Cuprins:

Argument
1

Cap 1 Factorii naturali de cura

1.1. Resursele naturale de clima ale Romniei 1.2. Clima 1.3. Apele minerale 1.4. Apele minerale imbuteliate 1.5. Lacurile de interes terapeutic 1.6. Namolurile terapeutice 1.7. Factorii terapeutici ai litoralului Marii Negre 1.8. Gazele terapeutice

Cap 2 Perspectivele turismului balnear in Romania

2.1. Factorii nationali de cura

Cap 3Factorii naturali de cura balneara

3.1. Apele minerale 3.2. Apele termominerale

Cap 4 Potentialul turistic al turismul balnear

4.1. Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din Romania 4.2. Statiunile turistice si rolul lor in dezvoltarea activitatii de turism Anexe

Argument

Turismul balnear in Romnia nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale,ci i celor care vor sa se relaxeze sa i regseasca vitalitatea i o buna conditie fizic,mental si spiritual. Datorit acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale i umane,cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestrii unor servicii turistice si medicale de o factur complex i de un nalt nivel calitativ,chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viat i a starii de sntate a populatiei. In vederea fundamentrii unor directii de dezvoltare a turismului balnear,in perspectiva integrrii europene,am efectuat in acest capitol o analiz a pozitiei statiunilor belneare din Romania pe baza indicelui de atractivitate, factorilor naturalide cura si a indicatiilor terapeutice,urmat de prezentarea modificarilor structurale ale ofertei balneoturistice romanesti si necesitatea protectiei mediului in arealul staiunilor balneare. Evaluarea industriei turistice romanesti indic faptul ca turismul poate deveni una dintre industriile de export puternice ale Romniei, care v-a concura efectiv cu alte ari. Resursele turistice naturale ale Romniei,care o situeaza prin bogtie si varietate,printre rile cele mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse in valoare datorita, de pe o parte, acumularilor semnificative din ultimii ani inregistrate in procesul de reform, care vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei nationale, i pe de alta parte, datorita modernizrilor si noilor dotri pe care le-a cunoscut infrastructura turistic si care au efecte benefice asupra calitatii serviciilor oferite. In mai multe zone ale arii,recunoscute pentru potentialul lor turistic deosebit,au fost amenajate spatii de cazare in casele taranilor,cu un confort similar celui din diferitele tari europene cu traditie in acest domeniu. Astfel, la Bran, localitate situata intr-o zon deosebit de pitoreasca,in apropierea faimosului castel care reprezinta unul dintre punctele de mare interes din ciruitul Dracula, au fost create pensiuni si forme agroturistice ce pot primi oaspeti din tara si din strainatate. Turistii straini pot sa cunoasca direct traditiile poporului roman,ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona a tarii. Pentru a sprijini si incuraja agroturismul au fost adoptate reglementari privind scutirea de impozite si deschiderea de credite in conditii speciale pentru fermierii care investesc in amenajarea caselor pentru vacanta. Un real sprijin in acest sens este oferit de Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romnia(A.N.T.R.E.C), care actioneaza pentru identificarea si punerea in valoare a potentialului rural, pregatirea profesionala a lucrtorilor din acest sector si promovarea produsului turistic in ara si in strinatate.

Cap 1. Factorii naturali de cura

3

1.1. Resursele naturale de clima ale Romniei

Privind resursele nationale ale Romaniei teritoriului Romaniei ii corespund 4 sectoare climatice principale: 1.Sectorul cu clima continental-moderata din jumatatea sud-vestica a tarii(campia Tisei,dealurile Banatului si Pod.Transilvaniei). 2.Sectorul cu clima continental moderata din jumatatea sud-estica a tarii(Subcarpatii,Campia Romana,Pod.Moldovei si Dobrogea). 3.Sectorul cu clima de litoral maritim(Delta Dunarii si o fasie lata de 15-29 km de-a lungul tarmului Marii Negre) 4.Sectorul climei de munte corespunzatoare arcului carpatic de pe teritoriul romanesc. Calitatea fizico-chimic i valoarea terapeutic a factorilor naturali de cur sunt similare i chiar superioare celor existente n staiunile balneare consacrate pe plan mondial, n toate cele 14 categorii de afeciuni cuprinse n Nomenclatorul Organizaiei Mondiale a Sntii. Dezvoltarea extensiv a segmentului de turism balnear pn n anul 1989 a fost realizat att n vederea practicrii unui turism de mas de tip social pe plan intern, ct i pentru accesul internaional. Astfel, n Romnia, dintr-un total de 160 de staiuni balneare, i de circa 232 localiti i puncte balneare, doar un numr de 24 sunt de interes naional, celelalte avnd un rol mai redus pe piaa turistic intern i european. Turismul balnear ocup locul doi n oferta turistic a Romniei, deinnd circa 11,2% din capacitatea pe ar. Astfel, la nivelul anului 2001, staiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu 48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri n hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 i 2 stele) nsumeaz circa 44.000 locuri i reprezint aproximativ 97% din capacitatea total de primire din staiunile balneare. Cele mai mari staiuni, incluse n circuitul internaional, cu un numr total de locuri cuprins ntre 2.500 i 8.500 sunt, n ordine: Bile Felix, Climneti-Cciulata, Bile Herculane, Sovata, Slnic Moldova, Bile Olneti, Bile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzia. n multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cur i complexe sanatoriale moderne, n care serviciile de cazare, mas, diagnostic i tratament sunt oferite n cadrul aceleiai cldiri. Staiunea balnear cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmat de Herculane.

1.2. Clima
4

Clima este unul din factorii naturali importantide care trebuie sa se tina seama la trimiterea in statiune reprezinta totalitatea fenomenelor meteorologice ce caracterizeaza starea medie a atmosferei intr-un anumit loc si pe o anumita perioada de ani. Caracteristicile generale ale climei Romaniei. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre aproximativ 11 grade C de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre,pe Valea Dunarii si in S-V-ul tarii,pana la -2 grade C pe varfurile cele mai inalte ale Carpatilor Meridionali.Muntii sunt incercuiti in general de izoterme de 6 grade C. Umezeala relativa a aerului prezinta valori medii anuale intre 74% in centrul Campiei Romane,80% pe litoral si in muntii cu altitudini mijlocii,pana la 86% pe creste. Nebulozitatea Durata de stralucire a soarelui depaseste 2300 ore pe litoral,2200 ore in regiunile de campie. Precipitatiile atmosferice prezinta cantitati medii anuale mai mici de 400 mm in Delta si pe litoral,cresc la 500-600mm in regiunile de campie si depasesc 1000 mm in munti. Presiunea atmosferica depaseste 1010mb in Campia Romana si 1015mb in Delta Dunarii si le litoral.Regimul vantului este determinat de activitatea centrilor barici de actiune si modificat local de formele de relief.

1.3. Apele minerale

Din cele mai vechi timpuri acestea au fost considerate ca factori curativi valorosi,epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scara cat mai larga datorita sedentarismului,poluarii si abuzului de medicamente. Apele minerale si proprietatile lor terapeutice Izvoarele de ape minerale sint extrem de cautate pretutindeni. Trecind prin straturile succesive cu continut variat de diverse substante, apa spala si dizolva anumite minerale si saruri solubile. In plus, apele minerale pot sa contina anumite substante organice si bioactive sau gaze dizolvate. Din aceste motive, apele minerale sint utile in cure interne sau externe. De aceste cure cu ape minerale beneficiaza cei cu afectiuni ale aparatului locomotor sau ale cailor respiratorii, bolnavii de reumatism sau cei care necesita cure de recuperare dupa traumatisme sau interventii chirurgicale.

Apele minerale pot actiona impotriva carentei de saruri minerale, in ele existand mari depozite de calciu, magneziu, si chiar fluor. De asemenea contin si oligoelemente care sunt foarte bine asimilate de organism, asemeni sulfatillor ce le confera virtuti diuretice si laxative.(vezi anexa 1) Apele minerale folosite in cure interne vindeca sau amelioreaza boli digestive, normalizeaza functiile gastrointestinale, actioneaza in procesele inflamatorii ale aparatului uro-genital. Apele carbogazoase sint un stimulent, imbunatatind peristaltismul stomacului si intestinului, maresc sau scad, dupa caz, aciditatea gastrica, stimuleaza circulatia la nivelul stomacului si al ficatului. O alta functie de maxima importanta a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen la nivelul tesuturilor, ameliorind rezistenta organismului la boli. Alte utilizari ale apelor minerale: Cosmeticienii s-au straduit sa asigure hidratarea, hranirea si mineralizarea corespunzatoare a pielii si, pe aceasta cale, a intregului organism. Desigur, metoda clasica o reprezinta baile, mastile si compresele cu apa minerala. Pe linga acestea, au fost inventate sprayuri cu apa minerala, care se pulverizeaza pe fata, pe miini si git. Procedeul este salvator in zilele toride, caci hidrateaza masiv pielea, exact in zonele cele mai expuse la intemperii. Un alt procedeu, la fel de simplu si eficient, este stergerea fetei si a gitului cu cubulete de gheata, obtinute prin congelarea apei minerale. Gheata mareste tonusul pielii si accelereaza circulatia capi-lara la nivelul ei, iar apa minerala topita din cubuletele de gheata hidrateaza pielea. Romania are o treime din izvoarele termale si minerale din Europa. Efectul vindecator al acestor izvoare a fost dovedit stiintific si acest lucru face ca multe statiuni balneoclimaterice sa fie recunoscute pe plan international. Indicatii terapeutice:

boli ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, sechele dupa traumatisme ale afectiuni ale aparatului respirator afectiuni ginecologice cronice diabet zaharat incipient intoxicatii cu metale grele boli digestive afectiuni ale ochilor i sindrom supraponderal.

aparatului locomotor;

Contraindicatii Persoanelor ce tin un regim stric in privinta sarii nu le este indicata cura cu ape minerale, Acestea fiind bogate in sodiu sunt contraindicate in caz de hipertensiune arteriala si femeilor ce sufera de retentie de apa. In schimb este indicata intr-o mica masura vara, dupa un efort fizic mare, caci compenseaza pierderile de apa prin transpiratie. Proprietati ale apelor minerale: Termice- ape hipotermale(20,36 grade C),mezotermale(36-42 grade C). Osomolare- ape hipoterme,izoterme si hipertene,clasificarea avand ca reper presiunea osmotica a sangelui (300 miliosmoli); Chimice- ape oligominerale,carbogazoase,alcaline,alcalinoteroase,feruginoase,arsenicale clorurasesodice,iodurate,sulfuroase,sulfate si radonice. Caracteristica chimica a unei ape minerale este data de procentul in milicchivalenti,permitandu-se astfel o apreciere cantitativa a posibilitatilor de combinare chimica a ionilor din apa minerala.

1.4. Apele minerale imbuteliate

Tratamentul cu ape minerale in statiunea balneara este limitat de o serie de factori,intre care mentionam capacitatea limitata a statiunii,precum anumite boli sau faze de boala,ce nu pot fi tratate in statiunea respectiva.(vezi anexa 3,4) Folosirea apelor minerale terapeutice in afara statiunii constituie un adevar pretios in terapeutica medicala generala,consumatorul unei ape minerale imbuteliate trebuie insa sa cunoasca unele aspecte legate de conservarea acesteia pentru ca efectul curei sa aiba un randament terapeutic maxim.

1.5. Lacurile de interes terapeutic

Numeroase lacuri, prin cantitatile chimice ale apei lor,sunt folosite in scopuri terapeutice-venele dintre ele si-au castigat un adevarat renume(ex lacul Ciucas-vezi anexa 5). Cura foloseste pe langa apa lacurilor si namolul terapeutic. Ex.-lacul de liman Techirghiol(cu cele 3 ramuri:Techirghiol,Tuzla,Velichiori),contine apa clorurata,sulfata,sodica,magneziata si hipertona. -lacurile de la Sovata(Ursu,Rosu,Serpilor,Vende)contin apa sarata,puternic concentrata datorita sedimentelor de sare din regiune.

1.6. Namolurile terapeutice

Namolurile terapeutice(peloidele)-sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub influenta proceselor geologice si care in stare divizata si in amestec cu ape,sunt folosite in terapeutica. Proprietati ale namolurilor-hidropexia-caracteristica de baza , fiind capacitatea de a retine si a absorbi apa.De aceasta depinde si calitatea de a se putea intretine si mula cu usurinta pe toata suprafata pielii.

Plasticitatea si consistenta-termopexia-calitate a peloidelor de a retine cat mai mult caldura inmagazinata prin incalzire. Capacitatea de sorbtiune-indica gradul namolului de a face schimb de ioni ciu pielea pe care se aplica.Fractiunea coloidala,acizii humici si celuloza contribuie mai ales la acest schimb ionic.Namolurile se impart in-namoluri.sapropedice,turbe si namoluri minerale.

1.7. Factorii terapeutici ai litoralului Marii Negre

A)Marea Neagra Apa Marii Negre este o solutie clorurata ,sulfata,sodica,magneziana,hipertona,cu o mineralizare totala variata(13+18 g %). Concentratia clorului si a sodiului creste usor pe directia N-S,iar raportul dintre ele (1,8)egal cu a apei oceanice,dovedeste ca apa M.Negre sufera un proces de dilutie simpla. Bromul se gaseste in concentratie de 5-8 mg%,pe cand iodul fixat total de alge nu apare in apa marii.Substantele organice din apa marii,alcatuite din proteine si hidratii de carbon,provin din organismele vi de o populeaza. B) Nisipurile Nisipul este una dintre formele sub care se afla siliciul in natura.Calitatile fizico-chimice ale acestuia sunt folosite la individualizarea curei pe litoral(psamoterapie).Folosirea terapeutica a nisipurilor se bazeaza pe calitatile fizice ale acestora.Granulatia nisipului constituie un excitant fiu al receptorilor pielii ce vin in contact cu nisipul.

1.8. Gazele terapeutice

Gazele terapeutice-sunt folosite numai in cura externa,bolnavul fiind introdus in incinta unde se degaja gazul.Gatul si capul ramane afara,respiratia facandu-se in aer liber.Procedura se practica individual,in cada sau in instalatii colective,construite,in deosebi,la membrele inferioare. A) Gazul carbonic(mofete)-provine din emanatia libera in zonele geologice cu aureola mofetica postvulcanica; o alta provenienta este aceea din apele minerale carbogazoase,efectuandu-se in acest scop,captarii si separarii gazului din apa minerala.Mofetele sunt indicate in afectiuni:hipertensiune arteriala,cardiopatie compensata,tulburari circulatorii periferice,afectiuni reumatice,etc. B) Solfotarele-sunt proceduri ce folosesc emanatiile de hidrogen sulfat.La Toria se gasesc solfatare.La noi in tara procedura este putin folosita.

Cap 2 Perspectivele turismului balnear in Romania

Romania se inscrie in randul tarilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea ce a facut ca turismul balnear romanesc sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare.Dintre toate segmentele de turism din Romania,turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent,de mare complexitate,practic inepuizabil si independent de conditiile atmosferice. In ultimele decenii,prin importantele sale efecte sociale si economice,turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale,spre care se centreza importantele mijloace materiale si umane,cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii,a prestarii unor servicii turistice si medicale de o

factura complexa si de un inalt nivel calitativ,chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiei de viata si a starii de sanatate a populatiei. Tocmai de aceea,avantajele deosebite oferite Romaniei de importantul potential balnear de care dispune trebuie sa se transforme intr-un avantaj competitiv,care in conditiile unei strategii adecvate sa devina unul dintre elementele cheie ale turismului roman.

2.1.Factorii nationali de cura

Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante ale ofertei balneare,caracteristicile lor cantitative si calitative,determinand modul si nivelul de organizare si amenajare ale structurilor necasare valorificarii lor. Romania dispune de un potential balnear de exceptie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cura,valoarea lor terapeutica,rezervele importante.Acesta poate fi structurat pe mai multe categorii;ape minerale si termominerale,locuri terapeutice,namoluri si turbe terapeutice,emanatii naturale de gaze terapeutice,saline,factori climaterici,plante medicinale,aeroionizarea. Turismul romanesc este privit,de stfel,ca un obiectiv si mijloc al dezvoltarii economico-sociale de ansamblu,in contextul politicii nationale de progres si de integrare in structurile europene. Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al Romaniei urmareste 3 directii principale;realizarea unui produs turistic nou,de nivel international,bazat pe valori turistice culturale si nationale cu precadere in zonele montane;modernizarea produsului turistic al statiunilor de pe litoral si al statiunilor balneare;dezvoltarea ofertei turistice interne in concordanta cu specificul local si regional. Ca prioritate se are in vedere imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in zonele care sunt cele mai cunoscute turistilor straini si romani si unde exista,in general,facilitati turistice si infrastructura.Este vorba,intre altele,de extinderea structurilor turistice in Bucuresti-modernizarea celor existente si dezvoltarea de noi structuri pentru turismul de afaceri si pentru cel de agrement;modernizarea statiunilor Mamaia si Neptun de pe litoralul romanesc pentru turismul international si intern si dezvoltarea turistica a orasului Constanta;modernizarea si dezvoltarea ofertei turistice a zonei Brasov/Sinaia pentru sporturi de iarna si turism estival,dezvoltarea regiunii Nordului Moldovei,care include judetele Suceava,Neamt si Iasi,ca un produs turistic integrat,cu adresabilitate pentru turismul cultural;dezvoltarea turismului cultural si montan din Mararmures,regiune cu traditii rurale, peisaje frumoase si biserici din lemn,precum si a statiunii Borsa,cu potential pentru sporturile de iarna;dezvoltarea ofertei turistice in regiunea Sibiu pentru turismul cultural,circuite turistice si excursii de o zi in regiunea Brasov;amenajarea zonei montane M-tii Fagaras pentru dezvoltarea drumetiei.

Ministrul de resort urmareste,de asemenea dezvoltarea turistica a zonei muntilor Apuseni,a ecoturismului in regiunea Deltei Dunarii,precum si valorificarea potentialului turistic oferit de fluviul Dunarea. Infrastructura turistica creata pentru a pune in valoare acest considerabil potential al economiei romanesti in cadrul careia capacitatea de cazare totalizeaza 300.000 locuri la nivelul intregii tari se afla in plin proces de reforma si de reorganizare.Reteaua hoteliera,care dispune de 170.000 de locuri,a beneficiat,in capitala,in principalele orase ale tarii,precum si in statiunile de odihna si tratament,de importante lucrari de modernizare si de sporire a gradului de confort.A fost asigurata conectarea tuturor hotelurilor la retelele telefonice automate internationale;toate camerele de hotel sunt dotate cu televizoare color. O dezvoltare notabila a inregistrat sectorul privat hotelier,mai ales in ceea ce priveste minihotelurile pensiunile.Acestea functioneaza fie in constructii noi fie in edificii vechi,modernizate,situate in capitala si in marile orase ale tarii.In urma procesului de privatizare,multe vile au fost de asemenea,modernizate in statiunile balneare ceea ce le confera un plus de farmec. Schimbari esentiale inregistreaza si reteaua de restaurante,baruri,cofetarii,si alte unitati ale administratiei publice,ca urmare a amplificarii si diversificarii preocuparilor in domeniu si a dezvoltarii initiativei private.Atat in capitala,cat si in principalele localitati si statiuni de interes turistic au fost introduse in circuitul comercial retele noi specializate in patiserie,pizza,fast food,si alte unitati similare,care ofera servicii rapide si specializate.A crescut de asemenea numarul restaurantelor cu specific national sau oferind bucataria altor tari. Oferta de agrement si divertisment sa dezvoltat potrivit cererii,prin deschiderea de noi baruri,discoteci ,cazinouri,etc.De remarcat extinderea cazinourilor dotate cu infrastructura moderna din marile orase si localitati de interes turistic.Printre cele mai importante se numara Romania Austrian Casino,BerlinBucuresti,Victoria,Astoria-Arad,Melody-Cluj-Napoca,Felix Casino-in statiunea termala Felix;CasinoTimisoara,etc.

Cap 3Factorii naturali de cura balneara

Cercetarile hidrogeologice au aratat ca subsolul Romaniei contine o varietate de resurse balneare situate in interiorul sau la suprafata scoartei terestre.Aceste resurse sunt reprezentate in primul rand de substantele minerale terapeutice,care prin proprietatiile fizico-chimice raspund necesitatilor profilactice si medicale de mentinere,consolidare,refacerii a starii de sanatate,a capacitatii de munca si de reconfortare fizica si psihica individuala.In al II-lea rand,factorii climatici existenti in Romania,datorita pozitiei geografice(radiatia solara,circulatia atmosferica,temperatura,umiditatea,aeroionizarea,microclimatul

10

salinelor)fac din climatoterapie un mijloc eficient care contribuie in orice statiune balneara la completarea ofertei de tratament. Substantele minerale terapeutice se regasesc atat in apele minerale si termominerale cat si in apa lacurilor terapeutice a namolurilor si turbelor.

3.1.Apele minerale
Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite adancimi,avand o gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie de geneza lor.Sunt considerate ape minerale terapeutice,apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.In functie de temperatura lor naturala apele minerale pot fi reci(sub 200C),izoterme(340-370C)si hiperterme(peste 370C). Mineralizarile medii,ce depasesc frecvent procentul de 1 gram/litru determina valoarea balneara a apelor minerale,unanim acceptata pe plan international nu exista.In Romania se foloseste o clasificare bazata pe proprietatile fizico-chimice ale apei minerale.Astfel, apele minerale reci,cuprind 139: @Ape oligominerale(Calimenesti,Slanic,Moldova,Baile Olanesti si cu caracter termal la Baile Felix,Calau,Moneasa,Georgiu Bai,Vata de jos) @Ape minerale carbogazoase(Borsec,Zizin,Covasna,Biborteni,Vatra Dornei,Buzias,Lipova,Tusnad); Colectiv de elaborare,Studii la Modernizare,dezvoltare durabila a turismului si diversificarea ofertei turistice romanesti,I.C.T.,Ministrul Turismului,Bucuresti,1995,pag5. @Ape minerale clorurate-sodic pure(Baile Herculane,Someseni,Ocna Sibiu);mixte(Slanic Moldova,Sangeorz Bai,Baltatesti,Malnas Bai); @Ape minerale sulfate(Slanic Moldova,Sarata Montuoru,Vata de Jos,Amara,Ocna Sugatag,Baltatesti,Baile Govora,Calimanesti); @Ape minerale sulfuroase,unele avand caracter mixt datorita componentelor clorurate,sodice,alcaline(Baile Herculane,Calimanesti,Baile Olanesti,Pucioasa,Sacele). @Ape minerale feruginoase(Lipova,Homorod,Malnas Bai,Valcele,Biborteni,Tusnad,Vatra Dornei) @Ape minerale arsenicale(Covasna,Saru Dornei); @Ape minerale iodurate(Baile Olanesti,Calimanesti,Cozia); @Ape minerale radioactive(Baile Herculane,Sangeorz Bai,Borsec).

3.2. Apele termominerale

11

Prezenta apelor geotermale si termominerale pe teritoriul Romaniei este legata de tectonica,anomalii hidrogeotermice,conductivitate termica.Acestea nu sunt pure,ci reprezintadiferite concentratii minerale de saruri solubile,existand astfel ape termale bicarbonate,sulfuroase,clorurate,clorurat-sulfuroase,cu utilizari multiple in cura externa si se gasesc ion statiunile 140:Baile Herculane,Calimanesti,Caciulata,Baile Felix,Baile 1 Mai,Calacea si Vata de jos.

Cap 4 Potentialul turistic al turismul balnear

Medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente paralel cu dezvoltarea social-economica a tarii noastre si cu cresterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in statiunile balneo-climaterice.(vezi anexa 6) Romania,datorita asezarii geografice si structurii geografice complexe a scoartei pamantului,dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura-ape minerale,mofete(emanatii naturale de gaze terapeutice),namoluri,lacuri terapeutice-raspandite cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii,in diferite zone climatice.Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape cunoscute-oligominerale, alcaline, alcalino-feroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive,etc.- cu o foarte mare varietate in privinta compozitiei chimice,a gradului de mineralizare si a temperaturii lor. Tara noastra dispune,de asemenea,de tipuri variate de climat,in raport cu unitatile geografice si cu altitudinea(climat litoral,de campie,de dealuri si coline,de munti mujlocii si inalti).Se cunoaste ca o serie de factori naturali de cura au fost utilizati pentru tratament cu aproape 2 milenii in urma,dovezi materiale atestand ca romanii au folosit ape minerale de la Baile Herculane in scopuri terapeutice.In decursul timpului,descoperirea de ape minerale si namoluri a creat premisele aparitiei unor stabilimente balneare,la inceput mai rudimentare,care incepand din sec XVIII-si XIX s-au dezvoltat treptat. Tara noastra dispune astazi de peste 160 de statiuni si localitati cu factori curativi naturali.In multe dintre ele,destinate tratamentului cu factori naturali,sau construit unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si a complexelor sanatoriale,in care serviciile de cazare,masa si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri(ex;Baile Felix,Baile Herculane,Sovata,Baile Tusnad,Covasna,Caciulata,Amara,SangeorzBai,Slanic,etc).

4.1. Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din Romania

12

Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca in tara noastra.Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali,respectiv regasirea in aceeasi statiune a factorilor principali de mediu,alaturi de o gama larga de substante minerale de cura,cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturilor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.(vezi anexa 2)

4.2.Statiunile turistice si rolul lor in dezvoltarea activitatii de turism.

O localitate turistica este destinata indiferent de marime,primirii turistilor pentru sejururi. O asemenea localitate se numeste statiune pentru ca turistul gaseste aici un loc de cazare si orice alte servicii necesare sejurului sau Din punct de vedere economic o statiune reprezinta o unitate spatiala organizata, cu echipamente care ofera un ansamblu diversificat de prestatii,asimilata unei localitati sau unui centru de vanzare de servicii, regrupand diferiti agenti economici. Din punct de vedere social si cultural, statiunea ofera o gama de activitati bazate pe valorificarea resurselor naturale si antropice si care permit unor indivizi din medii diferite sa se conoasca si sa comunice. 4.2.1.Tipologia statiunilor turistice In functie de caracteristicile specifice ,pot fi identificate statiuni balneare,climaterice,termale,de sporturi de iarna sau cu alte destinatii specifice(de exemplu statiunile de cura de struguri). De asemenea, in tara noastra sunt evidentiate doua categorii principale de statiuni:statiunea climatica si statiunea balneoclimatica, diferentierilerezultand din resursele turistice si natura activitatilor ce pot fi desfasurate in cadrul acestor statiuni. O alta structurare evidentiaza urmatoarele categorii: * statiune de litoral - localitate amplasata pe litoralul Marii Negre,care beneficiaza de resursele naturale specifice acestuia,de structurile turistice si dotarile corespunzatoare pe baza carora se realizeaza produsul turistic. * statiune balneara- localitate care dispune de ambianta montana pitoreasca si nepoluata,cu factori naturali de mediu,structuri turistice si dotari specifice realizarii produsului turistic de tip montan. H.G.R. nr.77/1996 pentru aprobarea normelor privind atestarea statiunilor turistice localitatea cu functii turistice specifice,dotata cu resurse turistice naturale si cu structuri necesare valorificarii si practicarii turismului. Aceste statiuni trebuie sa indeplineasca anumite criterii prevazute in functie de care vor fi atestate ca statiuni de interes national si statiuni de interes local.Criteriile de casificare a statiunilor turistice pot fi insa

13

multiple;functia turistica,asezarea geografica, dimensiunile, interesul pe care-l prezinta, caracterul activitatii turistice,etc Baza activitatii unei statiuni turistice o constituie serviciile de primire,agrement si transport care sunt in stransa legatura cu functiunile urbane ale localitatii.Calitatea acestora,modul in care corespund cererii turistice conditioneaza marimea si structura fluxurilor turistice. Serviciile oferite de statiunile turistice sunt supuse unor constrangeri care deriva din specificul activitatii: activitatea unei statiuni este,in cele mai multe cazuri sezoniera,ceea ce necesita o anumita suplete in gestiunea echipamentelor si resurselor financiare; functionarea unei statiuni necesita importante resurse umane a caror conducere e si mai dificila in conditiile sezonalitatii; i productia turistica se identifica in cea mai mare parte cu consumul,serviciile turistice nefiind stocabile. In vederea satisfacerii cererii turistice,echipamentele sunt dimensionate pentru varfurile de sezon si deci ele vor fi subutilizate in extra-sezon,ceea ce implica anumite cheltuieli legate de neutilizare,care vor trebui acoperite in sezon,dar si un management adaptat acestor conditii specifice. 4.2.2 Efectele amenajarii statiunilor asupra economiei locale Efectele amenajarii statiunilor asupra economiei locale se reflecta in fluxul consumurilor intermediare, in marimea valorii adaugate, in cresterea venituriloe locale,in crearea de noi locuri de munca. Activitatea turistica a statiunilor,cu toata varietatea de servicii incluse,in functii de profil (informare, cazare, alimentatie, tratament balnear, transport turistic,agrement,dar si servicii nespecifice turismului cum ar fi transportul in comun,asigurarile,serviciile financiar-bancare,de consultanta)rezulta din efectul conjugat si combinat al mai multor ramuri. Constructiile,industria energetica industria constructiilor de masini, electrotehnica, electronica, industria lemnului, industria textila, agricultura, participa fie la baza tehnico-materiala a statiunilor turistice,fie in productia culinara oferita de unitatile de alimentatie. Alte ramuri ca transporturile, comunicatiile, cultura, asistenta medicala, gospodaria comunala, contribuiela satisfacerea multor nevoi ale cererii turistice.La randul sau,statiunea turistica poate dinamiza si sustine aceste ramuri economice. Turismul are un efect multiplicator in economia statiunii si a judetului.Institutiile imobiliare au un rol hotarator :cand un client isi achita nota de plata la hotel,banii incasati de hotelier sunt utilizati pentru anumite plati:electricitate,telefon,personal,alte bunuri si servicii. Beneficiarii acestor bani ii utilizeaza la randul lor la plata propriilor facturi si satusfacerea altor nevoi. Deci banii turistilor sunt cheltuiti de mai multe ori,in diferite sectoare ale economiei locale; ei sustin nu doar industria hoteliera,ci si activitati de productie,servicii publice si comerciale.

Exemple de statiuni turistice balneare:

14

Baile Felix - sanatate, relaxare, activitate! Cea mai mare statiune balneara din tara, Baile Felix, este situata in judetul Bihor, in nord-vestul tarii, la 9 km de Oradea, la o altitudine de 140 m, intr-o zona deluroasa, la marginea unei paduri de fag si stejar. Situata intr-un cadru geografic deosebit de pitoresc, statiunea este favorizata si de un climat continental moderat de ses si coline, cu ierni blande si temperate sub influenta unor elemente de natura mediteraneana, pastrandu-si astfel caracterul pur de statiune prin bogatia inepuizabila a apelor termominerale (care este si principalul factor natural de cura). Cea mai veche marturie despre existenta bailor cu apa termala dateaza din anul 1221, de pe vremea Abatiei Hevius de Magno - Varadina, care a dainuit pe aceste locuri pana in vremea turcilor. La expozitia mondiala de la Paris, din 1896, apelor din aceasta statiune li s-a acordat medalia de Aur si diploma de onoare. Caracteristicile terapeutice ale apei termominerale au dus faima statiunii atat in tara, cat si in strainatate. Concentratia in saruri a apelor este de aproximativ 1g la 1 litru si un grad usor de radioactivitate (1,15 u.m. pe litru) face ca acestea sa fie suportate usor de bolnavi, precum si de persoanele in varsta. Din punct de vedere chimic apa termominerala este: calcica, bicarbonata, sodica, sulfata, silicioasa, oligometalica. Ea se foloseste in scop terapeutic atat pentru cura externa, cat pentru si cura interna. Specifica Statiunii Baile Felix, este si existenta lotusului termal (Nymphaea Lotus var. Thermalis), descoperit in anul 1789, de botanistul P. Kitaibel si declarat monument al naturii in anul 1931. Lotusul termal este o floare extrem de rara care creste in apele termale supravietuind perioadei de glaciatie. El poate fi admirat si astazi in zona in mediul lui natural. SC TURISM FELIX SA gestioneaza majoritatea patrimoniului Statiunii Baile Felix, oferind peste 3.300 de locuri de cazare in complexe hoteliere de trei stele, doua stele si o stea. Tratamentele aplicate in bazele noastre de tratament au rezultate remarcabile datorita combinatiei dintre factorii naturali de cura si fizioterapie. Echipamentele si instalatiile de tratament de ultima generatie, procedurile efectuate, specialistii si personalul medical calificat, asigura efectuarea unor tratamente de calitate, fiind recunoscute in tara si peste hotare pentru tratarea afectiunilor reumatismale si posttraumatice. Printre indicatiile terapeutice se numara: afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale abarticulare, afectiuni post traumatice, afectiuni neurologice centrale si periferice, boli asociate. Proceduri tratament:

15

hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie, aromoterapie, masoterapie, elongatii, inhalatii -aerosoli, sauna (optional: reflexoterapie, fitness, jacuzzi). Hotel Nufarul***Parter + 2 etaje, 1 lift, 70 camere duble, 6 camere single, 2 apartamente; incalzire centrala, cada, WC, cablu TV, telefon, uscator par, balcon (partial); restaurant: 120 locuri, bar de zi, terasa de vara.An renovare: 2004; Locatie: centrul statiunii 200 m, gara Oradea 10 km, aeroportul Oradea 15 km. Special: baza de tratament, piscine cu apa termala interior/exterior (la hotel Termal), catering. Sala de conferinte: 20 locuri in sistem sala de clasa, videoproiector, retroproiector, ecran proiectie, flipchart. Turistii cazati in Hotelul Nufarul pot beneficia si de serviciile si echipamentele pentru turismul de afaceri din cadrul Hotelului Termal. Tarife de la 1.030.000 lei (103 RON)/zi/pers (cazare+demipensiune+tratament) (004)0259-31 81 42, fax (004)0259-31 91 72 Hotel Termal***Parter + 10 etaje, 3 lifturi, 114 camere duble, 58 camere single, 6 apartamente; incalzire centrala, aer conditionat (10 camere), cada/dus, WC, cablu TV, telefon, uscator par, balcon; restaurant 300 locuri, bar de zi, terasa de vara. An renovare: 2003; Locatie: centrul statiunii 200 m, gara Oradea 10 km, aeroportul Oradea 15 km. Special: baza de tratament, centru. de wellness, piscine cu apa termala interior/exterior, internet, catering. Spatii pentru conferinte:

tel.

- sala mare: 120 locuri in sistem sala de clasa, videoproiector, retroproiector, ecran proiectie, - sala patrata: 80 locuri in sistem sala de clasa - sala mica: 100 locuri in sistem sala de clasa

flipchart, sonorizare.

tel. (004)0259-31 82 15,fax (004)0259-31 84 78 Hotel International***Parter + 9 etaje, 2 lifturi, 182 camere duble, 40 camere single; incalzire centrala, cada, WC, cablu TV, telefon, balcon; restaurant: 360 locuri, bar de zi. Locatie: centrul statiunii 50 m, gara Oradea 10 km, aeroportul Oradea 15 km. Special: baza de tratament, piscina cu apa termala exterior (la 50 m de hotel), catering. Spatii pentru conferinte:

- sala mica: 80 locuri in sistem sala de clasa, videoproiector, retroproiector, ecran proiectie, - sala mare: 150 locuri in sistem sala de clasa tel.

flipchart, sonorizare

(004)0259-31 84 45, fax (004)0259-31 84 99 16

Hoteluri de 2 stele: Poienita, Mures, Somes, Unirea, Lotus: cu o capacitate totala de cazare de 1968 de locuri (camerele au cada, WC, cablu TV, telefon, balcon); baze de tratament, spatii pentru conferinte, restaurante (care ofera si servicii de catering). tel/fax. (004)0259-31 83 21- Agentia de Turism Felix Restaurante: Pentru satisfacerea celor mai rafinate gusturi, bucataria restaurantelor va sta la dispozitie cu un sortiment bogat de preparate din bucataria traditionala romaneasca si internationala. Specialitatile locale din restaurantele noastre sunt specifice Ardealului, imbinand in mod fericit influente romanesti, maghiare, germane si balcanice intr-o savoare unica. Pentru ocazii speciale in restaurant se pot organiza mese festive, cocktail-uri, banchete, nunti etc. Centrul de wellness Termal: doua piscine cu apa termala (una exterioara si una interioara), masaj, hidromasaj, aromoterapie, sauna, solar, cosmetica, fitness, masa de tenis. Strandul Apollo: patru bazine cu apa termala (trei exterioare unul interior), solar, sauna, dus subacval, fitness, masa de tenis. Strandul Felix: 3bazine exterioare cu apa termala, bar, topogan copii. Piscina Mures - piscina exterioara cu apa termala.

Caciulata:
Amplasare: pe Valea Raului Olt, la 18 km. de Ramnicu Valcea, 81 de km. de Sibiu si 196 km. de Bucuresti Altitudine: 260 m. Climat: bland de deal, fara contraste termice; temperatura medie annuala: 9,8oC; durata de stralucire a soarelui: 1800-1900 ore/an; Cai de acces: Rutiere: Bucuresti - Pitesti - Sibiu pe E 15 A; Craiova Ramnicu Valcea - Calimanesti Caciulata; Targu Jiu Ramnicu Valcea - Caciulata; Ploiesti Campina Pitesti - Caciulata. Feroviare: Bucuresti Piatra Olt Ramnicu Valcea Calimanesti - Caciulata; Destinatie: odihna si tratament. Servicii: Hotelul Traian de doua stele cu o capacitate de 526 de locuri in camere duble si single. Fiecare camera este dotata cu baie/dus, WC, TV (a/n si color); Restaurantul Traian si restaurantul Intim cu terasa (pe malul Oltului), bar de zi; berarie; cofetarie; Vila Flora de 4 stele (2 apartamente, living, trei camere duble, bucatarie); parcare. Baza de tratament este dotata pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, renale, reumatismale, respiratorii si asociate (dermatologice, ginecologice, astenie, boli profesionale). Toate 17

procedurile de tratament folosesc factorii de mediu favorabili: ape minerale, sulfuroase, cloruroase, bromurate, sodice, calcice, magnezice si bioclimatul sedativ. Atractii turistice: Manastirea Cozia; Castrul Roman de la Arutella; Pestera Muierii; Targul folcloric Cocosul de la Horezu; Casa memoriala Anton Pann.

Baile olanesti:
Amplasare: De o parte si de alta a paraului Olanesti (afluent al Oltului), intr-o depresiune intracolinara a Carpatilor Meridionali, la 18 Km de Ramnicu Valcea. Altitudine: 450 m Climat: continental, cu ierni blande si veri racoroase; temperatura medie anuala: 9 grade Celsius. Cai de acces: Rutiere: Bucuresti-Rm. Valcea, pe E 15 A si Rm. Valcea-Baile Olanesti, pe DN 64 B. SibiuRm. Valcea, pe E15 A si Rm. Valcea-Baile Olanesti, pe DN 64 B. Feroviare: gara Rm. Valcea, pe linia Piatra Olt si cursa auto pana in statiune (18 Km). Destinatie: odihna si tratament. Servicii: Hotelul Parang**, cu 767 locuri in camere duble si single. Camerele sunt dotate cu baie/dus, WC, radio, telefon, TV. Restaurante cu servire a la carte si de dieta, bar de zi, club, sala de spectacole; parcare, baza de tratament amenajata pentru tratarea afectiunilor renale si ale cailor urinare, afectiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, cailor respiratorii, dermatologice si asociate. Factorii de cura sunt reprezentati de apele minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfurate si clorurate, unele hipotone si altele izotone. Atractii turistice: Manastirea Cozia, Targul folcloric de ceramica de la Horezu, Pestera Muierii, Pestera Polovragi, Casa memoriala Anton Pann, statiunea Voineasa.

Voineasa:
Amplasare: pe valea raului Lotru, la poalele muntelui cu acelasi nume. Altitudine: 650 m. Climat: subalpin bland. Aer puternic ozonat, bogat in ioni negativi. Cai de acces: Rutiere: Bucuresti-Voineasa, (246 Km). Feroviare; Bucuresti-Brezoi (307 Km) si BrezoiVoineasa cu autobuzul (40 Km). Destinatie: odihna si tratament.

18

Servicii: Capacitatea de cazare a statiunii - 1800 de locuri. Hoteluri: Lotru, Bradisor, Lotrisor, Vidruta, Voinesita, Poienita. Toate hotelurile au camere single si duble, cu baie, WC, radio, TV, balcoane. 14 vile***, apartament cu doua dormitoare si livingroom, sala de baie, grup sanitar, bucatarie. Baza de tratament pentru refacere fizica si intelectuala, convalescenta, nevroza astenica, silicoza, astm bronsic si bronsite cronice astmatiforme. Restaurant categoria I, club de vacanta cu discoteca si jocuri electronice, sala de spectacole, terenuri de sport pentru tenis, fotbal, volei, baschet, badminton, baruri de zi, sauna, bazin de inot. Atractii turistice: Manastirea Cozia, Biserica dintr-un lemn, Pestera Muierii, Pestera Polovragi, Targul folcloric de ceramica de la Horezu, festivaluri folclorice anuale, statiunile balneare CalimanestiCaciulata, Govora si Olanesti, lacul Vidra (pescuit sportiv), diverse trasee turistice: Voineasa-Ciunget, Voineasa-Pietrele Albe, Voineasa-Varful Dalmele, Voineasa-Culmea Runculet.

Exemple de statiuni turistice de pe litoralul Mrii Negre:

Mamaia Este principala statiune de pe litoralul romanesc care s-a dezvoltat incepand cu anul 1906,cand s-a ridicat,pe portiunea ce separa lacul Sintghiol de M.Neagra,primul stabiliment balnear. Atractia turistica este data de plaja,care se intinde pe 8 km lungime,iar latimea este cuprinsa intre 100-200 m.In plus,promenada sa este pietonala aproape pe intreaga lungime.Mamaia poate rivaliza oricand cu renumitele plaje de la Cannsas sau Saint Tropez,de pe coasta de Azur,datorat nisipului ei fin,dar si a platformei litorale ce coboara lin.Statiunea este preferata pentru vacantele in familie. Mamaia dispune de 27.000 locuri de cazare in 61 hoteluri,14 vile si 3 popasuri turistice.In aceasta statiuneun loc de atractie il reprezinta satul de vacanta,care reuneste,sub aspect arhitectural,constructii specifice fiecarei zone a tarii.Turistii pot admira aici autenticitatea mobilierului,varietatea costumelor populare si se pot delecta cu delicioasele preparate culinare. Potentialul de divertisment al statiunii include un mare numar de discoteci,dotari nautice,terenuri de sport,parcul de distractiiLuna-Park.Teatrul de vara gazduieste,in sezon,spectacole diverse, iar Delfinariul si Acvariul atrag zilnic un mare numar de vizitatori si pentru orasul Constanta. Pentru romani dar si pentru straini,Mamaia continua sa fie ceea ce din start si-a propus;principala statiune de pe litoralui romanesc al Marii Negre. Eforie Nord Plecand din Constanta, la doar 12 km de oras se afla statiunile de cura:Eforie Nord,si Eforie Sud.La Eforie Nord,primele constructii balneare au fost ridicate intre anii 1901-1912 ,pe muchia falezei,a carei inaltime

19

depaseste 30 m.Marginita la E de mare,iar la S-V de lacul Techirghiol,contine cunoscutele sale valente curative,statiunea este situata intr-un imens parc impadurit,ceea ce ii confera un aspect deosebit. Baza de cazare dispune de peste 19.000 locuri in 42 hoteluri,24 vile,11 case de odihna,2 popasuri turistice,o tabara de prescolari.Statiunea functioneaza si in anotimpul rece.Eforie Nord se recomanda pentru turismul curativ,prin utilizarea namolului din lacul Techirghiol,dar si pentru cel recreativ. Eforie Sud De la Hotelui lui Movilacomnstruit la sfarsitulsecolului trecut,pe la 1898,statiunea Carmen,Sylva,cum sa numit initial ajunge in 1930,principala atractie a litoralului romanesc.Astazi Eforie Sud poate primi,in zilele de varf,peste 15.000 de turisti.Profilul curativ al statiuni este dat de namolul sapropelic,ce se gaseste din abundenta in lacul Techirghiol si care se recomanda in tratamentul diverselor afectiuni reumatice sau locomotorii. Techirghiol Situat la 18 km de Constanta,pe malul lacului cu acelasi nume(11,6kmp),Techirghiol dobandeste statutul de statiune balneara in 1899,cand s-a inaugurat Azilul maritim Techir-ghiol,cu 40 de paturi si instalatii pentru bai de namol. Factorii curativi sunt apa sarata a lacului si namolul terapeutic.Apa are o mineralizare de 96,60g/l,cu predominarea clorurii de sodiu,clorurii de magneziu si iodurii de sodiu.Namolul este de origine organica si contine saruri multiple.Ca o consecinta fireasca,statiunea s-a profilat pe tratamentul reumatismului cronic,anemiilor,afectiunilor ginecologice. Costinesti Statiunea vacantelor estivale ale tineretului se afla la 31 km Sud de Constanta,in apropierea satelor Costinesti si Schitu,intemeiate la sfarsitul secolului trecut de catre colonistii germani pe fostele proprietati ale familiei Kogalniceanu.Nucleul statiunii dateaza din 1949 can a fost amenajata prima tabara de copii.In anii 60 au fost date in folosinta mai multe edificii intre care vilele Belvedere,vilele-bungalow,dicotecaRing,si numeroase casute.In deceniul urmator au aparut Teatre de vara si discotevaVox Maris,care au polarizat si polarizeaza activitatile culturale.De altfel,vacantele la Costinesti sunt marcate de multitudinea manifestarilor cultural-artistice care-si gasesc aici conditii dintre cele mai bune prin dialogul direct intre tinerii creatori si publicul generatiei lor. Un lucru specific statiunii Costinesti il reprezinta emisiunile de musica si informatii transmise de Radoi-Vacanta,Costinesti.

20

Neptun-Olimp Salba de noi statiuni ale litoralului Marii Negre,ale caror constructii au inceput in 1965 si s-au incheiat in 1973,incepe cu statiunea Olimp. Primele hoteluri(Muntenia,Moldova,Transilvania),cu 14 niveluri au fost date in exploatare in anul 1971.Ulterior,zestrea statiunii s-a completat cu hotelurile Panoramic,Anfiteatru,Belvedere,Popasul Turistic Olimp,Restaurantul International. Alaturi de Olimp se afla statiunea Neptun,intrata in circuitul turistic in 1967.Dintre unitatile de alimentatie publica ale statiunii se detaseaza restaurantul Calul Balan,cu specific culinar autohton si programe de folclor romanesc,precum si Albatros-profilat pe meniu pescaresc. Baza de agrement inscrie intre numeroasele puncte de atractie Bazarul Neptun,un teren de echitatie,terenuri de tenis,parcul de distractii Prichindel.Tratamentele diverselor afectiuni se realizeaza la Policlinica balneara Doina. Jupiter-Cap Aurora Lantul unitatilor de cazare si servire apartinand acestui complex se desfasoara intre padurea Comorova si tarmul marii,in jurul lacului artificial Tismana.In hoteluri,satul de vacanta Zodiac si camping pot fi cazati peste 8500 de turisti pe serie.Alaturi de Jupiter se afla statiunea Cap Aurora care se distinge prin aparitia hotelurilor cu nume de pietre pretioase:Cristal,Agat,Rubin,Safir,Diamant,Opal,Granat,Onix.In aceste statiuni se afla doua localuri,foarte cautate.Este vorba de barul Paradis(Jupiter)si restaurantul Catunul(Cap Aurora),acesta din urma fiind construit in stilul arhitecturiitraditionale dobrogene. Venus Statiunea ce poarta numele zeitei frumusetii se afla in partea sudica a litoralului romanesc,intre Cap Aurora si Saturn,iar hotelurile sale poarta nume de fete-Anca,Irina,Dana,Sanda,Rodica,Veronica.Venus dispune de 25 de hoteluri cu o capacitate de cazare de peste 11.000 locuri. Saturn Este situat la 42 km de constanta,in apropierea orasului-statiune Mangalia.Hotelurile sale sunt amplasate in jurul unui golf linistit si totalizeaza 13.000 locuri de cazare. Mangalia Situata la aceeasi latitudine cu statiunile mediterane Monaco,San Remo si Nisa,Mangalia a dobandit statut de statiune balneoclimaterica in perioada interbelica,functie care a luat amploare in ultimele decenii,odata cu dezvoltarea de ansamblu a orasului.Aici se afla un port maritim si un santier naval unde se construiesc nave de mare tonaj.

21

In afara curei heliomarine in statiunea Mangalia se practica si tratamentul cu apa mezotermala,sulfuroasa,cu continut sarac in saruri,captata prin izvoarele Callatis si Hercules si folositra intr-o gama larda de afectiuni(digestive,renale,metabolice,etc.) Printre atractiile turistice ale Mangaliei figureaza si Muzeul de ArheologieCallatis,cu numeroase vestigii grecesti,Bazilica de tip Sirian,Necropola romano-bizantina,Necropola elenistica,Heamia Esmahan Sultan,cladita in anul 1590.Mangalia mai este renumita prin herghelia de aici,unde turistii interesati pot urma cursuri de echitatie.

22

Bibliografie:
1. Cndea Melinda, Esdeli George, Simon Tamara (2001), Romnia. Potenial turistic i turism, Edit. Universitar din Bucureti, Bucureti 2. Erdeli George, Istrate Ioan (1996), Potenialul turistic al Romniei, Edit. Universitar din Bucureti, Bucureti 3. Vasile Glavan GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 1995 4. www.turismsisanatate.ro 5. www.turism.optzile.com

23

Anexa 1
LISTA apelor minerale naturale recunoscute n Romnia Denumirea comercial ALPINA AMFITEATRU APA CRAIULUI AQUA VITAL BILE LIPOVA BIBORENI BIBORENI BODOC BOHOLT BORSEC BORSEC BUCOVINA BUCOVINA BUZIA CARPATINA CERTEZE CEZARA CRISTALINA CRISTALUL MUNILOR DORNA DORNA HARGHITA HERA HERCULANE IZVORUL ALB Denumirea sursei Valea Viniorului Izvorul 3 Copou Izvorul 5 La Glgoaie Sacoul Mare Lipova F11 Biboreni F8 Biboreni F9 Matild Boholt Borsec Borsec Fget Rou C.7 Secu FII bis Buzia Toorog Certeze Bcia FI Izvorul Prul Rece Dorna Cndrenilor Poiana Vinului Sncrieni F 8 Hera Izvorul Domogled Izvorul Alb Locul de exploatare Baia Bora (judeul Maramure) Iai (judeul Iai) Dmbovicioara (judeul Dmbovia) Sacoul Mare (judeul Timi) Lipova (judeul Arad) Biboreni (judeul Covasna) Biboreni (judeul Covasna) Bodoc (judeul Covasna) Boholt (judeul Hunedoara) Borsec (judeul Harghita) Borsec (judeul Harghita) Vatra Dornei (judeul Suceava) Dorna Cndrenilor (judeul Suceava) Buzia (judeul Timi) Toorog (judeul Neam) Certeze (judeul Satu Mare) Bcia (judeul Hunedoara) Sncrieni (judeul Harghita) Vama Buzului (judeul Braov) Dorna Cndrenilor (judeul Suceava) Poiana Vinului (judeul Suceava) Sncrieni (judeul Harghita) Budureasa (judeul Bihor) Bile Herculane (judeul CaraSeverin) Dorna Cndrenilor (judeul Suceava) Rieni (judeul Bihor)

IZVORUL MINUNILOR Rieni F 2

24

IZVORUL MINUNILOR LIPOVA LITHINIA MALNA MARIA MIRACOL OA PERLA COVASNEI PERLA HARGHITEI POIANA NEGRI ROUA MUNILOR SPRING HARGHITA STNCENI TUNAD TUNAD VLCELE VALEA BRAZILOR ZIZIN IZVOARE

Izvorul Minunilor - Stna de Vale Lipova FH2 Izvorul Maria F5 Certeze Negreti Siculia F1 Poiana Negri Covasna F I FH-2M Stnceni Tunad Tunadu Nou Vlcele Biboreni F7 Zizin Izvorul 4 Scropoasa

Stna de Vale (judeul Bihor) Lipova (judeul Arad) Tmeu - Parhida (judeul Bihor) Malna (judeul Covasna) Chimindia - Deva (judeul Hunedoara) Negreti (judeul Satu Mare) Malna Bai (judeul Covasna) Sncrieni (judeul Harghita) Poiana Negri (judeul Suceava) Covasna (judeul Covasna) Miercurea-Ciuc (judeul Harghita) Stnceni (judeul Mure) Tunad (judeul Harghita) Tunadu Nou (judeul Harghita) Vlcele (judeul Covasna) Biboreni (judeul Covasna) Zizin (judeul Braov) Dobreti (judeul Dmbovia)

Anexa 2
Directia Generala de Autorizare a Autoritatii Nationale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructilor si Turismului, a intocmit lista statiunilor balneare si climaterice atestate conform H.G. nr. 1122/2002 (privind aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local. Acestea sunt 42 de statiuni balneare, respectiv 32 de statiuni turistice. Statiunile turistice balneare care dispun de resurse de substante minerale, stintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care au o organizare ce permite acordarea asistentei medicale balneare in conditii corespunzatoare, sunt: Amara(jud.Ialomita), Balvanyos (jud.Covasna), Bazna(jud.Sibiu), Baltesti(jud.Neamt), Baile Baita(jud.Cluj), Baile Felix (jud.Bihor), Baile Govora(jud.Valcea), Baile Herculane(jud.Caras-Severin), Baile Homorod (jud.Harghita), Baile Olanesti (jud.Valcea), Baile Turda (jud.Cluj), Baile Tusnad(jud.Harghita), Borsec(jud.Harghita), Borsa(jud.Maramures), Buzias(jud.Timis), Calacea(jud.Timis), Calimanesti-Caciulata(jud.Valcea),

25

Covasna(jud.Covasna), Eforie Nord(jud.Constanta), Eforie Sud(jud.Constanta), GeoagiuBai(jud.Hunedoara), Lacu Sarat(jud.Braila), Lipova(jud.Arad), Mangalia(jud.Constanta), Moneasa(jud.Arad), Ocna Sugatag(jud.Maramures), Praid(jud.Harghita), Pucioasa(jud.Dambovita), Sacelu(jud.Gorj), Sangeorz-Bai(jud.Bistrita-Nasaud), Sarata Monteoru(jud.Buzau), Slanic-Moldova (jud.Bacau), Slanic Prahova(jud.Prahova), Sovata(jud.Mures), Soveja(jud.Vrancea), Targu Ocna (jud.Bacau), Tasnad(jud.Cluj), Techirghiol(jud.Constanta), Tinca(jud.Bihor), Vatra Dornei(jud.Suceava), Vata de Jos(jud. Hunedoara). Statiunile turistice climaterice, situate in zone cu factori climatici benefici si care au conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii, sunt: Albestii de Muscel(jud. Arges), Breaza(jud. Prahova), Campulung Moldovenesc(jud. Suceava), Busteni(jud. Prahova), Cap Aurora(jud. Constanta), Cheia(jud. Prahova), Costinesti(jud. Constanta), Crivaia(jud. Caras-Severin), Durau(jud. Neamt), Fantanele(jud. Cluj), Harghita-Bai(jud. Harghita), Izvorul Muresului(jud. Harghita), Jupiter(jud. Constanta), Lacu Rosu(jud. Harghita), Mamaia (jud. Constanta), Muntele Baisorii(jud. Cluj), Neptun-Olimp(jud. Constanta), Paltinis(jud. Sibiu), Paraul Rece(jud. Brasov), Poiana Brasov(jud. Brasov), Predeal(jud. Brasov), Saturn(jud. Constanta), Secu(jud. Caras-Severin), Semenic(jud. Caras-Severin), Snagov(jud. Ilfov), Stana de Vale(jud. Bihor), Straja(jud. Hunedoara), Timisul de Sus(jud. Brasov), Trei Ape(jud. Caras-Severin), Valenii de Munte(jud. Prahova), Venus(jud. Constanta), Voineasa(jud. Valcea).

Anexa 3

26

Anexa 4

Anexa 5
27

Lacul Ciucas

Anexa 6
Bi n bazine Ap termal terapeutic certificat (cu coninut de clorid de sodiu, carbonat acid, iod-brom, coninut ridicat de substane organice) este recomandat n primul rnd pentru tratarea bolilor aparatului locomotor (dureri de umeri, spate, miljoc, geunchi, glezne) i tratamente de reabilitare. Bazinele cu ap de 32 C i 36 C sunt recomandate i pentru prevenirea acestor boli.

28

Tratamentul cu nmol terapeutic cu turb este foarte eficace pentru tratarea bolilor sau leziunilor aparatului locomotor i la tratamentele post-operatorii.

Baia cu greuti cu trei posibiliti de tratament n ap termal ajut procesul de vindecare folosinduse de fora ascensional a apei, cu ntinderea coloanei vertebrale, a oldului i genunchilor, cu relaxarea nervilor.

29

Baie n czi cu bioxid de carbon Efectul biologic principal const n creterea circulaiei periferice, mbuntind capacitatea de ncrcare a inimii ajut la vindecarea bolilor inimii i ale aparatului circulator.

30

Tratamente fizioterapeutice Secia de terapie este dotat cu cele mai moderne aparate i st la dispoziia bolnavilor cu aproape 30 de tratamente fizioterapeutice conform recomandrii medicului.

Czi electrice Baia electric complet i baia electric parial (curent galvanic compartimentat) datorit efectului de calmare, vasodilatator, de mbuntire a circulaiei, aciunii antiflogistice se recomand pentru tratarea bolilor reumatice cronice, a bolilor coloanei vertebrale i a articulaiilor membrelor, a bolilor nsoite de dureri musculare i neuralgii.

31

Masaj medical efectuat de specialiti, regleaz plcut tonusul muscular, crete metabolismul i flexibilitatea muchilor, mbuntete circulaia sngelui, relaxeaz corpul, revigoreaz i vindec.

Masaj subacvatic cu jet de ap Masajul subacvatic asigur creterea puterii musculare, mbuntirea circulaiei sngelui, relaxarea, mbuntirea condiiei bolnavului, revigorarea.

32

Gimnastic medical subacvatic Exerciiile efectuate n grup, conduse de kinetoterapeuii notri, facilitnd micarea prin folosirea forei ascensionale a apei ajut la scderea durerilor de coloan, umeri, old, genunchi, la reducerea limitrii n micri, reabilitarea dup accidente i cea sportiv.

Gimnastic medical pe uscat Exerciiile efectuate individual sau n grup asigur vindecarea afeciunilor coloanei vertebrale, afeciunilor locomotorii degenerative, post-operatorii i datorate accidentelor.

33