Universitatea Al.I.

Cuza Iasi Facultatea de Geografie si Geologie

IMPACTUL MALADIILOR ASUPRA TURISMULUI INTERNATIONAL

Specializarea : Geografia Turismului An IV

IMPACTUL MALADIILOR ASUPRA TURISMULUI INTERNATIONAL

La inceputul secolului XIX calatoriile n scopuri turistice nu reprezentau decat un fenomen marginal. Cu toate acestea, cea mai veche ntrebuintare a cuvantului "turist" o datoram acelor ani. Desigur ca la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legata de caravane, de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari. Insa ntr-un secol si jumatate, datorita dezvoltarii economice si industriale a natiunilor, turismul a devenit un sector esential al activitatii economice a mai multor state. Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinte personale, turismul este o veriga premergatoare consumului final, cu efecte economice ce nu trebuie neglijate. El a pus n joc enorme sume de capital, materializate n lucrari publice, mijloace de transport, alimentatie si diverse alte servicii, ajungand n prezent sa numere mii si mii de ntreprinderi care se bucura de o foarte buna organizare, ncepand cu micile birouri de voiaj si terminand cu lanturi ntregi de hoteluri de lux. Turismul a fost si continua sa fie apreciat ca o activitate esentiala a unei natiuni, avand mari implicatii asupra tuturor celorlalte sectoare de activitate umana. Aceasta industrie atat de prezenta in zilele noastre are o multitudine de factori care ii favorizeaza dezvoltarea, insa au existat si o serie de impedimente in propagarea lui, unele care la un anumit dat nu au mai depins suta la suta de puterea umana. Secolul XX a rmas n istoria neagr nu numai prin hecatombele celor dou rzboaie mondiale i ale celor regionale, dar i prin apariia unor maladii ca SIDA, Ebola sau SARS . "Boala vacii nebune" i gripa aviar sunt doar dou dintre maladiile ce au provocat victime animale i umane, deopotriv. Modalitile de cretere a animalelor i condiiile de trai din marile aglomerri umane, apoi globalizarea comerului i a transporturilor asigur extinderea rapid pe tot Pmntul a acestor epizootii i epidemii.

Aceste hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii, bacteriile, fungi si protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic). Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime. In acest proiect voi incerca sa arat impactul celor mai severe maladii asupra turismului international. Un caz deosebit de grav, care a afectat pe plan international si intr-o proportie destul de ridicata industria turismului a fost maladia SARS.

SINDROMUL RESPIRATOR ACUT SEVER

Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) este prima epidemie mondial a secolului XXI. Cu siguran c nu va fi i ultima. Epidemia de SARS a izbucnit n 2003 n provincia chinez Guangdong i s-a extins la populaia din Asia de Sud-Est (Hong Kong, Vietnam, Singapore i Taiwan). Boala a fost transmis n alte peste 20 de ri (unde cazurile au fost sporadice), n special Canada (Toronto), prin intermediul persoanelor infectate care au cltorit n strintate folosind liniile aeriene de transport.

Conform ultimelor statisticilor date publicitii de Organizaia Mondial a Sntii, au existat aproape 9.000 de victime ale SARS, dintre care aproape 800 au fost ucise, alte 8.000 fiind doar afectate de ea. Primul a fost lovit un om de afaceri american internat la spitalul francez din Hong Kong, dup o cltorie cu avionul n Shanghai. El a dezvoltat o pneumopatie cu cauze nenelese. S-a crezut, la nceput, c este un sindrom gripal i chiar o form de SIDA supraacut. Dup cercetri de cteva luni, s-a identificat ca agent patogen aflat la originea epidemiei un virus aparinnd familiei Coronavirus. Aceste virusuri provoac diverse boli la animalele din epteluri i, uneori, forme uoare de rceal la oameni. Coronavirusul asociat SARS are o structur genetic unic, dar asemntoare celei a virusurilor izolate din carnea animalelor vndute pe piaa chinez.

Pn n prezent, nu exist un tratament specific pentru aceast boal. Cea mai afectata tara , din punct de vedere turistic, de aceasta maladie a fost China Industria turismului a fost cel mai mult afectat de SARS pentru c cele mai multe agenii de turism nu au mai avut clieni dup ce a izbucnit epidemia. Mai bine de dou luni, personalul din agentii le turism din China nu avea altceva de fcut dect s stea n birourile pustii fr s fac nimic. Numai serviciul de contabilitate lucra neobosit, napoind clienilor banii deja dai pentru cltoriile ulterior anulate. Aproape toate companiile de turism din ar s-au confruntat cu aceeai situaie, luptnd s supravieuiasc timp de peste trei luni. Dup izbucnirea epidemiei cu virusul SARS, 109 ri i regiuni nu au mai trimis turiti n China. n acelai timp, pentru a evita rspndirea SARS n toat ara, guvernul a hotrt s scurteze srbtorirea zilei de 1 Mai, de la apte la cinci zile. n lunile aprilie i mai s-au nregistrat cele mai serioase pierderi n industria turismului. Numrul turitilor n China, n luna aprilie, a fost de 5,65 milioane, cu 30% mai puin dect n anul precedent. Profiturile provenind din schimbul valutar realizat prin turism au fost de 900 milioane dolari, cu 49% mai puin. n luna mai, s-a nregistrat cea mai drastic scdere, numrul turitilor intrai n China fiind de numai 18.000, cu 93,9% mai puin n comparaie cu anul trecut.

N umarul de turisti din C hina in Aprilie 2002 si Aprilie 2003

A prilie 2002 aprilie 2003

N umarul de turisti d in C hina in M ai 2002/M ai 2003

M ai 2002 m ai 2003

Profitul realizat prin turism din schimbul valutar in China

1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 S1 Profit 2002(mil $) profit 2003(mil $)

Epidemia a avut un impact drastic i asupra vnztorilor care desfac mrfurile cu amnuntul. n timpul srbtorilor de 1 Mai cunoscute sub numele de Sptmna de Aur, profiturile din vnzrile tuturor magazinelor de pe strada Wangfujing Dajie au fost de numai 10% din cifra de afaceri realizat n anii precedeni. Cu aceleasi probleme in domeniul turistic , s-au confruntat si alte tari din Asia de Sud Est care au fost afectate de epidemia SARS : Filipine, Singapore , Thailanda. In luna iunie ,pe 24, msurile de restricie, care au fcut parte din campania de combatere a epidemiei

SARS, au fost desfiinate, dar n rile din regiunea Asia-Pacific se nregistrasera deja pierderi considerabile. Administraia Naional pentru Turism a dat publicitii o notificare prin care stabilea un nivel de calitate foarte ridicat i standardizat al serviciilor ca metod de baz n stimularea industriei turismului dup epidemia SARS. Multe agenii de turism au fcut pregtiri deosebite pentru a asigura servicii mai bune i i doreau s renceap activitatea pornind de la noi standarde. Activitatea turistic a fost reluat la Beijing treptat, dup ncetarea epidemiei. Mai nti au fost reluate excursiile pe distane mici, iar costurile acestora au fost pe msura pturilor celor mai largi ale populaiei.i pentru restaurantele din Beijing, decizia OMS de a terge oraul de pe lista zonelor posibil infectate cu SARS a fost o veste bun. Dup cteva luni de stagnare a afacerilor, si industria alimentar a fost pregtit s revin n for. Muli proprietari de restaurante au zmbit din nou vznd mesele din localul lor iari pline. La Beijing, n fiecare raion de magazin au fost afiate postere pentru a-i convinge pe clieni s nu se mai rein de la cumprturi, cum au fcut-o de attea ori pn acum. Marile magazine au organizat activiti de promovare pentru a srbtori dublul eveniment. Un alt aspect important in China a fost faptul ca , la Beijing, guvernul a oferit mprumuturi care se ridic la 6 miliarde de yuani (1,25 milioane de US $) menite s ajute pe cei din industria turismului s atrag turitii. De asemenea, s-a decis ca plata taxelor s fie amnat. n oraul Beijing s-au luat msuri pentru ca turitii s vin i s viziteze oraul. ncepnd cu 4 iunie, 1500 de turiti strini care au vizitat Beijingul au fost invitai s ia masa n Marea Sal a Poporului n fiecare vineri. La cele mai cunoscute atracii turistice biletul de intrare a fost mai ieftin pn la sfritul lunii august.

Politica de ncurajare a ajutat sectorul turismului din Beijing s ia din nou avnt dup lovitura grea suferit n timpul epidemiei de SARS. Analitii au estimat c Beijingul a suferit o pierdere de 45 de miliarde de yuani (5,4 miliarde dolari) din cauza epidemiei de SARS. Industria de turism a oraului avuse beneficii de 118,8 miliarde de yuani (14,3 miliarde de dolari)in anul trecut.

. Dupa trecerea crizei in intreaga Asie de Sud-Est au inceput campanii de relansare a turismului. Una dintre masuri a fost lansarea la 10 iunie a Proiectului Phoenix, o campanie pentru relansarea turismului n regiunea Asia - Pacific.A fost o iniiativ ambiioas menit s rezolve criza i s restabileasc ncrederea turitilor care cltoresc n aceast regiune. Proiectul Phoenix avea trei obiective: S restabileasc ncrederea turitilor; S stabileasc o singur voin unanim pentru turismul din zona Asia - Pacific; S aduc napoi spre zona Asia - Pacific oamenii de afaceri. Proiectul Phoenix a ncercat s adopte o politic de recuperare lucrnd cu mass-media din ntreaga lume i s stimuleze interesul turitilor pentru vacane n zona Asia - Pacific. Proiectul a fost finanat prin contribuii ale oficiilor naionale pentru turism, ale companiilor aeriene, hotelurilor i ageniilor de turism.

Un nou pas a fost facut la 14 iulie, cand Congresul Boao pentru Asia i Organizaia Mondial a Turismului (OMT) au organizat la Hong Kong o conferin de dou zile pe tema Relansarea turismului n Asia. Acesta a fost cel mai important eveniment pentru industria regional de turism din acea var. n timp ce fiecare ar din Asia i punea la punct propriile planuri i reglementri, autoritile afirmau c esenial este ca rile din regiune s coopereze pentru ca industria turismului s ias din acest impas. Congresul a fost o urmare a ntlnirii la nivel nalt a minitrilor rilor din regiunea AsiaPacific, ntlnire care s-a desfurat pe 19 iunie i a avut pe ordinea de zi rezolvarea crizei. La aceasta au participat minitri ai turismului i oficialiti din 27 de ri din regiunea Asia - Pacific, precum i reprezentani ai mai multor organizaii internaionale ca OMS, Asociaia Internaional de Transport Aerian (AITA), Asociaia de Turism Pacific Asia (ATPA). Oficialitile au afirmat c n ultimele trei luni au fost cu 80% mai puini cltori sosii n rile din regiune; chiar i n rile n care nu a existat o epidemie de SARS, cum este cazul 9

Cambogiei, au fost cu 40% mai puini turiti. SARS a avut urmri foarte grave asupra industriei turismului n regiunea turismului din China oficialitilor prezente la ntrunire. Tarile afectate se SARS au inceput sa ia masuri imediate pentru relansarea turismului. In Filipine la Aeroportul Internaional Manila s-a acordat o reducere de 50% la taxa de staionare a avioanelor companiilor internaionale i 10-15% pentru decolare i aterizare. Asia - Pacific mai mult chiar dect rzboiul din Irak sau atentatele cu bomb din Bali , dupa spusele ministrului

n Thailanda, ar care depinde n mare msur de industria de turism, se acord bilete de avion gratuite. Dei nu s-au nregistrat dect dou decese n perioada epidemiei de SARS (doi strini care au contractat boala pe cnd cltoreau n strintate), aceast ar a fost grav afectat de epidemie. Numrul turitilor a sczut cu 41 de procente ntre 1-21 aprilie comparativ cu aceeai perioad a anului trecut, ceea ce reprezint o pierdere major dac avem n vedere faptul c turismul reprezint 14% din PIB. Pentru a ncuraja turitii s vin n Thailanda, Thai Airways a oferit 20000 de bilete gratuite n cadrul unei campanii publicitare care au durat pn n septembrie. Aceste bilete au fost acordate prin tragere la sori de care au beneficiat pasagerii care cltoreau spre i dinspre Thailanda cu

10

companii internaionale sau prin curse interne. Responsabilii cu turismul din cadrul companiei Thai au lansat, de asemenea, proiectul Mega fam trip 2003, proiect prin care ziariti i operatori de turism sunt invitai s viziteze Tailanda n lunile iunie, iulie i august. Mai mult de 1500 de reprezentani ai ageniilor de voiaj i ziariti au participat la acest program. Turismul din aceast ar a suferit pierderi mari i autoritile au decis s acorde o compensaie pentru orice turist care s-ar mbolnvi de SARS. Thai Airways a decis s plteasc 100.000 $ oricrei persoane care s-ar mbolnvi n timpul cltoriei cu avionul.

Malaezia a apelat la vedeta de muzic pop Jay Chou pentru a fi ambasadorul turismului din aceast ar. n contextul nou creat, au existat ri care s-au concentrat asupra relansrii turismului intern. n Singapore s-au cheltuit 2 milioane de dolari n lunile mai i iunie, bani care au fost folosii pentru a finana proiectul de turism local S mergem n Singapore. Campania cuprinde o serie de activiti. Autoritile au sperat c prin acest proiect vor ctiga pn la 100 de milioane de dolari beneficiu din activiti economice directe sau indirecte. n Singapore, punctul de atracie l-au constituiet ofertele de reducere. Singapore Airlines oferea preuri atractive pentru destinaiile cele mai cutate chiar dac compania nregistra pierderi mari. Minitrii i nalii demnitari au luat cu 10% mai puin din salariu pentru a da un exemplu celorlali.

Organizaia Internaional a Muncii a avertizat asupra in acel an faptului c 6,5 milioane de oameni care lucrau n industria turismului i-au pierdut slujbele n aceasta perioada, iar alte 5 milioane de locuri de munc au fost puse sub semnul ntrebrii din cauza restriciilor de cltorie.

11

Cu timpul insa , destinatiile din regiunea Asia-Pacific s-au relansat extraordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2004, iar cel al chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2004 China a fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia.

Dei cltoriile n Asia sunt n general sigure i nu pun probleme deosebite turitilor care evit situaiile de risc, se recomand totui ncheierea unei asigurri medicale i de cltorie nainte de plecarea din ar. n Asia sunt acceptate asigurrile medicale de cltorie ncheiate n alte ri. Nu exist obligativitatea vaccinrii la intrarea n Asia de Sud-Est pentru nici un fel de boal. Turitilor care vin n aceast regiune li se recomand totui s consulte un medic nainte de a cltori, n legtur cu posibila imunizare mpotriva unor boli tropicale. Sunt relativ rspndite tuberculoza i hepatitele A i B, precum i febra dengue(Malaezia), mpotriva creia ns nu exist vaccin.

Virusul H5N1 sau Gripa aviara

O alta maladie care a afectat in mare masura industria turismului din mai multe regiuni ale globului a fost gripa aviara. I se atribuie secerarea a aproape 200 de viei omeneti, a ucis milioane de psri n ntreaga lume, cu precdere n rile asiatice. Izbucnete ciclic, fcnd victime mai ales n rndul psrilor. Nu i s-a dat de capt niciodat pn acum, n ciuda numeroaselor vaccinuri sau medicamente. Dup 2000, din cauza violenei cu care a lovit n Europa, oamenii s-au temut c se va transforma n pandemie. Popular i se spune "grip aviar".

12

Identificat n Italia, n urm cu mai bine de 100 ani, boala s-a transmis prima dat de la psri la om n anul 1997, n Hong Kong, cnd a ucis ase din cei 18 bolnavi infectai. Cele mai multe cazuri de infecie cu gripa aviar la oameni au rezultat n urma contactului direct cu psri infectate (vii sau moarte) sau n urma contactului cu suprafee contaminate cu secreii sau excreii ale psrilor bolnave. Din cauz c virusul infecteaz psrile migratoare, se poate rspndi peste tot n lume. Se pare c psrile migratoare transmit psrilor de curte formele uoare ale bolii i, n urma mutaiilor virusurilor gripale, apar la acestea forme grave de boal. Virusul H5N1 a luat vieile a 192 de oameni pn n prezent, majoritatea din Asia. Din cele 319 cazuri descoperite pn acum, 256 provin din Asia, iar dintre cei 192 de mori, 165 au fost asiatici.

13

Romnia a trecut prin experiena aviarei n octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns i n Romnia, fiind identificat n mai multe localiti. Romnia a fost prima ar european unde prezena acestui virus a fost confirmat n mod oficial. ngrijorarea cercettorilor este ca nu cumva, odat ajuns la oameni, virusul s sufere alte mutaii care s-l fac transmisibil de la om la om, declanndu-se astfel o pandemie ce ar putea ucide milioane de oameni. In ultima vreme, delta se confrunta multe probleme, gripa aviara fiind doar una dintre ele. Turismul a fost serios afectat...Gripa aviara este un subiect controversat. Acest aspect a fost speculat din plin de catre tarile vecine, ajungind pina la cele mai indepartate tirguri de turism, din Statele Unite. Rezultatul este destul de nefavorabil turismului din Delta Dunarii. Gripa aviara a pagubit turismul romanesc Descoperirea focarelor cu gripa aviara in arealul Deltei Dunarii a afectat dramatic investitiile operatorilor de turism din zona. Au fost pierderi de circa 10 milioane de euro in urma descoperirii virusului gripei aviare in Delta, pierderi care provin din cifra de afaceri nerealizata in cel de-al IV-lea trimestru al anului 2005.

14

Pagubele produse de gripa aviara pentru turism sunt greu de evaluat iar impactul publicitatii negative este simtit preponderent in zona turismului organizat, unde se inregistreaza pierderi apreciate drept uriase. In Parcul National Muntii Macinului, spre exemplu, o amenajare noua dar atractiva pentru iubitorii de natura si de ornitologi, in cazul unei singure agentii din strainatate, mai exact din Suedia, 32 de grupuri de turisti au contramandat excursiile contractate pe parcursul anului 2005 pentru perioada acelei veri, motivand existenta gripei aviare in tara noastra. Turismul jumulit de gripa aviara Faceti ceva! Opriti isteria aviara! Era apelul disperat al operatorilor de turism catre autoritati, dupa ce 8.000 de nordici au renuntat la destinatia Romania .

15

Gripa aviara i-a afectat pe operatorii din turism Criza din 2005 a avut un impact extrem de serios asupra turismului din Delta si pentru anul 2006 au fost anulate peste 80% din contractele de turism. Nici croazierele pe Dunare nu au mai fost cautate ,iar turistii straini care calatoreau pe vasele de lux de la Viena stateau foarte putin in Portul Tulcea. Acest virus a provocat o serie de scaderi drastice ale numarului de turisti si in alte tari precum: Turcia, cea mai afectata tara de H5N1, a cheltuit milioane de euro pentru calmarea spiritelor in Europa. Dupa atentatele din anul precedent, Turcia mai primeste o lovitura. Aparitia cazurilor de gripa aviara a adus pierderi mari acestei tari, deoarece numarul de turisti a scazut in 2006. Si romanii aratau reticenta pentru aceasta destinatie. Primele efecte ale epidemiei care a omorit oameni in aceasta tara s-au vazut imediat. Istanbulul era de ani de zile printre destinatiile preferate pentru shopping ale romanilor. Preturile mici din capitala Turciei erau principalul stimulent pentru cei care alegeau sa paraseasca tara in aceasta perioada, cu destinatia Istanbul. In ceea ce priveste fluxul de turisti romani catre litoralul turcesc, totul urma sa depinda de evolutia epidemiei de gripa aviara. An de an, Turcia s-a aflat in topul preferintelor romanilor ca destinatie de vacanta. Fie la Istanbul, fie la Kusadasi. Conform ANAT, dupa criza aviarei Turcia s-a situat pe locul al treilea in topul destinatiilor preferate de turistii romani, care au ales sa plece in vacanta in strainatate prin agentiile de turism, cu un procent de 10,1, fiind devansata de Grecia (27,1%) si Italia (10,6%).

Ungaria Autoritatile au confirmat prezenta virusului H5 al gripei aviare in sud-estul Ungariei. Un laborator ungar a confirmat prezenta virusului H5 al gripei aviare la pasarile de la o ferma din sudestul tarii. Si Autoritatea Veterinara din Cehia a raportat, primul caz de gripa aviara .

16

Autoritile din Rusia au anunat c au descoperit un focar de grip aviar. Virusul H5N1 a fost identificat la mai multe psri domestice, gsite moarte n trei gospodrii din regiunea Krasnodin sudul rii. Anul trecut, n Rusia, au fost depistate peste 90 de cazuri de grip aviar. Virusul nu s-a transmis ns i la om, aa cum s-a ntmplat n multe alte ri.

In Egipt numarul persoanelor care au murit de gripa aviara de la aparitia virusului H5N1 n aceasta tara, n februarie 2006 se ridica la 18. n total, au fost infectate 43 de persoane, potrivit bilantului oficial. Egiptul, care se afla pe un culoar al migratiei pasarilor, este una dintre tarile cel mai grav afectate de grupa aviara, dupa Indonezia (94 de morti), Vietnam (47), devansnd Thailanda si China (17 decese umane).Acest numar ridicat de decese se poate explica prin proximitatea dintre locurile unde sunt tinute pasarile domestice si cartierele de locuinte.

Tarile cu cele mai multe victime ale Virusului H5N1

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
fig.3

Indonezia

Vietnam

Thailanda

China

Egipt

17

In lume exista si alte maladii severe care indeparteaza turistii, facand ca industria turismului sa aiba oscilatii in functie de gradul de implicare al autoritatilor, de rapiditatea acestora in a indeparta aceste pericole, astfel incat turistii sa poata sa aiba incredere in aceste destinatii turistice. Dintre aceste maladii cele mai important ar fi :

Febra dengue
Sezonul musonic nu aduce n Asia de Sud-Est doar inundaiile i umiditatea obinuite, ci i o puternic epidemie de febr dengue. Maladia a fcut de exemplu in 2006 ,1.100 de mori n Indonezia, din 100.000 de cazuri intr-un sezon. n Myanmar s-a ajuns la 100 de mori, din 8.000 de cazuri; pentru comparaie, n ntreg sezonul trecut au existat 11.000 cazuri i 132 de victime. Chiar i n securizatul Singapore au existat trei cazuri fatale. Maladia este provocat de narul Aedes aegypti i se manifest prin febr sever, dureri de cap, frisoane i crampe musculare - posibil chiar febr hemoragic. Nu are vaccin, iar antiviralele existente nu sunt eficiente. Pentru minimizarea efectelor epidemiei, pacienii sunt reinui 3-5 zile n cas, pentru a preveni contactul cu ali nari - febra dengue nu se transmite de la om la om, ci numai prin intermediul narilor. n Bangkok, lucrtori ai Departamentului de sntate public le explic turitilor, prin megafoane, cum s se feresc, iar colegi de-ai lor mascai mprtie insecticide n fiecare colior accesibil. Autoritile sanitare cer golirea oricrui recipient cu ap sttut, pentru mpiedicarea nmulirii narilor. Cu toate msurile guvernamentale locale, OMS, estimeaz c epidemia de febr dengue din Asia privete circa 40% din populaia lumii, ntruct vremea cald, ploile masive i aglomeraiile urbane o poart din ar n ar. n mare pericol se gsete Cambodgia, unde o mare parte a populaiei triete n mahalale extrem de srace, fr acces la asisten medical adecvat.

18

Ebola, un secret pentru tiin

Oamenii de tiin fac eforturi disperate de zeci de ani s descopere originea acestei boli misterioase i fatale care face ravagii n Africa. Maladie care lovete necrutor, Ebola a fcut pn acum un numr imens de victime. Boala s-a manifestat pentru prima oar n 1976, n Yanbuku, Zair, n prezent Republica Democrat Congo, n apropierea unui ru cu numele Ebola. n numai dou luni, febra hemoragic a lovit 318 persoane, dintre care numai 38 au scpat cu via. Ea s-a manifestat de atunci n Africa Central de 14 ori i de fiecare dat cu dramatism: oamenii atini de Ebola ncep s sngereze i mor n chinuri groaznice. Epidemia dispare la fel de brusc cum a aprut, iar cei care scap i duc cu greu viaa mai departe, mai ales dac i-au vzut apropiaii stingnduse n chinuri sub ochii lor. Omul nu este ns singurul "animal" vulnerabil la aciunea virusului Ebola. Diverse alte specii de mamifere din regiunile centrale ale Africii sunt lipsite de aprare n faa acestui agent patogen extrem de virulent. Maimuele antropoide cimpanzeii si gorilele -, cele mai apropiate rude ale noastre din regnul animal, sunt, ca i oamenii, sensibile. De altfel, descoperirea unui 19

numr mare de cadavre ale acestor maimue este, de obicei, un semn care anun izbucnirea epidemiilor.

i alte specii de maimue, precum i cteva ierbivore se pot mbolnvi de Ebola. Consumarea crnii unor asemenea animale, important surs de hran pentru localnici, pare s fie una dintre cile prin care virusul se transmite.

20

Encefalita Japoneza

Encefalita Japonez (JE) este o infecie viral. Dei iniial limitat la Arhipelagul Japonez, unde s-a dezvoltat prima epidemie cunoscut ncepnd cu anul 1870, s-a rspndit de atunci i la restul Asiei. Este transmis prim mucturi de nari culex i se ntlnete n zone rurale din plantaiile de orez. Este o maladie viral grav care se poate dezvolta n mod dramatic. Cu 50,000 de cazuri raportate anual i 10-15,000 de decese, este cea mai frecvent i cea mai grav form de encefalit viral. Poate fi prevenit prin intermediul unui vaccin inactivat administrat n 3 injecii, urmat de o doz trei ani dup aceea. Encefalita japonez este provocat de un arbovirus transmis de narul culex. n zonele endemice, numai 2 pn la 3 % din nari sunt purttori ai virusului. Rezervorul animal al virusului este constituit de psri i porci slbatici.

Febra aftoas
Febra aftoas este o boal infecioas de natur viral foarte contagioas a rumegtoarelor paricopitate, suinelor, apare i la elefani, obolani i arici. Cabalinele sau omul pot fi purttori sntoi de virus. n comparaie cu ali ageni infecioi, unii cerecettori sunt de prere c este suficient un singur virus (teoretic) pentru a declana infecia, ceea ce ar explica gradul mare de contagiozitate a bolii. Febra aftoas se transmite, n general, prin contact cu secreii i excreii ale animalelor bolnave sau celor purttoare de virus (cabaline infectate), vehiculate prin haine, alimente, furaje contaminate.

21

Pentru mpiedicarea extinderii bolii se iau msuri de carantin (izolarea tutor exemplarelor suspectate de infecie), dezinfecii riguroase, sistarea importului produselor de origine animal din rile unde a fost declarat boala (declararea bolii fiind obligatorie). Omul este ferit de pericolul mbolnvirii prin consum de carne infectat, deoarece virusul este inactivat de sucul gastric, ns pagubele produse de boal n domeniul creterii animalelor sunt imense, n Europa de vest folosindu-se metoda de eradicare culling (omorrea efectivului de animale infectate). n alte ri se aplic, ca msur preventiv, vaccinarea cu un virus inactivat, folosinduse ca adjuvant hidroxidul de aluminiu. Dezavantajul acestei metode const n faptul c animalele purttoare de virus nu se mai pot deosebi prin metode serologice (determinri de anticorpi) de animalele vaccinate. Se poate spune c febra aftoas este rspndit pe tot globul, caz excepie fiind Noua Zeeland, unde pn n prezent nu au fost depistate cazuri de boal. n Australia ultimul caz a fost nregistrat n anul 1872. Situaia epizootologic (ultimul caz de infecie) pe continentul american: SUA (1929), Canada (1952) i Mexic (1954), n Europa: Norvegia (1952), Finlanda (1959), Suedia (1966), pe cnd n Africa i Asia sunt i n prezent cazuri frecvente enzootice de mbolnviri, de unde boala se poate rspndi sub form de epizotii sau panzotii. Perioade mai critice au fost ntre anii 19101912, 19191921, 19371939 i 1950 1952. n anul 2001 a izbucnit din nou o enzootie n Marea Britanie, care a determinat aparii sporadice de boal i pe continent. Abia la 12 ianuarie 2002 s-a reuit sistarea bolii, dar in august 2007 s-a semnalat un nou caz. Cazuri izolate de boal se mai semnaleaz n Africa, Asia i uneori Europa.

Marea Britanie- 2001 In cadrul epidemiei care a izbucnit in Marea Britanie in 2001, pierderile au fost enorme mai bine de sase milioane de bovine au fost incinerate, costand economia circa 17,3 miliarde de dolari.

22

Cuantificarea efectului pe care la avut aceasta boala asupra turismului este departe de a se incheia datorita faptului ca si in prezent in Marea Britanie si nu numai, se mai resimt efectele cauzate de febra aftoasa(boala vacii nebune). Vom prezenta doar cateva din efecte si impactul lor asupra turismului. 1. In doar 2 saptamani de la aparitia primului caz de imbolnavire, au inceput sa apara consecintele negative ale acestei boli. Astfel, desi boala sa raspandit neuniform pe teritoriul tarii, efectele negetive s-au resimtit peste tot, mai ales in mediu rural unde turismul a suferit enorm datorita scaderii bruste a numarului de turisti. De exemplu in regiunea Cumbria(cea mai afectata regiune), cazarile din luna martie 2001 au reprezentat doar 58% din valoarea inregistrata cu un an in urma, dar au fost cazuri cand ponderea a fost si mai mica, de 25%, in Parcul national din aceeasi regiune. In cazul celorlalte unitati, ca: cafenele, restaurante, pub-uri si alte atractii au suferit foarte mari pierderi, ajungand in unele cazuri la faliment. 2. Anularea unui mare numar de evenimente sportive a adus mari pagube in domeniul turismului. De exemplu: anularea Festivalului National de Vanatoare Cheltenham a adus pierderi de aproximativ 20 milioane lire sterline industriei turismului. 3. Nu doar turismul rural a suferit pierderi foarte mari, ci intreg sectorul turismului. Astfel in aprilie 2001, 80% din afacerile din domeniu au fost grav afectate de anularea sejururilor, iar 1 din 5 firme au avut o scadere a profitului cu 40%. Un exemplu ar fi industria calariei care a raportat o pierdere de 100 milioane lire sterline pe luna, cu peste 1800 de centre de calarie foarte afectate sau care au fost chiar inchise. 4. Inevitabil, criza a dus si la pierderea unui numar mare de locuri de munca in domeniul turismului si recreerii. S-a estimat ca peste 200.000 de locuri de munca vor fi direct afectate, iar la mijlocul lunii aprilie 1000 de locuri de munca au fost deja pierdute in Regiunea Cumbria, 18% din afacerile din Northumbria au dat faliment. La nivel national, 1 din 6 firme din domeniul turismului au dat faliment in 2001. 5. Dupa 2 luni de la inceputul crizei, in perioada Pastelui, s-a incercat o refacere a turismului. Multe atractii, ca: parcuri naturale, centre comerciale si statiunile litorale au experimentat o crestere a numarului de turisti. In ciuda acestei cresteri, zona rurala continua sa sufere in urma epidemiei, aici inregistrandu-se unh nivel foarte mic al rezervarilor. Astfel in perioada sarbatorilor de Pasti industria turismului a incasat doar o patrime din estimarile facute anterior.

23

6.

In general, nu doar turismul rural si afacerile din domeniu au avut de suferit, ci si alte

afaceri legate oarecum si de turism, cum ar fi: magazinele alimentare, fabrici de confectii, benzinarii, magazine foto, etc. S-a ajuns la concluzia ca efectele negative aparute in urma acestei boli vor disparea in mult mai mult timp decat aproxima guvernul. Conform raporturilor Comitetului de cultura, media si sport, din 2001, s-a ajuns la concluzia ca in ciuda masurilor luate de catre stat, acesta a apreciat gresit severitatea bolii si impactul acesteia asupra turismului. Dupa constientizarea pagubelor, au incercat refacerea turismului rural, prin cateva actiuni: atragerea turistilor in domeniul rural, crearea unei mai bune accesibilitati in zonele vizate si suportul financiar direct pentru firmele afectate de epidemie. Astfel au fost create pagini web de promovare, s-au creat credite speciale pentru dezvoltarea turismului, s-au alocat numeroase fonduri pentru promovarea si dezvoltarea zonelor afectate. Consiliul Turismului englez a primit de la stat 3.8 milioane lire sterline dar au alocat in total o suma de 35 milioane lire sterline, Autoritatea Britanica in Turism a primit de la stat 14.2 milioane lire sterline, dar au alocat o suma totala de 22 milioane.

24

BIBLIOGRAFIE

1.WWW.google.com 2.www.OMT.com 3. www.evenimentul.ro 4. www.medicinenet.com 5. www.thaiair.com 6. www.cnto.org

25