Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Candidat – Ștefan Valentina

Coordonator – Prof. Dr. Dumitriu Dan

Iași, Iulie 2017

 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Valorificarea turistică a geomorfositurilor

din județul Neamț

Candidat – Ștefan Valentina

Coordonator – Prof. Dr. Dumitriu Dan

Iași, Iulie 2017

2
 CUPRINS

CUPRINS ..................................................................................................................................................... 3

1. CONSIDERAȚII GENERALE ................................................................................................................. 4

1.1. INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 4

1.2. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE ....................................................................................................... 6
1.3. STADIUL CUNOAȘTERII ZONEI ...................................................................................................................... 7

2. CONDIȚII NATURALE ......................................................................................................................... 8

2.1. ALCĂTUIREA ȘI STRUCTURA GEOLOGICĂ ........................................................................................................ 8

2.2. RELIEFUL ................................................................................................................................................ 8
2.3. CLIMA ................................................................................................................................................. 10
2.4. HIDROLOGIA ......................................................................................................................................... 11
2.5. VEGETAȚIA ȘI MODUL DE UTILIZARE AL TERENURILOR..................................................................................... 14

3. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDEȚULUI NEAMȚ ...............................................................16

3.1. POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI ........................................................................................................ 16

3.2. POTENȚIALUL CLIMATO-TURISTIC .............................................................................................................. 20
3.3. POTENȚIALUL TURISTIC AL APELOR ............................................................................................................. 20
3.4. POTENȚIALUL BALNEAR ........................................................................................................................... 21
3.5. STAȚIUNI TURISTICE ................................................................................................................................ 23
3.6. POTENȚIALUL TURISTIC AL COMPONENTELOR ÎNVELIȘULUI BIOGEOGRAFIC .......................................................... 23

4. GEOMORFOSITURILE DIN JUDEȚUL NEAMȚ .....................................................................................25

4.1. IDENTIFICAREA ȘI CLASIFICAREA GEOMORFOSITURILOR................................................................................... 27

4.2. EVALUAREA ȘI IERARHIZAREA GEOMORFOSITURILOR ...................................................................................... 33

5. VALORIFICAREA TURISTICĂ A GEOMORFOSITURILOR ......................................................................45

6. ANALIZA S.W.O.T. A JUDEȚULUI NEAMȚ .........................................................................................52

7. CONCLUZII .......................................................................................................................................53

8. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................54

ANEXE .......................................................................................................................................................55

LISTA FIGURILOR .......................................................................................................................................56

LISTA TABELELOR .......................................................................................................................................57

3
 1. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Introducere

Lucrarea de față și-a propus studierea formelor de relief din județul Neamț și valorificarea
lor turistică, într-o nouă abordare și anume cea a geomorfositurilor. Prin această abordare sunt
identificate şi evaluate formele de relief cu un aspect deosebit, care singure sau alături de alte
elemente bioecologice şi culturale alcătuiesc obiecte ale patrimoniului natural. Studiul a avut ca
un prim scop identificarea geomorfositurilor, din judetul Neamț iar pentru realizarea lui a fost
folosită pe langă bibliografia existentă, studiul efectuat pe teren, o bună cunoaştere a regiunii, a
căilor de acces de aici. Totodată s-a recurs la colaborarea cu geografii obişnuiţi care trăiesc în
arealul studiat – profesorii de geografie pentru o bună informare asupra regiunii cercetate. Plecând
de la aceste realităţi s-a încercat realizarea unei valorificări turistice eficiente a tuturor
geomorfositurilor identificate. Ca finalitate, studiul trebuie să vină în sprijinul comunităţilor locale
cu idei, cu modele de valorificare turistică, cu o analiză pertinentă care să ajute dezvoltarea
turismului ca activitate economică importantă a regiunii sau dacă nu, măcar să fie privit ca un
semnal de alarmă pentru comunităţile locale în scopul exploatării naturii pentru creşterea nivelului
de trai.
Teza de licență, Valorificarea turistică a geomorfositurilor din județul Neamț este organizată
în șapte capitole care vorbește despre geomorfositurile ce se regăsesc în județul Neamț, astfel încât
primul capitol al tezei, Considerații Generale, aduce în discuție următoarele aspecte ce fac referire
la cine a mai scris pe tema această, ce a mai scris legat de această temă și când s-a mai scris despre
subiectul acesta, la care se adaugă poziția zonei studiate și câteva aspecte legate de ce sunt
geomorfositurile. Al doilea capitol al tezei, Condiții Naturale, ne vorbește despre cadrul natural în
care se află situat județul Neamț, făcând referire la aspecte legate de geologia, relief, climă,
hidrografia, biodiversitatea și solurile acestuia. În cel de al treilea capitol, Potențialul turistic al
județului Neamț, se aduce în discuție potențialul pe care îl posedă acest județ. Capitolul patru,
Geomorfositurile din județul Neamț, are ca scop identificarea, clasificarea și evaluarea
geomorfositurilor din cadrul județului. În capitolul cinci, Valorificarea turistică a
geomorfositurilor se vorbește despre infrastructura de turism pe care o posedă județul Neamț.
Penultimul capitol, capitolul șase, Analiza S.W.O.T. a județului Neamț, clarifică care sunt punctele
tari și punctele slabe ale acestor geomorfosituri. Ultimul capitol, capitolul șapte, intitulat
4
Concluzii, ne relatează pe scurt ce ar trebuii făcut cu privire la valorificarea în mod corect a
potențialului acestor geomorfosituri.
Geomorfositurile sunt forme de relief sau procese geomorfologice care au căpătat în timp
valoare estetică, ştiinţifică, culturală, istorică sau economică, datorită percepţiei umane. Pornind
de la aceasta definiţie, în lucrarea de faţă ne propunem să inventariem şi să evaluăm
geomorfositurile din județul Neamț. Acestea au ca finalitate propunerea unor măsuri privind
protecţia superioară şi apoi promovarea turistică. Prezenţa a numeroase geomorfosituri în județul
Neamț este impusă de existenţa calcarelor şi conglomeratelor, dar şi de succesiunea în timp a
diferitelor sisteme de modelare (glaciar, periglaciar, fluviatil), toate acestea conducând la
geomorfosituri specifice. A fost ales spre studiu acest areal datorită prezenţei unei game variate de
geomorfosituri dar şi valorificării turistice foarte intense (un număr mare de turişti).

Geomorfosit

Valori structurale Valori funcționale

Geomorfologic Estetice Ecologice Culturale Științifice Economice

e
Fig. 1 Valorile unui geomorfosit (sursa: Dan Dumitriu)

Valoarea geomorfologică va fi cuantificată făcându-se uz de următoarele criterii: geneză

(numărul de factori implicaţi), dinamică, complexitate (dată de numărul elementelor
geomorfologice de interes), mărime (raportată la o anumită arie), stadiul actual al conservării,
raritate (într-un un anumit areal) şi structură. În calculul valorii estetice se vor urmări: fizionomia
formelor, cromatica, etalarea (posibilităţile de observare a formei) şi diferenţa de nivel sau
amploarea cavernamentului (criteriu cu folosire diferenţiată pentru formele de suprafaţă sau
endocarstice). Criteriile aplicate pentru valoarea ecologică se referă la relevanţa florei şi faunei
arealului, precum şi la stadiul actual de protejare. Valorile sunt între 0 şi 1.
Valoarea culturală vizează importanţa istorică (relevanţa vestigiilor), arheologică
(vechimea siturilor), religioasă (prezenţa unor lăcaşe de cult), artistică (numărul reprezentărilor în
literatură, pictură, grafică, fotografie), arhitecturală, precum şi asocierea cu anumite simboluri, sau
cu anumite evenimente culturale. Valoarea ştiinţifică va fi cuantificată în funcţie de relevanţa
ştiinţifică (numărul sau importanţa citărilor în bibliografie), calitatea de resursă ştiinţifică

5
(estimarea potenţialului de relevare), de resursă formativă (adresabilitate pentru diferite grupuri
ţintă), de model (expresivitatea acestuia), reprezentativitate (pe diferite niveluri) şi valoarea
paleontologică (abundanţa şi stadiul de conservare al diferitelor vestigii paleontologice). În
cuantificarea valorii ştiinţifice, importantă, după opinia noastră, este separarea criteriilor care se
referă strict la această valoare, evitând suprapunerile peste criteriile geomorfologice deja analizate.
Pentru estimarea valorii economice, au fost folosiţi anumiţi indicatori ai potenţialului şi
exploatării turistice: numărul de activităţi specifice turismului posibile, potenţialul turistic al
geomorfositului pe diferite nivele, accesibilitatea (tipul de mijloc de transport şi distanţa),
infrastructura de cazare, amenajările şi serviciile şi distanţa faţă de geomorfosit, distanţa faţă de
centre moderne cu servicii complexe, condiţiile socio-economice ale regiunii (considerând
mărimea centrelor urbane de pe o rază de 25 de kilometri), stadiul actual al exploatării turistice,
nivelul promovării şi frecvenţa organizării de competiţii sportive.

1.2. Poziția geografică a zonei studiate

Judeţul Neamţ se află în nord-estul României şi se încadrează, din punct devedere geografic,
între 46° 40' şi 47° 20' latitudine nordică şi 25° 43' şi 27° 15' longitudine estică. Ocupă o poziție
care se suprapune, în parte, Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovenești și Podișul

Fig. 2 Județul Neamț – Hipsometrie, rețeaua de așezări principale și vecinii (sursa: Ștefan Valentina)
6
Moldovenesc, limitându-se: la nord, cu județul Suceava, la vest, cu județul Harghita, la sud, cu
județul Bacău, iar la est, cu județul Vaslui și județul Iasi.

1.3. Stadiul cunoașterii zonei

Despre județul Neamț, există în prezent publicații care au abordat diverse teme, care sunt
abordate la modul general sau sunt abordate pe o anumită specialitate. După conținut distingem
mai multe tipuri de lucrări: lucrări geografice, lucrări istorice, lucrări geologice, ș.a. Cele mai
numeroase lucrări au apărut după al doilea război mondial, iar aici se regăsesc lucrări de tipul
cursurilor, teze de licență, teze de doctorat, monografii, etc. Dintre lucrările generale trebuie
reamintite: “Enciclopedia Geografică a României” (1982), “Județul Neamț” de N. Acrîșmăriței
(1971), “Județul Neamț – Monografie” de G. A. Alui (1995), “Geografia României – Geografia
umană si economică” volumul II (1985), “Geografia României – Geografia fizică” volumul III
(1987), “Județul Neamț” de V. Oroșanu (1981), “Județul Neamț” de I. Petcu (1974).
Lucrările de specialitate sunt mai diverse astfel încât menționăm următoarele lucrări:
pentru turism, este reprezentativă “România – enciclopedie turistică”, coordonată de M. Ielenicz
(2003) unde sunt prezentate principalele obiectivele turistice din județul Neamț, pentru stabilirea
metodologiei, “Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei” de I. Donisă (1987), pentru
clasificări, definiții, concept în turism, “Geografia turismului – Concepte, metode și forme de
manifestare spațio-temporală” de I. Muntele, C. Iațu (2003), România. Geografia turismului de N.
Ciangă (2006), “Geomorfologie turistică” de G. Posea (2013).

7
 2. CONDIȚII NATURALE

2.1. Alcătuirea și structura geologică

Evoluția în decursul erelor geologice a dus la existența în prezent a trei unități

morfostructurale cu alcătuire geologică:
• unitatea montană cristalino - mezozoică, parte a orogenului carpatic;
• unitatea subcarpatica neogenă;
• unitatea de platformă de vârsta mai recentă.
Relieful prezintă o mare diversitate, determinate, pe de o parte, de alcătuirea și structura
geologică, de mișcările tectonice, iar pe de altă parte, de succesiunea de sisteme morfoclimatice,
de la cele de nuanță tropical din Miocen, la cele reci periglaciare din Pleistocen. Structurile
geologice ce au determinat individualizarea principalelor unități de relief se dispun zonal, de la
vest la est. Astfel în partea de vest se află orogenul carpatic, format din următoarele unități tectono-
structurale:
-zona cristalino mezozoică (formată din șisturi cristaline epi- și mezometamorfice și
sedimentare mezozoice, în care domină faciesul calcaro-dolomitic) cuprinde munții Bistriței și
Hăghimașului.
-zona flișului (extinsă pe o lățime maximă de peste 40 kilometri, formată din depozite
mezozoice și paleogen-neogene, cutate în largi pânze de șariaj) include munții Tarcăului,
Stânișoarei și masivul Ceahlău.
-zona pericarpatică sau a miocenului subcarpatic (constituie “ultimul val” al orogenului
carpatic și este formată din depozite de brecii, argile și gresii fine asociate cu gipsuri) înglobează
Subcarpații dintre Râșca și Tazlău.
La est de orogenul carpatic se afla unitatea de platformă, respectiv Platforma
Moldovenească.
Aspectele variate ale reliefului județului sunt rezultantă a unei evoluții geologice pe cât de
îndelungată (din Proterozoic pana în Cuaternar), pe atât de complexă, a conlucrării agenților
externi cu cei interni, în bună parte azi descifrați de specialiști pe baza datelor geologice și
paleontologice. În aceste condiții de evoluție, relieful județului Neamț aparține următoarelor
unități: unitatea muntoasă, unitatea subcarpatică, unitatea de dealuri ale Podișului Central
Moldovenesc.

2.2. Relieful

Relieful are în ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fațada orientata spre est: partea
vestică o formează culmile înalte ale munților (între 800 – 1.907 metri), după care urmeză treptele
descrescătoare ale dealurilor subcarpatice (între 500 - 700 metri), de podiș (între 400 - 450 metri)
și luncile joase (între 100 - 200 metri). Munții, cu o suprafață de 2.653 kilometri pătrați, reprezintă
8
Fig. 3 Județul Neamț – Unitățile și tipurile de relief (sursa: Ștefan Valentina)
45% din suprafața totală a județului, iar dealurile și podișurile 55%, cu o suprafață de 3.245
kilometri pătrați. Munții au forma unor culmi și platouri cu vârfuri izolate, puternic fragmentați de
văi adânci, incluși în întregime Carpaților Orientali - grupa munților Bistriței Moldovenești și
cuprind: munții Bistriței, masivul Ceahlău, munții Hășmaș, munții Tarcău și munții Stânișoarei.
Munții constituie o unitate de relief mărginită de Subcarpați la est pe o linie ce unește localitățile:
Tazlău, Piatra Neamț, Crăcăoani, Stânca (Pipirig). Ei domină cu 200 – 400 metri relieful deluros
al Subcarpaților Moldovenești și se caracterizează printr-o intensă fragmentare (în medie 1-2km/
km2) și o energie cuprinsă între 250 – 600 metri, dar care, în unele cazuri, depășește aceste valori.
Unele dintre aceste masive sau grupuri muntoase se extind numai parțial pe teritoriul județului
Neamț. Dealurile subcarpatice formează o fâșie continuă de la nord la sud, lata de 15 kilometri
incluzând depresiunile subcarpatice Neamț, Cracău - Bistrița și Tazlău ce se individualizează ca
niște câmpii colinare de-a lungul văilor, intens cultivate. Culoarele de vale ale Siretului, Bistriței
și Moldovei ocupă un loc aparte în relieful județului având aspectul unor câmpii largi terasate,
dezvoltate la o altitudine de 180 - 200 metri.

2.3. Clima

Întâlnim două tipuri de climă aproximativ în proporții egale: în jumătatea vestică un climat
specific montan, iar în restul teritoriului un climat temperat continental puternic influențat de
masele de aer din est. În ansamblu, județul Neamț prezintă o climă temperat continental, cu
particularități specifice părții de est a țării. Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine,
de particularitățile circulației atmosferice, de formele și fragmentarea reliefului, cât și de marile
suprafețe lacustre, apărute odată cu amenajarea hidroenergetică a Bistriței.
Temperatura medie anuală crește progresiv de la vest spre est, din zona montană spre
regiunea dealurilor subcarpatice și de podiș. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului
sunt și ele destul de semnificative, indicând importanța factorilor locali în modificarea vremii. Din
înregistrările de până în prezent, aceste extreme se prezintă în profil vest-est. Maxima absolută de
+38,6 grade Celsius (din august 1952) s-a înregistrat la Piatra Neamț și nu în partea de est a
județului, în timp ce minima de -33,2 grade Celsius (din februarie 1954) s-a semnalat la Roman,
deși ar fi fost de așteptat ca ea să se consemneze în zonele muntoase cele mai înalte.
Precipitațiile au valorile medii cele mai mari în regiunea Montană, scăzând cu cât ne
deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra Neamț 649mm, Roman 529mm).
Fenomenul se explica atat prin scăderea în umiditate a maselor de aer venite dispre vest care, în
deplasarea lor peste Carpații Orientali, lasă precipitații mai abundente pe versanții vestici, cât și
prin pătrunderea în extremitatea estică a județului, dinspre est sau sud-est, a unor mase de aer
puternic continentalizate, care provoacă în cele mai multe cazuri secetă. În dinamica atmosferei se
distinge o circulație generală, valabilă pentru întreg ținutul, cât și o circulație locală a vânturilor
de munte-vale, caracteristică îndeosebi zonei montane. În această zonă mai frecvente sunt vânturile
de vest și nord-vest, care ating o viteză medie de 6 - 7 m/s, cu intensități maxime în perioada de
iarna, cand, pe culmile inalte de peste 1800m, depasesc 40m/s. In zona subcarpatica si mai ales in
depresiuni, ca urmare a poziției adăpostite, dinamica atmosferei este mai moderată atât față de
zona montană, cât și față de cea de podiș. Regiunea de podiș este larg deschisă circulației
atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor. Ploile cu grindină și
furtunile mari sunt aici fenomene meteorologice destul de frecvente.

2.4. Hidrologia

Rețeaua hidrografică a județului este alohtonă în proporție de peste 90%, râurile care își au
izvoarele pe acest teritoriu deținând o pondere mică în volumul general al scurgerii, în raport cu
debitul principalelor râuri (Siretul, Moldova, Bistrița).
Dintre râurile autohtone mai importante menționăm: Ozana, Cracăul, Tarcăul, Cuiejdiul,
Nechitul și Valea Neagră. Precipitațiile relative bogate și morfologia reliefului au facilitat
dezvoltarea unei rețele hidrografice cu o densitate medie de circa 0,34km/kmp, superioară mediei
pe țară care este de 0,27km/kmp, lungimea totală a râurilor ce traversează teritoriul județului fiind
de peste 2000 kilometri. Râurile au un regim de alimentare de tip pluvial-moderat, în care apele
subterane au pondere între 15-30%, iar cele din topirea zăpezilor între 30-40%. Stocul mediu anual
de apă al acestora este de circa 3,47 miliarde metri cubi, din care județul Neamț beneficiază de
peste 700 milioane metri cubi.
Resursele de apă de care dispune județul constituie unul dintre elementele care favorizează
dezvoltarea economic-socială a acestor meleaguri. Potențialul hidroenergetic al râului Bistrița,
care a atras atenția ilustrului inginer Dimitrie Leonida la începutul acestui secol, a fost valorificat
în anii socialismului. Devierea a 30 milioane metri cubi din debitul râului Bicaz în lacul Izvorul
Muntelui va mări simțitor capacitatea de producție a sistemului hidroenergetic de pe Bistrița.
Unitățile industrial utilizează anual 200 milioane metri cubi din apa râurilor Siret, Moldova,
Bistrița, Ozana, Bicaz, Cracău. De asemenea, anual, 50 milioane metri cubi din apele subterane
sunt folosite pentru alimentarea cu apă potabilă, iar peste 20 milioane metri cubi pentru irigații.
Lacurile sunt în totalitate artificiale, executate în scopuri complexe (hidroenergetice, atenuarea
viiturilor, irigații, piscicultură și agrement). Volumul brut al apei acumulate este de 1.251 milioane
metri cubi, din care 902,7 milioane metri cubi volumul util, iar circa 750 milioane metri cubi de
apă se află în acumulări mai mici pentru irigații locale și piscicultura.
11
 Lungimea totală a râurilor ce traverseaza județul Neamț este de peste 2.000 kilometri.
Principalele cursuri de apă în județul Neamț:

Denumirea cursului de apă Lungimea pe teritoriul județului Lungimea pe teritoriul României

Bistrița 118 283

Moldova 70 213
Cracău 58 58
Ozana 54 54
Siretul 42 559
Valea Neagră 40 40
Topolița 30 30
Tarcău 29 29
Bicaz 27 42
Cuejdiu 26 26
Bistricioara 14 55
Tabelul 1: Lungimea râurilor pe teritoriul județului Neamț și pe teritoriul României

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt: Siret, Moldova
şi Bistriţa. Principalul râu este Bistriţa, având o lungime pe teritoriul judeţului de 118,0 kilometri,
urmat de râul Moldova (70,0 kilometri), Cracău (58,0 kilometri), Ozana (54,0 kilometri), Siret
(42,1 kilometri). Ceahlăul se bucură de o bogată reţea de ape subterane provenite din precipitaţii
care alimentează izvoare cu debite variabile dar permanente.
Lacurile existente pe teritoriul județului Neamț sunt:

Denumirea lacului Tipul genetic Localitatea Suprafața lacului (ha)

Izvorul Muntelui Lac artificial Bicaz, Hangu, 3126

Poiana Teiului, Ceahlău
Pângărați Lac artificial Pângărați 155

Vaduri Lac artificial Viișoara 120

Bâtca Doamnei Lac artificial Piatra Neamț 235

Tabelul 2: Lacurile existente în județul Neamț

12
Fig. 4 Județul Neamț – Rețeaua hidrografică (sursa: Ștefan Valentina)
 2.5. Vegetația și modul de utilizare al terenurilor

În funcție de altitudine și relief se pot evidenția următoarele etaje de vegetație:

• etajul subalpin în zonele cele mai înalte ale Masivului Ceahlău, a Munților Hășmașului și
Budacului unde se dezvoltă tufărișuri de jnepeni și pajiști;
• etajul pădurilor de molid cu extindere maximă în jumătatea de vest a județului, pe toți
versanții munților;
• etajul pădurilor de foioase în amestec cu rășinoase, în zona montană mai joasă;
• etajul pădurilor de foioase în zona dealurilor submontane și zona de podiș;
• luncile se dezvoltă în lungul malurilor râurilor , predominând o vegetație ierboasă iar o
mare parte a lor fiind ocupată de terenuri agricole.
Vegetația județului Neamț aparține în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din
suprafață și locul trei pe țară) și într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului.
În rest, regiunea extracarpatică este ocupată de păduri și de terenuri agricole. În zonele înalte ale
Ceahlăului, Hășmașului, Budacului, golurile montane reflectă o prezență a etajului alpin, ce se
remarcă printr-o vegetație specifică de arbuști, merișori și afini, floare de colț și numeroase specii
de graminee. Fauna este sărăcăcioasă, majoritatea speciilor venind din etajul inferior, cele mai
caracteristice aparținând avifaunei (cinteză alpine, brumărița, fisa de munte, cocoșul de munte,
corbul).
Etajul molidului are o extindere maximă în masivele Hășmaș, Ceahlău, Budacu și Grințieș,
precum și în munții Tarcău. În afară de molid apar frecvent paltinul de munte, mesteacănul, bradul,
lariat sau zada, singurul conifer cu frunză căzătoare din țară, iar dintre speciile ierboase se remarcă
asociațiile de păiuș. Cât privește fauna, atrag atenția mamiferele mari (ursul, cerbul, porcul mistreț,
jderul, râsul), la care se adaugă o bogată avifaună (cocoșul de munte, negroaica, ciocănitoarea de
munte, acvila de munte).
Etajul pădurilor amestecate ocupă cea mai mare suprafață a zonei forestiere, limita sa
superioară ajungând pana la 1.500 metri în munții Tarcău, de unde coboară în regiunea
subcarpatică sub 500 metri. Aici se întâlnesc frecvent specii de arbori cum sunt: ulmul de munte,
paltinul, frasinul, plopul, alunul și calinul, precum și unele specii ierboase între care predomină
grupările de graminee. Fauna este reprezentată de unele mamifere (vulpea, veverița, pârsul de alun
și de ghindă, căprioara), precum și de unele păsări caracteristice: diferite specii de pițigoi,
ciocănitoarea, sticletele, privighetoarea, șoimul.
Solurile în proporție de 50% fac parte din seria tipică provinciei montane, iar celelalte aparțin
așa-numitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune
podzolice și rendzine brune pe porțiuni mai restrânse) care au, în general, grosimi mici și sunt
acoperite cu păduri și pajiști naturale.
În partea de vest a podișului Bârladului, pe dealurile pericarpatice și în partea de est a
depresiunii Cracău - Bistrița sunt soluri argilo-iluviale cenușii, cu un potențial productiv mijlociu,
favorabil cultivării păioaselor, florii soarelui, inului, cânepii și cartofului. Solurile brune și brune
podzolice, afectate de eroziune, sunt răspândite în zona colinară a podișului Bârladului și
depresiunilor Neamț și Cracău - Bistrița și au fertilitate naturală favorabilă culturii păioaselor și
plantelor furajere. Cernoziomurile podzolite ocupă suprafețe mici, formând insule pe terasele
râurilor Siret, Moldova și Bistrița. Acestea au un bun potențial productiv și oferă condiții pentru
toate culturile, dar în mod deosebit pentru sfecla de zahăr, porumb, legume și cartofi. Solurile
iluviale, lăcoviști și aluviuni, se găsesc în luncile principalelor cursuri de apă: Siret, Moldova,
Bistrița, Cracău și Ozana, oferind condiții bune pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice și
legumelor.
Bogățiile naturale ale subsolului. Teritoriul județului Neamț dispune de însemnate rezerve
minerale și substanțe utile. Dintre acestea menționăm: zăcăminte metalifere de tipul sulfurilor
polimetalice în zona șisturilor cristaline, combustibili minerali în structurile de fliș și în cele de
platformă, șisturi bituminoase în zona flișului paleogen, sare gemă și săruri de potasiu în depozitele
Miocene ale zonei subcarpatice, identificate la Borlești, Cut, Dărmănești, Bălțătești, Gircina,
Tazlău, roci de construcție (calcare și dolomite) în zona munților Hășmaș, gresii, în zona munților
Tarcău, grezo-calcare, marno-calcare, aluviuni, în special pietrișuri pe principalele văi, ape
minerale, sulfuroase (în bazinul Damucului), carbogazoase (la Tosorog și pe valea Bistricioarei,
în punctele Zanogeni, Borvizului, Bistra, Valea Stânei, Pântec și în valea Borca).

15
 3. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDEȚULUI NEAMȚ

Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea
sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi
internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. Patrimoniul
turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:
- Potenţialul turistic (natural şi antropic);
- Infrastructură (generală şi turistică);
Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice- reprezintă materia primă
pentru activităţile turistice. Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în
primul rând, resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneo - climaterice, climă, vegetaţia,
faună, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat. Valorile naturale constituie baza
ofertei turistice potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele
turistice. Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe
care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie,
faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.
Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna
omului menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic
natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.
Potenţialul antropic reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane din punct
de vedere cultural - istoric şi tehnico - economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aşezări umane
considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru turism. Produsul
turistic se defineşte ca fiind un ansamblu de bunuri materiale şi servicii
capabil să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecării și momentul
sosirii la locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din
servicii.

3.1. Potențialul turistic al reliefului

Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se suprapune parţial,

Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. De la vest la est relieful
coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd în valea largă cu caracter de
culoar a Siretului. Unităţile de relief predominante în judeţul Neamţ sunt cele muntoase,
reprezentate de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii
Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 hectare (51% din suprafaţa judeţului). Unitatea
subcarpatică, este reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti şi cea de dealuri, ale Podişului Central
Moldovenesc. O frumoasă extensiune o au dealurile subcarpatice, fiind marcate de culmi (Dealul
Pleşului) ce ating peste 900 metri înălţime şi care flanchează depresiuni de tip subcarpatice,
16
alungite nord – sud. Prezenţa calcarelor se înscrie prin ansamblul de forme carstice ale Cheilor
Bicazului. Culoarul Siretului se lărgeşte prin terase bine dezvoltate în special în preajma
confluenţei cu râul Moldova. În zona municipiului Roman întâlnim un mic sector din Podişul
Moldovenesc.
Ceahlău, considerat în vechime ”muntele sfânt”, domină întregul ţinut al Moldovei. De pe
piscurile sale înalte pot fi admirate cascada Duruitoarea şi formaţiunile
geologice Toaca şi Dochia . Ceahlăul tronează în mijlocul Carpaţilor Răsăriteni. Este delimitat de
munţii din jur prin văi largi: la nord valea Bistricioarei , spre nord – est, Valea Bistriţei şi lacul de
acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz , valea Bicazului face hotarul spre sud – est, către vest, Valea
Bistra şi Valea Pântecului. Ceahlău este cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor
Orientali (Dacici, cum li se mai spunea odinioară), fiind situat în partea centrală a acestora, mai
precis la intersecţia paralelei de 47°N cu meridianul 26°E. Zona cea mai înaltă a muntelui este
reprezentată de un platou central, cu o lăţime de 1 kilometru şi o lungime de 6 kilometru, dispus
pe direcţia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferică se face brusc, printr-o centură
de abrupturi cu înălţimi de 300-500 metri. Culmea centrală a masivului este dominată de câteva
vârfuri: Ocolaşul Mare (1.907 metri) , Toaca (1.904 metri), Panaghia (1.845 metri), Bâtca (1.845
metri), Lespezi (1.802 metri). Din depărtare, silueta vârfului Toaca şi Panaghia seamănă cu
acoperişul unei biserici cu turn. Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, masivul

Fig. 5 Masivul Ceahlău – Localizare, vecini, localiăți, râuri, lacuri și treptele altitudinale (sursa: Ștefan Valentina)
17
Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin
aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii
din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţa vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-
mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor
plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. La punctul de întâlnire dintre judeţul Neamţ cu
Harghita, întâlnim un spaţiu magnific Cheile Bicazului, chei în Carpaţii Orientali, pe valea râului
Bicaz, făcând legătura între Transilvania şi Moldova, care sunt străbătute de o şosea serpentină. Se
află doar la 3 kilometri de staţiune. Pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" un masiv stâncos
de 1.120 metri altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al cărui vârf este ţinta alpiniştilor.
Unitatea subcarpatică, situată la est de aria montană, cuprinde, pe teritoriul judeţului,depresiunile
Neamţ, Cracău – Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlău. Subcarpaţii Moldovei, cu o suprafaţă
de 5.000 kilometri pătrați, constituie o fâşie marginală a Carpaţilor Orientali şi se întind între Valea
Moldovei şi Valea Trotuşului, pe o distanţă de 160 kilometri. Caracteristica generală a reliefului
este dată de un singur rând de depresiuni submontane mari, închise spre exterior de înălţimi cu
structură cutată sau cu caracter piemontan.
Oraşul Piatra-Neamţ (aflat la altitudinea de 310 metri) este situat la extremitatea de nord a
depresiunii Cracău - Bistriţa, fiind străjuit de culmile Munţilor Goşmanului şi Stânişoarei. Oraşul
Piatra Neamţ este dominat de înălţimile Cozla (650 metri altitudine), Cârloman (617 metri
altitudine), Cernegura (851 metri altitudine) şi Pietricica (532 metri altitudine).
Oraşul Târgu- Neamţ este situat în cea mai nordică depresiune subcarpatică, numită
depresiunea Ozana - Topoliţa (G. Davidescu, 1969), după râurile care o drenează, cunoscută şi sub
numele de Depresiunea Neamţului (M. David, 1932) sau Depresiunea Nemţişorului (N. Popp,
1936). David M. considera Depresiunea Neamţ ”una din cele mai desăvârşite depresiuni
subcarpatice din ţara noastră”. Are forma unui trapez cu latura mare spre munte bine închisă din
toate părţile, cu înălţimi proeminente, dar cu porţi de legătură mai ales către răsărit spre valea
Moldovei. Limita dintre depresiune şi munţi se află în jurul altitudinii de 600 - 680 metri.
Lungimea depresiunii este de circa 28 kilometri, iar lăţimea de 3 - 14 kilometri. Oraşul Târgu-
Neamţ este situat la extremitatea nord-estică a depresiunii, între două porţi care străjuiesc Valea
Ozanei: Culmea Pleşului şi dealul Boiştea. Localitatea este extinsă în suprafaţă pe o vale largă, cu
orientare aproape vest-est, la baza căreia este albia râului Ozana (Neamţ), adesea despletită,
limitată de o luncă largă, de zeci sau chiar de sute de metri, şi de două terase în trepte distincte, pe
care este situat satul Humuleşti. Către nord, o culme submontană falnică (Culmea Pleşului) domină
oraşul, iar spre sud valea este închisă de dealurile Movilelor, Humuleşti şi Ocea. La sud şi sud-
vest de oraşul Târgu- Neamţ, se găsesc dealurile Brădăţel, Osoiului, Olarului şi Carpeni . Culmea

18
Pleşului, cu o lungime de 24 kilometri, este situată la nord,şi are înălţimea maximă de 913
metri, care descreşte spre sud-est. În dreptul oraşului Târgu-Neamţ. Vârful Vânători are
altitudinea de 623 metri, dominând cu aproape 250 metri albia râului Ozana, printr-un abrupt
stâncos. În Culmea Pleşului apele de şiroire au săpat, în decursul timpului, văi cu versanţi
prăpăstioşi. Dealul Boiştea este situat pe latura sud-estică a oraşului Târgu - Neamţ,
pe partea dreaptă a râului Ozana, la ieşirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă
de 582 metri. Lunca râului Ozana (Neamţ) reprezintă un relief de acumulare format din depozite
aluvionare (pietriş, bolovăniş, nisip şi argilă) cu o grosime maximă de 6 metri. Lunca este bine
dezvoltată. Depresiunea Cracău Bistriţa are o lungime de 50 kilometri şi o lăţime de aproape 20
kilometri. Cu relieful ei puţin accidentat, cu văi largi, şi terase netede, cu întinse terenuri
cultivateagricol pare mai mult un ţinut colinar ce pătrunde până în preajma munţilor. Dacă în partea
apuseană munţii alcătuiesc o limită clară în partea răsăriteană depresiunea este mai deschisăcu
aparenţe de continuitate cu zona deluroasă. Marginea dinspre munte este marcată de ramurile
Culmii Stânişoarei la nord şi de cele ale Culmii Goşmanu la sud despărţite de valea Bistriţei.
Obiectivul turistic central al judeţului care înregistrează cel mai intens aflux turistic îl constituie
zona Bicaz - Ceahlău, cu munţii Hăşmaş, Bistriţa, Tarcău, Stânişoara, accesul către această fiind
uşurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Munţii Hăşmaş,
alcătuiţi din roci calcaroase, cuprind o vastă zonă carstică, caracterizată prin peşteri, chei şi praguri.
Masivul Ceahlău este cel mai semeţ munte al Moldovei, un obiectiv turistic important al
ţării, un loc despre care circulă multe legende şi povestiri. Punctele cele mai înalte de pe munte
sunt Vârful Toaca (1.904 metri) şi Ocolaşul Mare (1.907 metri); la altitudinea de 1.021 metri există
o cascadă formată din paraul Rupturi, numita Duruitoarea, ale cărei şuvoaie cad pe un perete de
stâncă de la o înălţime de 25 metri. De la aceasta cascadă şi-a luat numele renumită staţiune Durău,
aflată la poalele masivului. Situată la o altitudine de 780 - 800 metri, staţiunea se afla într-o regiune
montană frecventata din secolul al XVIII-lea. Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru" este
situat în incinta Mănăstirii Durău, a cărei biserică a fost pictată de celebrul pictor român Nicolae
Tonitza, într-un peisaj montan magnific, un loc în care spiritualitatea încununează pitorescul,
turistul fiind în acelaşi timp un pelerin. Recomandată pentru odihnă şi tratament, staţiunea
constituie un punct de pornire pentru numeroasele trasee care acoperă masivul Ceahlău, oferind în
acelaşi timp posibilitatea practicării sporturilor de iarnă. Cele 5 hoteluri de 2 şi 3 stele, şi cele 16
pensiuni turistice clasificate cu 2 şi 3 margarete au oferte atractive pentru orice sezon, fiind
renumite pentru specialităţile culinare specifice zonei.

19
 Rezervaţia naturală Cheile Bicazului - Hăşmaş, monument al naturii, cu pereţi stâncoşi de
300 - 400 metri înălţime, reprezintă un adăpost pentru viaţa sălbatică şi pentru peşte 600 specii de
plante pe o lungime de 10 kilometri.

3.2. Potențialul climato-turistic

Temperatura se înscrie ca un parametru foarte important al condiţiilor naturale sub raportul

turismului. Astfel temperatura determină favorabil sau nefavorabil fluxul turiştilor în regiunea
respectivă. Clima în cadrul judeţului este una temperat-continentală, cu diverse influenţe datorate
poziţionării în partea estică a ţării, dar şi de altitudine, de particularităţile circulaţiei atmosferice
impuse de formele şi fragmentarea reliefului, cât şi de suprafeţele întinse de lacuri ale amenajărilor
hidroenergetice ale râului Bistriţa. Climatul specific acestei zone este unul blând, caracterizat de
veri nu foarte călduroase şi ierni blânde, în statistici fiind înregistrată ca temperatură maximă
valoarea de 38,6°C, iar ca valoare minimă -32°C.
Temperatura medie anuală creşte progresiv din zona montană spre cea de podiş, aşa cum am
mai menţionat climatul blând de care beneficiază judeţul determină temperaturi medii mai puţin
extreme astfel media cea mai scăzută a lunii ianuarie a fost de -3,80C, în timp ce valoarea maximă
medie a lunii iulie a fost de 19,50C. Iernile nu sunt prea reci, media fiind de –2,40C. Numărul
zilelor cu îngheţ este în medie de 115 pe an. Primele zile cu îngheţ apar de obicei în a doua decadă
a lunii octombrie, iar ultimele zile de îngheţ apar în a doua decadă a lunii aprilie. Precipitaţiile
au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-
Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm). Datorită apropierii de masivul
Ceahlău, nebulozitatea are diverse manifestări, astfel: atinge maximum în anotimpul rece şi
primăvara, iar în intervalul iulie-octombrie numărul zilelor senine creşte, având maximul în luna
octombrie.

3.3. Potențialul turistic al apelor

Apele au avut mereu un rol esenţial în atragerea turiştilor. Apele constituie un avantaj, având
un rol deosebit în creşterea potenţialului turistic al unui loc. Prin forma lor de răspândire şi
organizare, apele au generat diferite tipuri de turism: de recreere, îngrijirea sănătăţii (balnear),
turism sportiv, pescuit, canotaj, etc. Alături de vegetaţie formează un principal element de decor.
Pe teritoriul judeţului Neamţ întâlnim atât ape de suprafaţă cât şi ape subterane. Toate apele de
suprafaţă de pe teritoriul judeţului sunt tributare Siretului, cele mai importante fiind Moldova şi
Bistriţa. Acestea din urmă sunt alimentate de o serie de râuri de dimensiuni şi debite mai reduse

20
din care amintim: Ozana, Cracău, Tarcău, Cuejdiu. De menţiomat este faptul că aproximativ 90%
din reţeaua hidrografică a judeţului îşi are originea în zona montană, foarte puţine izvorând din
zonele de podiş. O alimentare din ape subterane cu o mai mare importanţă o au râurile din masivul
Ceahlău ( Izvoru Alb, Izvoru Muntelui), Hăghimaş (Bicaz, Bicăjel).
O importanţă deosebită o au lacurile de pe teritoriul judeţului care prin amenajări au dus la
dezvoltarea turismului in zona Neamţului. Dintre acestea amintim: Lacu Roşu (lac de baraj
natural)- parte componentă a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, este renumit datorită
trunchiurilor de arbori pietrificaţi, un alt lac dar artificial este Lacul Izvorul Muntelui fiind
considerat cel mai mare lac antropic amenajat pe râurile interioare din România, Lacul Cuiejdel
(denumit şi Lacul Crucii) este cel mai mare lac de baraj natural din România, situat în Munţii
Stânişoarei este asemănător Lacului Roşu având în masa apei trunchiuri de copaci , însă este mai
greu accesibil şi neamenajat.
Izvoarele minerale de pe teritoriul judeţului constituie un alt element de atractivitate turistică.
Acestea au o vechime destul de mare dat fiind faptul că abia în anul 1810 familia Cantacuzinilor
ce avea o moşie la Bălţăteşti au început o amenajare a actualei staţiuni Bălţăteşti. O altă staţiune
descoperită de această dată de Petru Poni în 1889 este staţiunea Oglinzi în cadru căreia se găsesc
o serie de izvoare cu ape cloro-sodice şi sulfuroase Lacurile sunt în totalitate artificiale, executate
în scopuri complexe (hidroenergetice, atenuarea viiturilor, irigaţii, piscicultura şi agrement).
Un obiectiv turistic important îl constituie lacul de acumulare Izvorul Muntelui, o adevărată
„mare” intramontană apăruta ca urmare a iscusinţei omului, în acţiunea de valorificare a energiei
apei, este străbătut de vase NAVROM care efectuează curse regulate şi plimbări de agrement.
Lacul de acumulare de la Bicaz constituie o zonă cu inepuizabile resurse turistice, asigurând
o legătură facilă cu Ceahlăul şi prin cursele de vapor şi excursiile cu şalupe care se organizează, la
cerere, pentru grupuri mai mici.

3.4. Potențialul balnear

Judeţul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind
resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement.
Astfel, în apropierea oraşului Târgu-Neamţ, staţiunea balneo-climaterica Bălţăteşti este renumită
prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate în tratarea
afecţiunilor reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice.
Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se aseamănă prin compoziţia
lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Atât apele minerale, cât şi
nămolul de aici, au fost apreciate de mulţi turişti străini pentru calităţile lor curative.
21
 Stațiunea Oglinzi
Staţiunea Oglinzi aparţine administrativ de oraşul Târgu-Neamţ încă din anul 1888.
Staţiunea este situată la o distanţă de 3 kilometri nord de oraş, într-o micro depresiune din sud-
estul Culmii Pleşului cunoscută sub numele de Poiană Dăscăliţei. Zona este uşor înclinată şi
deschisă către sud-est, fiind în acelaşi timp flancată de versanţi acoperiţi cu păduri de foioase.
Apele minerale au fost cunoscute şi folosite de populaţia primelor aşezări de aici, iar în anul
1856 s-au făcut analize chimice, prin care s-a constatat că sunt clorosodice, de mare concentraţie.
S-au dat în folosinţă în anul 1894, şase vile moderne, un cazino, un inhalator pentru aerosoli,
serviciu poştal ș.a. Atmosfera de vacanţă era întreţinută prin concerte zilnice date de fanfara
militară. În al Doilea Război Mondial, Băile Oglinzi, aflându-se pe linia frontului, au suferit
distrugeri mari. Instalaţiile balneare au fost deteriorate şi după război au fost lăsate în paragină,
neexistând fonduri pentru reparaţii. După anul 1970, au existat preocupări pentru refacerea Băilor
Oglinzi, executându-se mai multe foraje şi realizându-se studii de specialitate asupra debitelor şi
compoziţiei chimice a apelor de aici. Băile, situate la o altitudine de 475 metri, au început să
funcţioneze din anul 1810, când prinţul Cantacuzino s-a ocupat de curăţirea fântânilor de slatină
şi de construirea a două bărăci, cu căzi din lemn. Analizele chimice ale apelor minerale, făcute
de dr. U. Chihac şi de prof. Franz Humael în anul 1839, de P. Poni în anul 1850, de dr. Stenner în
anul 1856 şi de dr. Kony în anul 1883, au confirmat că "sunt cele mai bogate în săruri din toate
apele omologate de pe continentul Europa". Fiind prezentate la diferite expoziţii naţionale şi
internaţionale, au luat medalii de aur la Paris în anul 1900 şi la Bucureşti, în anul 1906. Calităţile
deosebite şi puterea de vindecare a apelor minerale au făcut să crească faima acestor băi, venind
pacienţi din diferite zone ale ţării sau din țări precum: Franţa, Italia, Rusia şi Turcia. Capacitatea
de cazare era în anul 1938 de 100 de camere, în hoteluri şi vile. Staţiunea a fost modernizată şi
extinsă după anul 1970, când s-au construit pavilioane şi vile noi, cu o arhitectură modernă şi
confort sporit. În prezent se încearcă ca prin programe de finanţare să se modernizeze baza de
agrement a staţiunii.
Stațiunea Bălțătești
În anul 1993, staţiunea a fost preluată de Ministerul Apărării Naţionale, care s-a preocupat
de recondiţionarea complexului de balneologie şi recuperare medicală, de dotarea cu aparatură şi
instalaţii medicale moderne, cât şi de îmbunătăţirea confortului în hoteluri şi vile, cu o capacitate
de cazare de 450 persoane pe serie. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea
balneoclimaterică Bălţăteşti prin apele minerale cloro-sodice.
Staţiunea Bălţăteşti dispune de o bază de tratament satisfăcătoare, care asigurăatratamente
în tot cursul anului pentru afecţiuni ale aparatului locomotor reumatismale, afecţiuni respiratorii

22
şi dermatologice. Masa este asigurată de către restaurantul clasic al Hotelului Ozana şi
Restaurantul-pensiune al Staţiunii Bălţăteşti (unde se asigură şi meniuri dietetice).

3.5. Stațiuni turistice

Durău
Situată la 100 kilometri de Piatra-Neamț, este o localitate din comuna Ceahlău. La 6
kilometri de localitate se află o staţiune turistică, cu acelaşi nume, situată la poalele masivului
Ceahlău la o altitudine de 780 - 800 metri.
Staţiunea este recomandată pentru odihnă, practicarea sporturilor de iarnă pe pârtia
amenajată cât şi pentru tratament (nevroze astenice, stări de slăbiciune, anemia, refacere după
eforturi psihice sau intelectuale etc.)
Staţiunea Durău dispune de hoteluri, pensiuni sau cabane, restaurante şi baruri astfel încât
aici veţi avea posibilitatea să simţiţi cu adevărat atmosfera de munte într-o ambianţă plăcută.
Bicaz
La 28 kilometri vest de municipiul Piatra Neamţ, centru turistic situat într-o poziţie
pitorească, la poalele Masivului Ceahlău (la 430 metri altitudine). Poate fi denumit şi “portul
Bicaz”, prin aşezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui “marea Bicazului”, de aici pornind
cursele de agrement pe lac (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe). Frumuseţea locului şi a muntelui se
îmbină în chipul cel mai fericit cu clima montană creând un loc de maximă atracţie turistică.

3.6. Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic

Vegetaţia contribuie alături de celelalte componente ale mediului la dezvoltarea turismului.

Ea se manifestă în forme deosebit de variate. Stratul vegetal costituie un mediu atrăgător în special
pentru turiştii din ariile urbane care caută acest mediu fie în parcurile din interiorul oraşelor, fie în
pădurile din afara lor. Dintre formaţiunile vegetale, pădurea are nenumărate valenţe turistice,
deoarece ea stimulează drumeţiile, locurile de popas şi de recreere, ca şi locurile care oferă anumite
produse naturale (ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale).
Manifestarea ciclurilor vegetale specifice fiecărui anotimp reprezintă elemente de atracţie
turistică. Ciclul de vegetaţie din zonă reprezintă un îndemn pentru mulţi oameni, care au atracţii
diferite pentru anumite sezoane. Unii turişti preferă primăvara, când ciclul vegetal abia începe, iar
ivirea mugurilor, a primelor frunze şi a florilor stârneşte anumite sentimente. Alţi se simt atraşi
mai mult de frumuseţea peisajelor de toamnă din interiorul regiunii în cauză care este cu adevărat
fermecătoare, cu multitudinea de culori, a frunzelor care foşnesc pe poteci sub paşii turiştilor. Pe

23
teritoriul judetului Neamţ principala zonă de vegetaţie aparţine etajului forestier (~51%). Pe
suprafeţe mici, în masivele Ceahlău, Hăghimaş, Budacu şi pe unele goluri montane din munţii
Tarcău şi Stânişoara, este o vegetaţie de tip subalpin, iar în extremitatea estică a judeţului pătrund,
sub forma unei enclave, elemente ale silvostepei.
Vegetaţia dominantă este reprezentată de molidişuri cu extindere mare în masivele
Hăghimaş, Ceahlău, Budacu şi Grinţieş, precum şi în munţii Tarcău. În afara de molid (Picea abies)
apar în mod frecvent paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul pitic (Betula nana),
bradul (Abies), lariţa sau zada ( Larix decidua) acesta putând fi găsit în special în cadrul rezervaţiei
„Poliţa cu crini” din masivul Ceahlău, din speciile de ierboase remarcându-se păiuşul (Festuca).
Pădurile de amestec ocupă cea mai mare parte a zonei forestiere din cadrul judeţului, limita
lor superioară ajungând până la 1500 m în munţii Tarcău, coborând apoi spre altitudinea de 500 m
în zona subcarpatică. În cadrul acestui tip de pădure regăsim specii de arbori precum: ulmul de
munte (Ulmus glabra), paltinul (Acer pseudoplatanus), frasinul ( Fraxinus),plopul (Plopulus),
alunul (Corylus avellana) etc, dar şi unele specii ierboase, dominante fiind grupările de graminee.
Judeţul Neamţ face parte din categoria zonelor cu un bogat cadru natural în interiorul căruia
se găsesc numeroase elemente rare sau unicate ale ţării. Unul din cele mai mari Parcuri naturale
este considerat Masivul Ceahlău, renumit în Carpaţii Orientali nu numai printr-o morfologie
inedită, ci şi printr-o floră şi faună bogată. Dintre plantele rare care se găsesc în cadrul acestui parc
amintim: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus),
larice (Larix decidua). Fauna este reprezentată de specii precum: capra neagră (Rupicapra
rupicapra), râs (Lynx lynx), mistreţ (Sus scrofa), cerb (Cervus elaphus L), urs (Ursus arctos) etc.
În afară de această rezervaţie complexă in cadrul judeţului mai gasim:
 rezervaţii forestiere: pădurea Goşman, situată între 700-1300 m înălţime aici
întalnim un arboret natural format din molid (Picea abies) , brad(Abies) şi fag cu
vârste între 140-260 ani, alături de exemplare de ulm, alun, paltin şi scoruş; pădurea
de stejari de la Vânători Neamţ, „Codrii de aramă” şi Pădurea de „argint” de lângă
Văratec etc.
 parcuri dendrologice şi arbori seculari: parcul dendrologic de la Văleni acum rămas
cu mult mai puţine exemplare datorită defrişărilor din timpul retrocedărilor, parcul
dendrologic de la Roznov.
 Rezervaţia de zimbri de la Vânători –Neamţ este situată în partea de nord a judeţului
Neamţ şi reprezintă unul din cele mai vizitate obiective turistice ale judeţului. Este
catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervaţii exclusiv zimbrilor din
Europa.

24
 4. GEOMORFOSITURILE DIN JUDEȚUL NEAMȚ

Valorile geomorfositului sunt compuse din:

Valorile structurale, în categoria cărora vor intra doar caracteristicile proprii sitului şi
anume cele geomorfologice, estetice şi ecologice. Calcularea valorii structurale a geomorfositului
se va realiza pe baza următoarei formule:

VS = VS1+VS2+VS3

în care:
VS – valoarea structurală ; VS1 - valoarea geomorfologică; VS2 - valoarea estetică; VS3 -
valoarea ecologică
Valoarea geomorfologică va fi cuantificată făcându-se uz de următoarele criterii:
geneză (numărul de factori implicaţi), dinamică, complexitate (dată de numărul elementelor
geomorfologice de interes), mărime (raportată la o anumită arie), stadiul actual al conservării,
raritate (într-un un anumit areal) şi structură. În calculul valorii estetice se vor urmări: fizionomia
formelor, cromatica, etalarea (posibilităţile de observare a formei) şi diferenţa de nivel sau
amploarea cavernamentului (criteriu cu folosire diferenţiată pentru formele de suprafaţă sau
endocarstice). Criteriile aplicate pentru valoarea ecologică se referă la relevanţa florei şi faunei
arealului, precum şi la stadiul actual de protejare. Valorile sunt între 0 şi 1. La rândul lor, valorile
menţionate rezultă din însumarea indicilor atribuiţi propriilor caracteristici. Astfel, valoarea
geomorfologică, VS1, spre exemplu, se compune din:

VS1 = VS1a+VS1b+VS1c……..+VS1n

Valorile funcţionale, care tratează acele valori atribuite de om, fie prin intermediul
cercetării, conferind sitului o valoare ştiinţifică şi educaţională, fie prin exploatarea efectivă a
sitului pentru locuire, ca loc de manifestare a credinţei şi preocupărilor artistice sau ca resursă
turistică, unde:
VF = VF1+VF2+VF3

unde: VF – valoarea funcţională; VF1 - valoarea culturală; VF2 - valoarea ştiinţifică; VF3 -
valoarea economică (turistică)

25
 Valoarea culturală vizează importanţa istorică (relevanţa vestigiilor), arheologică
(vechimea siturilor), religioasă (prezenţa unor lăcaşe de cult), artistică (numărul reprezentărilor în
literatură, pictură, grafică, fotografie), arhitecturală, precum şi asocierea cu anumite simboluri, sau
cu anumite evenimente culturale. Valoarea ştiinţifică va fi cuantificată în funcţie de relevanţa
ştiinţifică (numărul sau importanţa citărilor în bibliografie), calitatea de resursă ştiinţifică
(estimarea potenţialului de relevare), de resursă formativă (adresabilitate pentru diferite grupuri
ţintă), de model (expresivitatea acestuia), reprezentativitate (pe diferite niveluri) şi valoarea
paleontologică (abundanţa şi stadiul de conservare al diferitelor vestigii paleontologice). În
cuantificarea valorii ştiinţifice, importantă, după opinia noastră, este separarea criteriilor care se
referă strict la această valoare, evitând suprapunerile peste criteriile geomorfologice deja analizate.
Pentru estimarea valorii economice, au fost folosiţi anumiţi indicatori ai potenţialului şi
exploatării turistice: numărul de activităţi specifice turismului posibile, potenţialul turistic al
geomorfositului pe diferite nivele, accesibilitatea (tipul de mijloc de transport şi distanţa),
infrastructura de cazare, amenajările şi serviciile şi distanţa faţă de geomorfosit, distanţa faţă de
centre moderne cu servicii complexe, condiţiile socio-economice ale regiunii (considerând
mărimea centrelor urbane de pe o rază de 25 de km), stadiul actual al exploatării turistice, nivelul
promovării şi frecvenţa organizării de competiţii sportive. Similar valorilor constituente celei
structurale, valorile menţionate reprezintă suma valorilor specifice, spre exemplu, valoarea
culturală are ca formulă de calcul:

VF1 = VF1a+VF1b+VF1c……..+VF1n

Un alt aspect care trebuie luat în seamă este cel al factorilor care acţionează restrictiv
asupra valorii şi potenţialului unui geomorfosit. Aceştia vor fi trataţi separat, valoarea lor fiind de
altfel scăzută din valoarea totală. Sunt considerate atribute restrictive atât riscurile şi
vulnerabilitatea, cât şi prezenţa unor factori care ar putea scădea atractivitatea turistică precum
prezenţa unor activităţi economice sau a unor infrastructuri percepute negativ. Atributele
restrictive vor rezulta, deci, în urma următorului calcul:

AR = AR1+AR2+AR3+AR4

Unde
AR = atribute restrictive
AR1 = Riscurile naturale şi antropice

26
AR2 = Vulnerabilitatea la riscuri
AR3 = Prezenţa unor activităţi economice care ar afecta turismul
AR4 = Elemente inestetice

Astfel, formula de calcul a valorii totale a geomorfositului primeşte următoarea expresie numerică:

VG = VS+VF -AR
unde:
VG – valoarea totală a geomorfositului
VS - valoarea structurală a geomorfositului
VF– valoarea funcţională a geomorfositului
AR – atributele restrictive1

4.1. Identificarea și clasificarea geomorfositurilor

Geomorfositurile se pot clasifica după mai multe criterii, importanţa unuia sau altuia dintre
acestea rezultând din obiectivele studiului realizat.

Criteriul temporal
Geomorfositurile trebuie să fie clar delimitate spaţial şi temporal. Se disting geomorfosituri
active şi pasive. Geomorfositurile active conduc la înţelegerea reliefului actual.
Geomorfositurile active sunt cheia reconstituirii condiţiilor paleogeografice şi
paleoclimatice şi în final, determină dezvoltarea geomorfositurilor pasive. Acestea au şi valoare
didactică deosebită.
Geomorfositurile pasive constituie "arhive" ale paleomediilor în care au apărut şi s-au
dezvoltat formele de relief respective şi permit stabilirea evoluţiei şi vârstei reliefului.

Criteriul genetic
După acest criteriu se deosebesc: situri geologico-geomorfologico, geomorfologico
hidrologice, geomorfologico-botanice, geomorfologico-antropice şi cultural-spirituale.
 Situri geologico-geomorfologice
Chei şi defilee - Cheile Bicazului;
Cascade - la noi în ţară Duruitoarea;
Peşteri - Peştera Munticelu, Peștera Toșorog, Peștera Neagra, Peștera Cascada,
Peștera Groapa cu var, Peștera trei fântâni . O categorie aparte în cadrul acestei

1
După D. Dumitriu
27
 categorii de geomorfosituri o constituie peşterile care păstrează picturi rupestre sau
urme de viaţă din Pleistocen.
Platouri carstice - cu numeroase alte forme carstice care ele însele se constituie în
geomorfosituri de sine stătătoare cum ar fi lapiezuri, doline.
Forme dezvoltate pe sare/brecia sării sau gips – se aseamănă cu cele dezvoltate pe
calcar;
Forme de relief vulcanic (vulcanosituri) reprezentate prin conuri, cratere, platouri,
neckuri;
Formele de relief create de vânt (eolisituri), cele mai importante fiind dunele de nisip;
Formele de relief glaciare (glaciosituri) semnificative fiind circurile, văile, morenele,
pragurile, blocurile eratice. La noi în ţară se impun formele de relief glaciar;
Formele de relief litorale (faleze, delte, cordoane litorale, estuare, fiorduri);
Creste, ziduri, martori de eroziune impuse de existenţa unui anumit tip de rocă de
obicei mai dur (cristalin, eruptiv, calcar);
Stânci rezultate din eroziunea diferenţială şi alte forme reziduale gravitaţionale -
abrupturi cu grohotişuri, creste alpine, ace, babe, ciuperci, sfincşi. Exemplu: Stânca
“Trei Caldari”
Vârfurile care se impun fie prin altitudine, fie ca puncte de belvedere sau fizionomie.
În acest sens menţionăm Vârful Ocolașul Mare (Ceahlău) -1.907 metri, Vârful Toaca
(Ceahlău) – 1.904 metri;
Forme ale reliefului pe structură faliată;
Forme de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale
(abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază, alunecări de mari proporţii, hornurile, hrubele
şi văile de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene, bad – landuri.

 Situri geomorfologice- hidrologice

Izvoare intermitente: Cascada Duruitoarea alimentată de izvorul Fîntîna Rece, a cărui
geneză este legată de circulaţia carstică;
Lacuri cu origini diferite: glaciare, nivale, carstice, de baraj natural (Lacul Roşu,
Lacul Cuejdel), de origine vulcanică, tectonice, de acumulare (Lacul Izvorul
Muntelui, Lacul Pîngărați). În acest caz calitatea de geomorfosit este dată de originea
cuvetei lacustre care poate aduce argumente privind evoluţia paleogeomorfologică a
arealului respectiv sau se pot constitui în exemple didactice;

 Situri geomorfologice cu elemente de interes botanic

În această categorie intră mlaştinile şi turbăriile în cadrul cărora se găsesc diferite
specii relicte sau endemice;

 Situri geomorfologico – antropice

28
 În acestă categorie putem menţiona: galerii şi mine, cariere (calcarul de la Tașca)
unde se exploatează un anumit tip de rocă rară sau care prin frumuseţe stârneşte
interes şi ocne de sare unele părăsite, altele amenajate pentru turism (Turda, Slănic
Prahova, Tg.Ocna, Praid) precum şi lacuri antropice (Izvorul Muntelui pe Bistriţa);

 Situri cultural – spirituale

În această categorie sunt incluse biserici şi mânăstiri (Agapia, Bistrița), urme de
aşezări din perioada elenică, din perioada daco şi daco- romană sau cetăţi medievale
(Cetatea Neamțului) pentru care relieful se constituie în suport, toate aceste elemente
sporindu-i valoarea. Unii specialişti consideră în acest sens că relieful, ca suport al
unei exprimări culturale, spirituale poate fi inclus în patrimoniul cultural sau ştiinţific
al unui teritoriu.

Criteriul importanţei turistice

 geosituri de interes local şi regional: Cheile Runcului;
 geosituri de interes naţional: Cheile de pe Valea Ialomiţei;
 geosituri de interes internaţional: Cheile Bicazului.

Criteriul mărimii
După mărime geomorfositurile se pot clasifica în: punctuale – un atol coraligen din Podişul
Casimcea; lineare – sector de chei şi defileu cum este Cheile Bicazului; areale – câmpurile de
dune, platouri carstice.

Cele mai reprezentative geomorfosituri din județul Neamț sunt:

1. Cascada Duruitoarea
2. Gardul Stănilelor
3. Piatra Sură
4. Vârful Ocolașul Mare
5. Vârful Toaca
6. Pietrele Detunate
7. Curmătura Piatra Lată
8. Stânca Panaghia
9. Claile lui Miron
10. Formațiunea stâncoasă Căciula Dorobanțului
11. Pietrele lui Baciu
12. Piatra cu bani
13. Piatra lăcrimată
14. Stânca Dochiei

29
 15. Polița cu Crini
16. Turnul lui Budu
17. Coloana Dorica
18. Piatra Ciobanului
19. Stânca Șerbești
20. Peștera Munticelu (Ghiocelu)
21. Peștera Toșorog (Jgheabul cu gaura)
22. Piatra Teiului
23. Stânca “Trei Caldari”
24. Cheile Sugaului
25. Avenul Licaș
26. Avenul cu trei intrari
27. Peștera Neagra
28. Peștera Cascada
29. Cheile Lăpușului
30. Cheile Bicăjelului
31. Canionul Lapoșului
32. Piatra Surducului
33. Piatra Altarului (Bardosului)
34. Piatra Pintestilor
35. Piatra Arșiței
36. Piatra Singuratică
37. Complexul Detunatele
38. Peștera Groapa cu var
39. Peștera trei fântâni
40. Lacul Izvoru Muntelui
41. Lacul Roșu
42. Lacul Cuejdel
43. Cheile Bicazului
44. Lacul Pîngărați
45. Dealul Vulpii-Botoaia

Cascada Duruitoarea, este un monument al naturii cu regim de arie protejată de interes

național situată în Masivul Ceahlău. Este rezervație naturală de tip peisagistic și este situată în
județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău.
Gardul Stănilelor este versantul drept (la coborâre) al Jgheabului lui Vodă.
Piatra Sură este un lanţ de stânci calcaroase cu vârful cel mai înalt de 1525 metri.
Vârful Ocolașul Mare, la cei 1.907 metri ai săi, este cel mai înalt vârf din Masivul Ceahlău.

30
 Vârful Toaca, la 1.904 metri, este al doilea ca mărime din Masivul Ceahlău, după vârful
Ocolașul Mare. Deși nu este punctul cel mai înalt din Munții Ceahlău, acest vârf reprezintă
principala atracție din masiv datorită formei sale piramidale.
Polița cu Crini este o arie protejată de interes național ce este rezervație naturală de tip
științific, situată în vestul județului Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău.
Peștera Munticelu este situată la intrarea din Cheile Bicazului, în baza calcaroasă Surduc
Munticelu, pe versantul stâng al râului Bicaz. Peștera Munticelu este considerată din punct de
vedere științific dar și peisagistic cea mai importantă din Moldova. Descoperită în primăvara
anului 1973 de către câțiva copii plecați la cules de ghiocei, peștera Munticelu a fost denumită din
acest motiv, de către localnici, peștera Ghiocelu. Drumul spre peștera începe în dreptul carierei
Surduc, la 250 metri de la intrarea în Cheile Șugăului.
Peștera Toșorog este situată în partea de nord-est a Munților Hășmaș, la aproximativ 28
kilometri de orașul Bicaz, pe teritoriul comunei Bicazu-Ardelean. Peștera Toșorog este declarată
rezervaţie mixtă şi cunoscută de localnici sub denumirea de Jgheabul cu gaură. Aşezată pe Valea
Caprei cu o lungime de peste 420 metri este considerată cea mai mare peştera formată din
conglomerate. Intrarea în primele două săli ale peşteri este uşor accesibilă vizitatorilor după care
traseul continua printr-o gaură de 4-5 metri unde, datorită umezelii de pe pereţi, se recomanda
folosirea unor tehnici de asigurare. În Peştera Tosorog vieţuieşte o importanţă colonie de lilieci
care sunt pe cale de dispariţie datorită distrugerii habitatelor preferate din interiorul peşterii. Ea
prezintă însă un interes deosebit pentru cercetători fiind refugiul unei specii de lilieci ce trebuie să
beneficieze de o atenţie specială.
Stânca Piatra Teiului este situată la o distanţă de aproximativ 44 kilometri N-V de oraşul
Bicaz, lângă viaductul din comună Poiana Largului, în cuveta actuală a lacului de acumulare
Izvorul Muntelui. Această stânca este declarată monument al naturii de mai bine de cinci decenii
şi este aşezată la “Coada Lacului” în locul unde se întâlnesc cele patru drumuri care vin dinspre
Moldova şi Transilvania, la o altitudine de 508 metri. Stânca are o înălţime de 23 metri şi este
alcătuită din calcare recifale cretacice pe care se poate observa o bogată fauna fosilă sarmantica.
Stânca Trei Căldări este o stâncă situată la înălţimea maximă a Muntelui Cozla (679 metri),
ce străjuieşte oraşul Piatra Neamţ, în partea de nord. Denumită şi "La trei căldări" sau "Căldările
uriaşilor", stânca parcă stă de veghe în pădure, asemeni unui cap cu trei ochi care aşteaptă să fie
descoperit. Peretele de piatră impresionează prin cele trei scobituri rotunde, cu diametrul de circa
60 centimetri, care au fost declarate monumente ale naturii, datorită rarităţii lor. Nu se cunoaşte cu
exactitate originea acestor stânci, specialiştii având diferite variante: unii consideră că este vorba
de un fenomen carstic, alţii le atribuie o valoare periglaciară, în timp ce alţii le califică drept
marmite eoliene, formate prin acţiunea îndelungată a vânturilor.
Cheile Șugăului are o suprafață de 90 hectare este inclusă în aria Cheile Șugăului -
Munticelu (sit Natura 2000) și se află la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita, în
Munții Hășmaș la nord de cariera de calcar Bicaz-Chei, Râul Bicaz. Rezervația reprezintă o zonă
montană ce asociază peisajului deosebit (sălbatic și tipic unei zone montane de carst),
biodiversitatea. Accesul este mai dificil, datorită dominanței morfologice a abrupturilor
31
calcaroase. Zona propriuzisă a cheilor (cursul inferior al pârâului Șugău, înainte de confluența cu
râul Bicaz - cu o suprafață de circa 3 hectare) este de forma de canion cu o lungime de 350 metri,
pe care se afla un șir de cascade. În aria protejată sunt 17 izvoare.
Avenul Licaș reprezintă un aven (peșteră) în calcare dolomitice (rocă alcătuită în cea mai
mare parte din carbonați), cu un prim puț descendent (37,50 metri, adâncime și 8 metri, în
diametru) închis cu un depozit de blocuri și scurgeri parietale, cu o adâncime de 13,50 metri.
Cheile Bicăjelului oferă un peisaj minunat şi reprezintă o opţiune ideală pentru o aventură
de neuitat. Cheile Bicăjelului se află în Munţii Hăşmaş, în apropierea staţiunii Lacul Roşu şi fac
parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaşu Mare. Cheile Bicăjelului sunt la fel de
spectaculoase ca surorile mai mari, Cheile Bicazului. Au o lungime de aproximativ 20 kilometri
și sunt formate de râul Bicăjel, cel mai mare afluent al râului Bicaz. Mai sălbatice şi mai ascunse,
nu trebuie ratate.
Canionul Lapoşului este localizat în Munţii Hăşmaş, la o altitudine de aproximativ 1.000
de metri. Obiectivul este înscris într-un traseu turistic circular, marcat cu triunghi roşu, care pleacă
din Cheile Bicazului (de la 850 metri altitudine). De aici începe un urcuş greu, pe o potecă îngustă,
prin pădure, dar şi cu deschideri de peisaje minunate. Drumul intră în Canionul Lapoşului, un
defileu impresionant, unde cea mai importantă parte o reprezintă cascada din chei, o cădere de apă
spectaculoasă, care iarna se transformă într-un evantai de gheaţă. De fapt, spre ieşirea din Canion,
pârâul formează nenumărate cascade mai mici.
Lacul Izvorul Muntelui este cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz şi s-a format ca
urmare a construirii barajului hidroenergetic. Situat la câţiva kilometri în amonte faţă de oraşul
Bicaz, pe cursul superior al răului Bistriţa, Lacul Izvorul Muntelui este cel mai mare lac artificial
amenajat pe râurile interioare din România. Totodată, lacul reprezintă locul unde se oglindeşte
Masivul Ceahlău în zilele însorite.
Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural
format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, la poalele
Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului. La ultimele măsurători, efectuate în
anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 metri, aria este de
114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea
de 983 metri, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.
Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii e cel mai mare lac de baraj natural din Europa, având o
suprafață de aproximativ 150 hectare și o adâncime medie de 10 metri, un volum de apă de
1.000.000 metri cubi și e în permanență creștere. Barajul are 30 metri înălțime și 100 metri
lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor
alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul Cuejdelului, la baza Culmii Munticelu.
Cheile Bicazului sunt situate în valea râului Bicaz, este cel mai cunoscut şi cel mai atrăgător
defileu al Carpaţilor Orientali, care străbate dinspre sud-vest spre nord-est munţii alcătuiţi din
depozitele calcaroase ce s-au depus în marile triasice şi jurasice. în masivul calcaros s-au format
peşteri.doline şi avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau şi-a capalat de la râul Bicaz.
având o lungime de 5 km. Astăzi este cunoscut şi sub numele de "paradisul alpiniştilor". în aval
32
de Serpentina Mare, Piatra Poienii şi Muntele Bardos se apropie doar la câţiva metri. Acest loc se
numeşte Poarta ladului după care mai jos urmează locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se
lărgesc, până la stâncile Turnului Negru. De aici porneşte poteca către Peşteră Neagră care are
intrarea de 15 m inaitime şi 3 metri lăţime. De la intrare în peştera zărim falnicul turn al Pietrii
Altarului. Peştera după 25 de metri se strâmtează, iar după încă 10 m se termină. Înainte de vărsarea
Bicajelului în Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeşte Podul Ungurilor, început în anii
1940. Iniţial. podul a fost proiectat pentru ocolirea părţii cele mai periculoase a cheilor, Gâtul
ladului, dar nu s-a putut termina din cauza războiului.
Lacul Pângăraţi este situat pe sectorul de vale transversală al Bistriţei la altitudinea de
370,6 metri având la nord Munţii Stânişoarei şi la sud Munţii Gotmanu. Lacul s-a format în anul
1964 pe cursul superior al răului Bistriţa şi este primul lac de baraj amplasat în aval de
hidrocentrala Dimitrie Leonida de la Stejaru. Acesta este alimentat cu apă provenind din lacul
Izvorul Muntelui-Bicaz la care se adăugă apele reofile, deversate de răul Bistriţa în ecosistem.
Dealul Vulpii-Botoaia. Aria naturală cu o suprafață de 2 hectare, se află în partea estică a
orașului Piatra Neamț pe versantul sud-vestic al dealului Vulpea (478 metri), la o altitudine
cuprinsă între 370 și 420 metri pe un sol de tip brun de pădure în degradare (cernoziom cambic
tipic și argilodiluvial). Are o formă elipsoidală pe direcția NV-SE și este situată în imediata
apropiere a cartierului Ciritei la circa 1 kilometru sud-est de acesta. Are ca vecini la vest cartierul
menționat lângă care se găsește fosta carieră de argilă a fabricii Zonoceram, la nord DN15D și la
est dealul Boțoaia, iar la sud pajiștile și terenurile de cultură ale satului Izvoare și cartierului
Vânători.

4.2. Evaluarea și ierarhizarea geomorfositurilor

Nr. Nume Valoarea Științifică

Sci 1 Sci 2 Sci 3 Sci 4 Sci 5 Sci 6 Total
1. Cascada Duruitoarea 0.5 0.5 0.75 0.5 0.75 0.25 0.43
2. Gardul Stănilelor 0.75 0.75 0.5 0.75 0.75 0.25 0.52
3. Piatra Șură 0.5 0.5 0.5 0.75 0.75 0.25 0.43
4. Ocolașul Mare 1 1 1 0.5 0.75 0.5 0.66
5. Toaca 0.5 0.5 0.5 0.5 0.75 0.5 0.45
6. Detunatele 0.5 0.5 0.75 0.75 0.75 0.25 0.45
7. Piatra Lată 0.5 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.41
8. Panaghia 0.5 0.5 0.5 0.5 0.75 0.25 0.41
9. Claiele lui Miron 0.75 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.45
10. Căciula Dorobanțului 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43

33
11. Pietrele lui Baciu 0.5 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.41
12. Piatra cu bani 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43
13. Piatra Lăcrimata 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
14. Stânca Dochiei 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.39
15. Polița cu crini 0.25 1 1 0.75 0.75 1 0.64
16. Turnul lui Budu 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.39
17. Coloana Dorica 0.5 0.25 0.75 0.25 0.75 0.25 0.37
18. Piatra Ciobanului 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
19. Stânca Șerbești 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43
20. Peștera Munticelu 0.5 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.41
21. Peștera Toșorog 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43
22. Piatra Teiului 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
23. Stânca “Trei Caldari” 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.39
24. Cheile Sugaului 0.25 1 1 0.75 0.75 1 0.64
25. Avenul Licaș 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.39
26. Avenul cu trei intrari 0.5 0.25 0.75 0.25 0.75 0.25 0.37
27. Peștera Neagra 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
28. Peștera Cascada 0.5 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.41
29. Cheile Lăpușului 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43
30. Cheile Bicăjelului 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
31. Canionul Lapoșului 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.39
32. Piatra Surducului 0.25 1 1 0.75 0.75 1 0.64
33. Piatra Altarului 0.5 0.5 0.75 0.75 0.75 0.25 0.45
34. Piatra Pintestilor 0.5 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.41
35. Piatra Arșiței 0.5 0.5 0.5 0.5 0.75 0.25 0.41
36. Piatra Singuratică 0.75 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.45
37. Complexul Detunatele 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43
38. Peștera Groapa cu var 0.5 0.5 0.75 0.25 0.75 0.25 0.41
39. Peștera trei fântâni 0.75 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.43
40. Lacul Izvoru Muntelui 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
41. Lacul Roșu 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.39
42. Lacul Cuejdel 0.25 1 1 0.75 0.75 1 0.64
43. Cheile Bicazului 1 1 1 1 1 1 1

34
 44. Lacul Pîngărați 0.5 0.25 0.75 0.25 0.75 0.25 0.37
45. Dealul Vulpii-Botoaia 0.5 0.25 0.5 0.25 0.75 0.25 0.35
Tabelul 3: Valoarea Științifică a geomorfositurilor din județul Neamț

Valoarea științifică este percepută, în general, numai de către specialiști. Cel mai mari valori
științifice au fost date la: Cheile Bicazului (1), Ocolașul Mare (0.66) și Polița cu Crini (0.64),
urmate de Gardul Stanilelor (0,52), Toaca (0.45), Detunatele (0.45) și Clăile lui Miron (0.45).
Vsci= (Sci 1 +Sci 2 +0.5 x Sci 3 +0.5 x Sci 4 +Sci 5 +Sci 6)/5, unde Sci 1, Sci 2, Sci 3, Sci 4, Sci
5 şi Sci 6 corespund scorurilor criteriilor menţionate în tabelul 4. Este introdusă ponderea deoarece
Sci 3 şi Sci 4 evaluează unicitatea în relaţie cu Sce 3.

Criteriu/Scor 0 0.25 0.5 0.75 1

Ştiinţifica1: Interesul absent redus moderat ridicat foarte
paleogeografic ridicat
Acordarea punctajului se realizează în funcţie importanţa paleogeografică a geomorfositului, în
reconstituirea evoluţiei morfoclimatice.
Ştiinţific 2: nulă redus moderat ridicat foarte
Reprezentativitatea ridicat
Arată caracteristicile didactice, cât de sugestiv poate fi geomorfositul din acest punct de vedere.
Ştiinţific 3: Suprafaţa - sub 25 25 - 50 50 - 90 peste 90
(%)
Valorile acestui criteriu sunt exprimate în procente şi arată ponderea geomorfositurilor din
suprafaţa totală a arealului analizat.
Ştiinţifica4: peste 7 5-7 3-4 1-2 unic
Unicitatea
Scorul este dat de numărul de geomorfosituri de un anumit tip în arealul studiat.
Ştiinţific 5: distrus puternic moderat slab intact
Integritatea deteriorat deteriorat deteriorat

Scorurile acordate depind de prezenţa unor hazarde naturale sau a factorului uman
(infrastructură, vandalism) care afectează geomorfositul.
Ştiinţific 6: Interesul nulă redus moderat ridicat foarte
ecologic ridicat
Punctajul acordat are la bază prezenţa unor specii rare, sau a unui număr mare de specii.
Tabelul 4: Criiterile de obținere a valorilor științifice asupra geomorfositurilor

35
 1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

Complexul Detunatele
Canionul Lapoșului
Coloana Dorica
Toaca
Piatra Lată

Piatra Lăcrimata

Peștera trei fântâni

Piatra Altarului
Cascada Duruitoarea

Claiele lui Miron

Pietrele lui Baciu
Piatra Șură

Avenul Licaș

Cheile Lăpușului

Cheile Bicazului
Polița cu crini

Peștera Neagra

Lacul Roșu
Piatra Arșiței

Dealul Vulpii-Botoaia
Peștera Toșorog
Stânca “Trei Caldari”
Stânca Șerbești
Fig. 6 Graficul cu valorile științifice ale geomorfositurilor din județul Neamț
Nr. Nume Valoarea Estetică
Sce 1 Sce 2 Sce 3 Sce 4 Sce 5 Total
1. Cascada Duruitoarea 0.75 0.25 0.5 0.5 0.5 0.5
2. Gardul Stănilelor 1 0.5 0.75 1 0.5 0.75
3. Piatra Șură 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.65
4. Ocolașul Mare 1 1 0.5 0.75 0.5 0.75
5. Toaca 1 1 0.5 0.75 0.5 0.75
6. Detunatele 1 1 1 0.75 0.5 0.85
7. Piatra Lată 0.75 1 0.25 0.5 0.5 0.6
8. Panaghia 1 1 0.5 0.5 1 0.8
9. Claiele lui Miron 0.5 0.75 0.5 0.75 0.5 0.6
10. Căciula Dorobanțului 0.75 1 0.5 0.5 1 0.75
11. Pietrele lui Baciu 0.75 0.5 0.75 0.5 0.5 0.6
12. Piatra cu bani 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
13. Piatra Lăcrimata 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
14. Stânca Dochiei 0.75 0.5 0.25 0.5 0.5 0.5
15. Polița cu crini 0.5 0.5 1 0.25 0.5 0.55
16. Turnul lui Budu 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
17. Coloana Dorica 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
18. Piatra Ciobanului 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
19. Stânca Șerbești 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
20. Peștera Munticelu 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55

36
 21. Peștera Toșorog 0.75 0.5 0.25 0.5 0.5 0.5
22. Piatra Teiului 0.5 0.5 1 0.25 0.5 0.55
23. Stânca “Trei Caldari” 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
24. Cheile Sugaului 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
25. Avenul Licaș 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
26. Avenul cu trei intrari 0.5 0.5 1 0.25 0.5 0.55
27. Peștera Neagra 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
28. Peștera Cascada 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
29. Cheile Lăpușului 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
30. Cheile Bicăjelului 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
31. Canionul Lapoșului 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
32. Piatra Surducului 0.5 0.5 1 0.25 0.5 0.55
33. Piatra Altarului 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
34. Piatra Pintestilor 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
35. Piatra Arșiței 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
36. Piatra Singuratică 0.5 0.5 1 0.25 0.5 0.55
37. Complexul Detunatele 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
38. Peștera Groapa cu var 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
39. Peștera trei fântâni 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
40. Lacul Izvoru Muntelui 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
41. Lacul Roșu 0.5 0.5 1 0.25 0.5 0.55
42. Lacul Cuejdel 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
43. Cheile Bicazului 1 1 1 1 1 1
44. Lacul Pîngărați 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5 0.45
45. Dealul Vulpii-Botoaia 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 0.55
Tabelul 5: Valoarea Estetică a geomorfositurilor din județul Neamț

Valoarea estetică este cea mai apreciată de turiști și cea care duce geomorfositele specifice
la includerea într-o categorie de obiective turistice naturale. Cele mai înalte valori estetice au fost
date la: Cheile Bicazului (1), Panaghia (0,8), Detunatele (0,85), Caciula Dorobantului (0,75),
Ocolasul Mare (0,75) și Gardul Stanilelor (0,75).
Vsce= (Sce 1 +Sce 2 +Sce 3 +Sce 4 +Sce 5)/5, unde Sce 1, Sce 2, Sce 3, Sce 4 şi Sce 5
corespund scorurilor pentru fiecare criteriu din tabelul 4. În formulă nu este introdusă nici o
pondere deoarece nu există nici un motiv pentru a acorda punctaje diferenţiate pe criterii.

37
Criteriu/Scor 0 0.25 0.5 0.75 1
Scenic 1- Numărul de - 1 2-3 4-6 peste 6
puncte cu vizibilitate
Acest criteriu ia în considerare numărul de puncte de belvedere accesibile prin poteci. Fiecare
punct de belvedere are un unghi propriu, situat la distanţă mai mică de 1 kilometru.
Scenica2-aDistanţa - sub 50 m 50 – 200 m 200 – 500 m peste 500 m
medie la punctul de
belvedere (m)
Acest criteriu arată suma distanţelor pentru fiecare puncte de belvedere şi apoi este
realizată media în funcţie de numărul de puncte luate în calcul la primul criteriu.
Scenic 3- Suprafaţa - mică moderată mare foarte mare
Este luată în considerare întreaga suprafaţă a geomorfositului. Pentru fiecare tip (ex. carstic)
este definită o scară cantitativă în hectare, în funcţie de totalitatea geomorfositurilor de acelaşi
tip din arealul studiat.
Scenic 4- Diferenţă de nulă joasă medie înaltă foarte înaltă
nivel
La acest criteriu este luată în consideraţie diferenţa de nivel a geomorfositului. Pentru fiecare
categorie este definită o scară cantitativă în metri, în funcţie de totalitatea siturilor de acelaşi tip
din arealul luat în studiu.
Scenic 5- Contrastul culori între cele culori între cele culori
coloristic cu spaţiul identice două diferite două opozite
înconjurător vizibil categorii categorii
Este considerat contrastul coloristic direct dintre geomorfosit şi mediu înconjurător.
Tabelul 6: Criiterile de obținere a valorilor estetice asupra geomorfositurilor

Nr. Nume Valoarea Culturală

1 2 3 4 5 Total
1. Cascada Duruitoarea 0 0.75 0 0.5 0 0.4
2. Gardul Stănilelor 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
3. Piatra Șură 0 0.25 0 0.5 0 0.2
4. Ocolașul Mare 0.5 0.75 0 0.5 0 0.5
5. Toaca 0.5 0.75 0 0.5 0 0.5
6. Detunatele 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
7. Piatra Lată 0 0.25 0 0.5 0 0.2
8. Panaghia 0.25 0.5 0 0.5 0 0.35
9. Claiele lui Miron 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
10. Căciula Dorobanțului 0.5 0.5 0 0.75 0 0.45

38
11. Pietrele lui Baciu 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
12. Piatra cu bani 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
13. Piatra Lăcrimata 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
14. Stânca Dochiei 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
15. Polița cu crini 0 0.5 0 0.5 0 0.3
16. Turnul lui Budu 0.25 0.25 0 0.25 0 0.2
17. Coloana Dorica 0 0 0 0.5 0 0.1
18. Piatra Ciobanului 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
19. Stânca Șerbești 0.5 0.75 0 0.5 0 0.5
20. Peștera Munticelu 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
21. Peștera Toșorog 0 0.25 0 0.5 0 0.2
22. Piatra Teiului 0.25 0.5 0 0.5 0 0.35
23. Stânca “Trei Caldari” 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
24. Cheile Sugaului 0.5 0.5 0 0.75 0 0.45
25. Avenul Licaș 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
26. Avenul cu trei intrari 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
27. Peștera Neagra 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
28. Peștera Cascada 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
29. Cheile Lăpușului 0 0.5 0 0.5 0 0.3
30. Cheile Bicăjelului 0.25 0.25 0 0.25 0 0.2
31. Canionul Lapoșului 0 0 0 0.5 0 0.1
32. Piatra Surducului 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
33. Piatra Altarului 0.5 0.75 0 0.5 0 0.5
34. Piatra Pintestilor 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
35. Piatra Arșiței 0 0.25 0 0.5 0 0.2
36. Piatra Singuratică 0.25 0.5 0 0.5 0 0.35
37. Complexul Detunatele 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
38. Peștera Groapa cu var 0.5 0.5 0 0.75 0 0.45
39. Peștera trei fântâni 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
40. Lacul Izvoru Muntelui 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
41. Lacul Roșu 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
42. Lacul Cuejdel 0.5 0.5 0 0.75 0 0.45
43. Cheile Bicazului 1 1 1 1 1 1

39
 44. Lacul Pîngărați 0.25 0.25 0 0.5 0 0.25
45. Dealul Vulpii-Botoaia 0.5 0.5 0 0.75 0 0.45
Tabelul 7: Valoarea Culturală a geomorfositurilor din județul Neamț

Județul Neamț în ansamblul ei, este obiectul mai multor reprezentări iconografice, legende,
mituri, etc., dar dacă ar fi să se ia în considerare geomorfositele specifice strict zonelor, valorile
lor culturale sunt mici. Valorile primite sunt: Cheile Bicazului (1), Toaca (0,5), Ocolasul Mare
(0,5), Cascada Duruitoarea (0,4) și Caciula Dorobantului (0,45). Valorile „0“ se referă la
evenimente culturale (sărbători), în ceea ce privește întregul nu un anumit geomofosit. Această
observație este justificată pentru relevanța lor istorică și arheologică.
Vcult= (Cult 1 +2 x Cult 2 +Cult 3 +Cult 4 +Cult 5)/6,unde Cult 1, Cult 2, Cult 3, Cult 4 şi
Cult 5 corespund scorurilor criteriilor menţionate în tabelul 6. Este introdusă ponderea deoarece
criteriul 2 este considerat important, el evaluând numărul de citări în diferite materiale.

Criteriu/Scor 0 0.25 0.5 0.75 1

Cult.1: Caracteristici fără legături legături legături legături
culturale şi istorice legătură slabe moderate puternice definitorii
Acest criteriu pune în evidenţă relevanţa simbolică, culturală şi istorică, fără a fi luate în
considerare vestigii sau construcţii.
Cult. 2: Reprezentări nimic 1-5 6 - 20 21 - 50 peste 50
iconografice reprezentări reprezentări reprezentări reprezentări
Conform acestui criteriu, toate reprezentările grafice (picturi, gravuri, fotografii) ale
geomorfositului sunt luate în considerare. Calitatea acestora determină un scor mai mare.
Cult. 3: Relevanţa nimic relevanţă relevanţă relevanţă relevanţă
istorică şi arheologică redusă medie mare foarte
Acest criteriu este definit prin prezenţa şi relevanţa istorică, arhitecturală şi arheologică a
vestigiilor sau a construcţiilor din cadrul geomorfositului. Calitatea lor poate fi luată în
considerare pentru obţinerea unui scor superior.
Cult. 4: Relevanţă fără relevanţă relevanţă relevanţă relevanţă
religioasă relevanţă redusă medie mare foarte
Criteriul 4 este definit de relevanţa religioasă a geomorfositului (inclusiv tradiţiile şi credinţele
populare).
Cult. 5: Evenimente de nimic foarte rar ocazional relativ des periodic
artă şi cultură
Acest criteriu este dat de prezenţa unor evenimente culturale legate de geomorfosit, care pot
avea loc sau nu în cadrul geomorfositului.
Tabelul 8: Criiterile de obținere a valorilor culturale asupra geomorfositurilor

40
Nr. Nume Valoarea Economică
Econ1 Econ2 Econ3 Econ4 Econ5 Total
1. Cascada Duruitoarea 0 0.75 0 0 0.75 0.3
2. Gardul Stănilelor 0 0.75 0 0 0.5 0.25
3. Piatra Șură 0 0.75 0 0 0.5 0.25
4. Ocolașul Mare 0 0.75 0 0 0.75 0.3
5. Toaca 0 0.75 0 0 0.75 0.3
6. Detunatele 0 0.75 0 0 0.5 0.25
7. Piatra Lată 0 0.75 0 0 0.25 0.2
8. Panaghia 0 0.75 0 0 0.75 0.3
9. Claiele lui Miron 0 0.75 0 0 0.5 0.25
10. Căciula Dorobanțului 0 0.75 0 0 0.75 0.3
11. Pietrele lui Baciu 0 0.75 0 0 0.5 0.25
12. Piatra cu bani 0 0.75 0 0 0.5 0.25
13. Piatra Lăcrimata 0 0.75 0 0 0.5 0.25
14. Stânca Dochiei 0 0.75 0 0 0.5 0.25
15. Polița cu crini 0 0.75 0 0 0.75 0.3
16. Turnul lui Budu 0 0.75 0 0 0.5 0.25
17. Coloana Dorica 0 0.75 0 0 0.25 0.2
18. Piatra Ciobanului 0 0.75 0 0 0.5 0.25
19. Stânca Șerbești 0 0.75 0 0 0.75 0.3
20. Peștera Munticelu 0 0.75 0 0 0.5 0.25
21. Peștera Toșorog 0 0.75 0 0 0.25 0.2
22. Piatra Teiului 0 0.75 0 0 0.75 0.3
23. Stânca “Trei Caldari” 0 0.75 0 0 0.5 0.25
24. Cheile Sugaului 0 0.75 0 0 0.75 0.3
25. Avenul Licaș 0 0.75 0 0 0.5 0.25
26. Avenul cu trei intrari 0 0.75 0 0 0.5 0.25
27. Peștera Neagra 0 0.75 0 0 0.5 0.25
28. Peștera Cascada 0 0.75 0 0 0.5 0.25
29. Cheile Lăpușului 0 0.75 0 0 0.75 0.3
30. Cheile Bicăjelului 0 0.75 0 0 0.5 0.25
31. Canionul Lapoșului 0 0.75 0 0 0.5 0.25

41
 32. Piatra Surducului 0 0.75 0 0 0.25 0.2
33. Piatra Altarului 0 0.75 0 0 0.75 0.3
34. Piatra Pintestilor 0 0.75 0 0 0.5 0.25
35. Piatra Arșiței 0 0.75 0 0 0.75 0.3
36. Piatra Singuratică 0 0.75 0 0 0.5 0.25
37. Complexul Detunatele 0 0.75 0 0 0.5 0.25
38. Peștera Groapa cu var 0 0.75 0 0 0.5 0.25
39. Peștera trei fântâni 0 0.75 0 0 0.5 0.25
40. Lacul Izvoru Muntelui 0 0.75 0 0 0.75 0.3
41. Lacul Roșu 0 0.75 0 0 0.5 0.25
42. Lacul Cuejdel 0 0.75 0 0 0.75 0.3
43. Cheile Bicazului 0 0.75 0 0 0.75 0.3
44. Lacul Pîngărați 0 0.75 0 0 0.5 0.25
45. Dealul Vulpii-Botoaia 0 0.75 0 0 0.5 0.25
Tabelul 9: Valoarea Economică a geomorfositurilor din județul Neamț
Criteriu/Scor 0 0.25 0.5 0.75 1
Economic 1: Distanţă mai sub 1 km de drumuri drumuri drumuri
Accesibilitatea mare de 1 km un drum locale regionale naţionale
până la un drum modernizat
modernizat
Acest criteriu depinde de distanţa de la geomorfosit la mijlocul de transport. În cazul
accesibilităţii prin cablu această scară trebuie adaptată.
Economic 2: Riscuri necontrolabile necontrolate parţial control fără riscuri
naturale controlat puternic
e
Depinde de nivelul riscului asupra sitului şi politica de management (nivel legal, infrastructura
de protecţie). Riscurile antropice nu sunt luate în consideraţie de acest criteriu.
Economic 3: Numărul sub 10.000 10.000 - 100.000- 500.000- peste
anual de vizitatori în 100.000 500.000 1.000.000 1.000.000
regiune
Scorul este dat de numărul anual de vizitatori în cea mai mare şi apropiată staţiune de
geomorfosit. Incovenientul este că toate siturile din regiune vor avea un număr de vizitatori
identic, şi deci acelaşi scor.
Economic 4: Nivelul complet nelimitat medie limitată fără
oficial al protecţiei protecție
Acest criteriu este considerat nivelul oficial de protecţie al sitului. Astfel, exploatarea economică
este invers proporţională cu nivelul de protecţie al sitului.
42
 Economic5: Atracţia fără atracţie local regional național internațional

Absenţa protecţiei poate fi un dezavantaj turistic pentru vizitarea sitului de către turiştii
de diferite origini.
Tabelul 10: Criiterile de obținere a valorilor economice asupra geomorfositurilor

Valorile mai mici înregistrate privesc valorile economice, deoarece numărul de turiști este
dificil de estimat, iar accesibilitatea este redusă. Acesta este principalul motiv pentru necesitatea
de a proiecta căi de acces pentru a facilita accesibilitatea. Valorile joase derivă și din faptul că,
deși geomorfositele sunt incluse în zone protejate gradul lor de protecție este foarte scăzută.
Evaluarea valorii turistice globale s-a realizat folosind metoda elvețiană care presupune
evaluarea fiecărei valori, pentru fiecare dintre acestea fiind realizate şi definite scări specifice.
Acestea au fost realizate de G. Quaranta (1993) şi V. Grandgirard (1997) pentru cea estetică; de P.
Coratza şi C. Gusti (2005) pentru cea ştiinţifică, de către D. Rojsek (1994) şi V. Rivas (1995)
pentru cea cultural-istorică şi de V. Rivas (1995) şi M. Panizza (1998, 2003) pentru cea economică.

43
Fig. 7 Județul Neamț – Localizarea geomorfositurilor (sursa: Ștefan Valentina)
 5. VALORIFICAREA TURISTICĂ A GEOMORFOSITURILOR

Fiind o zonă naturală, cea mai bună formă de turism ce se poate practica este ecoturismul.
Ecoturismul este o componentă a turismului durabil. Întrucât ecoturismul a fost initial doar o idee
si nu o disciplină, multe organizatii l-au promovat fără a-i cunoaste principiile de bază. Eforturi
pentru stabilirea unor principii si criterii de acreditare recunoscute pe plan international au fost
initiate încă din anul 1990, dar procesul a evoluat foarte încet, dată fiind diversitatea domeniilor,
experientielor si regiunilor implicate. În ceea ce privește amenajarea propriu-zisă, este de
recomandat a nu se face multe amenajări deoarece afectează zona naturală. Principiile
ecoturismului sunt:
 Minimizarea impactului negativ asupra naturii si culturii, impact ce ar putea distruge
destinatia turistica.
 Educarea turistului cu privire la importanta conservarii.
 Sublinierea importantei unor operatori responsabili, care sa coopereze cu populatia
si cu autoritatile locale, în vederea satisfacerii nevoilor comunitatii. Furnizarea de
fonduri pentru conservare si pentru managementul ariilor naturale protejate.
 Accentuarea necesitatii unei zonari turistice regionale si a planificarii fluxurilor de
turisti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni destinatii ecoturistice.
 Necesitatea utilizarii studiilor sociale si de mediu, precum si a unor programe de
monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea si minimizarea impactului.
 Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale tarii gazda, ale comunitatilor
si firmelor locale si mai ales ale locuitorilor din zona ariilor naturale si protejate.
 Asigurarea unei dezvoltari a turismului care nu depaseste o anumita limita a
schimbarii din punct de vedere social si al mediului, limita determinata de cercetatori
în colaborare cu rezidentii.
 Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate în armonie cu mediul natural si cultural,
minimizând utilizarea combustibililor fosili si conservând vegetatia si fauna locala.
Pe lângă această formă de turism mai adăugăm și turismul de agrement care este foarte
popular. Turismul de recreere si agrement este o forma frecvent intalnita, oferind un bun prilej de
a cunoaste locuri noi, istoria si obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se interfereaza cu asa-
numitul turism cultural. Scopul fundamental al practicarii sale este satisfacerea nevoilor recreative
ale populatiei antrenata in munci solicitante, cu mare consum de energie fizica si psihica, sau
locuind in habitate recunoscute prin stresul lor cotidian. Practicarea turismului de recreere nu este
apanajul unei anumite categorii de populatie, el este si la indemana celor proveniti din medii
considerate mai putin sau deloc stresante – in general locuitorii asezarilor rurale. Principalele
trasaturi ale turismului de recreere sunt:
 antreneaza cel mai bine un numar de persoane, majoritatea provenind din tarile
puternic dezvoltate si urbanizate;
 ponderea decisiva a participantilor se recruteaza din randul populatiei urbane, supusa
unei indepartari accentuate fata de natura, in vreme ce populatia rurala participa cu
procente mai reduse; acest tip de turism sete practicat de toate grupele de varsta, dar
mai ales de tineret si de populatia matura;
 in zonele temperate ale globului, unde se concentreaza o populatie numeroasa,
turismul de recreere prezinta un caracter sezonier evident: vara si iarna, cele doua
anotimpuri extreme, constituie „varfurile” cererii turistice. Ca urmare acest tip de
turism genereaza supraincarcari la nivelul infrastructurii, fie ca este vorba de bazele
de cazare, fie de caile de acces;
 distanta de deplasare variaza mult, in functie de solicitarile si posibilitatile materiale
ale turistilor.
 durata actului recreativ este si ea variabila. In general, predomina turismul de scurta
i medie durata, echivalent weekend-uli sau unei fractiuni de concediu de odihna.
Durata lunga a recrearii este specifica unei grupe restranse proveniti in majoritate
absoluta dintre pensionari;
 eficienta economica a turismului de recreere este una dintre cele mai ridicate. Aceasta
deoarece turismul tine sa-si satisfaca cerintele recreative prin utilizarea tuturor
elementelor infrastructurii destinate acestui scop. Nu este mai putin adevarat ca
exista un mare numar de turisti cu venituri reduse, in special tineri, la care recreerea
se realizeaza in urma unei minime solicitari a produsului turistic;
 realizarea unei infrastructuri proprii, in care elementelor comune tuturor tipurilor de
turism (baze de cazare si alimentatie) li se asociaza dotari specifice, menite sa
amplifice si sa satisfaca polivalent cerintele de agrement (piscine, sali de jocuri
diverse, terenuri de sport, discoteci).

Infrastructura de transport
Transporturile sunt importante pentru turism prin prisma a două componente şi anume
accesibilitatea şi ponderea pe care o ocupă în bugetul turistului. Turismul poate fi catalogat ca
fiind modern dacă respectă anumite cerinţe în ceea ce priveşte transportul şi anume:

46
  mobilitate şi accesibilitate necesară pentru deplasarea în orice spaţiu indifererent de
obstacole;
 rapiditate necesară în respectarea timpului de sosire a turiştilor;
 capacitate mare pentru deplasarea unui număr mare de turişti.
Transportul rutier datorită flexibilităţii sale permite o mai bună accesibilitate teritorială,
favorizând în special transportul de persoane. Avantajul principal al automobilelor şi autocarelor
fiind posibilitatea pătrunderii în zone mai puţin accesibile altor forme de transport.
La nivel de judeţ densitatea drumurilor este de 3,3 km / km² (30,8 km / 100 km²). Densitatea
este mai mare în partea centrala şi de est a judeţului şi mai redusa în vest, în zona montană.
Principala arteră rutieră, drumul european E 85 străbate judeţul de la sud la nord în lungul
Culoarului Siret.
Cele mai importante drumuri naţionale sunt:
 DN 15: străbate judeţul de la sud - est la vest pe rută Costişa - Roznov - Piatra Neamţ -
Bicaz - Poiana Largului - Grintieş şi asigură legătură cu Ardealul prin Borsec - Topliţa.
 DN 15 B: din E 85 ( Timişeşti), prin Târgu Neamţ, la Poiana Largului (racord la DN15);
 DN 15 C: Piatra Neamţ -Targu Neamţ, spre Fălticeni şi Suceava prin Brusturi-Drăgăneşti;
 DN 15 D: Piatra Neamţ - Roman ( cu racord din Român la E 85 ); în continuare din Roman,
prin Poienari, spre Vaslui;
 DN 12 C din Gheorghieni, prin Lacul Roşu - Cheile Bicazului, la Bicaz ( racord la DN15)
 DN 17B: de la Vatra Dornei prin Borca - Farcaşa la Poiana Teiului ( racord la DN 15).
Restul drumurilor sunt drumuri judeţene şi comunale care completează reţeaua rutieră.
Densitatea de căi ferate în judeţul Neamţ este de 22,7 km/km². Din cei 174 km de cale ferată
44 km sunt electrificaţi. Principala cale ferată este linia magistrală 500 Bucureşti - Adjud - Bacău
- Român - Suceava. Calea ferată 509 asigură legătura cu magistrala 500 de la Bicaz prin Piatra
Neamţ - Roznov - Buhuşi- Bacău.

Infrastructura de cazare
Structurile de cazare sunt clasificate în: hoteluri, moteluri, hostel-uri, cabane, vile pentru
turişti, campinguri, sate de vacanţă, tabere şcolare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, popasuri
pentru turişti etc. Capacităţile de cazare în cadrul judeţului Neamţ sunt destul de variate.
Municipiului Piatra Neamţ în care domină structurile hoteliere, dar şi pensiunile turistice situate
la periferia oraşului pe căile rutiere ce duc spre Ceahlău, dar şi pe cele ce duc spre Bacău, în timp
ce în Bicaz şi în Ceahlău domină pensiunile şi cabanele turistice dat fiind specificul rural-montan
al zonei. Pensiunile şi cabanele sunt specifice în special regiunilor cu potenţial turistic ridicat cum
47
ar fi: Ceahlău, Agapia, Tg. Neamţ, locurile de cazare crescând din ce în ce mai mult odată cu
creşterea cererilor şi a nivelului infrastructurii rutiere care face posibil accesul mult mai uşor în
zonă, dar şi prin uşurarea modalităţilor şi posibilităţilor de accesare a fondurilor europene.

48
Fig. 9 Capacitatea de cazare și ponderea acesteia pentru județul Neamț în anul 2015 (sursa: Ștefan Valentina)

Fig. 8 Ponderea cazărilor și numărul acestora în județul Neamț pentru anul 2016 (sursa: Ștefan Valentina)
49
 Structuri turistice de alimentaţie
Alimentaţia publică pentru turism alături de baza de cazare, baza de tratament şi agrement,
diversifică oferta contribuind la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor, oraşelor sau altor
obiective cu baze turistice, precum şi la conturarea profilului acestora. Dimensionarea bazei de
alimentaţie publică este dependenţa de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteiade
complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice. În general spaţiile de alimentare
pentru turişti aparţin marilor hoteluri, dar şi unităţilor independente.
După specificul lor unităţile de alimetatie se împart în:
 unităţi de tip restaurant, care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, grădini de
vară, crame, braserii, rotiserii etc;
 unităţi de tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, ceainării, discoteci;
 unităţi de tip cofetarie- patiserie;
 unităţi de tip” fast-food” ce includ autoserviri şi pizzerii.
În judeţul Neamţ astfel de unităţi se găsesc în mod special în Piatra-Neamţ: „Restaurant
Ceahlău”, „Restaurant Nefertiti”, „Restaurant Terasa Gospodinelor”, „Restaurant Colibele
Haiducilor”, „Casa Pietreană”, „Laguna”, „Restaurant Paharnicul”, „Tequila Bowling„ etc., din
Roman: „Restaurant Casa Romanească”, „Restaurant Moldova”, iar din Bicaz: „Moldoturism”
Restaurantul Pescăruş”etc.

Impactul turismului asupra dezvoltarii judeţului Neamţ

Din analizarea turismului că sector economic distinct se poate constată că acesta include o
gamă variată de servicii, începând cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare,
alimentaţie publică, agrement şi divertisment variat. Ofertă turistică cuprinde resursele naturale şi
antropice şi echipamentele. Bogăţia de valori naturale, istorice, de civilizaţie şi culturale de care
dispune o ţara sau zonă, precum şi gradul de amenajare a acestora şi facilităţile create pentru
vizitare, exercită o mare forţă de atracţie asupra fluxurilor turistice, determinând amploarea şi
orientarea lor. Progresul tehnic are consecinţe directe asupra creşterii gradului de mobilitate a
populaţiei, favorizând deplasarea în interes turistic. El acţionează şi asupra altor fenomene, cum
ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea mediului etc , care, la rândul lor, îşi pun amprenta
asupra activităţii turistice. Efectul direct al turismului constă în creşterea veniturilor în sectorul
turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour- operatoare), ca urmare a
cheltuielelor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp. Efectul indirect
al turismului vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor
producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi

50
susţine ofertă turistică la parametri competitivi. El creează noi locuri de muncă, participând astfel
la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea
şomajului. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea circa 1- 3 locuri de muncă
indirecte şi induse. Această se explică prin faptul că, turismul, fiind un mare consumator de servicii
şi bunuri, influenţează benefic utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia
(agricultură, industria alimentară, construcţii).

Strategii de promovare a turismului în judeţul Neamţ

În această regiune se resimte nevoia adoptării unor strategii de promovare a turismului.
Aceste strategii ar trebui să vizeze în principal valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului
cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic. Totodată îmbunătăţirea calităţii infrastructurii
turistice de cazare, transport şi de agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării
economiilor locale, creării de noi locuri de muncă, constituie o altă soluţie.
Alte strategii de promovare a turismului:
 Crearea unor circuite turistice la nivelul judeţului şi/sau rute turistice tematice, care să
permită vizitatorilor să cunoască geomorfositurile;
 Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice în întregul judeţ (semnale de
intrare/ieşire în judeţ, panouri, hărţi, indicatoare pe drumurile naţionale şi judeţene, în gări,
autogări, etc);
 Perfecţionarea şi actualizarea paginilor web dedicate turismului;
 Introducerea zonelor rurale în circuitul turistic - dezvoltarea ecoturismului prin punerea în
valoare a tradiţiilor locale, meşteşugurilor locale, arhitecturii tradiţionale, a florei şi faunei;
 Crearea unor branduri turistice pentru atragerea investitorilor străini;
 Dezvoltarea parteneriatului între sectorul public şi cel privat în vederea dezvoltării şi
promovării turismului în judeţul Neamţ.

51
 6. ANALIZA S.W.O.T. A JUDEȚULUI NEAMȚ

În urma cercetărilor efectuate pe teren, la care adăugăm consultarea literaturii de specialitate

s-a efectuat o analiză S.W.O.T. care prezintă succint atât avantajele județului cât și dezavantajele
acestui județ. S.W.O.T. reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti Strengthts care reprezintă
Forte, Puncte forte, Weaknesses care înseamnă Slăbiciuni, Puncte slabe, Opportunities semnifică
Oportunităţi, Şanse şi Threats care înseamnă Ameninţări. Primele două privesc cazul de studiu şi
reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra
zonei studiate.
Puncte tari Puncte slabe
- Relief variat ce coboară în trepte de la - Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei
munte la dealurile subcarpatice, care se rutiere;
pierd în valea largă cu caracter de culoar a - Alimentarea cu apă în reţeaua publică este
Siretului; foarte limitată;
- Cadru natural variat şi generos, care - Nu există reţea de canalizare în tot judeţul;
asigură legături facile între zonele montană, - Resurse financiare insuficiente, investiţii
subcarpatică şi de câmpie. autohtone şi străine reduse ;
- Pregătire profesională de slabă calitate în
domeniul serviciilor turistice;
Oportunități Amenințări
- Programe ale autorităţilor judeţene şi - Orientarea programelor europene şi
centrale destinate mediului rural; guvernamentale spre alte zone considerate
- Turiştii se pot iniţia în activităţi tradiţionale; prioritare ;
- Programe comunitare ale Uniunii Europene - Scăderea interesului investitorilor pentru
pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în zonă;
mediul rural: SAPARD, ISPA; - Fiscalitatea şi birocraţia ;
- Reducerea sau eliminarea unor facilităţi ;
- Orientarea spre alte zone de interes turistic.
Fig. 10 Analiza S.W.O.T. a județului Neamț

52
 7. CONCLUZII

În cadrul lucrării „Valorificarea turistică a geomorfositurilor din judeţul Neamţ” am

încercat să prezint potenţialul turistic al judeţului din punct de vedere natural şi antropic. Îmbinarea
şi mai ales trecerea de la o formă de relief la alta făcându-se treptat permite amenajarea unor aşezări
diverse. La modul de dispunere a formelor de relief se adaugă şi un climat blând care permite
desfăşurarea diverselor activităţi turistice fără să impună restricţii de ordin climatic, mai mult,
chiar stimulează practicarea unor forme de turism de sănătate prin intermediul staţiunilor
balneoclimatice.
Odată cu trecerea timpului şi dezvoltarea societăţii, o parte din construcţii ce datează din
diferite perioade şi îndeplinesc diferite funcţii având o valoare istorică, arhitecturală, morală şi
spirituală, ajung să fie protejate prin intermediul unor programe speciale destinate acestui scop.
Patrimoniul turistic nemţean este foarte divers abundând atât în resurse naturale, cât şi antropice.
Potenţialul antropic include, de asemeni, şi unele elemente în absenţa cărora nu s-ar putea
valorifica potenţialul turistic, aceste elemente, fiind materializate de mijloacele de transport şi baza
de cazare, reprezentată de hoteluri, pensiuni, vile şi sanatorii, constituie o premisă pentru
dezvoltarea tuturor formelor de turism în această zonă, iar dotarea acestora cu diverse echipamente,
restaurante, baruri, săli de sport, cabinete medicale conferă amploare fenomenului turistic.
În cadrul acestei lucrări, am dorit să punctez atât posibilităţile actuale, reale, naturale, cât
şi perspectivele de dezvoltare a turismului din judeţul Neamţ care nu beneficiază de o promovare
adecvată, toată atenţia fiind fie acaparată de municipiul Piatra Neamţ care s-a dezvoltat foarte mult
din punct de vedere turistic în ultima vreme, fie caracterul religios al zonei este umbrit de cel din
nordul ţării mult mai promovat. La polul opus sunt situate elementele de patrimoniu turistic din
partea de vest a judeţului care se bucură de o accesibilitate simţitor mai ridicată şi implicit de o
promovabilitate mai mare. Aşadar, în cadrul prezentei lucrări am încercat să cuprind şi să prezint
toate aspectele potenţialului turistic al geomorfositurilor din judeţul Neamţ, însă acestea fiind
foarte multe şi fiecare având o istorie şi o atractivitate aparte este dificil de descris în totalitate într-
o lucrare, însă pe baza acesteia cel mai bun mod de îmbunătăţire şi creare a unei viziuni personale
este vizita judeţului Neamţ.

53
 8. BIBLIOGRAFIE
1. Donisă, I. (1987) – Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Editura Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, Iași.
2. Muntele I., Iațu I. (2003) – Geografia turismului – Concepte, metode și forme de
manifestare spațio-temporală, Editura Sedcom Libris, Iași.
3. Apăvăloae M. (2005) – Piatra-Neamţ - studiu monografic, Editura Cetatea Doamnei,
Piatra Neamţ.
4. Bojoi, I., Ichim I. (1974) – Judeţul Neamţ, Editura Academiei României.
5. Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V. (1972) – Monumentele naturii din județul Neamț.
6. Donisă I. (1968) – Geomorfologia Văii Bistriţei. Editura Academiei, Bucureşti.
7. Donisă I., Poghirc P. (1968) – Valea Bistriţei. Monografie. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
8. Davidescu Gabriel (2005) – Istorie şi viaţă spirituală în zona montană şi submontană a
Neamţului.
9. Dragotescu M., Bîrlădeanu D., Bunchez Gh. (1971) – Monumente istorice din judeţul
Neamţ, Editura Meridiane, Bucureşti.
10. Drăgotescu Marcel (1980) – Piatra Neamţ - Mic îndreptar turistic, Editura Sport - Turism,
Bucureşti.
11. Lupaşcu Gheorghe (1996) – Depresiunea Subcarpatică Cracău-Bistriţa : studiu
pedogeografic.
12. Murgulescu Liviu (2007) – Descoperă judeţul Neamţ, Editura George Tofan, Suceava
13. Nădrag Ion (1986) – Piatra Neamţ, Editura Sport - Turism, Bucureşti.
14. Oroşanu V., Drăgotescu M., Cucu C., Ioniţă I., Mîţă D. (1981) – Neamţ, monografie,
Editura Sport - Turism, Bucureşti.
15. Scurtu Ioan, Minuţ Adolf (1978) – Valea Bistriţei, Editura Sport - Turism, Bucureşti
16. Tudose Dumitru (1974) – Muntii Bistritei. Studiu geomorfologic.
17. *** (1974) – Staţiuni balneare Româneşti, Bucureşti, Ministerul Turismului.
18. *** http://www.cjneamt.ro (consultat în perioada mai 2017)
19. *** https://www.primariapn.ro (consultat în perioada mai 2017)
20. *** http://www.primariaroman.ro (consultat în perioada mai 2017)
21. *** https://www.primariabicaz.ro (consultat în perioada februarie 2017)
22. *** http://www.cheilebicazului-hasmas.ro (consultat în perioada februarie - iunie 2017)
23. *** https://www.vanatoripark.ro (consultat în perioada decembrie 2016)
24. *** http://www.viziteazaneamt.ro (consultat în perioada decembrie 2016)
25. *** http://www.cuejdel.ro (consultat în perioada iunie 2017)

54
 ANEXE

Fig. 11 Cheile Bicazului (sursa: Ștefan Valentina)

Fig. 14 Polița cu crini (sursa: www.viziteazaneamt.ro)

Fig. 13 Piatra Teiului (sursa:

www.viziteazaneamt.ro)

Fig. 12 Lacul Cuejdel (sursa: Ștefan Valentina)

55
 LISTA FIGURILOR

FIG. 1 VALORILE UNUI GEOMORFOSIT (SURSA: DAN DUMITRIU) ................................................................................. 5

FIG. 2 JUDEȚUL NEAMȚ – HIPSOMETRIE, REȚEAUA DE AȘEZĂRI PRINCIPALE ȘI VECINII (SURSA: ȘTEFAN VALENTINA)
.............................................................................................................................................................................. 6
FIG. 3 JUDEȚUL NEAMȚ – UNITĂȚILE ȘI TIPURILE DE RELIEF (SURSA: ȘTEFAN VALENTINA) ......................................... 9
FIG. 4 JUDEȚUL NEAMȚ – REȚEAUA HIDROGRAFICĂ (SURSA: ȘTEFAN VALENTINA) ................................................... 13
FIG. 5 MASIVUL CEAHLĂU – LOCALIZARE, VECINI, LOCALIĂȚI, RÂURI, LACURI ȘI TREPTELE ALTITUDINALE (SURSA:
ȘTEFAN VALENTINA) ........................................................................................................................................... 17
FIG. 6 GRAFICUL CU VALORILE ȘTIINȚIFICE ALE GEOMORFOSITURILOR DIN JUDEȚUL NEAMȚ .................................. 36
FIG. 7 JUDEȚUL NEAMȚ – LOCALIZAREA GEOMORFOSITURILOR (SURSA: ȘTEFAN VALENTINA) ................................ 44
FIG. 8 PONDEREA CAZĂRILOR ȘI NUMĂRUL ACESTORA ÎN JUDEȚUL NEAMȚ PENTRU ANUL 2016 (SURSA: ȘTEFAN
VALENTINA) ........................................................................................................................................................ 49
FIG. 9 CAPACITATEA DE CAZARE ȘI PONDEREA ACESTEIA PENTRU JUDEȚUL NEAMȚ ÎN ANUL 2015 (SURSA: ȘTEFAN
VALENTINA) ........................................................................................................................................................ 49
FIG. 10 ANALIZA S.W.O.T. A JUDEȚULUI NEAMȚ......................................................................................................... 52
FIG. 11 CHEILE BICAZULUI (SURSA: ȘTEFAN VALENTINA)............................................................................................ 55
FIG. 12 LACUL CUEJDEL (SURSA: ȘTEFAN VALENTINA) ................................................................................................ 55
FIG. 13 PIATRA TEIULUI (SURSA: WWW.VIZITEAZANEAMT.RO) ................................................................................. 55
FIG. 14 POLIȚA CU CRINI (SURSA: WWW.VIZITEAZANEAMT.RO) ................................................................................ 55

56
 LISTA TABELELOR

TABELUL 1: LUNGIMEA RÂURILOR PE TERITORIUL JUDEȚULUI NEAMȚ ȘI PE TERITORIUL ROMÂNIEI ....................... 12

TABELUL 2: LACURILE EXISTENTE ÎN JUDEȚUL NEAMȚ ............................................................................................... 12
TABELUL 3: VALOAREA ȘTIINȚIFICĂ A GEOMORFOSITURILOR DIN JUDEȚUL NEAMȚ ................................................. 35
TABELUL 4: CRIITERILE DE OBȚINERE A VALORILOR ȘTIINȚIFICE ASUPRA GEOMORFOSITURILOR ............................. 35
TABELUL 5: VALOAREA ESTETICĂ A GEOMORFOSITURILOR DIN JUDEȚUL NEAMȚ .................................................... 37
TABELUL 6: CRIITERILE DE OBȚINERE A VALORILOR ESTETICE ASUPRA GEOMORFOSITURILOR ................................. 38
TABELUL 7: VALOAREA CULTURALĂ A GEOMORFOSITURILOR DIN JUDEȚUL NEAMȚ ................................................ 40
TABELUL 8: CRIITERILE DE OBȚINERE A VALORILOR CULTURALE ASUPRA GEOMORFOSITURILOR ............................ 40
TABELUL 9: VALOAREA ECONOMICĂ A GEOMORFOSITURILOR DIN JUDEȚUL NEAMȚ ............................................... 42
TABELUL 10: CRIITERILE DE OBȚINERE A VALORILOR ECONOMICE ASUPRA GEOMORFOSITURILOR ......................... 43

57