si activitatea zilnica a indivizilor, mai ales cu ajutorul
echipamentelor sociale si culturale adaptate si a personalului specializat;

• o functie educativa, cum ar fi scoala în paralel, contra-scoala, scoala

complementara, animatia oferind uneori posibilitatea sa se completeze
formatia de baza si sa se aprofundeze anumite interese culturale;

• o functie de corijare, în masura în care animatia permite acoperirea

anumitor carente educative sau culturale, mascarea anumitor
dezechilibre sau prevenirea conflictelor posibile, limitarea devierii
socio-culturale;

• o functie critica, având o functie de normalizare, animatia poate, de

asemenea, sa permita exercitiul unui spirit critic si sa fie locul cautarii de
noi raporturi între indivizi si grupuri, a cautarii unui nou mod de viata
calitativ superior, mai putin obsedat de productivism, de goana dupa
bani, confort, refuzând împotmolirea materiala si spirituala si
pasivitatea.

Din punctul de vedere cultural, raportat la marile creatii, animatia

este un instrument de difuzare a operelor culturale create, adica
instrumentul de popularizare a culturii creatorilor recunoscuti. Ea este,
de asemenea, instrumentul unei culturi populare, pentru publicul larg.

B) Motivatiile, nevoile si atitudinea turistilor

Legat de aspectele calitative ale timpului liber si ale turismului,

principalele obiective ale unei politici de animatie a statiunilor turistice
trebuie sa satisfaca nevoile si dorintele vacantierilor. În fond, cui îi
serveste constructia de echipamente, organizarea de activitati de
animatie, punerea în practica a activitatilor diverse daca acestea nu
corespund dorintelor vacantierilor? Este important sa se cunoasca,
înainte de a elabora un proiect de animatie, nevoile si motivatiile
turistilor carora aceste proiecte le sunt destinate. Aceste nevoi si
motivatii sunt în realitate multiple, ele variaza în functie de nivelul si
modul de viata, de categoria socio-profesionala, nivelul de educatie,
originea geografica (mediu rural sau mediu urban), situatia familiala,
vârsta, sex, gusturi, precum si caracterul ind 636i83g ividului (grad de
curiozitate mai mult sau mai putin elevat, predispozitie la creativitate).
Cu toate acestea, se pot prevedea aspiratiile, precum si factorii
fundamentali caracteristici a majoritatii grupurilor de turisti care provin
din mediul de viata caracteristic societatii moderne industrializate.
Aceste motivatii comune sunt:

• stresul si oboseala (fizica si psihica);

• dorinta de repaos si odihna;

• cautarea unui cadru agreabil;

• stabilirea de noi relatii umane (realizare de noi cunostinte);

• nevoia de exprimare a creativitatii prin participarea la diverse activitati

(practicarea sau initierea în diverse mestesuguri sau arte);

• curiozitatea de a cunoaste si alte moduri de viata (bucuria si sensul

unor noi descoperiri) sau aspiratii culturale;

• descoperirea unor noi senzatii;

• amuzamentul.

Cunoasterea acestor caracteristici generale comune a numerosilor

turisti (care pot efectua un sejur într-o statiune) nu sunt totdeauna
suficiente pentru a pregati structurile sau programele de animatie.
 Se impune a cunoaste în mod egal motivatiile care au determinat
alegerea unei statiuni în defavoarea alteia sau o activitate de relaxare în
locul alteia. Este vorba de a determina de ce si cum atitudinile actuale
ale turistilor, într-o situatie data, fac fata activitatilor de relaxare
existente.

Studierea nevoilor de satisfacut au fost din totdeauna neglijate în

sectorul turistic, adesea chiar mai mult decât în alte sectoare economice
cu toate ca pentru majoritatea turistilor timpul petrecut în vacanta sau
sejurul într-o statiune este perceput ca o perioada privilegiata care le
permite satisfacerea celor mai multe dorinte.

Calitatea si succesul animatiei într-o statiune turistica depinde

întotdeauna de capacitatea celor care trebuie sa satisfaca nevoile
turistilor.

C) Caracteristicile socio-economice ale cererii turistice

Cunoasterea pietei actuale si a potentialului unui proiect de

animatie pentru o statiune turistica ar fi insuficient daca acesta s-ar
rezuma doar la motivatiile, nevoile si atitudinile turistilor. Trebuie în
mod egal sa fie studiate si cunoscute caracteristicile social-economice
ale cererii analizate, previziunile de dezvoltare precum si oferta
concurentei. În acest punct este necesar sa se treaca la studii de piata la
nivel national, regional sau local. Astfel, daca se urmareste evolutia
cantitativa a cererii de pe piata turistica trebuie cercetati anumiti factori
care influenteaza în mod direct sau indirect participarea la diferite
activitati de agrement a turistilor, printre care cei mai importanti ar fi:

• Originea geografica a vizitatorilor si distanta strabatuta între localitatea

de resedinta si destinatia aleasa.

• Limba vorbita de turisti.

• Mijloacele de transport utilizate pentru a ajunge la statiunea aleasa.

• Ce tip de cazare solicita (spatii, grad de confort, forma de cazare).

• Formele de calatorie alese: calatorii individuale sau în grup, în mod

organizat, semiorganizat sau neorganizat.

• Categoria socio-profesionala a turistului.

• Nivelul veniturilor individuale si timpul liber avut la dispozitie.

• Durata sejurului si momentul ales în timpul unui an.

• Vârsta si sexul.

• Nivelul educatiei si dorinta de cunoastere.

Nu este de neglijat nici importanta anumitor variabile precum

limba vorbita (în sensul putintei de a se întelege cu populatia din zona
sau pentru a putea participa la diverse spectacole, programe organizate,
obtinerii de informatii etc.) sau distanta parcursa pentru a ajunge la
destinatia dorita (sunt situatii în care exista o motivatie foarte puternica
în vederea participarii la anumite manifestari chiar daca acest lucru se
realizeaza la o distanta relativ mare fata de resedinta, de ex.: jocurile
olimpice sau alte evenimente de importanta internationala). Într-adevar,
participarea la o anumita categorie de activitati de petrecere a timpului
liber depinde de numarul de vizitatori dintr-o statiune într-un moment
dat, de vârsta, durata sejurului, cheltuielile dispusi sa le faca în vacanta,
interesul cultural manifestat etc. Pe de alta parte exista o interactiune
între anumiti factori precum tipul sejurului ales si distanta parcursa sau
vârsta. În acelasi timp, fiecare variabila are o influenta mai mare sau mai
mica asupra interesului acordat unui program de animatie: vârsta si
durata sejurului pot juca un rol mai important în participarea la niste
activitati sportive decât nivelul veniturilor personale. În orice situatie,
este greu de determinat influenta factorilor psihologici asupra
participarii la activitatile sau programele de animatie. Trebuie remarcat
totusi ca variabilele socio-economice nu constituie decât o parte a
factorilor care au o influenta asupra participarii turistilor la activitatile de
animatie în statiunile turistice sau asupra gradului de satisfactie a
turistilor.

Printre alte caracteristici este important sa fie studiate si ofertele

statiunilor turistice concurente în materie de programe de animatie:
• Importanta si caracteristicile echipamentelor si activitatilor de animatie
(activitati culturale, sportive, de divertisment, atractii variate).

• Tarifele practicate.

• Taxe de participare la diverse activitati sau programe.

• Rentabilitatea firmelor furnizoare de astfel de activitati etc.

Analiza caracteristicilor social economice ale pietei potentiale este

extrem de utila si necesara în cazul proiectelor de animatie. Este de
asemeni valabil pentru proiectele de creare a echipamentelor de un
anumit tip sau chiar pentru organizarea diverselor manifestari. Trebuie
însa sa fie completata de studii sau cercetari pe tema motivatiilor,
nevoilor si atitudinii turistilor.

3.2 Animatia în statiunile turistice

Problema animatiei în statiunile turistice se pune diferit, în functie

de natura si dimensiunea proiectului, precum:

• animatia unei statiuni nou create;

• animatia statiunii pe un plan regional;

• animatia culturala sau sportiva a unei statiuni existente;

• amenajarea unei zone de odihna;

• realizarea unor echipamente suplimentare pentru organizarea unor
programe.

Organizarea animatiei turistice se concretizeaza într-o maniera

diferita, în functie de:

• atractiile particulare existente, resurse locale;

• caracteristicile si nevoile vizitatorilor carora le sunt în mod special

destinate proiectele care se intentioneaza a fi puse în practica: turisti
straini care efectueaza scurte sejururi la hotel, turisti nationali care vin sa
frecventeze o statiune (chiar la sfârsit de saptamâna), tineri care
calatoresc cu cortul etc.

Pe de alta parte anumite statiuni îsi datoreaza succesul animatiei

pe care o promoveaza, prin numarul mare de activitati, altele, în mod
contrar si-au facut o reputatie doar printr-o singura activitate (maxim
doua activitati), însa la care ofera turistilor excelente conditii de
participare.

Prin urmare, datorita acestor situatii variate nu exista o schema sau

o formula de planificare si dezvoltare a animatiei care poate fi în general
aplicata la o maniera integrala. Totusi, realizarea unui proiect de
animatie, adica a unui plan bine fundamentat, poate evita pericolul unor
erori. În plus, având în vedere investitiile din ce în ce mai importante
care sunt implicate face posibila eliminarea pe cât este cu putinta a
riscurilor prin prevederea utilizarii optime a tuturor resurselor si
mijloacelor disponibile adaptate la nevoile vacantierilor.

În fine, anumite metode de abordare, principii si tehnici permit

asigurarea sanselor de reusita a proiectelor de animatie în statiuni, si
anume:

• cunoasterea aprofundata a nevoilor si motivatiilor turistilor;

• analiza caracteristicilor socio-economice a cererii turistice actuale si

potentiale având cunostinte despre participarea la activitatile de
animatie;

• studierea sistematica a animatiei atunci când se planifica noi statiuni,

care integreaza animatia sau proiectele de amenajare si organizare a
echipamentelor;

• cercetarea elementelor de atractie, facilitati si resurse ale statiunii,

facilitând punerea în valoare si utilizarea rationala a tuturor
particularitatilor statiunii;

• adaptarea resurselor oferite de statiune la necesitatile turistilor prin

elaborarea unui plan de animatie.

Este vorba de principalele mijloace care pot ghida initiatorii în

elaborarea si realizarea proiectelor de animatie a statiunilor turistice.
 A) Planificarea animatiei în statiunile turistice

Animatia unei zone sau a unui grup a fost adesea interpretata ca o

activitate complementara modului de viata, organizarii unei localitati sau
statiuni turistice. În cazul marilor aglomerari ea este considerata ca o
forma de compensatie sau remediu împotriva plictiselii, a lipsei de
interes asupra mediului. În ce priveste statiunile turistice, animatia
figureaza înca printre preocuparile secundare ale promotorilor de astfel
de activitati, crearea unei statiuni începe prin amplasarea hotelurilor si
trasarea cailor de acces în vederea atragerii unui numar cât mai mare de
turisti. O data terminate echipamentele care deservesc turistii (spatiile de
cazare si servire a mesei, spre exemplu) sau chiar dupa sosirea turistilor
se pune problema, câteodata acuta, a animatiei. Astfel, echipamentele
necesare sunt realizate si amenajate în spatiile ramase disponibile în
statiune, chiar daca amplasarea lor este nefavorabila, activitatile sunt
organizate în functie de posibilitatile oferite, fara a se cunoaste efectiv
necesitatile specifice ale turistilor sositi în vacanta. Rezulta prin urmare
ca utilizarea noilor facilitati se dovedeste a fi net inferioara previziunilor
facute sau nu remediaza deloc o anumita insatisfactie a turistilor (relativ
la modul cum îsi petrec timpul liber). Aceasta conceptie despre animatie
ca fiind un ansamblu de servicii s-a dovedit adesea ca fiind ineficienta,
în timp ce majoritatea terenurilor sunt ocupate cu cladiri sau hoteluri si
gradul maxim de ocupare al statiunii este depasit, organizarea activitatii
de animatie apare din ce în ce mai dificila.
 Luând în considerare aceste probleme, turistii care provin din
mediul urban considera astazi animatia ca parte integranta a unui
program turistic, inclusiv ca fiind o parte absolut necesara în proiectul
elaborat în realizarea unei statiuni turistice (si chiar a unui oras) sau
adoptarea unui nou sistem în interiorul caruia sunt repartizate în mod
rational zonele de locuit, spatiile verzi, locurile de întâlnire si
promenada, echipamentele de petrecere a timpului liber si organizare a
diverselor activitati de agrement, restaurantele si centrele comerciale,
precum si alte spatii care deservesc atât turistii, cât si localnicii.
Anumite statiuni noi sunt deja create dupa un sistem care implica
dezvoltarea în paralel a spatiilor de locuit (cazare), de servire a mesei
sau a celor comerciale cu echipamentele de animatie, acestea din urma
ocupând un loc central în ansamblul construit, permitând asigurarea unei
repartitii rationale a echipamentelor adaptate în vederea petrecerii
vacantei, precum si realizarea unui echilibru constant intre toate
elementele de atractie ale statiunii.

În acest domeniu, al turismului si petrecerii timpului liber,

elaborarea si realizarea unor asemenea proiecte reclama în prealabil o
abordare pluridisciplinara, grupând economisti, arhitecti, sociologi,
experti în materie de organizare a activitatii de petrecere a timpului liber,
în vederea realizarii de ansambluri functionale si solicitate de turisti
precum Eurodisney lânga Paris construit dupa modelul Disney World
din SUA. Este de remarcat ca aceasta abordare globala a problemelor de
animatie nu este în întregime aplicabila în cazul crearii de noi statiuni
turistice, desi tehnicile de evaluare si de analiza caracteristice animatiei
pot fi utilizate în mod eficient si pentru alte initiative din domeniu.
Aceste tehnici se raporteaza în principal la analiza resurselor disponibile
si elaborarea planurilor de animatie. Aplicarea lor rationala presupune
realizarea în prealabil a unor studii de piata care permit cunoasterea
nevoilor si motivatiilor clientilor potentiali ai proiectului precum si
oferta concurentei.

B) Analiza resurselor disponibile

În planificarea animatiei într-o statiune sau doar un ansamblu de

echipamente pentru petrecerea timpului liber, trebuie sa se tina cont de
resursele si mijloacele oferite sau disponibile, în vederea obtinerii celui
mai bun profit posibil. Este important sa se procedeze la un inventar
complet al diverselor elemente care sunt implicate în dezvoltarea unei
statiuni, precum si cele care influenteaza animatia. Printre aceste
elemente se disting în mod detasat urmatoarele:

Atractiile naturale ale statiunii:

• relieful si peisajul, caracteristicile plajei, pârtiile de schi etc;

• climatul: anotimpul, temperatura, vreme însorita etc;

• flora si fauna: vegetatia, gradinile, parcurile, rezervatiile naturale etc.

 Atractiile culturale ale statiunii:

• elemente istorice: situri arheologice, monumente si locuri evocând

evenimente istorice;

• arhitectura unei zone, expozitii, obiecte de arta etc.

• spectacole sau manifestari diverse cu caracter artistic;

• alte caracteristici specifice unei civilizatii: obiceiuri si traditii legate de

sarbatorile religioase, elemente de folclor, mod de viata, mestesuguri etc.

Resursele tehnice:

• constructii noi indiferent de destinatia acestora, dar care ies din

obisnuit fie prin mijloacele de realizare (asa numitele "superstructuri")
fie prin aspectul exterior (care pe lânga destinatia functionala au si un
aspect aparte, care nu se încadreaza în canoanele clasice de arhitectura);

• materiale de constructie sau decorative care se utilizeaza într-o anumita

regiune;

• artizanat.

Facilitati de petrecere a timpului liber deja existente care pot fi

valorificate pe plan local sau regional:
• facilitati de practicare a sporturilor: piste de schi, centre de echitatie,
sali si terenuri de sport, instructori calificati pentru initiere în diverse
sporturi, organizarea de safari (ca element inedit în cadrul unui
program);

• facilitati de ordin cultural: muzee, teatre, sali de cinema sau

cinematografe în aer liber, sali de expozitii, vizite organizate în diverse
regiuni cu specific pentru a cunoaste populatia locala (ca mod de viata,
ocupatii);

• facilitati variate de divertisment: sali de jocuri mecanice, discoteci;

• facilitati pentru cumparaturi: articole specifice unei zone (în functie de

mestesugurile practicate local), artizanat, obiecte de valoare, renumite
etc.

Echipamente si servicii diverse:

• echipamente si servicii de cazare;

• spatii adecvate serviciilor de restauratie;

• mijloace de transport (care deservesc atât turistii cât si populatia locala)

• servicii de informare pentru turisti.

Resursele financiare:
• resursele financiare ale operatiunii;

• mijloacele si conditiile de finantare;

• masurile fiscale aplicabile proiectului în cauza.

Populatia locala si atitudinea vis-a-vis de turisti

• caracteristicile acesteia;

• facilitati de pregatire profesionala;

• posibilitatea asocierii activitatilor turistice sezoniere cu alte activitati

permanente.

Fiecare din clementele mentionate mai sus are o interactiune mai

mare sau mai mica asupra animatiei unei statiunii, ca de exemplu:

► cadrul natural tinde sa determine tipul de echipamente sportive care

se vor realiza;

► caracterul activitatilor care se vor organiza;

► climatul permite sau nu realizarea activitatilor în aer liber;

► interesul artistic al unei regiuni contribuie la atragerea unui numar

mare de turisti care apreciaza activitatile culturale (festivaluri, concerte,
teatre);
► utilizarea masinii personale ca principal mijloc de transport fac
posibila o mai mare mobilitate a turistilor, astfel încât acestia pot
beneficia de mai multe variante de petrecere a timpului liber intr-un
spatiu mai mare.

Inventarul resurselor fiind realizat, una dintre primele cerinte ale

planificarii animatiei consta în a respecta si a pune în valoare resursele
unei statiuni. Daca planificarea ar duce la distrugerea unuia dintre
principalele elemente de atractie pentru realizarea echipamentelor,
efectele interventiei risca sa devina pe termen lung negative. Astfel
amenajarea unei zone de agrement pe un lac poate provoca poluarea
zonei si sa determine turistii sa paraseasca statiunea în favoarea alteia
mai linistite (de ex. practicarea schiului nautic pe un lac intr-o zona de
pescuit poate duce la descurajarea celor care practica pescuitul sportiv în
zona si chiar la dezechilibrarea ecosistemului).

Dupa ce resursele au fost inventariate si analizate este necesar sa

se ia în calcul gradul de atractivitate al diferitelor elemente studiate,
permitând astfel o mai buna punere în valoare a particularitatilor
statiunii. În afara stabilirii gradului de atractivitate turistica este posibil
sa se clasifice si dupa alte considerente resursele analizate, în functie de
categoriile de clienti carora li se adreseaza sau chiar dupa puterea lor de
atractie mai generala.
 Rezultatele aplicarii acestor diferite metode de analizare si
clasificare asociate studiului pietei stau la baza elaborarii unui plan de
animatie. Este prin urmare necesar sa se cunoasca, pe lânga alte aspecte
ale ofertei unei statiuni în raport cu diversele posibilitati de animatie,
diferitele sectoare de piata pentru care prezinta cel mai mare interes.

C) Conditiile elaborarii unui plan de animatie

Plecând de la compararea pe de o parte a rezultatelor studiilor de

piata si pe de alta parte de la analizarea resurselor disponibile si atractii
ale unei statiuni, este posibil sa se defineasca în linii mari (cu cele mai
bune sanse de reusita) un proiect de realizat în domeniul animatiei
(amenajarea unei statiuni sau realizarea unor echipamente specifice).

În functie de concluziile studiilor preliminare pot fi prezentate mai

multe variante de proiect, în acest fel se determina mai bine politica "de
animatie" de urmat si alegerea care se va face.

Este vorba de crearea unei noi statiuni turistice în care sunt

prevazute de la bun început zonele cu caracter rezidential, zonele
comerciale, zona de recreare pe baza unui plan initial în care este
organizata statiunea cu partea de animatie inclusa. De aceea trebuie
privite în ansamblu desfasurarea statiunii pe functiunile sale, organizarea
activitatii de animatie si amplasarea echipamentelor specifice,
programele ce se pot oferi în functie de turistii care vor veni în statiune,
precum si tehnicile de animatie folosite. Amenajarea unei statiuni se va
face dupa activitatile practicate, tinând cont de ordinea prioritatilor
acordate. Este bine sa se evite situatiile în care activitatile care se pot
practica intr-un anumit spatiu sa se interfereze cu altele incompatibile.

Pe de alta parte ar trebui sa se evite o separare a activitatilor, astfel

încât un sportiv sa nu fie nevoit sa traverseze statiunea pentru a ajunge la
piscine sau la terenul de sport. Repartizarea echipamentelor trebuie sa
permita trecerea de la o activitate la alta. În acest sens trebuie subliniat
faptul ca puterea de atractie a unui complex cu echipamente de animatie
este net superioara fata de puterea de atractie a acelorasi echipamente,
dar luate individual (de ex. un „ montagnes russes" într-un parc de
distractii, alaturi de diverse alte tipuri de echipamente de agrement, este
mai interesant si atrage turistii într-o masura mai mare decât daca ar
exista ca oferta individuala într-o statiune sau la marginea autostrazii,
într-o parcare).

Prin dispunerea clementelor de animatie este important sa se

favorizeze legatura directa cu fiecare zona din ansamblul construit si sa
se evite realizarea "barierelor" între zonele cu functiuni determinate,
precum zona plajei si zona consacrata practicarii sporturilor sau centrul
recreativ. De asemenea trebuie sa se ia în considerare orele la care se
practica anumite categorii de activitati, pentru dispunerea corecta a
echipamentelor (astfel, o discoteca ar trebui amplasata undeva în afara
hotelului, având în vedere ca programul de noapte ar stânjeni odihna
celor care nu participa).

Pe de alta parte, dispunerea hotelurilor trebuie sa permita, pe cât

posibil, o deschidere catre un peisaj sau spre o zona de recreare (de
preferat spre un spatiu verde cât mai aerisit) si nu sa se interfereze cu alt
hotel, generând senzatia de aglomeratie, contribuind astfel la crearea
unei atmosfere de vacanta, tot ansamblul oferind o atmosfera de
intimitate turistului.

În vederea protejarii acestei atmosfere de relaxare care trebuie sa

caracterizeze statiunile turistice toate inconvenientele vietii urbane
precum: circulatia densa a autovehiculelor, aerul poluat, zgomotul, sunt
de îndepartat. Anumite statiuni au redus la maximum circulatia
automobilelor (reducând si celelalte efecte secundare legate de aceasta)
prin devierea traseelor pe sosele de centura, ceea ce nu diminueaza cu
nimic puterea lor de atractie, ba din contra, turistii care le viziteaza sunt
amatori de liniste în natura si calm.

Fara a recurge la aceste masuri extreme, se recomanda ca într-o

statiune sa se prevada si cai de acces special pentru pietoni, permitând
acestora sa nu fie deranjati de circulatia automobilelor si totodata sa
poata avea acces la principalele centre de animatie ale statiunii.
 În sfârsit, este important sa se vegheze integrarea armonioasa a
echipamentelor în cadrul natural si sa asigure un echilibru intre
activitatile si serviciile care au o oarecare varietate în detaliile de
realizare.

Ansamblul acestor principii importante de planificare care

determina într-o mare masura animatia unei statiuni s-au dovedit, în
general, a fi inaplicabile pentru proiectele de animatie al unei statiuni
turistice care a atins deja un nivel de dezvoltare major. În acest caz,
alegerea privind amplasarea echipamentelor de animatie este foarte
limitata, ceea ce antreneaza dificultati în gasirea de solutii la problemele
puse de animatie.

Cu toate acestea sunt alte variante care pot fi aplicate daca vorbim
despre un proiect de animatie global pentru o statiune nou creata sau un
proiect de echipamente ce urmeaza a fi amplasate intr-o statiune deja
dezvoltata. Aceste variante se refera la:

• Natura si caracteristicile echipamentelor de realizat: ce tip de

echipament de animatie este de dorit a fi construit, care va fi capacitatea
sa, arhitectura, analiza necesitatilor manifestate de turisti si a bugetului
disponibil. Cine ia decizia asupra destinatiei noului complex de
animatie: este de preferat sa se construiasca un loc dejoaca pentru copii
sau o biblioteca ?
• Organizarea activitatii de animatie: prin ce mijloace se poate contribui
la promovarea organizarii de programe de animatie? Care este bugetul
necesar a fi alocat proiectului? Cum poate fi îmbunatatita activitatea de
întâmpinare a turistilor în statiune ?

• Personalul de animatie: ce buget ar fi convenabil sa fie destinat

personalului calificat ? Ce activitati necesita angajarea de monitori si
instructori calificati ? În ce conditii ar putea fi angajati ?

Gestionarea resurselor financiare ale statiunii turistice

În cazul realizarii unui proiect de animatie, resursele financiare

pot proveni din subventii de la stat, sponsorizari din partea organismelor
publice, resurse de la autoritatile locale, aportul hotelierilor,
comerciantilor sau altor persoane interesate în dezvoltare statiunii
respective, introducerea de taxe de statiune etc. În momentul de fata
realizarile în materie de animatie sunt dispersate, apartinând independent
unor cluburi sportive, agentii touroperatoare, autoritati locale.

Concluzii si propuneri

A) Tendinte în animatie turistica

Planificarea statiunilor turistice trebuie sa se efectueze în anumite

etape obligatorii: inventarul resurselor disponibile, studierea nevoilor de
satisfacut, stabilirea planurilor de zonare, repartizarea si organizarea
echipamentelor si activitatilor de petrecere a timpului liber, tinând cont
de toate datele luate în calcul. Studierea sistematica si planificarea
activitatilor de animatie în statiunile turistice care aduc garantii de
rentabilitate si eficacitate unor astfel de proiecte pot juca un rol
determinant în orientarea activitatii turistice.

Chiar din stadiul planificarii globale, actiunile directe si indirecte

în promovarea animatiei statiunilor turistice pot îmbraca forme diverse
precum:

• Adaptarea si punerea în aplicare a masurilor speciale cu caracter

financiar sau fiscal favorizând organizarea programului de animatie.

• Organizarea de studii de piata la nivel national, regional sau local

subliniind grade de satisfactie, gusturile, rezultatul acestor studii
permitând determinarea orientarii programelor de animatie în statiunile
turistice.

• Organizarea de programe de animatie care grupeaza mai multe statiuni

- organizarea de festivaluri la nivel regional, armonizarea activitatilor
culturale, sportive si artizanale dintr-o zona turistica, stabilirea
programelor forfetare, de sejur (odihna si recreare), întelegând
participarea la diverse activitati.

• Colaborare activa cu statiunile si hotelierii în ceea ce priveste

informarea si publicitatea, lansarea campaniilor publicitare despre o
regiune sau mai multe statiuni dintr-o zona turistica, punând în valoare
actiunile de animatie prevazute.

• Relatiile dintre presa si agentiile de turism, vizând informatiile despre

posibilitatea de petrecere a timpului liber în statiunile turistice,
prelungirea sezonului turistic si prin acestea, argumentarea rentabilitatii
echipamentului de animatie colectiva.

• Reuniuni si acorduri de colaborare care pot promova pe plan local,

regional sau national o cooperare eficace între asociatiile hoteliere,
companiile de transport, agentiile de turism în vederea dezvoltarii
statiunilor turistice. Aceasta cooperare permite realizarea în comun a
unor fonduri destinate crearii echipamentelor, realizarea publicitatii
turistice pentru statiuni, precum si punerea în practica a programelor de
animatie.

• Recrutarea si pregatirea personalului de specialitate (ghizi de animatie)

prin realizarea unor studii asupra angajatorilor si nevoile de formare,
organizarea si adaptarea programelor de formare, tinând cont de
caracterul temporar al muncii de ghid, facilitând asistenta pedagogica,
acordarea subventiilor în centrele de formare si furnizarea materialului
pedagogic. Pe termen lung, în vederea dezvoltarii armonioase a
turismului si animatiei în statiunile turistice trebuie luate în considerare:
• Dezvoltarea cantitativa si evaluarea calitativa a miscarilor turistice,
antrenând crearea de noi statiuni turistice.

• Importanta cresterii animatiei printre atractiile statiunilor turistice si

satisfacerea nevoilor turistilor.

• Dificultatile de promovare ale unei animatii, continând un ansamblu de

servicii suplimentare.

B) Organizarea si conducerea animatiei

Animatia trebuie sa fie organizata si condusa de animatori

specializati a caror calitati personale (empatie, modestie, diplomatie etc.)
si instruire trebuie sa fie la cel mai înalt standard profesional. Acest tip
de animatie este înca destul de rar în turism, iar atunci când apare este
într-o forma comerciala sau usor alterata, mai ales din punct de vedere
organizatoric. Domeniile de animatie, si implicit ghizii animatori, ar
trebui structurate pe sectoare de activitate care sa permita cuprinderea
unei multitudini de domenii înrudite, lucru care ar putea permite
migratia ghizilor dintr-un domeniu în altul, precum:

• miscare (cuprinde toata gama de sporturi în aer liber sau sala,

organizate pe echipe sau individual, sporturi nautice sau de munte, de
vara sau de iarna, cu mingea sau cu bile etc.)
• viata sociala (în care se include organizarea de picnicuri, brunch-uri,
gratare în aer liber, organizarea de diverse manifestari cu caracter local
sau national de natura sportiva sau cultural-artistica, petreceri de zile
onomastice sau aniversari pentru copii si adulti, acasa sau într-un alt
cadru ales)

• activitati creative (desen, pictura, realizarea de colaje, fotografii

artistice, teatru de amatori etc.)

• experiente si descoperiri (cursuri de gastronomie, vizite la ferme,

discutii cu si despre personalitatile tarii-gazda etc.)

• aventura (explorarea unor ruine, focuri de tabara, rafting, excursii cu

înnoptare sub cerul liber, scufundari submarine, sporturi extreme)

• activitati relaxante (participarea la concerte de muzica clasica,

recitaluri de poezie si proza, sporturi usoare).

Datorita faptului ca acest concept de animatie nu este

întotdeauna înteles prea bine, se impun anumite precizari suplimentare.
Este usor de observat, iar cine calatoreste mai mult poate confirma, ca
atunci când un turist ajunge într-un mediu necunoscut este destul de
neajutorat, are dificultati în a stabili contacte cu alte persoane sau în a
face ceva nou, altceva decât este obisnuit sa faca în mod curent. Se pare
ca atâta libertate reprezinta o problema. Viata de zi cu zi presupune o
serie de inhibari, de blocaje si reprima anumite comportamente. Iata de ce
animatia ajuta sa se depaseasca obstacolele care stau în calea dorintei de
auto-dezvoltare din timpul vacantei. Este important de realizat faptul ca
turistii sunt dispusi la oarece eforturi care aduc recompense sub forma
bunei dispozitii.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R. - "Aplicatii în marketing", Ed.

Expert, Bucuresti 1999;

2. Bogdan M. - "Prestari servicii agroturistice", Ed. Coral Sanivet,

Bucuresti, 1997;

3. Bogdan M. - "Marketing", Ed. Universitas, editia a II-a, 2003;

4. Bran F. - "Turism rural", Ed. Economica, Bucuresti 2000;

5. Cosmescu I - "Turismul - fenomen complex contemporan", Ed.

economica, Bucuresti 1998;

6. Chiriac A.C. si Micu L.G. - "Organizarea activitatii de agrement în

structurile de primire turistice din mediul rural", Gemma Print,
Colectia THR - Consulting Goup, Bucuresti, 2003;

7. Gherasim T, Gherasim D. - "Marketing turistic", Ed. Economica,

Bucuresti 1999;
8. Istrate I., Bran F., Rosu A.G. - "Economia turismului si mediul
înconjurator", Ed. Economica, Bucuresti 1996;

9. Kotler Ph. (colectiv) - "Principiile marketingului", Ed. Teora,

Bucuresti 1998;

10. Lupu N. - "Hotel. Economie si Management", editia a-IV-a, Editura

All Beck, Bucuresti, 2003

11. Neacsu N. - "Turismul si dezvoltarea durabila", Ed. Expert,

Bucuresti, 1999;

12. Nistoreanu P. - "Turismul rural", Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 1999;

13. Stancioiu A.F. - "Dictionar de terminologie turistica", Ed.

Economica Bucuresti, 1999;

14. Snak O. si colab. - "Economia turismului", Ed. Expert, Bucuresti,

2001.