Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Analiza critica asupra domeniului de activitate a unui ghid turistic Expresia to guide, cu sensul a indruma inseamna a arata ceva cuiva , a conduce pe cineva spre o anumita destinatie, dar mai inseamna si a organiza si directiona cursul evenimentelor. Gidul trebuie sa asigure turistilor serviciile solicitate la nivelul lor cantitativ si calitativ, intrucat ghidul este singura persoana cunoscuta de catre turisti, acesta trebuie sa fie un factor mediator intre cerere si oferta si sa faca in asa fel incat la finalul programului turistic sa poata observa nemijlocit satisfactia turistilor ca au avut o vacanta de neuitat si au vazut si aflat lucruri noi si interesante. Activitatea de ghid de turism poate fi exercitata fie ca activitate de baza, fie ca activitate complementara desfasurata in timpul liber, numai de catre ghizii detinatori ai Certificatului si legitimatiei de ghid. Asectele negative constatate, privind abateri ale ghizilor de turism in ceea ce priveste comportamentul cu turistii si realizarea programelor si a actiunilor incredintate sunt evidentiate pentru fiecare ghid de turism in parte. Un ghid trebuie sa fie cinstit, onest, coerct, loial si constiincios, trebuie sa faca fata la toata complexitatea obligatiilor sale fata de firma turistica care la angajat si fata de turisti, munca sa ii solicita toata atentia fara a-i da dreptul sa comita neglijente. Cunostintele teoretice trebuie trecute prin filtrul gandirii, spuse la locul si timpul potrivit, cu maiestria specific profesionala, astfel incat sa satisfaca interesul turistilor. Ghidul trebuie sa fie sociabil, intampinarea turistilor este una din sarcinile cele mai importante ale ghidului, astfel ca in cel mai scurt timp sa se instaleze intre turisti si ghid relatii de incredere si cooperare. Pregatirea unui ghid de turism este un proces complex, ce necesita luarea in consideratie a nenumarate elemente apartinand unor variate domenii, pornind de la metodologia prezentarii unui obiectiv sau a unui itinerar turistic, rolul ghidului in realizarea animatiei pe parcursul actiunilor turistice. O pregatire proprie consta in integrarea comportamentala optima a acelor insusiri ale ghidului care il pot determina pe orice turist ce l-a insotit sa exclame cu nostalgie peste ani : a fost cea mai frumoasa calatorie din viata mea. Toti cei care calatoresc spre noi destinatii, din motive ca nu cunosc regiunile , au nevoie de o persoana pusa la dispozitie de catre agentia de turism, care sa-i insoteasca in locurile necunoscute, sa le furnizeze informatii si sa le prezinte obiectivele de interes din regiunea respectiva.Un alt motiv pentru care turistii aleg un ghid este faptul ca prin acest lucru fac economie de timp si de bani, avand un program bine stabilit acestia recupereaza timpul care l-ar fi pierdut cu organizarea, cu traficul si in unele cazuri cu traducerea dintr-o limba in alta, un alt motiv ar fi confortul propriu si personal care au nevoie de ajutorul unui ghid care sa ii elibereze de grijile organizarii excursiei. Deosebim urmatoarele categorii de ghizi: Ghid local, este ghidul care acorda asistenta turistica pe plan local (obiective turistice locale) Ghid national este ghidul care asigura asistenta turistica pentru turistii romani si straini in actiunile turistice organizate in tara si strainatate Ghidul specializat este ghidul care asigura asistenta turistica pentru anumite segmente ale serviciilor turistice, respectiv: ghidul de munte (pentru drumetii si excrusii in zona montana, ghidul sprotiv in practicarea diferitelor discipline sportive de catre turisti pe timpu sejurului, ghidul supraveghetor pentru supravegherea copiilor in varsta pana la 7 ani, ghidul de animatie, pentru organizarea activitatilor de agrement pe perioada sejurului, ghidul de arta, pentru organizarea si prezentarea unor opere de arta, etc. Inainte de a crea orice program pentru turisti , un agent de turism trebuie sa cunoasca locurile, regiunea si atrcatiile pentru a porni la drum in conturarea acelui produs turistic. Ghidul trebuie sa aiba cunostinte de geografie turistica pentru o buna orientare in teren si pentru cunoasterea numeroaselor posibilitati de trasee turistice, cunostinte de geografie regionala si peisagistica pentru o vedere in ansamblu si pentru cunoasterea unor detalii despre obiectivele naturale, cunostinte de cartografie pentru citirea hartilor, cunostinte de geografie culturala pentru a cunoaste obiceiurile si

traditiile locurilor pe care le viziteaza alaturi de grupul de turisti. Pentru a fi o buna calauza, trebuie sa cunosti drumul pe care mergi. Anunt Compania: Fortuna Travel, angajeaza in departamentul turism, tip job: sezonier, nivel cariera: student/entry-Level/primii 3 ani experienta, fara studii spu/necalificat. Candidatul ideal: Candidatul trebuie sa cunoasca la perfectiune limba franceza vorbita, sa fie comunicativ si flexibil. Responsabilitati/beneficii: Agentia Turistica Fortuna Travel , are nevoie de ghizi turistici pentru turistii francezi, in Croatia si Slovenia pentru sezonul 2005 (01/04 31.10. 2005) Candidatii care vori fi alesi, vor lucra 3saptamani/luna ( pe tot parcursul sezonului cazarea si masa sunt asigurate de catre agentie). Plata zilnica este de 30 Euro. Majoritatea anunturilor care ofera pozitii de ghid turistic ofera o serie de facilitati foarte convenabile cum ar fi cazarea si masa asigurate pe tot parcursul sezonului. In anuntul de mai sus pe langa facilitatile oferite privind cazarea si masa, conditiile de munca, programul de lucru 3 sapt/luna, este foarte optim, avand o sapt pe luna libera pentru confortul personal, in ceea ce priveste salarizarea este foarte buna, 30/euro/zi, rezulta 630euro/3 saptamani, in concluzie este un mediu de lucru placut cu multe facilitati si gratuitati, si o salarizare buna. Oferta de lucru este cel mai probabil convenabila in special tinerilor, sau persoanelor care nu prezinta obligatii. Insa nu toate anunturile care ofera pozitii de ghid turistic ofera si o salarizare la fel de buna, iar conditiile de munca nu sunt specificate in detaliu in multe anunturi.

2. Fisa de prezentare a municipiului Bacau Bacau, supranumit orasul lui Bacovia, resedinta si totodata cel mai mare oras din judetul Bacau. Este situat pe raul Bistrita, suprafata municipiului este de 43 kmp, iar populatia este de 177.087 de locuitori . Orasul este traversat de drumurile europene E85 si E574 ce fac legatura cu Bucurestiul, cu nordul tarii si cu Transilvania. Bacaul dispune de un aeroport international ce asigura curse regulate catre diferite destinatii nationale si europene. Municipiul Bacau se afla in zona de Nord Est a judetului Bacau, situat pe coordonatele de 46gr si 35min latitudine nordica si 26gr si 55 min longitudine estica, este la 302 km distanta fata de Bucuresti si 400 km de portul Constanta, distanta fata de principalele tari vecine este de 180 km fata de Republica Moldova si 210 km fata de Ucraina. Se afla la confluenta raurilor Siret si Bistrita, are o suprafata de 41kmp. Din punct de vedere administrativ se invecineaza cu comunele Hemeiusi si Saucesti, in Nord, cu comuna Letea Veche, in est , la sud cu comunele Luizi-Calugara, Magura si Margineni. Inca din Evul Mediu Bacaul a devenit un important nod de intersectie a principalelor artere comerciale din partea central vestica a Moldovei. Primele urme de locuire in orasul Bacau dateaza din epoca paleolitica, acestora adaugandu-li-se cele din epoca mezolitica si cea neolitica. Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat in Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata intre spatarul Raducanu cu razestii satului Bratila, din tinutul Bacaului. In acest sens, maresalul Antonescu a ordona efectuarea lucrarilor pentru romanizarea nomenclaturii localitatilor din Romania, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de origine maghiara, cu una romanieasca, Gura Bistritei. Mentionarea orasului pe un act

oficial dateaza inca din 1399. In arhivele Vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si in alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi delegata a Institutului de Cultura Italiana, la inceputul secolului XX- marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar in Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, avand in vedere ca la doar cativa kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar in alte localitati din imprejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucur ce atesta popularea acestei zone de mii de ani. Desi prima arestare documentara o gasim in privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6.10.1408), originea orasului se pierde in negura timpului. Cert este ca la sfarsitul secolului al XIV-lea, Bacaul era o asezare urbana bine inchegata, una din cele mai prospere din sudul Moldovei, avand importante atributii militare si comerciale. In privinta inceputurilor targului lipsesc datele sigure. Sunt mai multe legende, una dintre ele explicand atat fundatiunea originala a targului, cat si numele de Bacau. Originea oiconimului Bacau este pusa pe seama termenului maghiar bako, ipoteza sustinuta si de Iorgu Iordan: bako calau, natang, neghiob. Respingand provenienta maghiara a termenului, Hasdeu inclina catre o etimologie turanica iar Nicolae Iorga, pentru una slava: stra-slavul bac = zimbru, taur, bour. Primele urme de locuire dateaza din paleolitic, acestora adaugandu-li-se cele din mezolitic si neolitic. In intravilan au fost identificate cateva vetre de locuire: in zona Curtii Domnesti, liceul Gh. Vranceanu, strada Ion Luca, nuclee ale viitorului oras, principalele centre polarizatoare pe tot parcursul secolelor IX - XVII/XVIII. Abia la sfarsitul secolului al XVIIIlea, Bacaul incepe sa fie mentionat pe harti, informatiile privind pozitia si evolutia sa teritoriala devenind mai clare. Datorita cresterii demografice dar si economice, Bacaul este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. Incepand cu 1948, municipiul intra intr-o noua perioada de transformari urbanistice. Bacaul este considerat a fi oras al drumului de comert, sprijinit de vaduri, ce a luat fiinta intr-un loc central cu largi posibilitati de dezvoltare. Acest targ vestit prin bogatia poamelor si produselor sale, Bacaul devine un orasel. Considerat de marii ganditori ai vremii tinutul cel mai frumos si cel mai locuit din toata Moldova, cu poame de tot felul, vrednice a fi servite pe masa oricarui om de seama. Pozitia sa a atras comercianti lipoveni, hotniceni, ungureni, ba chiar o colonie de evrei. Conform analizei domeniilor de activitate, profilul economic in prezent al municipiului Bacau este de tip secundar-tertiar. Municipiul Bacau este un oras de rang I, cu un puternic potential polarizator, pol de dezvoltare regionala. Sectoru comercial este bine dezvoltat, zona metropolitana Bacau este un pol important de dezvoltare in Moldova, astfel orasul este un important centru economic datorita pozitie sale geografice si totodata un important centru cultural.

Harta municipiului Bacau

Fisa de self-guiding a municipiului Bacau Municipiul Bacau nu este un mare centru turistic, dar principalele puncte ale vizitei sunt:

Resedinta a lui Alexandru, fiu al lui Stefan cel Mare, in perioada 1481-1496, curtea domneasca de la Bacau a reprezentat in aceasta perioada centrul administrativ, de control si de organizare al Tarii de Jos. Caracterul itinerant al domniilor a determinat in Moldova, la fel ca in Tara Romaneasca, aparitia unor curti domnesti temporare. Aici poposea domnul in anumite imprejurari politice sau pentru a participa la judecati. Unele dintre aceste curti au servit si drept resedinta a fiului desemnat a urma la tron. Documentele timpului nu ofera nici descrieri ale Curtii domnesti, nici nu stabilesc momentul constituirii ei, ori pe cel in care a fost distrusa. Se presupune ca, Casa domneasca a fost descoperita in urma primei campanii de sapaturi, iar urmele de civilizatie materiala au dus la concluzia ca edificiul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la exterior de 17,90 X 8,50 m. Din intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi. Incaperea mare are patru stalpi dispusi pe axul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de bolta. Dintre acestia, doi sunt de sine-statatori, sectionand perimetrul camerei, iar ceilalti doi sunt adosati peretilor ce descriu latura mica.

Parcul Cancicov se intinde pe o suprafata de 25 hectare. Aici se gasesc busturile ale marilor personalitati romani precum: Ion Creanga, Mihai Eminescu, Costache Negri, A. Russo, Mihai Kogalniceanu, M. Cancicov, C. Pintea si multi altii.

Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Ion Borcea este situat in parcul Cancicov, unde se afla si noul sediu al bibilotecii. Aici pot fi admirate diverse plante ornamentale, asezate in jurul unui mic bazin care este alimentat cu apa care curge pe un perete de pietre. Odata intrat in interiorul muzeului trebuie urcate treptele spiralei pana la ultimul etaj unde se afla o sala in care sunt expuse cateva pasari impaiate, fluturi si ceva gandaci. A fost deschis publicului pe 1 ianuarie 1959 sub numele Muzeul Regional Bacau. Prima expoztie permanenta a fost vernisata la 31 oct. 1966 in cladirea de pe Karl Marx nr 2 iar din 1969 a fost infiintat Muzeul de Stiintele Naturii. Incepand cu 7 iunie 1993 institutia poarta numele de Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Ion Borcea. Edificii religioase:

A fost ridicata in memoria Mariei de Mangop, de Alexandrel Voda si ruinele curtii Domnesti sunt o marturie a epocii lui Stefan cel Mare. Monument istoric medieval, a fost construita intre 1490-1491 la initiativa fiului lui Stefan cel Mare - Alexandru (Alexandrel Voievod). Ruinele au fost amenajate muzeistic in 1973 si sunt o dovada vie a maiestriei constructorilor moldoveni ai secolului al XV-lea.

Biserica Sfantul Ioan. A fost inaltata intre 1802 si 1812, se presupune de catre Ioan Mocanu si preotul Ioan Moisa. Pictura sa interioara reprezinta stilul bizantin si a fost realizat in doua etape, 1922-1931 si 1969-1970. In primele decenii ale secolului XIX, cand inca nu aparusera scolile publice, preotii acestei biserici ii invatau pe copiii de targoveti sa scrie si sa citeasca. Case si conace:

Casa memoriala Nicu Enea este o casa construita la inceputul sec. Al XX-lea, in care a trait si a lucrat pictorul bacauan Nicu Enea. Ea a fost donata de sotia acestuia pentru a deveni muzeu, fiind redeschisa publicului pe 27 mai 2005. Colectia cuprinde obiecte personale, fotografii, corespondenta, 60 de lucrari de pictura si grafica semnate de Nicu Enea. Expozitia prezinta o parte importanta a operei pictorului bacauan, elev al lui Camil Ressu, precum si ale pictorilor Jean Al. Steriadi, Nicolae Tonitza si altii.

Casa memoriala George Bacovia. Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971. In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al sec. XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului. In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii reprezentative manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu. Statuia lui George Bacovia, este situata pe strada Marasesti, a fost dezvelita in anul 1971, este opera a sculptorului Constantin Popovici, realizata din bronz, il reprezinta pe neosimbolistul bacauan in picioare, cu capul plecat, descult, fara straie pe el, zgribulit de frig, suprinde perfect esenta stilului bacovian. Cladiri culturale

Biblioteca Judeteana Costache Sturdza . A fost infiintata in anul 1893, vechiul sau sediu fiind intr-o cladire de patrimoniu din strada Ionita Sandu Sturdza nr 1. Numele bibliotecii aminteste de primarul Gheorghe Sturdza, fiul beizadelei Costache Sturdza si nepot al domnitorului Ionita Sandu Sturdza care, prin intermediul societatii Cultura, a daruit 948 de volume. Biblioteca a fost inaugurata in 27 iunie 1893, a functionat la inceput in localul Primariei, construit in 1850. Catedralei Ortodoxe Inaltarea Domnului In ceea ce priveste constructia, piatra de temelie a acesteia a fost pusa in 1991, de catre PS Episcop Ioachim Vasluianul, ierarh care isi doarme somnul de veci intr-una din criptele special amenajate la demisolul catedralei. Construita intr-un stil ce cuprinde elemente specifice arhitecturii bizantine si arhitecturii stefaniene, catedrala se ridica in centrul Bacaului, are ziduri de beton ce ating in anumite tronsoane o grosime de un metru, cupola din naos are o deschidere de 24 de metri.

In mod spectaculos se poate vedea panorama municipiului Bacau din Catedrala Ortodoxa Inaltarea Domnului

Monumente si statui

Statuia lui Stefan cel Mare este amplasata in fata Catedralei Ortodoxe Inaltarea Domnului din municipiul Bacau, judetul Bacau si este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale orasului. Ridicarea Statuiii lui Stefan Cel Mare s-a facut cu contributia cetatenilor orasului.

Traseu de o zi cu autocarul pentru o clasa de elevi de 12 ani.

Harta cu traseul marcat (Zalau-Oradea ) Plecarea cu un grup de 30 de elevi de clasa a VI a, insotiti de doamna diriginta si de doamna profesoara de istorie, se va face la ora 7:00 dimineata din orasul Zalau, din curtea scolii. Traseul Zalau-Oradea va avea ca prim obiectiv localitatea Moigrad . Localitatea Moigrad, satul este situat la aproximativ 10 km de orasul Zalau, se va ajunge in jurul orei 7:15, aici se vor vizita urmatoarele : Obiective turistice :

1. Porolissum a fost un oras roman din Dacia. Situl este unul dintre cele mai mari si mai bine pastrate din Roamania, se gaseste pe Magura Pomat de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, Cetatea Porolissum din Moigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (pe Dealul Pomat), era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia. Langa el s-a dezvoltat o asezarea care ulterior a devenit municipiu, devenind capitala Daciei Porolissensium. Durata maxima a vizitei va fi 30 de minute. Se va pleca din Moigrad la 7:50 . Urmatoarea oprire va fi in orasul Silmeul Silvaniei situat la o distanta de 29 km fata de

municipiul Zalau, se va ajunge aici in jurul orei 8:25. Timpul petrecut aici va fi destinat vizitarii urmatoarelor Obiective turistice :

2. Ruineler cetatii Bathory. Cetatea Bathory (sec XVI) care este de fapt un castel ce a fost locuit. Este alcatuit din doua incaperi fortificate, adica intarite, construite in doua etape. Aflat azi in ruina castelul a mai pastrat doar pavilionul portii. Se mai pastreaza deasemnea doua turnuri, un bastion adica o fortificatie construita de obicei la colturile cetatii, si o parte din zidurile de aparare. Cetatea exista in anul 1532, fiind locuita de familia nobiliara Bathorestilor. Cetatea a suferit de-a lungul timpului numeroase atacuri si distrugeri din partea turicilor si tatarilor, cetatea a fost marcata de atacul din 1774. Durata sederii in Silmeul Silvaniei va fi de maxim 1h 30 min, astfel se pleca de aici la ora 10:00 in drum spre Oradea. In municipiul oradea se va ajunge in jurul orei 11:30 , 2h se face pauza de masa, in care intr-un grup organizat vor servii masa intr-un local fiecare. Turul va include in vizita urmatoarele : Obiective turistice Primul popas va fi la primarie, unde din turnul primariei se va vedea panorama centrului municipiului Oradea

Dupa popasul la primarie copii vor veni in piata Unirii unde vor admira statuia lui Mihai Viteazul si Palatul Vulturul Negru.

6. Palatul Vulturul Negru reprezinta cea mai importanta cladire a stilului sau din Oradea, in cladire se gaseau la momentul deschiderii, cazino, hotel, birouri, restaurant, astazi in cladire functioneaza un hotel, un cinematograf, cluburi cateva magazine si o banca. Pe locul acestei cladiri, s-a aflat palatul Arborele Verde, care dispunea de o sala ce gazduia manifestarile culturale si politice.( Durata popasului 30min.)

9. Casa Deutsch. Cladirea monument istoric, a Palatului K.I.Deutsch, a fost construita intre anii 1904-1906, in stil secession la fel ca si Palatul Moskovits. Palatul a fost ridicat avand partea din fata cu multe ferestre. Pe locul acestei cladiri pe la mijlocului veacului se afla o pravalie oarecare, cu un singur nivel , in 1877, localul a fost preluat de un comerciant ingenios care a deschis aici un magazin de sticlarie si portelanuri. Suprafetele mari ale partii din fata acoperite cu sticla, sugereaza inca destinatia initiala. Ulterior magazinul si-a schimbat profilul ajungand in cele din urma sa adaposteasca un magazin cu articole pentru copii de prin 1960 pana in 1990 purtand sugestiv numele de Gulliver. (Durata vizitei 35 min)

5. Cetatea Oradea este dintre putinele cetati utilizate si in prezent. Se spune despre cetate ca nu putea fi cucerita. Santul cu apa al cetatii era umplut in caz de atac cu apa termala din paraul Peta, in prezent in interiorul cetatii fiinteaza Facultatea de Arte Vizuale a Universitatii din Oradea. Existau cinci bastioane( fotificatii) prevazute cu tunuri, care erau acoperite cu paturi de culoare rosie. Avand forma unui triunghi bastioanele aveau cupole din piatra folosite ca puncte de observare. (Durata vizitei 1 h) Traseul va traversa raul Crisul Repede care strabate municipiul Oradea, Criul Repede (ung.
Sebes-Krs) este un ru ce izvorete in Nord-Estul Mun ilor Apuseni (Muntii Gilului), traverseaz depresiunea Huedin, trectoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Cmpia de Vest, strbate oraele Huedin iCiucea, jude ul Cluj, Aled i Oradea, jude ul Bihor i se vars n Tisa pe teritoriul Ungariei.

De partea cealalta a raului copii vor vizita : Bazarul

Construc ia bazarului a nceput odat cu cea a teatrului, n 1899. Casele din pia a teatrului trebuiau drmate, dar i bazarul, deja existent, trebuia lrgit i deplasat n a a fel nct noua construc ie a teatrului s aib un ct mai bun amplasament. Aici a func ionat primul cinematograf, teatrul Edison, care avea aranjate fotoliile n amfiteatru, i un bufet englezesc. Acum dup mai bine de 100 de ani situ ia pare pu in schimbat. Aceast cldire adposte te magazine, agen ia C.F.R. Oradea, restaurantul Irish Pub, iar in pasajul dintre Pia a Teatrului de strada Republicii, sunt vnzatorii de cr i.n centru, pasajul pietonal, este dominat de un timpan foarte decorat, n partea lui superioar mai pstrnd nc emblema ora ului. Copii vor avea pauza de 1 h in care vor face cumparaturi etc.

8. Palatul Moskovits. Acesta prezinta carateristicile stilului secession german, cladirea are un parter inalt si doua etaje , structura este rezistenta a Palatului Moskovits cu placi de beton armat . Palatul a fost construit in anul 1905, de fratii Jozsef si Laszlo Vago.La parter se afla magazine si restaurante. (Durata 15 min) 7. Muzeul Tarii Crisurilor. Muzeul isi are sediul in fostul Palat Episcopal, monument de arhitectura, in stil baroc, construit in 1762, cuprinde sectii de istorie, arta populara, stiintele naturii, muzee memoriale, laboratoare de restaurare: pictura, metal, textile, ceramica, os, piele si obiecte etnografice, unde se restaureaza obiectele foarte vechi de muzeu. Biblioteca muzeului detine 30.000

de volume.(Durata vizitei 50 min ).

Dupa ce copii au invatat destul despre toate cetatile si alte obiective vor fi absolut incantati de urmatorul popas la :

10. Gradina zoologica. Aceasta dateaza din anul 1960, an in care au fost aduse aici primele animale , dar pentru publicul larg a fost deschisa abia in 1962. Se intinde pe o suprafata destul de mica si are peste 700 de specii de animale si pasari. Ca marime este una dintre cele mai mici Gradini Zoologice din tara, desi numarul de animale pare destul de mare. Are unmediu dintre cele mai propice, fiind situata sub un pod vegetal, format din peste 40 de specii de pomi. (Durata vizitei 1 h) In jurul orei 17:30 copii si insotitorii grupului vor avea un popas pentru o gustare la Restaurant Aurabeta, inainte de a porni in drumul spre Zalau. ( Durata popas 1 h). In jurul orei 19:00 vor pornii inspre Zalau, durata drumului va fi aproximativ 2 h, la 21:00 vor fi asteptati sa soseasca inapoi in Zalau. Prezentarea audio a unui monument de arhitectura rurala traditionala Gospodarie traditionala din Capalnas

Satul Capalnas se afla situat in zona de contact a Podisului Lipovei cu Valea Muresului, localitatea este atestata documentar in anul 1369. Satul a avut o istorie tumultuoasa, in perioada medievala aici a fost centru districtului Capalna din care faceau parte o serie de sate din Valea Muresului si din zona Faget. Gospodaria din Capalnas se compune din mai multe constructii cu destinatii clare, adica din casa pentru locuit, sura cu grajd si cotet pentru porc si gaini. Casa de locuit, provine de la sfarsitul al XVIII-lea inceputul secolului al XIX-lea, este bicelulara, cu prispa partiala pe lungimea tindei. Aceasta forma arhaica a locuintei se mai intalneste in nordul Olteniei, in Muntenia, in sud-vestul Moldovei si in zona Muntilor Apuseni. Prispa partiala este specifica doar constructiilor din lemn. Soclul casei este construit din piatra, peretii sunt din lemn de stejar, acoperisul original din paie asezate cu furca si calcate, el a fost locuit dupa 1990 cu sindrila. Casa de locuit se compune din tinda si camera de locuit. In tinda se gaseste o vatra libera inaltata, deasupra careia se gaseste un horn facut din potici lipit cu lut. La baza hornului gasim civiguri de care se agata caldarea. Tot pe vatra printr-un orificiu in peretele despartitor se alimenta o soba oarba de pamant si nuiele de forma primatica. Peretii din stejar cioplit pe patru fete se incheie la colturi cu cheutori romanesti, aparenti la exterior ca si lemnul de stejar, doar in interior lipiti cu pamant. Ferestrele sunt mici si cu obloane de lemn. Stalpii ce sustin prispa sunt sculptati pe mijloc cu motiv sferoidal. Pe grinda principala a camerei de locuit gasim patru rozete solare incizate cu scop apotropaic si excatologic.

Sura cu grajd este o construcite arhaica ce cumuleaza sura si grajdul sub aceleasi acoperis. Constructia a fost ridicata pe un soclu scund din piatra, avand peretii din lemn de fag si cu acoperisul din paie cladite cu furca si calcate, care de asemenea a fost inlocuit cu sindrila. Anexa are planul dreptunghiular si cuprinde doua compartimente : in fata sura propriu -zisa in care se depozitau uneltele agricole si carul, iar in spate grajdul este podit cu palanci groase de fag despicat cu toporul. Anexa are doua usi, una dinspre curtea gospodariei si o alta in spate spre gradina. Cotetul de porci e o constructie modesta cu plan dreptunghiular compartimentata in doua

incaperi cu intrari independente. Soclul e din piatra de cariera, peretii din barne rotunde de stejar incheiati la colturi in cheutori romanesti. Peretii sunt lipiti la exterior cu doua starturi de pamant amestecat cu pleava spoiti cu var. Acoperisul este din tigla solzi fiind pastrat de la constructia aflata in situ.