Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Relaţii Economice

Internaţionale
Braşov

Cursuri online
TEMA 5

TURISMUL INTERN ŞI
INTERNAŢIONAL AL
ROMÂNIEI
Obiective
 Cunoaşterea turismului intern şi internaţional al
României
Conţinut

5.1 Turismul intern şi internaţional al României

5.2 Analiza SWOT a României ca destinaţie turistică
5.1.Turismul intern şi internaţional al României

 România dispunând de un potenţial turistic

bogat şi variat, face parte din categoria ţărilor
cu tradiţie şi experienţă în domeniul turismului,
situând-o, de-alungul timpului, între destinaţiile
de vacanţă recunoscute şi apreciate în lume.
 Situaţia economico-socială, regimul politic au
influenţat atât pozitia României pe piaţa
turistică internaţională, cât şi locul turismului în
consumul populaţiei şi în structura economiei.
5.1.Turismul intern şi internaţional al
României
 După revoluţia din anul 1989, au fost abrogate
anumite legi care au avut consecinţe negative
asupra turismului, de exemplu legea care
interzicea românilor să găzduiască turiştii
străini în casele proprii.
 După anul 1989, sosirile turiştilor internaţionali
au crescut la 1.6 milioane, deşi doar jumătate
din ei vizitau ţara în scop turistic, iar cealaltă
jumătate era formată din ziarişti, reporteri şi
reprezentanţi ai organizaţiilor de caritate.
5.1.Turismul intern şi internaţional al
României
 România a încercat să să încurajeze dezvoltarea
turismului la începutul anilor 1990, prin utilizarea
unui slogan care avea ca scop atragereacât mai
multor turişti: „come as a tourist, leave as a friend"
{„vino turist, pleacă prieten"), dar România mai
trebuia să-şi actualizeze facilităţile turistice şi să
administreze mai bine produsele turistice pe care
încearcă să le promoveze.
5.1.Turismul intern si internaţional al
României
 În 1993, Guvernul României iniţiază o reformă
a programului de dezvoltare a turismului.
Ordonanţa Guvernamentală nr. 62, care a
devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994,
stabileşte planul pentru dezvoltarea naţională a
turismului rural, în special pentru regiunile
montane, Delta Dunării şi Marea Neagră. Tot
atunci, Ministerul Turismului promovează
propria opinie privind turismul rural, aceea că
acesta reprezintă pentru România cea mai
atractivă „ofertă turistică" posibilă.
5.1.Turismul intern si internaţional al
României
 În momentul de faţă, România este pe punctul
de a deveni o destinaţie turistică importantă,
dar înainte de toate va trebui să-şi estompeze
anumite minusuri care nu îi conferă o poziţie
concurenţială pe piaţa internaţională turistică.
 Aceasta s-a datorat unui program de
dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi
datorită perioadei de recesiune cu care
România s-a confruntat după perioada
comunismului.
5.1.Turismul intern si internaţional al
României
 Din punctul de vedere al turiştilor străini,
România se află în momentul de faţă într-o
conjunctură favorabilă, dar din cauza lipsei
unei bune strategii nu este posibilă
valorificarea avantajului competitiv pe care ţara
noastră îl deţine. România este o ţara
europeană sigură şi riscul asumat de turişti
este foarte mic.
5.1.Turismul intern şi internaţional al
României
 Va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului
care să aibă efecte durabile şi sigure.
 Au fost făcute anumite eforturi de promovare a
turismului, dar nu suficiente, în ciuda faptului că
sosirile turiştilor pe teritoriul românesc au crescut în
fiecare an.
 Totuşi, România nu are destulă capacitate de cazare
turistică nici măcar pentru turismul domestic, ceea ce
va afecta numărul turiştilor internaţionali care vor să
viziteze România
5.1.Turismul intern şi internaţional al
României
 Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB
(29.583,1 bilioane lei) în 2004 şi se aşteaptă să
crească la 88.067,6 bilioane lei până în 2014.
Contribuţia serviciilor turistice la economia ţării
va creşte de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014.
5.1.Turismul intern şi internaţional al
României
 Turismul personal al României este estimat la
72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mii) sau 4,2%
din totalul consumului individual în anul 2004.
 Până în 2014 acesta ar trebui să ajungă la
nivelul de 217.304 bilioane lei. Turismul în
scop de afaceri este estimat la 19.967,1
bilioane lei (US$555,3 mii) în anul 2004, cifră
ce va creşte la 58.787,0 bilioane lei (US$934,1
mii).
5.2. România ca destinaţie turistică –
analiza s.W.O.T.
 1. Puncte forte
 Punctele forte ţin în primul rând de capacitatea de
organizare a ţării, de resursele de care dispune şi sunt
o caracteristică a mediului intern. Cea mai bună
soluţie de promovare este susţinerea punctelor forte şi
diminuarea punctelor slabe.
 După o analiză a resurselor turistice româneşti, se
constată că principalele puncte tari sunt următoarele:
potenţialul natural, potenţialul antropic, dezvoltarea şi
diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie,
posibilitatea de a crea noi produse turistice, potenţialul
balnear.
5.2. România ca destinaţie turistică –
analiza s.W.O.T.
 2. Puncte slabe
 Ca puncte slabe pot fi considerate:
 Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turiştilor se face
simţită mai ales în zonele rurale. Dacă în marile oraşe
ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a timpului
liber: cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri de
sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii la
obiective din zonă, în oraşele mai mici sau staţiunile
turistice, aceste servicii se regăsesc doar parţial.
 Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel
european reprezintă unul dintre punctele slabe ale
României.
5.2. România ca destinaţie turistică –
analiza s.W.O.T.
 3. Oportunităţi
 Oportunităţile şi ameninţările, ţinând mai mult de
mediul extern al ţării nu pot fi decât anticipate şi
susţinute sau prevenite prin măsuri de natură să
maximizeze efectele benefice şi să minimizeze
rezultatele negative. Se impune desfăşurarea unei
analize permanente a evoluţiilor economice, sociale şi
politice din pieţele ţintă pentru a observa schimbările
care apar, schimbări care pot influenţa pozitiv sau
negativ activitatea turistică internaţional-receptoare a
României.
 Prin poziţia geopolitică pe care o deţine în cadrul
continentului, România beneficiază de un mare avantaj
faţă de ţările concurente.
5.2. România ca destinaţie turistică –
analiza s.W.O.T.
 Ameninţări
 Creşterea preţului petrolului pe plan internaţional va avea efecte
negative şi asupra fluxurilor turistice, prin creşterea preţului la
biletele de avion datorită ponderii ridicate a costurilor legate de
combustibil în totalul costurilor de operare a unei companii aeriene.
Preţul petrolului influenţează şi situaţia economică a ţărilor
emiţătoare de turişti, încetinind ritmul de creştere economică cu
efecte negative asupra consumului.
 Globalizarea poate aduce, la rândul ei, pe lângă efectele pozitive
legate de sporirea investiţiilor, creşterea numărului de locuri de
muncă şi efecte negative. Acestea din urmă se vor resimţi mai ales
în planul cultural prin deteriorarea, de dragul profiturilor mai mari, a
obiceiurilor şi a modului de viaţă tradiţional
Bibliografie
 Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului
internațional, Casa Editorială pentru Turism și Cultură Abeona,
București, 1992
 Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacţii în turismul
internaţional, Editura C.H.Beck, București, 2006
 Draica Constantin, Turismul internațional : Practici de elaborare și
distribuție a produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003
 Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Ediția a- III-
a, București, 2005
 Turcu Vasile, Morariu Daniela, Weisz Janeta, Turism
internaţional-concepte, realităţi, politici, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2003
Expresii şi concepte cheie
 Potenţialul turistic al României
 Analiza SWOT