UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie
Program de studiu: Geomorfologie și Cartografie cu elemente de cadastru
Curs: Organizarea cercetătii geomorfologice pe teren

DESCOPERĂ LOCALITATEA CHISELET

Îndrumător științific:
Lector. Univ. Dr. Anca Munteanu

Masterand:
Ana-Maria ZĂRNOEANU

BUCUREȘTI,
2021
 CUPRINS:
I. GENERALITĂȚI .................................................................................................................................. 1
1. Traseul ............................................................................................................................................ 1
2. Durata ............................................................................................................................................. 1
3. Anul ................................................................................................................................................ 1
4. Număr persoane .............................................................................................................................. 1
5. Harta traseu .................................................................................................................................... 1
II. INTRODUCERE................................................................................................................................. 2
1. Argumentarea elaborării lucrării ................................................................................................... 2
2. Obiectivele lucrării ......................................................................................................................... 2
3. Metode și mijloace de cercetare utilizate în prezentul studiu ......................................................... 3
III. DRUMEȚIE ȘI ECHIPAMENT ........................................................................................................ 4
IV. TRASEUL PARCURS ........................................................................................................................ 4
V. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE ALE ZONEI STUDIATE ............................................. 5
1. Poziţia geografică şi limitele .......................................................................................................... 5
VI. STRUCTURA GEOLOGICĂ ............................................................................................................. 7
1 Evoluţia geologică şi paleogeografică de ansamblu ....................................................................... 7
2 Constituţia geologică ....................................................................................................................... 7
VII. RELIEFUL ..................................................................................................................................... 10
1. Unitatea de relief în care se încadrează comuna.......................................................................... 10
2. Morfologia .................................................................................................................................... 11
VIII. CLIMA .......................................................................................................................................... 22
1. Caracteristicile generale ale climei ............................................................................................... 22
IX. HIDROGRAFIA .............................................................................................................................. 23
2. Ape stătătoare................................................................................................................................ 24
2.1 Lacurile ................................................................................................................................... 24
3 Ape curgătoare .............................................................................................................................. 27
X. VEGETAŢIA ..................................................................................................................................... 27
1 Tipuri de asocieri vegetale ............................................................................................................. 28
2. Plante cultivate .............................................................................................................................. 31
3. Fauna ............................................................................................................................................. 32
XI TURISM ȘI ARII PROTEJATE ........................................................................................................ 34
1 Potențialul turistic .......................................................................................................................... 34
CONCLUZII.......................................................................................................................................... 36
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ........................................................................................................... 37
 I. GENERALITĂȚI

1. Traseul:

Punctul de plecare: locuința mea – Lacul Marotin – Privalul Scoiceni – Movila Măgura
Fundeanca – Dunărea în dreptul restaurantului Popina de pe teritoriul Bulgariei – Valea Mare
Chiselet – Biserica Adormirea Maicii Domnului – Biserica Sf.M.Mc. Dimitrie Izvorâtorul De
Mir – Terasa I a Dunării – Ostrovul Albina- Lacul Mostiștea.

2. Durata: 1 zi
3. Anul : 2021
4. Număr persoane: 2
5. Harta traseu:

Figura 1 .Harta traseului

Sursa: (Google Earth)

1
 II. INTRODUCERE

1. Argumentarea elaborării lucrării

Cunoașterea pământului românesc, a frumuseților și resurselor sale naturale și umane ,
reprezintă una din sarcinile cele mai importante ale unui student de geografie, dar mai ales în
mod special ale unui profesor specializat în acest domeniu.

Am fost motivată de curiozitatea științifică față de orizontul local, și de comparațiile

pe care le-am putut realiza beneficiind de surse cartografice diverse și din diferite perioade de
timp, de asemenea,am elaborat acest studiu datorită pasiunii pentru drumețiile în natură.

Deoarece am crescut în comuna Chiselet, mă cuprinde un sentiment de mândrie că

pot aduce o modestă contribuție la cunoașterea și valorificarea acestui petic de pământ
românesc.

Pe baza observațiilor personale efectuate pe teren și a materialului bibliografic

existent am analizat componenții fizico-geografici ai comunei Chiselet, și anume: litologie,
relief, ape, climă, vegetație și soluri, știind că acestea sunt forme concrete ale materiei care
alcătuiesc regiunile naturale, iar totalitatea acestora reprezintă un sector din învelișul terestru.

2. Obiectivele lucrării

Cel mai important obiectiv este reprezentat de stăpânirea cunoștințelor cu privire la

caracteristicile generale ale reliefului și a componentelor sale din comuna Chiselet.

Un al doilea obiectiv, este identificarea caracteristicilor de natura: geologică,

hidrologică, morfografică, morfometrică din lunca Dunării din care face parte comuna Chiselet.
Un al treilea obiectiv este reprezentat de informarea și cautarea asupra tipurilor de relief
predominante din zona de studiu.

Un alt obiectiv îl reprezintă cunoașterea detaliilor care există în teren, precum și modul
în care pot fi utilizate aceste activități de cercetare pe teritoriul localității Chiselet.

Un ultim obiectiv îl reprezintă identificarea morfodinamică a reliefului atât din trecut

cât și din prezent, prin analiza hărților din perioade de timp diferite precum și prin observarea
directă pe teren a unor situații concrete.

2
3. Metode și mijloace de cercetare utilizate în prezentul studiu

Pentru ca lucrarea să dețină o bază științifică veridică, a fost necesară utilizarea mai
multor metode specifice de cercetare.

Cele mai importante dintre acestea sunt reprerezentate de: Metoda analizei și sintezei ,
prin intermediul acestei metode am colectat informațiile și datele necesare, plecând de la
referințe cu caracter general, care m-au determinat să aprofundez cât mai mult, pentru a percepe
corect modul în care a evoluat de-a lungul timpului comuna Chiselet, dar și pentru a înțelege
modificările fizionomice pe care relieful le-a suferit de-a lungul vremii. Cu ajutorul acestei
metode am reușit să deslușesc felul în care diverse fenomene și procese au acționat asupra
reliefului specific comunei Chiselet, creând forme de relief tipice.

Metoda observației, din momentul în care am început să studiez geografia în școala

generală, am început să analizez această zonă a comunei Chiselet, și sa-mi pun numeroase
semne de întrebare despre modul în care unele forme de relief au luat naștere.

Deoarece am o atracție spre plimbări și drumeții în natură, mi-am format trasee și am

pornit pentru a le cerceta, cu scopul de a realiza observații, pentru a face măsurători, pentru a
fotografia cadrul natural în diverse perioade ale anului și pentru a examina stadiul de evoluție
al reliefului, care se prezintă a fi destul de redus într-un timp atât de scurt.

Metoda morfografică a fost pusă în practică prin utilizarea hărții topografice 1:100.000
,a imaginilor satelitare, aerofotogramelor prin care am examiat și determinat văile actuale și
cursul râului Dunării, popinele, canalele, precum și movilele.

Metoda morfometrică, acestă metodă, am utilizat-o consultând hărțile topografice,

ortofotoplanurile, imaginile satelitare , dar și numeroase deplasări pe teren, realizând în acest
fel o serie de măsurători și calcule pentru a stabili gradul de fragmentare al reliefului, densitatea
fragmentării reliefului și gradul de înclinare al reliefului. Metoda stratigrafico-paleontologică,
această metodă am preluat-o de la geologi, interpretând litologia prin existența unor coloane
de foraj , oferind date importante cu privire la vârsta depozitelor și modului în care acestea au
evoluat în timp.

3
 III. DRUMEȚIE ȘI ECHIPAMENT

Drumeția reprezintă o activitate în aer liber care constă în mersul pe jos, în medii
naturale.
Pentru a realiza o astfel de drumeție a lucrarării în studiu, am conceput un traseu special,
simplu de dificultate mică , pentru a descoperi detaliil care există pe teritoriul localității
Chiselet.
Beneficiile acestor drumeții sunt numeroase. În primul rând au impact asupra sănătății,
și de asemenea, pentru descoperirea tainelor științifice ale orizontului local.

Pentru acest traseu, a fost necesar un echipament special, acesta a depins în principal
de drumul parcurs de la punctul de plecare până la obiective.

Un prim echipament este reprezentat de rucsac, unde au fost prezente alimentele care
au fost consumate pr timpul călătoriei, o sticlă de apă, o hartă care m-a ajutat la orientarea prin
pădure, o agendă și un pix unde am consemnat detaliile care există în teren, necesare pentru
studiul meu.

De asemenea, tot în rucsar am inclus și pantaloni și geacă de ploaie, o busolă pentru

orientare pe care am folosit-o împreună cu harta, ochelarii de soare , o lanternă și un cuțit.

Un alt echipament pe care l-am folosit au fost bocancii și sosetele pentru drumeție,
pentru a-mi proteja picioarele de terenul accidentat din pădure.

IV. TRASEUL PARCURS

Traseul excursiei s-a desfășurat pornind de la locul de plecare care a fost reprezentat de
locuința mea din comuna Chiselet, și locul de sosire fiind Fluviul Dunărea.
Am pornit spre sud către Fluviul Dunărea, iar pe parcurs am oprit la cateva obiective
naturale, primul fiind Lacul Marotin unde am putut observa că este un lac destul de întins, apoi
am oprit la Privalul Scoiceni,o arteră hidrografică temporară, apoi aproape de Scoiceni este
localizată Movila Măgura Fundeanca care are o altitudine de 22 m, și este regăsită sub mai
multe denumiri cum ar fi „Grădiştea Fundeanca” sau „Fundu Grădiştii”. Ultima oprire a fost la
Dunăre, care în dreptul comunei Chiselet, este localizată între km 409 din dreptul Reniei numit
și Ostrovul Albina până la km 405 în dreptul restaurantului Popina de pe teritoriul Bulgariei.

4
 În continuarea traselui, am plecat de la Dunăre și am ajuns la locul inițial de pornire
după care am urcat la deal, spre nord, unde am cercetat Valea Mare Chiselet care prezintă o
altitudine de 25m.
M-am îndreptat cu pași reprezi, porind tot de la locul inițial spre vest, unde pe parcurs
am întânlit cele 2 biserici și anume Biserica Adormirea Maicii Domnului care datează din 1860
și este regăsită în lista monumetelor istorice, și Biserica Sf.M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir
din satul Surlari.
Apoi am descoperit Terasa I a Dunării care este localizată la ieșire din comună, mai
exact la vest de aceasta, precum și Ostrovul Albina de la km 409, unde Dunărea intra pe
teritoriul satului Chiselet.
Ultimul obiectiv este reprezentat de Lacul Mostiștea, de pe teritoriul localității
Mânăstirea.
În total am parcurs un traseu de aproximativ 35-40 de km.

V. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE ALE ZONEI STUDIATE

1. Poziţia geografică şi limitele

Localitatea Chiselet este localizată în partea de Sud-Est a României, pe cea mai joasă
terasă a Câmpiei Române, fiind componentă a județului Călărași (figura 1), odinioară Ilfov.

Figura 2. Chiselet. Localizare administrativă

Sursa: (QGis)
5
 Localitatea Chiselet reprezintă o așezare străveche locuită încă din neolitic, situat din
punct de vedere al raportării la sistemul de coordonate matematice, pe paralela de 40⁰ 08ꞌ
latitudine nordică și pe meridianul de 26⁰ 18ꞌ longitudine estică, după cum se poate constata
din hartă poziția și localizarea geografică.
În prezent, este o comună formată din două sate, Chiselet și Surlari (numit în trecut
Dunărea), fiind așezate de-a lungul D.N.31 (figura II.4.) pe o distanță de 4 km.
Plasat matematic între coordonatele amintite, comuna Chiselet are următoarele limite:
în Nord se învecinează cu Pădurea Ciornuleasa, limita sudică o constituie albia fluviul Dunărea
dominată în sud de granita de stat cu Republica Bulgaria, limita Vestică este marcată de comuna
Spanțov cu satul Clinciu, iar limita Estică este dată de localitatea Mânăstirea (figura 3).

Figura 3. Localizarea administrativ-teritorială a comunei Chiselet

Sursa: (QGIS)

Consultând harta fizică a României, arealul studiat, face parte din cea mai vastă unitate
de șes a țării noastre, respectiv Câmpia Română, iar caracteristicile particulare ale acestei
regiuni, și anume zona sudică, se pot reprezenta prin câmpii, terase și lunci.
De asemenea, această porțiune de luncă dintre municipiul Oltenița și localitata
Mânăstirea a fost denumită de Grigore Posea (1982) ,, Lunca Călărași’’.
Localitatea Chiselet este localizată mai exact la întânlirea dintre Câmpia Română și
Lunca Dunării, beneficiind în zona de deal de cernosiomuri iar în zona de luncă de aluviunile
aduse de Dunăre

6
 Conform martorului Dan Șerban - locuitor al acestei comune în vârstă de 98 de ani, în
evul mediu, lângă localitatea Chiselet, se afla satul Marotin, care cu timpul a dispărut.
În timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, comuna Chiselet a fost cunoscută și sub
denumirea de satul Fundu, deoarece era localizată într-un loc dosnic, la sud de lacul Marotin.

Din cauza numeroaselor inundații , populația s-a mutat ulterior în părți mai înalte situate
în partea de nord a lacului, de asemenea în anul 2006 datorită revărsării Dunării au fost
strămutate un număr de aproximativ 200 de case.

VI. STRUCTURA GEOLOGICĂ

1 Evoluţia geologică şi paleogeografică de ansamblu

Un rol deosebit de important asupra întregului peisaj geografic al regiunii îl au si

formațiunile geologice. Atât litologia cat și structura își pun amprenta asupra morfologiei
reliefului, a rețelei hidrografice, a solurilor si a întregului complex de activități economice.
Teritoiul în studiu se suprapune peste Platforma Valahă, partea coborâtă a Platformei
Moesice. Acesta este alcătuit dintr-un soclu cristalin penepletizat peste care se dispune o
cuvertură sedimentară mai veche (paleozoic-mezozoic) și alta nouă (neogenă). Depozitele
cuaternare cuprind depozite loessoide, pietrișuri, nisipuri și mâluri. (V. Mutihac și I. Ionesi,
1974)
Conform autorului I.Sârcu (1971) rocile dure din fundament, reprezintă baza rocilor
friabile din partea superioară. Acestea datează încă din mezozoic și paleozoic, fiind cunoscut
și sub numele de ,, fundament al Câmpiei Române’’.
Conform Planului Urbanistic General al comunei, sub aspect geomorfologic, comuna
Chiselet este situată la extremitatea sud-estică a Câmpiei Bărăganului în apropierea limitei cu
Lunca Dunării pe o suprafață aproximativ plană și prezintă următoarele trepte morfologice:
Lunca Dunării (la 12-15 m altitudine), Terasa Dunării (la 250-035 m altitudine) și Câmpia
propriu-zisă (la 50 – 55 m altitudine).

2 Constituţia geologică

În forajele executate în diferite puncte din luncă cum ar fi Mânăstirea - altitudine

absolută este de 15m , învecinată cu Chiseletul în partea de est, localitatea Spanțov care prezintă
o altitudine absoluta de 15m. , învecinată cu Chiseletul în partea vestică, la Oltenița port se

7
regăsește altitudinea absolută de 17m, iar la Călărași altitudinea este la 10 km nord de Dunăre.
(N. Popp, 1947)

Din toate aceste caracteristici, constatăm faptul că altitudinea absolută a localității

Chiselet se regăsește la 15 m, și de asemenea se desprinde faptul că la alcătuirea geologică a
teritoriului în studiu iau parte depozite cretacice, pliocene și cuaternale.

În zona de luncă unde se încadrează comuna Chiselet, se întâlnesc depozite aparțindând

cretacicului inferior și mediu, iar depozitele cretacice superioare fiind îndepărtate prin eroziune
în zona de luncă și terasă.

Figura 4. Material rezultat în urma forajului efectuat în teritoriul localității Chiselet

(2021)

În localitatea Chiselet, sunt prezente depozitele holocene, reprezentate de nisipuri,

mâluri, nisipuri argiloase, argile nisipoase, cu grosimi cuprinse între 5 și 15m.

Din harta geologică a localității Chiselet, constatăm repartiția spațială a depozitelor

pleistocenului superior reprezentate prin depozite deluvial-proluviale și depozite de mlaștini.

8
 Figura 5. Harta geologică a comunei Chiselet

Sursa: (QGIS)

Conform Planului Urbanistic General al comunei, formațiunile de la suprafață aparțin

cuaternarului superior fiind constituite din praf argilos nisipos loessoid până la cca 7 – 8 m de
la cota terenului natural. Structura acestora este macroporică și se încadrează geotehnic în
categoria pământurilor sensibile la umezire

Modul de formare și colmatare a luncii din care face parte localitatea în studiu, expică
în virtutea principiului cauzelor actuale și modul de formare al teraselor. Microrelieful
teritoriului, reprezentat din grinduri, privaluri și bălți, și profilul acesteia transversal convex
pun în evidență modul de evoluție al acesteia, iar ca formă de relief, lunca a luat naștere în
subactual și a continuat cu aceleași caracteristici până în prezent. (N.Pop, 1971)

Depozitele constituiente ale localității Chiselet, sunt în principal mâluri argiloase și

nisipuri fine, cu grad mic de permeabilitate care au permis și formarea Lacului Buldul mare în
trecut și a Lacului Marotin din prezent, de asemenea sunt prezente nisipuri cu granulație medie
slab cimentată și cu un grad mediu de permeabilitate care formează grindurile fluviatile
longitudinale.

Prezența nisipurilor de Mostiștea ca strat permeabil sub depozitele loessoide, reprezintă

în mare măsură dezvoltarea proceselor de tasare și sufoziune ce au loc în teritoriu.

9
 VII. RELIEFUL

1. Unitatea de relief în care se încadrează comuna

Conform cercetărilor, teritoriul în studiu este localizat pe de-o parte în cadrul culoarului
dunărean format în pleistocenul superior-holocen cu terase și lunci, iar pe de altă parte comuna
Chiselet se încadrează în Câmpia Mostiștei (figura 5), unitate de relief care datează din
pleistocen. (G. Apostol, 2004)

Figura 6. Unitățile de relief din județul Călărași

Sursa: (Arcgis Pro)

Conform spuselor lui Petre Coteț, Lunca Dunării este cea mai mare unitate
geomorfologică holocenă a Câmpiei Române și reprezintă în același timp nivelul de bază al
celorlalte lunci formate de râurile afluente Dunării.

Teritoriul comunei Chiselet, este situat la întâlnirea întinsei câmpii a Bărăganului cu

Lunca Dunării, reprezentând regiunile cele mai fertile ale țării. (Ștefan, 2016)

După formarea luncii Dunării, rețeaua hidrografică a câmpiei s-a racordat cu Dunărea.
(N.Popp, 1971)

10
 La nivelul comunei Chiselet, albia minoră actuală a Dunării formează limita nodică
ascunsă a Podișului Prebalcanic (antecliza nord-bulgară). (M. Ielenicz, 1974)

De menționat este faptul că roca de fundament a Luncii Dunării este cretacicul . De aici
putem trage concluzia că relieful antecuaternar din Lunca Dunării pe teritoriul comunei
Chiselet, este constituit pe toată lungimea sa din depozite cretacice.

2. Morfologia

Deoarece comuna Chiselet face parte din Lunca Dunării, care conform lui Grigore
Posea(1982) este numită și Lunca Călărași, are o suprafață totală de 356 km² și o lungime de
70 km. Lățimea luncii variază de la Oltenița la Călărași, prezentând în dreptul comunei
Chiselet, valoarea de 5,5 km.

Depozitele constituente ale Luncii Dunării sunt reprezentate în principal de mâluri

argiloase și nisipuri fine, ce apar în partea superioară a profilului, trecând în adâncime atat spre
nisipuri grosiere și pietrișuri ce vin în contact cu argilele din bază, cât și spre calcarul cretacic
ce se găsește la adâncimi de 6-10m în patul albiei Dunării.

Activitate antropică a dus la apariția movilelor antropice ca puncte proeminente în

relieful teraselor și luncii, vizibil de la distanțe mari de aproximtiv 10-15 km , și înălțimi ce
depășesc cu 2-7 m altitudinea zonei în care se află.

Altitudinea regăsită în zona de luncă analizată este reprezentată de 22 m la Movila

Măgura Fundeanca, și 11 m est de privalul Scoiceni, menținându-se în general valorile de 10-
15 m, dar și valori mai ridicte datorate intervenției antropice cum ar fi Movila Măgura
Fundeanca. (***, Geografia văii Dunării românești, 1969)

Figura 7. Movila Măgura Fundeanca (anul 2020)

11
 Movila Măgura Fundeanca, este localizată la circa 1,5 km sud-est de comuna Chiselet,
pe malul stâng al braţului Scoiceni, și este încadrat în lista Patrimoniului Cultural. Acesta are
o formă alungită, având o lungime de 70 m, în direcția nord-sud, și 40 m lățime în direcția est-
vest.

Figura 8. Prezența Movilei Măgura Fundeanca în lista Patrimoniului Cultural (anul 2021)

Sursa: (https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-CL.pdf)

La începutul verii anului 1917, Frobenius efectuează sondaje arheologice la tellul de la

Chiselet(figura IV.2). Această movilă se găsește sub mai multe denumiri precum: „Măgura
Fundeanca”, „Grădiştea Fundeanca” sau „Fundu Grădiştii”. De asemenea, de-a lungul Dunării,
sunt prezente mai multe telluri de acest gen, dintre care amintim Gumelnița, Căscioarele și
Boian. (D. Măndrescu, 2017)

Figura 9. Săpăturile arhelogice realizate de Leo Frobenius în anul 1917

Sursa: (D.Măndrescu, 2017)

12
 Se spune că acestea au fost cele mai exotice săpături arheologice efectuate vreodată în
România, deoarece Frobenius i-a folosit drept mână de lucru pe prizonierii de culoare din
lagărele din Bărăgan, de asemenea,prizonierii aceștia erau din lagărul de la Mănăstirea.

În anul 1924 s-au colectat probe de material la nivelul solului, aflat astăzi la Muzeul
Național de Antichități București. (H.Dumitrescu, 1925)

În 1925 are loc o exploatare preliminară apărută la propunerea profesorului Vasile

Pârvan și se presupune că ar fi o relocare a stației contemporană pentru vremea respectivă.

La inițiativa profesorului Vasile Pârvan, Hortensia Dumitrescu v-a întreprinde anumite

lucrări de explorare constând într-o groapă de 8 m lungime și 2 m lățime, în direcția NE, astfel
tăindu-se creasta acestui tell în lungime, apoi realizându-se 5 gropi de explorare de diferite
adâncimi.

Figura 9. Lucrare de exploatare realizată de Hortensia Dumitrescu (anul 2021)

Prima groapă de exploatare se află la o adâncime de 0,25cm, prezintă un strat de humus

și conține cioburi zdrobite. A doua, aflată la 25-45cm conține fragmente ceramice mai mari și
mai multe acoperite cu un strat de calcar. Aceste ornamente conțin: modele liniare, incizii,
caneluri.

13
 Figura 10. Fragmente ceramice descoperite la Movila Măgura Fundeanca (anul 2021)

Cea de-a treia săpătură, este realizată la o adâncime de 45-80 cm, conține scoici, oase,
blocuri de piatră, teracotă, ceramică, o săgeată de silex, faianță.

Figura 11. Scoici descoperite la Movila Măgura Fundeanca (anul 2021)

De asemenea, o altă groapă este realizată la 80-175 cm conține fragmente ceramice

acoperite cu lac negru.

14
 Figura 12. Groapă de exploatare realizată de Hortensia Dumitrescu la Movila Măgura
Fundeanca (anul 2021)

Ultima săpătură de exploatere, prezintă adâncimea cuprinsă între 175-200cm conține

cioburi decorate cu paranteze incizate, ciorburi lăcuite de culoare roșie, neagră și gri, precum
și lut uscat puternic ce conține oase de animale, oase de pește, lemn de frasin.

Figura 13. Lut uscat prezent la suprafața Movilei Măgura Fundeanca (anul 2021)

Din punct de vedere morfohidrografic , deosebim sectorul de luncă joasă și luncă înaltă,
fiecare având caracteristici specifice evidențiate în peisaj.

15
 Lunca joasă, este reprezentată de zona Scoiceni la sud de Chiselet ( figura IV.11) , și de
zona Ostrovului Albina, iar ca și componență este alcătuită din grinduri cu aluviuni fine și
înălțimi relative de aproximativ 3-4m deasupra nivelului general al luncii. (***, Geografia văii
Dunării românești, 1969)

Figura 15. Lunca joasă a Dunării în dreptul comunei Chiselet, imagine fotografiată
din vârful telului Măgura Fundeanca (2020)

După Grigore Antipa, din punct de vedere geomofologic lunca Dunării are caracter
foarte evoluat prezentând sectoarele de luncă înaltă, grinduri,ostroave, grădiști sau popine,
martori de eroziune , brațuri parasite, gârle, privaluri .

Altitudinea cea mai redusă din dreptul localității Chiselet, este reprezentată de Ostrovul
Albina, altitudine de 9,7m.
Ostrovul Albina care poartă și numele ,,La Renie’’, este situat la km 409 în dreptul
localității Chiselet, și reprezintă un exemplu clar de grinduri și ostroave.

16
 Figura 16. Ostrovul Albina (anul 2021)
Lunca estre străbătută în toate direcțiile de un întreg sistem de privaluri principale și
secundare .

Figura 13 Repartiția sistemelor de canale de irigații pe teriroriul comunei Chiselet

Sursa: (ArcGis Pro)

17
 Cele mai importante sunt reprezentate de Dunărica, care comunică cu privalul Scoiceni
din dreptul localității Chiselet.

Figura 14. Stăvilar prezent între Dunărica și privalul Scoiceni (anul 2021)

În trecut, în jurul anilor 1980 în Lunca Dunării erau prezente zonele mlăștinoase și
bălțile, care cu trecerea timpului au fost asanate și transformate în terenuri agricole pe care se
practică culturi irigate.
În această zonă puternic transformată antropic, s-au construit sisteme de canale de
irigații și aducțiune a digurilor și a stațiilor de pompare care au schimbat mult peisajul monoton
al luncii și podurilor de terasă.

18
 A

Figura 15. Sisteme de canale de irigații situate A. în estul, B. în vestul comunei Chiselet
(A. anul 2021, B. anul 2021)

Modul de repartizare al formelor de relief, construirea ostroavelor și deplasarea și

alipirea lor la lunca propriu-zisă indică strânse legături cu activitatea de acumulare , eroziune
și deplasare a fluviului Dunărea. De asemena, aceasta indică legături cu dinamica și ritmul
foarte variat al evoluției morfohidrografice al luncii.
Densitatea fragmentării reliefului este caracterizată prin valorile foarte mici, care se
explică prin cvasiorizontalitatea suprafeței Luncii Dunării.
De asemenea, adâncimea fragmentării reliefului prezintă valori mici,și este
caracterizată prin lipsa unor organisme hidrografice permanente și pantă mică. (***, Geografia
văii Dunării românești, 1969)
Elementele care au intrat în calculul densității fragmentării reliefului și a adâncimii
reliefului sunt reprezentate de arterele hidrografice permanente ( Dunărea care prezintă o
fragmentare de 5m), unitățile lacustre (Lacul Marotin) , arterele hidrografice cu caracter
temporal (Valea-Mare-Chiselet care prezintă o altitudine de 25m), privalul Scoiceni unde
fragmentarea are o valoare de 2,50m, și unele areale afectate de tasare. (C.Ioana, 1989)

19
 Figura 17. Valea-Mare-Chiselet (anul 2021)
Terasa I a Dunării, prezintă o altitudine relativ mică cuprinsă între 2-7m, iar altitudinea
absolută este cuprinsă între 17-20m. Podul acestei terase este mult mai fragmentat comparativ
cu a celorlalte terase , iar această fragmentare este datorată arterelor hidrografice temporare
care pătrund regresiv pe fruntea acesteia, cât și de o serie de organisme temporare care drenează
și podul celorlalte terase (Valea-Mare-Chiselet). Acestă terasă, prin înălțimea ei și extensiunea
pânzei freatice la adâncime mică ( 3,5 – 8m), constituie un relief propice pentru așezări și căile
rutiere însemnate. Deoarece vine în contact direct cu lunca, fruntea terasei I, este abruptă. (Ilie
D. Ion, 1973)

Figura 18. Terasa I a Dunării localizată în vestul comunei Chiselet (anul 2021)

20
 Alunecările puternice se întânlesc pe malul Dunării, în dreptul localității Chiselet .

Figura 16. Alunecările de teren prezente la malul Dunării, în dreptul localității Chiselet (2020)

Una dintre formele de acumulare este reprezentată de renie care apare în general de-a
lungul malurilor joase, ca acumulări de nisip sub formă de plaje, iar dinamica lor este foare
rapidă.

Figura 16.Acumulări de nisip sub formă de plajă în dreptul localității Chiselet (anul
2020)
Acestea apar și dispar relativ repede, în special atunci când nu au timp să fie acoperite
cu vegetație arbustivă: muri, soc, răchită.

21
 VIII. CLIMA

4.1. Caracteristicile generale ale climei

Din punct de vedere climatic, zona prezintă o climă continentală excesivă cu contraste
mari de la vară la iarnă, puse în evidenţă de factorii climaterici caracteristici fiecărui sezon.

Climatul continental al zonei este mult ameliorat de Dunăre, care întreține temperaturi
mai ridicate și înghețuri mai puțin imtense.

Teritoriul în studiu, situat în partea sudică a Câmpiei Române, reunește trăsăturile

generale ale climatului acestei câmpii, caracterizându-se printr-o dezvoltare uniformă a
fenomenelor atmosferice și printr-un climat omogen, ca urmare a uniformității morfologice a
teritoriului în ansamblu.

Acest tip de climat se caracterizează prin veri foarte calde, secetoase, uscate, cu
precipitații reduse, care cad mai ales sub formă de averse, iar iernile sunt reci, geroase, cu
viscole și crivăț puternic. De asemenea, este caracterizat și de perioade frecvente de încălzire,
ce provoacă discontinuități în distribuția temporară și teritorială a stratului de zăpadă. (A.C.
Banu, 1964).
Un fenomene meteorologice ce are loc în perioada rece a anului este reprezentat de
viscol care are proveniență nord-estică europeană, este care poate apărea din noiembrie până
în martie, însă de cele mai multe ori acestea au loc în ianuarie și februarie, numărul lor fiind
sub 4, dar cu consecințe negative pentru toate genurile de activitate, în special atunci când
troienește zăpada și uneori are efecte directe asupra căilor de comunicație care blochează și
izolează în acest mod localitățile zile la rând.

Figura V. 6. Viscolul în localitatea Chiselet (anul 2020)

22
 IX. HIDROGRAFIA

5.1. Condiţiile fizico-geografice ale formării resurselor de apă

Întinderea teritoriului pe direcția sudică, existența spațiului cu caracter cvasiorizontal,

valorile scăzute ale energiei reliefului, aspectele calitative și cantitative ale elementelor
climatice și repatiția lor în timp și spațiu, explică rețeaua hidrografică destul de slabă a zonei
în care se încadrează comuna Chiselet, având ca și caracterictică prezența fluviului Dunărea.

Elementele hidrografice ce se impun în peisajul teritoriului sunt reprezentate de arterele

hidrografice permanente și arterele hidrografice temporare , în principal de fluviul Dunărea
care marchează limita sudică a teritoriului administrativ al comunei și de lacul Marotinu
localizat la sud de comuna Chiselet, precum și Canalul Scoiceni.

Figura 19. Harta rețelei hidrografice în localitatea Chiselet ( anul 2021)

Sursa: (ArcGis Pro)

Elementul principal care influențează regimul hidrografic este reprezentat de relief.

Odată cu sfârșitul iernii și începutul primăverii, în timpul cercetărilor pe teren, am observat că
porțiunile plane de teren nu mai dețineau zăpadă, spre deosebire de microdepresiunile și zonele
lăsate zăpada persistă, iar după topirea acesteia, apa băltește o perioadă îndelungată de timp.

23
 De asemenea, în cazaul ploilor abundente, apa se acumulează în aceste crovuri și zone
de lăsare , fiind mai tot timpul ocupate de apă sau mâl, datorită pânzei freatice situate aproape
la suprafață.

B
A

Figura 20. Suprafețe unde se acumulează apa ( A.anul 2020, B.anul 2021)

5.2. Ape stătătoare

5.2.1 Lacurile
Dupa geneza lor, putem observa ca există suprafețe lacustre clasificate ca fiind lacuri
de albie majoră (mendru, privaluri, brațe parasite): Buldul ( lac prival la sud de Surlari),
Scoiceni, Marotin.

Figura 21. Lacul Marotin (anul 2020)

24
 În trecut, în anul 1973 conform martorului Pavel N. Pavel ,, în partea de miază-zi, am
avut două ape mari în care făceam baie și vânam pește mare în ele, aceste ape erau Marotinul
care era în marginea satului și Buldu-mare care era în partea de luncă’’

Conform mărturiei lui Dan Șerban, locuitorul cel mai în vârstă al comunei Chiselet,
născut la 10 ianuarie 1923, lacul Marotin, a fost desecat în jurul anului 1977 și transformat în
teren arabil, își va păstra acest statut până in anul 2006, când dupa revarsarea Dunării în zona
Chiselet, terenul arabil realizat artificial v-a deveni lacul de odinioară numit Marotin .

Lacul Marotinse situează la sud de comuna Chiselet, nu are o suprafață foarte mare, și
are o formă de semilună ( figura 22).

Figura 22.Ortofotoplanul Lacului Marotin (anul 2021)

Sursa: (Google Earh Pro)

Urmărind imaginile și hărțile din perioade diferite de timp, de-a lungul timpului, lacul
a trecut prin perioade care a secat complet. După inundațiile din 2006 acesta a revenit la
aspectul său inițial de ,,bumerang’’. De asemena, ultima secare a avut loc in octombrie 2020,
unde s-a produs fenomenul de dezagregare , rezultând relieful de takârte sau coșcoave.

25
 A B

Figura 23. Fenomenul de coșcoave produs în Lacul Marotin (anul 2020)

La est de comuna Chiselet, din punct de vedere economic, prin potențialul piscicol, este
Lacul Mostiștea, localizat în localitatea Mânăstirea, fiind cel mai întins lac din zonă și cel mai
adânc. Acesta a luat naștere la confluența râului Mostiștea cu Dunărea, prin bararea gurii de
vărsare a râului, s-a format un liman fluvial cunoscut sub numele de Iezerul Mostiștea. În partea
de nord și nord-est, în localitatea Coconi, prezintă faleze înalte, pereți verticali, afectați de
acțiunea apei. (Ielenicz, 2007)

Figura 24. Lacul Mostiștea (anul 2021)

26
 După geneză, Lacul Mostiștea se încadrează în categoria limanelor fluviatile, fiind
localizat pe Valea Mostiștei. Conform hărților satelitare, acest lac are o formă dreptunghiulară.

5.3 Ape curgătoare

Fluviul Dunărea este localizat la sud de comuna Chiselet, fiind însoțită pe această
porțiune de o vale largă , mult dezvoltată pe malul stâng, iar direcția de scurgere este de la vest
către est.

Figura 25. Fluviul Dunărea în dreptul comunei Chiselet (anul 2020)

În dreptul comunei Chiselet, fluviul Dunărea este localizat între km 409 din dreptul
Reniei numit și Ostrovul Albina până la km 405 în dreptul restaurantului Popina de pe teritoriul
Bulgariei.

X. VEGETAŢIA

Teritoriul în studiu corespunde vegetației și faunei de luncă. Intervenția antropică

asupra teritoriului în cauză a determinat mari transformări asupra structurii biogeografice
inițiale, aceste modificări sunt datorate defrișărilor, canalizărilor , irigatiilor excesive, folosirea

27
inadecvată a îngrășămintelor, care au făcut ca flora spontană să-și restrangă foarte mult arealul,
lăsând locul plantelor cultivate, în special cerealelor, plantelor industriale și legumelor.

Figura 26. Harta modului de utilizărare a terenului

Sursa: (Qgis)
Datorită predominării utilizării agricole a terenului, formațiunile vegetale inițiale au
fost înlăturate, în cea mai mare parte, ele păstrandu-se totuși sub forma unor areale de mici
dimensiuni, doar pe locurile unde condițiile substratului nu sunt favorabile acestor zone de
utilizare a terenurilor sau acolo unde interesele economice locale au cerut păstrarea lor.

6.1 Tipuri de asocieri vegetale

Arealul Oltenița-Mânăstirea, din punct de vedere biogeografic, se încadrează în zona

de stepă , silvostepă și vegetație de luncă. (Coteț 1976)

Conform spuselor lui Raul Călinescu, în trecut, formațiunile vegetale de luncă intrau în
contact direct cu vegetația de silvostepă de pe terase.

Vegetația de stepa a constituit pajişti cu un nivel de productivitate redus ce-au fost

folosite în special pentru păşunat.

28
 Figura 27. Stepa în teritoriul de studiu (anul 2021)

În micile porțiuni unde se mai întâlnesc, plantele au aspect de pajiște cu graminee și

specii de plante xeromezofile reprezentate de: ciulini ( Cirsium), păpădie ( Tarraxacum
aficinalis) , traista ciobanului ( Capsella bursa), lumânărica ( Verbascum) , pelin de stepă (
Artemisia austriaca) , mușețel ( Matricaria chamomila) , colilia ( Stypa yonnis) , mac de câmp
( Papayer rhoeas) , coada șoarecelui ( Achillea setacecea) , troscot ( Polyogonum aviczlare) ,
neghina ( Agrostemma githaga). (Călinescu, 1969)

Figura 28. Papayer rhoeas (anul 2019)

29
 Vegetația de silvostepă este localizat în bazinul Mostiștei, unde predomină atat
elemente ale stepei, și anume ierburile, cât și ale silvostepei: pâlcuri de pădure mai rare, precum
Pădurea Ciornoleasa, însă sunt identificate și speciile de cvercinee foarte rar cu cer și gârniță.
(Călinescu, 1969)

În arealul prezent, se regăsesc graminee precum păiuşuri şi colili cu specii xerofite la

care se adaugă altele submezofile.

Speciile de plate specifice silvostepei în arealul studiat, sunt reprezentate de bărboasa

(Botrichloa iscaeum), păiuşul (Festuca valesiaca), jaleşul (Salvia aethiopis), romaniţa
(Anthemis tinctoria) . (Ielenicz, 2007)

În prezent, se mai regăsesc specii de stejar (Quercus robur), stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens) . (Ielenicz, 2007)

Figura 29. Amestec de specii de stejar (anul 2019)

De asemenea, și în cazul silvostepei, cea mai mare parte din suprafaţă este despădurită
şi desţelenită şi preluată pentru culturi de câmp. Se mai păstrează pâlcuri de pădure de stejar în
amestec cu specii termofile, cer sau gârniţă, ori tufărişuri şi petice de pajişti degradate.
(Ielenicz, 2007)

În zona de luncă vegetația este reprezentată de-a lungul apelor curgătoare formând
păduri întinse dar foarte strâmte numite zăvoaie, acestea deținând o serie de specii de plante de
esență slabă precum: plopul alb ( Populus alba), plopul negru ( Populus nigra), salcia ( Salix
alba), salcia plesnitoare ( Salix fragilis) , frasin ( Fraxinus angustifolia) , alun ( Corylus

30
avellana) , păducel ( Crataegus monogyna). De asemenea, întânlim speciia acvatice de mal:
stuf (Phragmites australis) și plante subacvatice: brădiș (Myriophyllum verticillatum).
(Călinescu, 1969) (Roșu, 1972)

Figura 30. Phragmites australis (anul 2020)

Vegetația de luncă are un ritm rapid de creștere datorită umezelii mari. (Călinescu,
1969) (Ianovici, 1969)

6.2. Plante cultivate

Plantele cultivate de om pe terenurile agricole sunt în general reprezentate de cereale
precum: grâu, porumb, orz, ovăz, secara, sorg; plante tehnice: rapiță, răcin ; plante
leguminoase: cartofi, mazăre, roșii , varză , fasole, ceapă, ardei, gogoșar, mărar, leuștean.

Figura 31. Grâu cultivat în localitatea Chiselet (anul 2021)

31
 De asemenea pe suprafețe mai restrânse, se cultivă vița-de-vie, și livezi cu pomi
fructiferi: măr, cireș, prun, cais, vișin, păr, piersic, nectarin.

La nord de comuna Chiselet, se află rezervația naturală: Pădurea Ciornuleasa,

prezentând un sector de rezervaţie de 75,2 ha , aceasta fiind o pădure de tip şleau de silvostepă
(stejar, stejar brumăriu, carpen, tei, frasin, vişin turcesc, ulm) . Între speciile ierboase sudice,
stepice există şi tătăreasa, plantă caracteristică pădurilor de fag care prezintă unele văiugi şi
crovuri unde există un microclimat umed .

6.3. Fauna

Zoocenoza de luncă este perindată de mai multe specii de animale , rozătoare , mamifere
de talie mică , insecte , dar cu precădere avifaua : rața sălbatică mare (Anos platyrhynchos) ,
rața cu ciuf (Netta rufina) , gâsca de vară (Anser anser) , lișița (Fulica atra) , pelicani (
Pellicanus anocrotalus) , pescăruși (Larus ridibundus) aceștia fiind întânliți pe Dunăre și pe
Lacul Mostiștea. (Călinescu, 1969)

De asemenea, în cadrul teritoriului se întâlnesc foarte multe exemplare de barză albă,

țigănuș, piciorong, stârc galben, pitulicea mică, pupaza, cuc, graur, mierlă, gâște, ciocârlie,
ciocârla, egretă mică, egretă mare, cormoran mic, stârc pitic, stârc de noapte, bătăușuș,
fluierarul de mlaștină, foarte rar și pelicanul creț ( Anser albifrons).

Dintre vertebratele târâtoare cele mai numeroase sunt sopârlele (Lacerta praticolor) ,
mai rar gușterul (Lacerta viridis) , șarpele ca casă (Natrix natrix) . Păsările au o largă răspândire
și sunt numeroase : cucul (Cuculus canorus), pupăza (Upupa epops), grangurul (Oriolus
oriolus), pitulicea (Phyllos copus collyluta) , mierla (Tudus merula) , ciocanitoarea pestriță
(Picus major) , ghionoaia (Picus vidris) , privighetoarea mică (Luscius magarhynchos) , sturzul
(Turdus phimomelas). (Călinescu, 1969)

În ultimii ani , fazanul, ocrotit de lege s-a adaptat bine pădurilor din teritoriul în
studiu și s-a răspândit foarte mult.

32
 Figura 32. Fazanul (anul 2020)

De asemenea , întânlim mamifere cu interes cinegetic , prezente cu un număr relativ

redus și anume: porcul mistreț ( Sus scrofa), bursucul sau viezurele ( Meles meles), iepure de
câmp ( Lepus europaeus) ,dihor( Putorius putorius), căprioare( Capreolus capreolus), , vulpea
( Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), popândău (Citellus citellus) , hârciog ( Cricetus cricetus),
șoarece de câmp ( Apodemus agrarius) , cerb lopătar(Dama dama) ortotit de lege.

Figura 33. Dama dama ocrotit de lege prezent în pădurea de la Chiselet (anul 2019)

33
 XI TURISM ȘI ARII PROTEJATE

7.1 Potențialul turistic

Potențialul turistic din domeniul cultural este reprezentat prin prezența celor 2 biserici
ale comunei, și anume Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Chiselet și Biserica
Sf.M.Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir din satul Surlari.

Figura 34. Localizarea sfintelor biserici din localitatea Chiselet

Sursa: (ArcGis Pro)

Biserica Adormirea Maicii Domnului, este localizată în centrul comunei Chiselet, este
construita in anul 1860 si este ctitoria sotilor Ion si Elena Otetelesanu, iar pe o icoana a
Sfantului Mare Mucenic Gheorghe este insemnata data de 1863 precum si numele marelui
pictor Gheorghe Tatarascu.

34
 Figura 35. Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Chiselet (anul 2021)

Aceasta este regăsită in lista monumentelor istorice 2015, județețul Călărași, publicată
în monitorul oficial (pag.917) partea I, NR 113 bis/15.02.2016 .

Figura 36. Biserica Adormirea Maicii Domnului regăsită în lista patrimoniului cultural

Sursa: (https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-CL.pdf)

A doua biserică din localitatea Chiselet, este reprezentată de Biserica Sf.M.Mc.

Dimitrie Izvorâtorul de Mir, localizată în satul Surlari.

35
 Figura 37. Biserica Sf.M.Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir (anul 2020)

De asemenea, potențialul turistic al cadrului natural este reprezentat de fluviul Dunărea,

și Movila Măgura Fundeanca.

CONCLUZII

Documentarea bibliografică, multiplele cercetările directe pe teren, analiza materialelor

cartografice și a imaginilor satelitare din perioade diferite de timp, ne permite să afirmăm că ,
deși aparent monoton, relieful Luncii Dunării în general și al localității Chiselet în special
ascunde numeroase taine a căror descifrare s-a dorit în această lucrare de licență.
Localitatea Chiselet, face parte din cea mai vastă unitate de șes a țării noastre, respectiv
Câmpia Română. De asemenea, fiind localizată în această porțiune de luncă dintre municipiul
Oltenița și localitata Mânăstirea , localitatea în studiu aparține de ,, Lunca Călărași’’
Movila antropică Măgura Fundeanca, este localizată la circa 1,5 km sud-est de comuna
Chiselet, pe malul stâng al braţului Scoiceni.
Elementele hidrografice prezente pe teritoriul localității Chiselet sunt reprezentate în
principal de fluviul Dunărea care marchează limita sudică a teritoriului administrativ al
comunei și de lacul Marotinu localizat la sud de comuna Chiselet, precum și Canalul Scoiceni.
Deși influența antropică din ultimele decenii a avut efecte nefaste asupra cadrului natural
al teritoriului în studiu, precum: îndiguiri, desecări, movile antropice , sisteme de irigații, stații
de pompare, relieful încă mai păstrează suficiente elemente morfometrice și morfologice care
să permit descifrarea evoluției unor procese și fenomene geografice.

36
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Antipa, Gr. (1910) - Regiunea inundabilă a Dunării, starea ei actuală și mijloace de a o pune
în valoare, Ed. Inst. de Arte grafice Carol Göbl, Bucureşti.
2. Apostol, G. (2004) – Câmpia Mostiștei. Studiu de geografie rurală’’, Ed. CD Press, București
3. Badea, L., și colaboratorii, (1992) – Geografia României. Volumul IV. Regiunile
pericarpatice: dealurile și câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații,
Piemontul Getic, Podișul Moldovei, Ed. Academiei București, București.
4. Bandrabur, T. (1961) - Cercetări hidrologice pe intervalul Ialomița-Mostiște-Dunăre,
Ed.Std.teh. și ec., seria E, hidrologie,nr.5.București.
5. Banu, A.C. (1964) – Bărăganul, Ed. Științifică, București
6. Botzan, M. (1959) – Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului , Ed. Academiei
Republicii Populare România, București
7. Călinescu, R. (1969) – Biogeografia României, Ed. Științifică, București
8. Căpitanu, I. (1989) - Lunca Dunării între Oltenița și Călărași – Studiu geografic complex,
București
9. Ciovica, N. (1975) – Caracteristici climatice proprii ariei sudice carpato-dunărene a României,
Ed.Comunicare centenarul S.S.G. București.
10. Coteț P. (1976) – Câmpia Română, Studiu de geomorfologie integrată, Ed. Cerres, București.
11. Coteț, P. (1973) – Câmpia Română, Ed. Academiei, București
12. Coteț, P. (1973) – Geomorfologia României, Ed. Tehnică, București
13. Ielenicz, M. (2007) - România: geografie fizică. Climă, ape, vegetație, soluri, mediu. Volumul
II, Ed. Universitară, București
14. Ilie, D. Ion. (1973) – Terasele și suprafețele de nivelare, Ed. Centru de multiplicare al
Uiversității, București.
15. Liteanu, E. (1952) – Geologia zonei orașului București, Ed. București.
16. Liteanu, E. (1956) – Geologia și hidrogeologia ținutului Dunării dintre Argeș și Ialomița, Ed.
Com.geol.st.teh.și ec. seria E,nr.4, București.
17. Liteanu, E., Bandrabur T. (1960), Cercetări geologice în regiunea dunăreană dintre Argeș și
Valea Mostiștei, Ed. Academiei, București.
18. Mares, D. (1985) – Oltenița – mic îndreptar turistic , Ed. Sport-turism, București.
19. Pascu, M., Stela V. (1961) – Manual practic de geologie tehnică, București
20. Pătroescu M., Mohan, G., Ielenicz, M. (1986) - Rezervații și monumente ale naturii din
Muntenia, Ed. Sport-Turism, București.
21. Pârvan, V. (1974) – Începuturile vieții române la gurile Dunării, Ed.Științifică, București
22. Popp, N. (1947) – Formarea Câmpiei Române, București.

37
 23. Popp, N. (1971) – Evoluția cuaternară a Văii Dunării de la Turnu- Măgurele la Călărași,
Suceava.
24. Posea, Gr., (2006) – Geografia fizică a României. Partea a II-a: clima, soluri, biogeografia,
hazardele naturale. Ediția a II-a ’’, Ed. Fundației România de Mâine, București
25. Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974) – Relieful României, Ed. Științifică, București
26. Proca, M. - https://infonatura2000.cndd.ro/documents/album_infonatura2000.pdf
27. Roșu, A. (1972) – Geografia fizică a României, Ed. Didactică și pedagogică, București.
28. Sârcu, I. (1971) – Geografia fizică a Republicii Socialiste România’’, Ed. Didactică și
pedagogică, București
29. Studii pedologice (1974), VIII, București
30. Ștefan, T. (2016) – Monografia comunei Spanțov, Ed. Tridona, Oltenița
31. Tudor, C. (2015) – Școala călărășană,Ed. Agora, Călărași
32. Ujvari, I. (1972) – Geografia apelor României, Ed. Științifică, București.
33. Valeria, V. (1976) - Evaluarea proceselor actuale din Câmpia Română, București
34. Vâlsan, G. (1915) – Câmpia Română. Contribuțiuni de geografie fizică, Ateliere grafice
SOCEC & Co, Societate anonimă, București
35. xxx (1969) – Geografia Văii Dunării Românești, Inst. Geol și geogr, al Academiei R.S.R/.
București

Surse online:
1. http://www.primariachiselet.ro/
2.http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=chiselet-chiselet-calarasi-asezarea-eneolitica-de-la-chiselet-
magura-fundeanca-cod-sit-ran-101831.01&Lang=EN
3. http://www.cursadunariicalarasene.ro/index.php/cicloturism/trasee/traseu-cicloturism-1
4. https://calarasi.insse.ro/wp-content/uploads/2020/04/profilul_jud_cl_ed_2019.pdf
5. https://ngmdb.usgs.gov/topoview/viewer/#12/44.2748/26.4007
6. https://www.comunaspantov.ro/
7. https://www.pescuitul.ro/pescuit-scoiceni-canal-717
8. https://www.city-facts.com/chiselet
9. https://a-a-r-g.eu/wp-content/uploads/2020/10/AARGnews61.pdf#page=41
10. https://en.climate-data.org/europe/romania/calarasi/oltenita-768354/#temperature-graph
12. https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-CL.pdf
https://peisaje-arheologice.ro/sit-arheologic-asezare-tell-chiselet-calarasi-538/
14. http://charta1864.gis-it.ro/chartax.html
15. https://renns.ancpi.ro/renns-public/
16. http://www.inhga.ro/acasa
17. https://infonatura2000.cndd.ro/documents/album_infonatura2000.pdf
38