Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Relaţii Economice

Internaţionale
Braşov

Cursuri online
TEMA 2

TURISMUL INTERNAŢIONAL ŞI
COMERŢUL MONDIAL
Obiective
 Cunoasterea legăturii dintre turismul internaţional
şi comerţul mondial
 Identificarea ţărilor emiţătoare şi a celor
receptoare de turişti
Conţinut

2.1 Turismul internaţional şi comerţul mondial

2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial
 Prin specificul său, turismul internaţional face parte din structura
comerţului invizibil.
 Comerţul invizibil reprezintă o formă a schimburilor internaţionale,
constituită din ansamblul tranzacţiilor economice internaţionale,
care nu au ca obiect bunuri materiale.
 Aparţin de comerţul invizibil:
 Serviciile – transporturi şi telecomunicaţii internaţionale, turism
internaţional, asigurări, consulting, etc.
 Transferurile băneşti particulare – salarii, diverse venituri
 Transferurile băneşti de stat – despăgubiri, compensaţii
 Operaţiunile băneşti cu caracter necomercial – participarea la
organisme internaţionale, specializare şi studii în străinătate,
deplasări la tratative, etc.
2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial
 În funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei
ţări, turismul reprezintă un export sau un
import:
 Bunurile şi serviciile consumate de turişti pe
durata deplasării într-o ţară pot fi asimilate cu
un export pentru ţara vizitată.
 Cheltuielile efectuate de turişti pot fi considerate
de către ţara lor de reşedinţă un import.
2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial
 Balanţa de plăţi reflectă totalitatea creanţelor şi
debitelor unei ţări în relaţiile cu străinătatea, iar
influenţa turismului internaţional asupra acesteia
poate fi redată sintetic prin intermediul soldului
balanţei valutare a turismului, care, în funcţie de
natura sa – pozitivă sau negativă – poate compensa,
reduce sau agrava o balanţă de plăţi deficitară.
 Încasările şi cheltuielile din turism sunt evidenţiate în
postul “Călătorii”:
 Încredit – cheltuielile turiştilor străini în ţara primitoare –
cazare, alimentaţie, transport intern, alte servicii
 În debit – cheltuielile de aceeaşi natură făcute de
rezidenţi în străinătate
2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial
 În funcţie de semnul soldului postului
“Călătorii”, ţările lumii se împart în 2 mari
categorii:
 Ţăricu sold pozitiv – ţări receptoare de turişti –
Franţa, Spania, Italia, Austria
 Ţări cu sold negativ – ţări emiţătoare –
Germania, Japonia, UK, Olanda, Suedia
2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial

 Cea mai mare concentrare a activităţii turistice

internaţionale se înregistrează la nivelul a două
continente – Europa şi America(în special America de N)
– în procent de aproximativ 80%.
 Indirect, acest lucru indică concentrarea turismului
internaţional în ţările cele mai dezvoltate ale lumii.
 Această concentrare este explicată de puterea
economică a acestor ţări, ce oferă locuitorilor largi
posibilităţi de călătorie, de faptul că ele adăpostesc un
imens şi valoros potenţial de atracţii şi, nu în ultimul
rând, de experienţa turistică a acestor zone.
2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial
 Principalele destinatii turistice în 2010 în Europa în funcţie de
numărul de turişti sunt: 

1. Franţa (76.80 milioane)

2. Spania (52.68 milioane) 
3. Italia (43.63 million)
4. Marea Britanie (28.13 million)
5. Turcia (27.00 milioane)
6. Germania (26.88 milioane)
7. Austria (22.00 milioane)
8. Ukcraina (21.20 milioane)
9. Rusia (20.27 milioane)
10. Grecia (15.01 milioane)
2.1 Turismul internaţional şi
comerţul mondial
 Principalele destinaţii turistice în 2010 la nivel mondial în funcţie
de numărul de turişti sunt: 

1. Franţa (76.80 milioane)

2. Statele Unite (59.75 milioane)
3. China (55.67 milioane)
4. Spania (52.68 milioane) 
5. Italia (43.63 million)
6. Marea Britanie (28.13 million)
7. Turcia (27.00 milioane)
8. Germania (26.88 milioane)
9. Malaesia (24.58 milioane)
10. Mexic (22.40 milioane)
Expresii şi concepte cheie
 ţări receptoare de turişti
 ţări emiţătoare de turişti
Bibliografie
 Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului
internațional, Casa Editorială pentru Turism și Cultură Abeona,
București, 1992
 Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacţii în turismul
internaţional, Editura C.H.Beck, București, 2006
 Draica Constantin, Turismul internațional : Practici de elaborare și
distribuție a produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003
 Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Ediția a- III-
a, București, 2005
 Turcu Vasile, Morariu Daniela, Weisz Janeta, Turism
internaţional-concepte, realităţi, politici, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2003