Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL „ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM”

CURRICULUM

la disciplina “Gestiunea hotelieră”

Ciclul I, Licență

Programul 1013.1: „Servicii hoteliere, Turism și Agrement”

Elaborat:

Stoica Mariana, dr., conf.univ

Anelia Caraman, asist.univ.

CHIŞINĂU 2022
I. PRELIMINARII

Sectorul ospitalităţii are o poziţie dominantă în cadrul industriei turismului. Pe lângă


încasările generate în mod direct, acest sector asigură pe plan mondial, milioane de locuri de
muncă, iar prin natura sa are cel mai pronunţat caracter internaţional în rândul ramurilor turistice.
Serviciile de cazare şi alimentaţie au un rol distinct, esenţial şi primordial în ansamblul prestaţiei
turistice, fiind prin natura şi conţinutul lor, serviciile de bază ale consumului turiştilor la locul de
petrecere a vacanţei. Cazarea reprezintă o componentă necesară a dezvoltării turismului, iar
calitatea şi diversitatea serviciilor de cazare oferite influenţează tipul de vizitatori ai unei
localităţi.

Acest curriculum este un ghid metodologic care reflectă cadrul general de predare a
disciplinei „Gestiune hotelieră” și de evaluare a cunoștințelor studenților. Disciplina „Gestiune
hotelieră” este prevăzută în program, ciclul 1, învățământ superior, la specialitățile „Turism”,
forme de învățământ cu frecvență și cu frecvență redusă, face parte din formarea de profil a
studenților.

Programul de curs este elaborat pe baza bibliografiei naționale și internaționale recomandate,


a practicii mondiale și interne în dezvoltarea industriei turismului. Beneficiarii acestei unități de
curs sunt studenții programului educațional: Turism.

Limba de predare: romana, rusa.

Acest curs se încheie cu un examen. Studentul are voie să susțină examenul după ce a
promovat două probe pe parcursul semestrului, însuşirea materialului teoretic şi practic din
lecţiile seminarului și finalizarea lucrărilor individuale

Obiectivele disciplinei

Obiectivul general: familiarizarea studenţilor  cu  cunoştinţele  de  bază  specifice  gestiunii 


hoteliere,  dezvoltarea  capacității  lor  de 
a utiliza noţiunile şi cunoştinţele economice specifice domeniului şi de a-şi însuşi abilităţile 
necesare în soluţionarea problemelor specifice gestiunii hoteliere.
Obiective specifice:

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să:

✔ Cunoască conceptele fundamentale specifice managementului structurilor de cazare


turistică
✔ Explice modalitățile de organizare a structurilor de cazare turistică
✔ Descrie activitățile specifice din structurile de cazare turistică (organizare, rezervare,
Front Office, resurse umane, suportul material, comercializarea)
✔ Analizeze eterogenitatea domeniului
✔ Calculeze indicatori de bază specifici
✔ Identifice problemele particulare ale managementului resurselor umane.

Prin însuşirea conţinutului modulului, studenţii vor dobândi următoarele competenţe
generale şi specifice.

Competențe profesionale:

Definirea adecvată a conceptelor şi principiilor specifice domeniului turismului. Rezolvarea


problemelor în contexte bine definite asociate conceperii, planificării şi executării de activităţi în
cadrul firmelor de turism şi servicii. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru
asigurărarea calităţii în turism şi servicii hoteliere. Identificarea adecvată a conceptelor legate
de planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţii resurselor umane în contextul
specificităţii pieţei muncii din domeniul administrării afacerilor ȋn structurile de cazare turistică.
Explicarea şi interpretarea de situaţii/procese concrete din domeniul administrării afacerilor
pentru interpretarea corectă a evoluţiilor pieţei muncii şi a evoluţiilor din interiorul firmelor din
domeniul dat.

Competențe transversale:

Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de


tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei. Rezolvarea de probleme si adoptarea
de decizii intr-un context simplu si previzibil; abilităţi de redactare si prezentare a unor materiale
scrise si discursuri; capacitatea de a lucra cu cifre, de a utiliza date si de a analiza tendinţe;
abilitatea de aplicare a cunoştinţelor in situaţii din viaţa cotidiană; cunoştinţe generale de
metodologia cercetării; abilităţi de lucru in echipă; învăţare autonomă si independentă;
identificarea nevoilor de învăţare si dezvoltarea abilităţilor de învăţare prin studii de caz,
dezbateri si soluţionarea de probleme concrete.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de Cod Disciplina Total Inclusiv Forma Număr


învăţământ ore de de
contact lucru evaluare credite
direct individual

cu Gestiune
frecvenţă
la zi hotelieră

III. OBIECTIVE DE REFERINĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

Subiectul 1. Elemente definitorii ale gestiunii hoteliere


- să definească conceptul de întreprindere hotelieră din d 1.1. Introducere
iferite 
1.2.Conceptul de întreprindere hotelieră
perspective
1.3.Trăsăturile activităţii 
- să precizeze care sunt trăsăturile activităţii hoteliere;
să stabilească căi de acţiune în activitatea hotelieră por hoteliere
nind de la trăsăturile acesteia; 1.4. Serviciile oferite de întreprinderea
- să  indice  care  sunt  principalele  servicii  ce  pot  fi  hotelieră
oferite  de  o  întreprindere  hotelieră; 1.5. Tipologia întreprinderilor hoteliere
- să caracterizeze serviciile ce pot fi oferite de o întreprin 1.6. Clasificarea pe categorii de încadrare
dere 

hotelieră;

- să stabilească din ce categorie face parte o anumită într
eprindere 

hotelieră;

- să precizeze care sunt diferenţele între principalele stru
cturi 

de cazare din cadrul  unei întreprinderi hoteliere;

- să  explice  importanţa  clasificării  întreprinderilor  hoteliere 


pe  categorii  de  încadrare; ü să  explicaţi  care  sunt 
criteriile  pe  baza  cărora  se  realizează  clasificarea 
întreprinderilor hoteliere pe categorii de încadrare.

Bibliografie

1. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck,


Bucureşti; 
2. Minciu, R., Ispas, A., 1994, Economia Turismului, Editura Universitaţii „Transilvania”,  Braşov;

3. Neacşu, N., Baron, P., Minciu, R., 2003, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti

4. Stănciulescu,  G.,  Micu,  C.,  2009,  Economie  şi  gestiune  în  turism, Editura All Beck,
Bucureşti;

5. Stănciulescu, G., Jugănaru, I.N., 2006, Animaţia  şi animatorul în turism, Editura Uranus,


Bucureşti;

6. Stănciulescu, D.A., Cristea, A.A., Acatrinei, M.C., Râjniță, M., 2002, Tehnologie hotelieră,
Editura Gemma Print, București

Subiectul 2. Mediul extern al întreprinderii hoteliere


- să  explice care este  diferența  între  micromediul  2.1. Introducere
întreprinderii  hoteliere  și  macromediul acesteia;
2.2. Macromediul extern al
- să  precizeze care sunt  componentele macromediului și  ale  întreprinderii hoteliere
micromediului întreprinderii hoteliere;
2.3. Micromediul extern al
- să  stabilească  cum influențează  fiecare  dintre  elementele 
întreprinderii hoteliere
mediului 
extern al întreprinderii hoteliere asupra activității acesteia; 2.4.Piața întreprinderii hoteliere
- să definească piața unei întreprinderi hoteliere și să o 2.4.1. Concept și caracteristici
caracterizeze; 2.4.2. Aria, structura
și capacitatea pieței 
- să stabilească ce reprezintă aria, structurași capacitatea pieței u
nei întreprinderii hoteliere

 întreprinderi  hoteliere; 2.4.3.Oferta, cererea


și consumul pe piața 
- să precizeze care sunt criteriile de segmentare a pieței întreprin
derii întreprinderii hoteliere
  hoteliere;

- să calculeze capacitatea efectivă a pieței și
să definească cota de piață  unei întreprinderi hoteliere;

- să  precizeze  ce  reprezintă  oferta  unei  întreprinderi  hoteliere, 


care  sunt  caracteristicile și  factorii care o influențează; ce  reprezintă 
cererea  pentru  serviciile  oferite de o  întreprindere  hotelieră,
caracteristicile ei și  care  sunt  factorii care o influențează.

Bibliografie
1. Cristureanu, C.,1992, Economia și  politica  turismului  internațional, Editura Abeona,
București

2. Gherasim, T., 2000, Marketing Turistic, Editura Economică, București

3. Kotler, Ph., 2008, Managementul Marketingului, Editura Teora, București

4. Kotler, Ph., 2008, Principiile Marketingului, Editura Teora, București

5. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck,


Bucureşti

6. Minciu, R., 2008, Economia Turismului, Editura Uranus, București

7. Olteanu, V., 2008, Marketingul Serviciilor, Editura Ecomar, București

8. Sava, C., 2008, Turismul în contextul dezvoltării regionale durabile,Editura Eurostampa


București

Subiectul 3. Organizarea întreprinderii hoteliere


- să  precizeze  care  sunt  principalele  modalităţi  de  clasificare   3.1.Structura organizatorică a 
a  întreprinderii hoteliere
activităţilor desfăşurate la nivelul unei întreprinderi hoteliere;
3.2.Activitățile operaționale de
- să stabilească principalele diferenţe existente între activităţile d sfășurate la nivelul hotelului
esfăşurate la nivelul unei întreprinderi hoteliere clasificate după 
criterii diferite; 3.3.Activitățile funcționale des
fășurate la nivelul hotelului
- să indice principalele  diferenţe  existente  în  organizarea 
unităţilor  hoteliere ţinând cont de capacitatea lor de cazare;

- să caracterizeze principalele  activităţi  operaţionale și


funcţionale desfăşurate  la  nivelul  unei  întreprinderi hoteliere;

Bibliografie

5. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., 2002, Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului,


Editura All Beck, Bucureşti

6. Bardi, J. A., 2007, Hotel Front Office Managemet, Editura John Wiley & Sons Hoboken, New Jersey 7.
Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck, Bucureşti

8. Lupu, N., 2005, Hotelul – Economie şi management, Editura All Beck, Bucureşti

9. Stănciulescu, G., Micu, C., 2009,  Economie şi gestiune în turism – Probleme, proiecte şi  studii de


caz, Editura  All Beck, Bucureşti;
10. Stănciulescu, D.A., Cristea, A.A., Acatrinei, M.C., Râjniţă, M., 2002, Tehnologie hotelieră  – Front
office, Editura Gemma Print, Bucureşti;
11.Stănciulescu, G., 2002,Managementul operaţiunilor de turism, Editura All Beck, Bucureşti

Subiectul 4. Organizarea şi exploatarea serviciului front-office
- 4.1. Organizarea serviciului front-
să precizeze care sunt activităţile desfăşurate la nivelul front- office din cadrul unei întreprinderi
office- ului şi unde sunt acestea localizate la nivelul hotelului; hoteliere
- să stabilească principalele modalităţi de organizare ale front- 4.1.1. Compartimentul de hol
office-ului ţinând cont de diversele criterii care influenţează activit
4.1.2. Biroul rezervări
atea 
4.1.3. Recepţia
acestui sector;
4.1.4. Casieria
- să  explice  care  sunt  activităţile  desfăşurate de fiecare
compartiment al serviciului front-office; 4.1.5. Centrala telefonică
4.2. Activităţile desfăşurate la nivel
- să  identifice  principalele  funcţii  cu care sunt încadrate  ul serviciului front-office
compartimentele  serviciului front-office și -
să descrie care este succesiunea de activităţi desfăşurate de servici 4.3. Organizarea muncii la nivelul
ul  serviciului front-office
front-office înainte, pe
parcursul şi după sejurul clienţilor rezindeţi;

- să identifice caracteristicile programului de muncă al pers
onalului încadrat în  cadrul serviciului front-office; -
să specifice modalităţile de organizare ale programului de 
lucru al personalului  încadrat în cadrul serviciului front-
office.

Bibliografie

1. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., 2002, Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului,


Editura All Beck, Bucureşti

2. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck, Bucureşti

3. Man, O, 2011, Tehnologie hotelieră şi  de  restaurant, Editura Euro Plus, Galaţi

4. Stănciulescu, D.A., Cristea, A.A., Acatrinei, M.C., Râjniţă, M., 2002, Tehnologie hotelieră  –
Front office, Editura Gemma Print, Bucureşti

Subiectul 5. Organizarea şi exploatarea serviciului de etaj
- să precizeze care sunt activităţile desfăşurate la nivelul ser 5.1. Organizarea serviciului de etaj
viciului de etaj şi unde sunt acestea localizate la nivelul din cadrul hotelului
hotelului; 5.2. Activităţile desfăşurate la nivel
- să stabilească care este modul de organizare al serviciului ul serviciului de etaj
de etaj;
5.3. Organizarea muncii la nivelul
- să  explice care sunt activităţile desfăşurate de fiecare serviciului de etaj
categorie de personal încadrat în cadrul serviciului de etaj;

- să identifice principalele funcţii cu care este încadrat
serviciul de etaj;

- să descrie principalele caracteristicile ale activităţilor


desfăşurate de serviciul de etaj;

- să identifice caracteristicile programului de muncă al
personalului încadrat în cadrul serviciului de etaj;

- să specifice relaţiile existente între serviciul de etaj şi celel
alte departamente ale  hotelului;
să identificaţi modalităţile de realizare a curăţeniei în
cadrul hotelului;

- să stabilească care este succesiunea în care este realizată c
urăţenia camerelor;

Bibliografie

1. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck, Bucureşti

2. Mihail, A.G., Acatrinei, M.C., Râjniţă, M., 2002, Tehnologie hotelieră – Housekeeping, Editura Gemma-


Print, Bucureşti

Subiectul 6. Organizarea şi exploatarea  departamentului de alimentaţie


- să explice cum sunt organizate activitățile desfășurate la n 6.1.Organizarea activităților desfăș
ivelul spațiilor de producție ale departamentului de urate la nivelul spațiilor de producți
alimentație; e
- să stabilească care este regula fundamentală de igienă de 6.2. Organizarea
respectat la nivelul spațiilor  de activităților desfășurate la nivelul spați
producție ale departamentului de alimentație;
ilor de servire
- să explice fluxul tehnologic de la nivelul bucătăriilor unui  6.3. Alimentaţia rapidă şi alte
hotel;
- să identifice principalele funcţii cu care este încadrat spați forme de servicii de restauraţie
ul de  producție al  departamentului de alimentație;
6.4.Organizarea muncii la nivelul 
- să descrie  principalele sisteme de servire
tradițională la nivelul unui restaurant; departamentului de alimentaţie

- să stabilească care sunt principalele funcții cu care este înc
adrat 

spațiul de servire al departamentului de alimentație;

- să descrie care sunt principalele modalități de asigurare a 

alimentației rapide și  a altor servicii de restaurație;

- să identifice caracteristicile programului de muncă al
personalului încadrat în cadrul departamentului de
alimentațieși modalitățile de organizare ale acestuia.

Bibliografie

3. Emilian, R., 1995, Management în servicii, Editura ASE, Bucureşti

4. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck, Bucureşti

5. Stănciulescu,  G.,  Micu,  C.,  2009,  Economie  şi  gestiune  în  turism, Editura All Beck,
Bucureşti

Subiectul 7. Comercializarea serviciilor hoteliere


- să explice care sunt modalităţile de comercializare a servic  7.1.Modalităţi de comercializare a 
iilor serviciilor hoteliere
 hoteliere; 7.2. Tratarea cererilor de rezervare
- să stabilească care sunt 7.3.Activitatea promoţională 
diferenţele între cele trei sisteme existente pentru rezervar
e – desfăşurată la nivelul hotelului
specializate, globale de distribuţieşi sisteme independente;
7.4. Comportamentul personalului
- să  stabilească care  sunt  intermediarii  care  participă  hotelier
la vânzarea  indirectă  a
serviciilor hoteliere şi care sunt avantajele şi dezavantajele 
comercializării acestor servicii prin intermediari;
- să definească ce reprezintă rezervarea în industria hotelier
ă;

- să descrie care sunt principalele activităţi ocazionate de pr
ocesul de rezervare;

- să identifice diferenţele existente între rezervarea fermă şi 
cea 

provizorie;

- să descrie
care sunt principalele modalităţi de garantare a rezervărilo
r

- să stabilească
care sunt principalele activităţi promoţionale desfăşurate l
a

 nivelul  unei întreprinderi hoteliere;

- să  descrie  care  este  importanţa  comportamentului 


personalului  în  comercializarea  serviciilor  hoteliere  şi 
care  sunt  regulile  de  respectat  pentru 
obţinerea unei eficienţe maxime.

Bibliografie

1. Man, O, 2011,
Tehnologie hotelieră  şi de restaurant, Editura Euro Plus, G
alaţi

2. Lupu, N., 2010, Hotelul –


Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck,
Bucureşti

3. Stănciulescu, G., 2002,
Managementul operaţiunilor de turism,
Editura All Beck, Bucureşti

4.Stănciulescu, D.A., Cristea, A.A., Acatrinei, M.C., Râjniță, 
M., 2002, Tehnologie hotelieră – Front office, Editura
Gemma Print, București

Subiectul 8. Preţuri şi tarife în industria hotelieră
- să  explice care sunt factorii care influenţează  8.1.Politica de preţ în industria 
politica de preţ  în industria hotelieră;
hotelieră
- să stabilească care sunt alternativele strategice pe care le
are la dispoziţie un hotel în  materie de preţ; 8.2. Tarifele de cazare

- să definească principalele tipuri de tarife de cazare practic 8.3. Preţurile în restauraţie
ate la  nivelul unui hotel şi 
care sunt diferenţele între acestea; 8.4. Instrumente şi modalităţi de 

- să definească factorii care influenţează nivelul tarifelor de  plată
cazare;

- să descrie care sunt principalele metode utilizate în
stabilirea tarifelor de cazare şi în ce constau acestea;

- să identifice factorii care influenţează nivelul preţurilor în 
restauraţie;să descrie care sunt principiile de bază în fixare
a preţurilor în  restauraţie;

- să stabilească  care sunt principalele


instrumente şi modalităţi de plată utilizate în 
industria hotelieră.

Bibliografie

1. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., 2002, Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului,


Editura All Beck, Bucureşti

2. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck,


Bucureşti

3. Olteanu, V., 2008, Marketingul Serviciilor, Editura Ecomar, București

4. Stănciulescu,  G.,  Micu,  C.,  2009,  Economie  şi  gestiune  în  turism, Editura All Beck,
Bucureşti

5. Stănciulescu, D.A., Cristea, A.A., Acatrinei, M.C., Râjniță, M., 2002, Tehnologie hotelieră –
Front office, Editura Gemma Print, București

Subiectul 9. Formele de exploatare în sfera industriei hoteliere


- să explice care 9.1. Hotelurile independente
este principiul de bază în exploatarea unui hotel; 9.2. Lanțurile hoteliere voluntare

- să definească fondul de comerț - 9.3. Lanțurile hoteliere integrate


element de bază în exploatarea unui hotel;
9.4. Contractul de management şi 
- să definească  principalele tipuri de exploatare
specifice industriei hoteliere; franciza hotelieră

- să descrie caracteristicile hotelurilor independente; 9.5. Organizaţii profesionale

- să definească  avantajele și dezavantajele hotelurilor
independente;

- să identifice care sunt caracteristicile unui


lanț hotelier voluntar;

- să descrie care sunt argumentele care


susțin asocierea la un lanț voluntar a  hotelurilor
independente;

- să stabilească care sunt caracteristicile unui


lanț hotelier integrat;

- să  descrie  care  este  structura  posibilă  a  unui 


grup  de  societăți  ce  asigură  suportul juridic al
lanțului hotelier integrat;

- să stabilească care este structura juridică a unui mare 
grup de societăţi hoteliere;

- să definiească   contractul  de  management  hotelier


și  contractul  de  franciză  și  să  prezinte
caracteristicile acestora;

- să  stabilească  care  este  diferența  dintre 


organizațiile  patronale  și  asociațiile  profesionale
din turism și să ofere
exemple de astfel de organizații profesionale  la
nivelul țării noastre.

Bibliografie

1. Cristureanu, C., 2006, Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura All Beck,


Bucureşti

2. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck, Bucureşti

3. Stănciulescu,  G.,  Micu,  C.,  2009,  Economie  şi  gestiune  în  turism, Editura All Beck,
Bucureşti

Subiectul 10. Indicatori de evaluare a eficienţei  întreprinderilor hoteliere


- să definească principalii indicatori ai eficienţei unei  10.1. Indicatorii investiţiei hoteliere

întreprinderi hoteliere; 10.2. Indicatori privind volumul de


activitate al întreprinderii hoteliere
- să descrie care este modalitatea de calcul a principalil
or indicatori ai eficienţei  10.3. Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere
activităţii unei întreprinderi hoteliere;
10.4. Indicatori privind rentabilitatea
- să  calculeze  principalii  indicatori  ai  eficienţei 
întreprinderii hoteliere
activităţii  unei  întreprinderi hoteliere;
10.5. Evaluarea întreprinderilor
- să descrie care sunt principalele modalităţi de hoteliere
evaluare a unei întreprinderi  hoteliere.

Bibliografie

4. Cristureanu, C., 2006, Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura All Beck,


Bucureşti

. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck, Bucureşti

6. Stănciulescu,  G.,  Micu,  C.,  2009,  Economie  şi  gestiune  în  turism, Editura All Beck,
Bucureşti

Metode de predare. În predarea disciplinei se vor folosi în principal metode interactive:


brainstorming, identificarea și rezolvarea problemelor, studiu de caz, metode de modelare,
precum și metode tradiționale: expunerea, descrierea, explicarea fenomenelor și proceselor din
domeniul turismului și gestiunii hoteliere, reprezentări grafice, comparație, etc.

Formele de organizare a pregătirii în disciplină constau în prelegeri, seminare, îndrumări de


activități individuale, activități extracurriculare. În cadrul prelegerilor sunt predate principalele
concepte ale disciplinei. Pentru o mai bună interacțiune între profesor și student, cursul este
găzduit pe platforma moodle, platforma găzduiește programa cursului, conținut PPT și PDF
pentru fiecare subiect.

Scopul seminarelor este studierea celor mai complexe concepte, rezolvarea și discutarea
situațiilor tematice și stimularea activităților de cercetare ale studenților. În cadrul seminarului se
efectuează controlul asupra nivelului de asimilare a materialului studiat de către studenți.

Munca individuală presupune pregătirea pentru seminare în conformitate cu obiectivele


stabilite în curriculum, studiul surselor bibliografice pe teme relevante, implementarea unor
proiecte de cercetare sau studii de caz. Dacă este necesar, studentul va avea posibilitatea de a
primi sfaturi personale de la profesor.

IV. LUCRUL INDIVIDUAL

Tabelul 1. Cerinţe privind structura, strategiile de realizare şi termenii prezentării


produsului activităţii individuale

Structura Produsului Strategii de realizare Termen de prezentare

1. Foaie de titlu (Anexa 1) 1. Alegerea temei Cel puţin cu 2 săptămâni până la


încheierea semestrului.
2. Cuprins 2. Studiul Bibliografic

3. Introducere (expusă pe 0,5-1 3. Delimitarea ariei de studiu:


pagini), care se va conţine: 3.1. dimensiunea temporală
(perioada supusă analizei);
3.1.Justificarea temei (expuse
succint întrun aliniat); 3.2. dimensiunea spaţială (o
entitate economică, un domeniu
3.2.Scopul (oglindeşte finalitatea de activitate, bugetul local al
investigaţiei efectuate) şi unui raion, UE, spaţiul CSI, etc.);
obiectivele concrete ale
investigaţiei (care desemnează 4. Formularea obiectivelor
rezultatele scontate în urma investigaţiei
analizelor, calculelor);
5. Selectarea metodologiei
3.3.Obiectul investigaţiei (redă necesare pentru investigaţie
domeniul, sfera, sectorul, (lecturarea, observarea, analiza
domeniul de activitate, entitatea de document, chestionare, etc.);
economică, etc. la care se referă);
3.4.Metodologia de cercetare 6. Planificarea investigaţiei;
aplicată, care cuprinde: a) baza 7. Analiza şi procesarea
informaţională (cadrul legislativ informaţiilor acumulate;
şi normativ, surse metodologice,
monografice, lucrări ştiinţifice, 8. Redactarea conţinutului
baze de date statistice, etc.) b) conform normelor de redactare şi
metodele de cercetare utilizate perfectarea propriu-zisă a
(cantitative şi calitative); proiectului;

3.5. Cuvinte-cheie. 9. Realizarea produsului final al


investigaţiei în forma solicitată
4. Expunerea conţinutului (pe suport de hârtie, PPT, în
structurat
format electronic (format
încompartimente/capitole, document Word, Excel etc.)
corespunzător disciplinei sau
temei investigate. 10. Prezentarea produsului şi
susţinerea lui în termenele
5. Concluziile, opiniile, stabilite; Pentru prezentarea
sugestiile şi/sau recomandările proiectului studentul va pregăti o
personale (1-2 pagini). În acest comunicare de 15 minute în care
compartiment se sugerează va relata succint principalele
soluţii referitor la problemele rezultate ale investigaţiei
constatate şi direcţiile ulterioare realizate.
posibile de investigare.

6. Referinţe la sursele
bibliografice, citate în textul de
bază al referatului, perfectate în
modul corespunzător, nu mai
puţin de 5 surse.

7. Anexe

V. CERINȚE REFERITOR LA LUCRUL INDIVIDUAL

Redactarea Lucrului individual trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

● Lucrului individual se perfectează folosindu-se fontul Time New Roman cu dimensiunea


de 12 pt. Spaţiul între rânduri este de 1,5 intervale. Textul se nivelează după ambele
câmpuri laterale.
● Paginile au următorul câmp: în stânga – 30mm, sus - 25mm, în dreapta – 15 mm, jos – 25
mm.
● Titlul capitolelor sunt scrise cu litere majuscule (font 14 pt., bold, centrat), a paragrafelor
- cu litere mici, în afară de prima literă (font 14 pt., bold. Central). Capitolele se
numerotează prin cifre romane. După necesitate.
● Toate tabelele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează indicându-se
numărul capitolului şi numărul de ordine a acestuia. De exemplu, Tabel 1.2 (tabelul doi
din capitolul întâi).
● Denumirea tabelului se amplasează deasupra tabelului, iar a figurii sub - figură. În mod
obligatoriu este necesar de indicat unităţile de măsură, cu abrevierile generale
acceptate : mln. , p. , cca. , ş.a.
● Formulele/ecuaţiile vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfârșitul
rândului. Explicaţia simbolurilor utilizate se prezintă sub formulă în ordinea în care ele
urmează. Figurile care depășesc 2/3 din pagini sunt plasate la anexe
● Dacă tabelul nu poate fi plasat pe o singură pagină, continuarea acestuia va începe cu
indicarea ,,Continuarea tabelului 2.1”. Denumirea coloanelor în cazul dat nu se respectă,
indicându-se doar numărul acestora.
● Toate paginile se numerotează, începând cu pagina de titlu şi terminând cu ultima
pagină, fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu şi cuprins nu se
pune numărul paginii. Numărul paginii se indică pe câmpul din dreapta paginii, jos.
Numerotarea începe cu pagina 3, Introducere şi este unică pe tot parcursul lucrării.
● În mod obligatoriu se utilizează literele cu diacritice specific limbii române (ă, â, î, ş, ţ şi
majusculele lor).
● Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor.
● Nu se admit însemnări, corecţii, conturi de litere, ştersături, pete, adăugări la pagină etc.
● Imprimarea pe hârtie trebuie să fie calitativă.
● Lucrului individual trebuie să fie expus într-un limbaj profesional, evitându-se greşeli
gramaticale. Frazele trebuie sa fie concise şi clare. Expunerea materialului se face de la
persoana a treia, folosindu-se un limbaj impersonal.
● Lucrul individual se copertează într-un singur exemplar în mapă cu copertă incoloră.

VI. EVALUAREA DISCIPLINEI

Evaluarea rezultatelor academice:


Evaluarea curentă și finală a studenților se desfășoară în conformitate cu Regulamentul de
evaluare academică, aprobat de Senatul USM la 15 aprilie 2014, și cu alte acte instituționale în
conformitate cu legea aplicabilă.
Evaluarea și notarea studenților se realizează pe parcursul semestrului prin: evaluări curente
(certificare obligatorie - 2 și evaluări la seminarii, cursuri, alte evenimente), evaluarea produsului
muncii individuale (rezumat) și evaluarea finală.
Nota medie semestrială se calculează pe baza notei medii la evaluarea curentă, notele la două
evaluări și nota rezultatului muncii individuale și se exprimă în numere întregi.
Semestrul mediu se va calcula după raportul:

, unde:

MS - nota semestriala;
T1 - certificare 1;
T2 - certificare 2;
MEC - valoarea medie a evaluării curente;
LI - munca individuală.
În cazul în care studentul nu a atins obiectivele curriculum-ului (nota medie semestrială este
negativă), nu are voie să susțină examenul.
Nota finală se calculează pe baza notei medii pentru semestru (MS) și a notei la examen (E).
Pentru studenții cu normă întreagă, cota de nota semestrială este de 60%, iar cota de nota la
examen este de 40%. Pentru studenții cu frecvență redusă, ponderea notelor semestriale este de
50%, iar cota examenului este de 50%.
Nota finală (NF) este definită ca o medie ponderată, după cum urmează:
Curs de zi:
NF = 0,6 × MS + 0,4 × E
Despre învățământul la distanță:
NF=0,5×MS +0,5×E
Prima evaluare include blocuri de conținut de la subiectele 1-5, a doua evaluare - subiectele 6-10,
iar în evaluarea finală - blocuri de conținut din toate subiectele studiate.
Testele pentru evaluarea finală sunt elaborate de profesorul responsabil de disciplină și aprobate
la nivel de Catedră. Proba clasică se aplică disciplinei „Teoria economică II”, care în varianta
testului conține cel puțin 80% din prevederile curriculum-ului.

Tabelul 2. Criterii de evaluare a produsului activităţii individuale


Criterii de evaluare Descriptori de performanţă
a proiectului de
9-10 7-8 5-6
cercetare

1. Structura proiectului Respectă părţile Respectă toate părţile Una din părţile
componente ale componente, dar una componente ale
proiectului din ele nu corespunde proiectului lipseşte
strategiilor de
realizare

2. Corespunderea temei Corespunde integral Corespunde în mare Corespunde esenţei


investigaţiei cu esenţa parte parţial
materia-lului analizat
şi obiectivele formulate

3. Relevanţa Este relevantă Este adecvată Fără aspecte concrete


metodologiei aplicate scopului
în cercetare

4. Gradul de Un grad mediu de


realizare a realizare cu analize
investigaţiei Un grad înalt de parţiale Este generală fără
realizare cu calcule şi aspecte concrete
analize profunde,

5.Prezentarea Sunt prezentare Sunt prezentate Sunt prezente sugestii


concluziilor şi constatări proprii, concluzii şi sugestii superficiale şi
sugestiilor concluzii, sugestii referitoare la neargumentate
referitoare la eficientizarea referitoare la
eficientizarea activităţilor activităţile desfăşurate
activităţilor efectuate desfăşurate, dar
şi argumentarea lipseşte argumentarea
acestora acestora.

6. Perfectarea Corespunde strategiei Corespunde strategie Nu sunt respectare


proiectului de realizare de realizare dar cu rigorile stabilite
unele abateri

7.Prezentarea A prezentat în A prezentat referatul


proiectului şi termenele stabilite cu întârziere
susţinerea lui în proiectul. Prezentarea A prezentat în
termenele stabilite bună, laconică, termenele stabilite
completă, expusă într- proiectul Prezentarea
un limbaj profesional. bună. Răspunsuri
Răspunsurile sunt corecte, parţial
corecte, complete şi complete la întrebările
laconice la întrebări

Bibliografie

1. Brătianu, Constantin, Vasilache, S. (2008). Elaborarea , redactarea și susținerea lucrărilor de


licență și de masterat, Editura Universitară, București

2. Chelcea, Septimiu (2003). Metodologia elaborării unei lucrări științifice, Editura


comunicare.ro, București

3. Eco, Umberto (2014). Cum se face o teză de licență, Editura Polirom, Iași

4. Dinu,V., Săvoiu, G., Dabija, D.C. (2016). A concepe, a redacta și a publica un articol
științific. O abordare în contextul cercetării economice, Editura ASE, București

5. Hapenciuc, C.V. (2017). Metodologia elaborării lucrărilor științifice, note de curs,


Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Științe Economice și Administrație
Publică.

6. Rădulescu, Mihaela, (2011). Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de


licemță, masterat, doctorat, Editia a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., 2002, Principiile operaţiunilor de  la  recepţia 
hotelului, Editura All Beck, Bucureşti

2. Bardi, J. A., 2007, Hotel Front Office Managemet, Editura John Wiley & Sons Hoboken,
New Jersey

3. Cristureanu, C., 2006, Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura All Beck,


Bucureşti

4. Cristureanu, C.,1992, Economia și politica turismului internațional, Editura Abeona, București


5. Emilian, R., 1995, Management în servicii, Editura ASE, Bucureşti

6. Gherasim, T., 2000, Marketing turistic, Editura Economică, București

7. Kotler, Ph., 2008, Managementul marketingului, Editura Teora, București


8. Kotler, Ph., 2008, Principiile marketingului, Editura Teora, București

9. Lupu, N., 2010, Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Editura All Beck,


Bucureşti

10. Lupu, N., 2005, Hotelul – Economie şi management, Editura All Beck, Bucureşti

11. Man, O, 2011, Tehnologie hotelieră şi de restaurant, Editura Euro Plus, Galaţi

12. Mihail, A.G., Acatrinei, M.C., Râjniţă, M., 2002, Tehnologie hotelieră – Housekeeping,


Editura Gemma-Print, Bucureşti

13. Minciu, R., 2008, Economia turismului, Editura Uranus, București

14. Minciu, R., Ispas, A., 1994, Economia turismului, Editura Universitaţii „Transilvania”, 


Braşov

15. Neacşu,  N.,  Baron,  P.,  Minciu,  R.,  2003,  Economia turismului, Editura Uranus,
Bucureşti

16. Olteanu, V., 2008, Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, București

17. Sava, C., 2008, Turismul în contextul dezvoltării  regionale  durabile, Editura Eurostampa
București

18. Stănciulescu, G., Micu, C., 2009, Economie şi gestiune în turism, Editura All Beck,


Bucureşti

19. Stănciulescu,  G.,  Jugănaru,  I.N.,  2006,  Animaţia  şi  animatorul  în  turism, Editura
Uranus, Bucureşti

20. Stănciulescu,  D.A.,  Cristea,  A.A.,  Acatrinei,  M.C.,  Râjniță,  M.,  2002,  Tehnologie
hotelieră – Front office, Editura Gemma Print, București

21. Stănciulescu, G., 2002, Managementul  operaţiunilor  de  turism, Editura All Beck, Bucureşti

S-ar putea să vă placă și