UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Cartografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. SĂVULESCU Ionuț

Absolvent: FAZACAȘ Bianca-Ștefania

BUCUREȘTI
2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Specializarea: Cartografie

Analiză GIS pentru identificarea

favorabilității extinderii zonei rezidențiale.
Studiu de caz: Predeal

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. SĂVULESCU Ionuț

Absolvent: FAZACAȘ Bianca-Ștefania

BUCUREȘTI
2020
Cuprins
Introducere ...................................................................................................................................... 3

Obiectivele lucrării .......................................................................................................................... 3

Capitolul I - Tipuri și surse de date .................................................................................................. 4

Metodologie .................................................................................................................................... 5

Date generale – Cadrul natural......................................................................................................... 7

1.1 Localizare.......................................................................................................................... 7

1.2. Etape în extinderea așezării ............................................................................................... 8

1.3. Turismul.......................................................................................................................... 10

1.4. Relieful ........................................................................................................................... 11

1.5. Clima .............................................................................................................................. 12

1.6. Hidrografie ...................................................................................................................... 13

1.7. Elemente biogeografice ................................................................................................... 14

• Vegetația ......................................................................................................................... 14

• Fauna .............................................................................................................................. 14

Capitolul II - Analiza de favorabilitate/ restrictivitate .................................................................... 15

1. Factorii naturali................................................................................................................... 16

• Panta ............................................................................................................................... 17

• Procese geomorfologice limitative ................................................................................... 20

• Utilizarea terenurilor ....................................................................................................... 24

2. Factorii antropici................................................................................................................. 29

Accesibilitatea ........................................................................................................................ 29

• Drumurile ........................................................................................................................ 29

• Rețeaua de căi ferate........................................................................................................ 31

1
Calculul favorabilității/restrictivității ............................................................................................. 34

Capitolul III – Rezultate și discuții................................................................................................. 35

Capitolul IV - Concluzii ................................................................................................................ 41

Bibliografie ................................................................................................................................... 42

2
Introducere
Motivația alegerii temei prezentei lucrări a fost pasiunea pentru peisajul montan și extinderea
orașelor, combinată cu dorința de a studia și analiza unul dintre primele orașe pe care le-am vizitat
încă de când eram copil. La acestea se adaugă și dorința de cunoaștere și de înțelegere a evoluției
spațiale, precum și modul în care extinderea zonei rezidențiale este restricționată, limitată sau
favorizată de relief.
Scopul lucrării este de a analiza și evidenția favorabilititatea si restrictivitatea extinderii zonei
rezidențiale, analizând atât factorii naturali geomorfologici și geomorfometrici, cât și factorii
antropici.
Componenta geomorfologică, adică relieful, are cea mai mare influență asupra dezvoltării
spațiului urban. Procesele, agenții, materialele, geologia și formele geomorfologice definesc, prin
dinamică sau prin ordonarea spațială, modul în care o structură urbană se va dezvolta. Factorii
favorabilitate și restrictivitate, cât și limitările, diferă de la un areal la altul, în funcție de condițiile
de mediu.
Factorii pe care i-am analizat în studiul favorabilității și restrictivității al zonei rezidențiale
din localitatea Predeal au fost atât naturali, precum panta, procese geomorfologice și utilizarea
terenurilor, cât și antropici, precum accesibilitatea la drumuri și căi ferate.

Obiectivele lucrării
Principalele obiective ale prezentei lucrări sunt:
• studiul expansiunii spațiului rezidențial din Predeal;
• analiza reliefului și modul în care acesta a avut un caracter limitativ sau restrictiv, sau
dacă, din contră, acesta a fost favorabil construirii și extinderii spațiului construit;
• analizarea din punct de vedere geomorfologic al arealului studiat și evidențierea
construcțiilor amplasate pe teren nefavorabil.

3
Capitolul I - Tipuri și surse de date

Tipuri de date Sursa Anul Format Scara/Rezolutie

Harta Topografică a Direcția Topografică 1981 Raster 1:25000
României Militară (DTM)
Ortofotoplan Agenția Națională de 2017 Raster 1m
Cadastru și Publicitate
Imobiliară (ANCPI)
Harta geologică a Institutul Geologic al 1974 Vector 1:200000
României României (IGR)
Harta solurilor Institutul De Cercetări 1978 Vector 1:200000
României Pentru Pedologie Și
Agrochimie (ICPA)
Harta utilizării Centrul Național de 2006 Vector 1:5000
terenurilor Cartografie (CNC)
Rețeaua de drumuri Open Street Map 2020 Vector -
Tabel 1 – Tipuri și surse de date

1. Direcția Topografică Militară (DTM) a fost înființată în anul 1859. Aparține Ministerului Apărării
Naționale. (sursa: https://www.geomil.ro/ )
2. ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) a fost înființată în anul 2004, și
este o organizație cu personalitate juridică din România, născută din reorganizarea Oficiului
Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, și prelurea activității de publicitate imobiliară de
la Ministerul Justiției. (sursa: Wikipedia)
3. Institutul Geologic al României (IGR) a fost înființat în anul 1906, principalul scop fiind acela de
a eficientiza gestionarea resurselor naturale ale țării, dar și de a liniști nevoia de un serviciu
geologic național. În prezent, IGR se află sub coordonarea Ministerului Cercetării și Inovării.
(sursa: http://igr.ro/ )
4. Institutul De Cercetări Pentru Pedologie Și Agrochimie a fost fondat în anul 1970 în cadrul
Academiei de Știinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisești". Principalul scop al ICPA
este de a promova cercetarea strategică și de a monitoriza solurile și terenurile agricole ale țării.
(sursa: https://www.icpa.ro/ )

4
5. Centrul Național de Cartografie (CNC) a fost înființat în anul 1958, și se află în subordinea
ANCPI. (https://www.cngcft.ro/).
6. Open Street Map (OSM) a fost înființat în anul 2004, și reprezintă o rețea open-source de date
geospațiale. Datele sunt internaționale, la nivelul întregului Glob, iar comunitatea OSM este
formată din geografi care contribuie și mențin datele actualizate. (sursa:
https://www.openstreetmap.org/).

Metodologie
Datele au fost prelucrate folosind programul ArcMap 10.3.1.
Pentru obținerea hărții pantelor, am introdus Digital Elevation Model cu rezoluția de 10m.
Din ArcToolbox, am deschis Spatial Analyst Tools > Surface >Slope. Am introdus DEM-ul și
locația outputului > Ok. Rezultatul a fost harta pantelor cu valorile unghiurilor de înclinație, împărțite
în 7 categorii:

Fig. 1 – Obținerea hărții pantelor

În următorul pas, am
reclasificat valorile, pentru a facilita
interpretarea și citirea hărții finale. Am
oferit note de la 10 (cel mai favorabil)
la 0 (cel mai nefavorabil). Cu cât panta
este mai mare, cu atât nota oferită este
mai mică.

Fig. 2 – Reclasificarea hărții pantelor în 7 clase de interes

5
 Am folosit datele preluate de la Centrul Național de Cartografie pentru a realiza harta utilizării
terenurilor.
Pentru a obține harta claselor de favorabilitate în raport cu utilizarea terenurilor, mai întâi am
rasterizat layer-ul cu utilizarea terenurilor, astfel: Conversion Tools > To Raster > Feature to Raster.
Am adăugat layer-ul cu utilizarea, am
setat câmpul „utilizare”, iar la „Output
cell size” am pus 10, adică rezoluția
DEM-ului.
De la Environment Settings am
setat extent-ul – same as layer „pante”,
pentru a ne asigura că toți pixelii sunt
clasificați corect. Am repetat pașii de
mai sus pentru reclasificare.

Fig. 3 – Feature to Raster

Hărțile claselor de accesibilitate în raport cu rețeaua rutieră și în raport cu rețeaua feroviară au fost
obținute astfel: cu ajutorul uneltei measure, am măsurat distanța cea mai îndepărtată față de drum,
care este de ~7000m. Din Arc Toolbox intrăm la Analysis Tools > Proximity > Multiple Ring Buffer.
Am setat distanțele din 50 în 50 de metri, până la 500 de metri, iar ultima clasă a fost 7000m, pentru
a acoperi întreaga suprafață a UAT-ului Predeal.
Rezultatul a fost un Multiple Ring Buffer care se întindea pe o suprafață mult prea mare, așadar
următorul pas a fost să decupez bufferul în funcție de limita UAT-ului.
Am obținut 11 clase de accesibilitate, cuprinse între distanța de 50m și distanța de peste 500m.
Notele au fost acordate de la 0 la 10, iar împărțirea a fost realizată din 50 în 50 de metri.
În continuare, pentru a obține harta claselor de accesibilitate în raport cu rețeaua feroviară, am
folosit tot unealta Multiple Ring Buffer, însă de data aceasta am împărțit distanțele în 4 categorii, de
la <25m la >100m.
Pentru obținerea hărții alunecărilor de teren, am folosit datele preluate de la Agenția Națională
de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), iar pentru harta acoperirii geologice a localității
Predeal, am folosit datele puse la dispoziție de Institutul Geologic al României (IGR).

6
Date generale – Cadrul natural
1.1 Localizare
Predeal este un oraș situat în centrul României, în Carpații Meridionali. Acesta se află pe Valea
Prahovei, în județul Brașov. Este orașul situal la cea mai mare altitudine din țară (1,060 m) și are sub
administrare următoarele comune: Pârâul Rece, Timișu de Jos și Timișu de Sus.
Predealul se învecinează cu mai multe localități: Brașov la Nord, Săcele la Nord-Est, Azuga
în Sud, Bușteni în Sud-Vest și Râșnov în Vest.
Orașul este delimitat de râul Prahova la sud și râul Timiș la nord. Suprafața totală a orașului
este de 58.4 km².

Fig. 4 - Localizarea orașului Predeal, sursa datelor: OSM, autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

7
 1.2. Etape în extinderea așezării
Construirea orașului Predeal, oraș situat în inima munților, s-a realizat pe parcursul mai multor
sute de ani.
În anul 1674, drumul Prahovei este amintit de Duca Vodă, voievod al Moldovei și Țării
Românești, în hrisovul său, ca fiind “o potecă şi scală de negustori”.
Prima atestare documentară a denumirii Predeal datează din 1705, când voievodul Constantin
Brâncoveanu i-a trimis o scrisoare lui Jupan Andreas, marele jude al cetășii Brașov din vremea aceea.
Scrisoarea conținea informații despre un transport de mărfuri, un pasaj din aceasta fiind următorul:
"Sa pohtesti dumneata pe comandantul den Brasov ca sa dea cativa neamti ajutor, sa vie postavul
pana la hotarul Tatar, adeca pan la Predeal ca sa n"aiba postavul vreo zatniceala."
Războiul ruso-turc, desfășurat între anii 1735-
1739, va transforma această „potecă” într-un drum
pentru „careși și trăsuri”. 100 de ani mai tarziu, în
anul 1850, odată cu începerea drumului care unește
Câmpina de Predeal, numărul gospodăriilor situate
aici au început să crească treptat.
Până în anul 1864, Predealul era o parte a
comunei Podul Neagului, comună care cuprindea
alte 7 comune: Azuga, Bușteni, Poiana Țapului,
Izvorul, Sinaia, Posada și Podul Neagului. Comunele
Posada și Podul Neagului se alipesc de Comarnic, iar
localitățile Sinaia și Izvor se despart și ele de Podul
Neagului.
La data de 31 mai 1874, la București, a fost
semnată convenția încheiată de către România și
Austro-Ungaria prin care se începeau lucrările
Foto 1– Muncitori feroviari la prima gară din Predeal, demolată
pentru construirea căii ferate Ploiești-Predeal, linie între 1939-1940, sursa: https://orasulmemorabil.com/

care a fost pusă în funcțiune în data de 10 iunie 1879, cu primul tren plecând spre Sinaia. Punerea în
funcțiune a liniei ferate va da naștere unuia dintre primele cartiere din Predeal, situat în zona gării,
cartier în care locuiau lucrătorii liniei ferate.
În anul 1881, tinerii căsătoriți vor primi atât parcele pentru a-și construit case, cât și fâneață, și se
încurajează creșterea populației din zonă.

8
 În 1908, localitățile Poiana Țapului și Bușteni se desprind de Predeal. Astfel, în anul 1912, când
de desprinde și comuna Azuga, Predealul devine comună autonomă, iar 23 de ani mai târziu, în 1935,
urmează să fie proclamat oraș. (sursa: http://tarabarsei-eu.ro/)
Conform recensământului efectuat în anul 1930, localitatea Predeal număra 596 de locuitori.
(sursa: Wikipedia.com)

Grafic 1 – Populația pe sexe a localității Predeal la nivelul anului 2020, sursa datelor: Institutul Național de Statistică

În anul 2020, populația numără 4.869 locuitori, cu o densitate de 83,37 loc/𝑘𝑚2 . (sursa: Institutul
Național de Statistică).

9
 1.3. Turismul
Situat la o distanță de 25
km de Brașov și 147 km de
București, Predealul se
numără printre cele mai
cunoscute stațiuni turistice
din țară. Orașul este
recunoscut în principal
pentru sporturile de iarnă,
practicate pe cele 14 pârtii
ale sale, dar și pentru cadrul
natural, traseele montane și
obiectivele turistice. Foto 2 - Vedere din Telescaunul de pe pârtia Clăbucet, sursa: https://foto.agerpres.ro/

Printre cele mai cunoscute obiective turistice naturale din Predeal, se numără Cascada Tamina,
situată la o altitudine de 1 100m, în Munții Piatra Mare, urmată de Canionul 7 Scări, din Timișul de
Jos, situat la o altitudine de 980m. Treptele Canionului 7 Scări sunt cuprinse între 8-35 m înălțime.
Pârtiile de ski din Predeal sunt reprezentative orașului, sporturile de iarnă fiind accesibile atât
copiilor și începătorilor, cât și persoanelor avansate și profesioniștilor. Pârtiile Clăbucet Plecare,
Clăbucet și Subteleferic sunt pârtiile recunoscute internațional, iar accesul pe acestea este deschis 6
luni pe an. Deși acestea sunt cele mai practicate, există o serie de alte pârtii cu diferite grade de
dificultate și diverse lungimi.
În tabelul următor, sunt prezentate pârtiile din Predeal, cu gradul de dificultate și lungimea
acestora.

10
 Denumirea partiei Dificultate Lungime (m)
1. Subteleferic Dificilă 1200
2. Varianta Subteleferic Dificilă 600
3. Clăbucet Medie 2400
4. Varianta Teleschi Medie 600
5. Varianta Clăbucet Medie 700

6. Clăbucet Plecare Medie 200

7. Gârbova Medie 900
8. Începătorilor – Subteleferic Ușoară 400

9. Copii -Subteleferic Ușoară 200

10. Poliștoaca Ușoară 2500

11. Clăbucet Plecare – Începători Ușoară 300

12. Cioplea – Începători Ușoară 200

13. Trei Brazi Ușoară 300

14. Orizont Ușoară 100

Tabel 2, Pârtiile din Predeal, sursa: http://complexclabucet.ro/

1.4. Relieful
Predealul este delimitat de 3 masive: Bucegi, Postăvarul și Piatra Mare.
Munţii Postăvaru-Piatra Mare şi Clăbucetele Predealului fac parte, din punct de vedere altimetric,
din categoria munţilor de altitudine medie şi joasă deoarece au o altitudine mai mică de 2000 m.
„Datorită evoluției îndelungate, sub influența mișcărilor tectonice care au condiționat o anumită
intensitate a înaintării eroziunii, aspectul actul al structurilor din fliș a depins mai mult de rezistența
rocilor decât de structură. Se disting forme puse în evidență de intercalațiile de conglomerate și gresii:
sinclinale suspendate, poduri structurale, abrupturi pe flancurile sinclinarelor, polițe etc.”(Institutul de
Geografie, 1983).
Localitatea Predeal este situată în intervalul altitudinal 900-1400. La nivelul localității, etajul
topoclimatic montan inferior (Marcu și colab., 1999) are în componența sa versanți și nivele de
eroziune pliocene aflate în strânsă legătură cu dezvoltarea antropică și impactul acesteia. Domină
peisajul forestier și de poiană, iar construcțiile și ansamblurile turistice sunt foarte dispersate, acest

11
lucru fiind favorizat de multitudinea de drumuri și poteci situate la altitudini foarte mari, chiar peste
1400m. (Mihai, B., 2007).

Fig.5, Munţii din bazinul Timişului. Model digital al terenului (DEM) cu date satelitare SPOT pancromatic (iulie 1997),
rezoluţia spaţială 10 m.

1.5. Clima
Clima orașului Predeal este temperat-montană, cu veri răcoroase și ierni friguroase. Temperatura
medie anuală a aerului este de 4,9℃, media lunii ianuarie este de -5℃, iar media lunii iulie de 15℃.
Precipitaţiile sunt de 850mm, și cad în proporție de 40% vara, și 25% primăvara. Acest fapt
subliniază caracterul torențial specific lunii iulie.
În Predeal, zilele cu ninsoare sunt de 79,7 zile pe an, iar din punct de vedere al vânturilor, orașul
este situat la adăpost, viteza medie a vântului fiind de 4,1 m/s. Înghețul poate dura până la 7 luni pe
an, din octombrie până în mai, adică aproximativ 169 de zile. (Mihai, B., 2007).

12
 1.6. Hidrografie
Hidrografia munților Bucegi este alcătuită preponderent din ape de adâncime, de la câțiva metri
la câteva sute de metri.
Acestea sunt în strânsă legătură cu alcătuirea petrografică, sistemul de crăpături, planurile de
sedimentare, etc., deoarece asigură circulația apelor provenite din precipitații. Permeabilitatea rocilor
asigură și permite acumulări de apă la adâncimi diferite, și „dau izvoare bogate la baza versanţilor
culmilor din conglomerate în care aceste strate au grosime mare.” (Ielenicz, M., 2007).
Din orașul Predeal izvorăște râul Prahova, „chiar la cumpăna apelor, lânga gară.” (Vâlsan, G.,
1939).
Râul Prahova își adună afluenți din munții Bucegi, Subcarpați (Azuga, Doftana, Izvorul Cerbului)
și Baiu, străbate câmpia piemontană și adună apele Teleajenului, care are ca afluenți Telejenelul,
Vărbilău și Cricovul Sărat. (Ielenicz, M., 2007).

Fig. 6 – Hidrografia localității Predeal, sursa: OSM, ANCPI.

Autor: Fazacas Bianca-Ștefania

13
 1.7. Elemente biogeografice
• Vegetația
În Munții Bucegi, vegetația este distribuită în plan vertical. Se deosebesc două zone de vegetație:
1. cea forestieră, împărțită în etajul montan inferior (500-700m), mijlociu, superior(1400-1650m) și
subalpin (1650-1800m);
2. cea alpină, lipsită de păduri, delimitată în etajul alpin inferior (1800 – 2250 m) și etajul alpin
superior (2250 – 2500 m).
Predealul este situat în etajul montan mijlociu (700-1400m altitudine), etaj unde cele mai întâlnite
specii sunt fagul, bradul, molidul și carpenul. Numeroasele specii pe care le întâlnim în principal pe
cheile pârâielor și pe marginea acestora sunt: lăptucul oii, magul, piciorul cocoșului, lopăteana.
(Beldie, Al., 1917).
• Fauna
Câteva dintre animalele prezente în zona forestieră a munților Bucegi sunt ursul, veverița, vulpea,
mistrețul, cerbul și căprioara, iar dintre păsări, cele mai reprezentative și des întâlnite sunt: bufnița,
corbul, acvila, șorecarul, mierla. (Beldie, Al., 1917).

14
Capitolul II - Analiza de favorabilitate/ restrictivitate
Principalele aspecte pe care trebuie să le înțelegem atunci când ne referim la localitatea Predeal
sunt:
- aceasta are un potențial morfodinamic ridicat, în special pentru fenomene precum șiroire și
torențialitate, accentuate în special pe pajiști sau terenuri defrișate, în cumpăna apelor Prahova-
Timiș, dar și subsceptibilitate la alunecări de teren și solifluxiuni în aval de Râșnoava;
- prezintă valori medii de risc geomorfologic, în zonele cu o declivitate cuprinsă între 10-15°,
precum în sectorul frunților de glacis Malu Ursului;
- extinderea urbană se realizează pe glacisuri, în special pe Versanții Cioplei și Fetifoiului, dar
și la poalele Clăbucetului Taurului;
- terenul are o accesibilitate mare, fiind restrânsă pe terenuri foarte abrupte;
- modul în care orașul este dezvoltat la momentul actual reprezintă zona cu cea mai ridicată
accesibilitate din întreaga suprafață a localității. (Mihai, B., 2007).
Cea mai mare parte a ariei rezidențiale a fost extinsă pe versanții glacisați Cioplea, Fetifoiului și
Clăbucetul Taurului, datorită modului în care construcțiile au fost realizate doar pe pante cu o
declivitate cuprinsă între 3-10°, ocolind astfel abrupturile și frunțile glacisurilor.
Gospodăriile și vilele au fost situate pe suprafețe uscate, prin dezvoltarea unui sistem de
canalizare. Trama stradală este situată pe pante cuprinse între 4-5°, pe versanți și pe frunțile
glacisurilor, ramificându-se spre locuri mai netede, situate la altitudini mai mari. (Mac, Râpeanu,
1995).

15
Factori care controlează favorabilitatea/restrictivitatea
1. Factorii naturali
• Geologia
Geologia munților Postăvaru-Piatra Mare-Clăbucetele Predealului este una complexă, petrografia
fiind foarte diversă. Litologia este dominantă de roci fliș sedimentare, adică marne cu pietre de nisip,
marne cu calcare și microconglomerate. Aceste roci sunt acoperite de zăcăminte bogate în minerale
argiloase (6-10 m). (Mihai, B.,, Savulescu, I.,, Sandric, I., Chitu, Z., 2014).

Fig. 7- Harta geologică a localității Predeal, sursa: Institutul Geologic al României, 1:200 000, 1974. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

16
 • Panta
Odată cu dezvoltarea urbană, dezvoltarea turismului și industriei, de la mijlocul secolului XX și
până în prezent, așezările au început să se extindă, iar densitatea construcțiilor să crească.
Pe Valea Prahovei, deși limitele construcțiilor nu diferă foarte mult de cele vechi, structurile
urbane devin mai compacte. De asemenea, se fac împăduriri și lucrări de conservare a pădurii și odată
cu începerea anilor 1950, în perioada socialistă, a fost inițiat un proiect de reîmpădurire a arealului.
După 1990, suprafața forestieră a cunoscut o scădere semnificativă. Între 2005-2009, piața
imobiliară a cunoscut o creștere uriașă. Prin urmare, numeroase locuințe au fost construite în
localitatea Predeal.
Panta este principalul factor natural care trebuie studiat atunci când conducem o analiză de
favorabilitate/restrictivitate.
Când vorbim despre pantă, vorbim despre orice suprafață care are o declivitate mai mare de 3°,
însă se poate exprima și în procente (%) sau metri la km2 . Aceasta poate defini atât versanți cât și
profile longitudinale ale unor văi sau interfluvii. (Ielenicz, M., Nedelea, A., Dicționar de
geomorfologie, 2009).
Panta influențează favorabilitatea și restrictivitatea extinderii spațiului rezidențial, deoarece este
imposibilă construirea pe terenuri cu un grad de înclinație foarte ridicat. Cu cât unghiul pantei este
mai scăzut, cu atât terenul este mai favorabil construirii, și vice-versa, cu cât unghiul pantei este mai
mare, cu atât crește restrictivitatea.
Harta pantelor din localitatea Predeal este următoarea:

17
Fig. 8 - Harta pantelor în localitatea Predeal, sursa datelor: OSM, DTM. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

18
 Grafic 2 – Ponderea declivității în localitatea Predeal, sursa datelor: CNC.

Se observă că pantele cu o inclinație de peste 45,1° sunt în proporție de 1%, și se întind pe o

suprafață de 9 222 ha.
Pantele cuprinse între 0-3° acoperă o suprafață de 22 212 ha (2%), iar cele cuprinse între 35,1-41°
se regăsesc în proporție de 5%, adică 55 788 ha. Imediat următoarea, este suprafața pantelor cu
înclinație cuprinsă între 3,1-7°, de 72 810 ha, adică un procent de 6%.
Cele 3 categorii rămase, fiecare cu o suprafață de peste 20%, sunt cuprinse între 7,1-35°. Pantele
cele mai mari, de peste 30, se regăsesc în Piatra Mare și Postăvaru, pe abrupturile structurale și
litologice, și sunt formate pe calcare și conglomerate. De asemenea, declivitate ridicată avem și în
vestul Clăbucetelor Predealului și în bazinul Limbășel, în zona de fliș. Deși rocile dure se definesc
prin stabilitatea lor, atunci când unghiurile de înclinație sunt aproape verticale, procesele
geomorfologice devin intense (torențialitate, avalanșe, alunecări, prăbușiri etc).(Mihai, B., 2007).
Așadar, doar 2% din suprafața arealului studiat are pante cuprinse între 0-3°, acesta fiind spațiul
care a primit nota maximă de favorabilitate (10). Următoarea categorie, notată la reclasificare cu 9,
este cea cu un unghi de înclinație cuprins între 3,1-7%, care reprezintă un procent de doar 6%. Acestea
sunt pante conforme treptelor de glacis, micilor terase și luncilor cu o înclinație de sub 3.

19
 • Procese geomorfologice limitative
Stabilitatea pantei într-o zonă cu potențial rezidențial ridicat este unul dintre factorii decisivi atunci
când vine vorba de extinderea spațiului construit. Dacă se va construi pe areale care în trecut au suferit
din pricina alunecărilor de teren, probabilitatea ca acel areal să fie afectat din nou de alunecări de teren
este foarte ridicată. Construirea în areale care au fost afectate de diverse procese geomorfologice
precum alunecări de teren sau prăbușiri poate avea ca rezultat pagube materiale imense, dar și
pierderea de vieți omenești.
Odată cu dezvoltarea domeniului schiabil Predeal-Clăbucet, s-a realizat intensificarea eroziunii în
suprafață și a torențialității, din cauza tasării și compactizării solului.
Fenomenul alunecărilor de teren din localitatea Predeal este izolat, datorită gradului ridicat de
împădurire al regiunii. Cu toate acestea, alunecările de teren din Predeal, deși acoperă un areal
restrâns, se produc din următoarele motive:
- alternarea formațiunilor marno-argiloase de fliș, situate pe falii, cu roci cu o permeabilitate
ridicată (gresii, calcare, conglomerate);
- răspândirea mare a pantelor cu unghiuri de înclinație cuprinse între 10-30°, pe suprafețe
susceptibile alunecărilor de teren;
- în lunile martie-mai, după topirea zăpezii, sau în octombrie-noiembrie, din cauza precipitațiilor
ridicate;
- defrișările realizate pe versanții cu pante foarte abrupte, versanți acoperiți de deluvii, adică
sedimente provenite din alterarea și dezagregarea rocilor;
- suprapășunatul pe terenuri cu declivitate mare;
- circulația turistică densă pe pante.
Majoritatea alunecărilor de teren se produc primăvara, după topirea zăpezilor, și vara, în sezonul
de maximă torențialitate al lunii iulie, dar și toamna, în octombrie-noiembrie, când au loc ploi
abundente. Vânturile calde pot, de asemenea, să topească brusc zăpezile începând cu luna februarie,
și creează condiții prielnice alunecărilor de teren.
Una dintre problemele deosebite întâlnite în special în Predeal, este reprezentată de alunecările
periglaciare de teren, care sunt in mare parte stabilizate prin împădurire. Cu toate acestea, există
situații în care aceste păduri sunt defrișate și le iau locul pășunile, căile de comunicație sau chiar
construcțiile. Aceste defrișări pot declanșa alunecări de teren care pot afecta grav atât căile de
comunicație, cât și spațiile construite.(Mihai, B., 2007)

20
 Fig. 10 și 11 – Alunecări de teren în estul Predealului, sursa datelor: ANCPI.

Fig. 9 - Harta alunecărilor de teren în localitatea Predeal, sursa datelor: ANCPI. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

21
 1

Fig. 10 și 11 – Alunecări de teren în zona de E a Predealului, sursa datelor: ANCPI.

În figura 10, este reprezentată cu hașură de culoare roșie zona cu alunecări de teren, iar cu linie
maro avem reprezentat spațiul construit.
Ortofotoplanul cu rezoluția de 1m, preluat de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară, a fost adăugat sub layer-ul cu alunecările de teren, pentru a evidenția zonele afectate.
Observăm același areal din zona de est a localității Predeal și în figura 11. Pentru o mai bună
înțelegere și analizare a acestuia, am eliminat hașura. În chenarul notat cu numărul 1, putem observa
un drum construit într-o zonă de risc. De asemenea, pe ortofotoplan putem remarca faptul că acest
drum a fost recent afectat de alunecarea de teren. Totodată, o construcție este situată lângă drum, în
imediata apropiere a zonei cu risc ridicat de alunecare. În chenarul numărul 2, există 4 clădiri situate
pe teren afectat de alunecări de teren.

22
 Fig. 12 și 13 – Alunecări de teren în zona de N-E a Predealului, sursa datelor: ANCPI.

În figurile 12 și 13, ortofotoplanul acoperă un areal din zona de Nord-Est a localității. În chenarele
numerotate cu 1, 2 și 3, se observă din nou construcții amplasate în zone afectate de alunecări de teren.
Principalii factori care favorizează alunecările de teren în zonele prezentate mai sus, sunt
defrișările realizate pe versanții cu pante foarte abrupte, dar și suprapășunatul. Combinate cu excesul
de umidititate și torențialitatea abundentă, se alcătuiește un mediu impecabil pentru dezvoltarea
alunecărilor de teren.
Alunecările de teren apar de obieci acolo unde există un număr mare de izvoare, iar densitatea
fragmentării reliefului este ridicată. Acestea sunt produse îndeosebi la contactul dintre fliș și
conglomeratele sau fliș și calcare.
Această situație este întâlnită și în zona Pârâul-Rece și Trei Brazi, dar și la sud-est de Diham.
Aceste alunecări, pe lângă excesul de umiditate din cauza numeroaselor izvoare din zonă, au ca factori
de formare și pantele cu o declivitate de peste 10°, suprapășunatul și defrișările vechi, dar și circulația
turistică foarte intensă dintre Pârâul Rece și Predeal.

23
 • Utilizarea terenurilor
Pentru a analiza favorabilitatea și restrictivitatea unei zone, este necesară analizarea utilizării
terenului. În localitatea Predeal, observăm că:
- pădurile nu au fost afectate în general de construirea unor imobile noi;
- o mare parte a extinderii spațiului rezidențial s-a realizat pe pășuni sau pe spațiul deja
construit;
- deși stâncăriile sunt restrânse, acestea își mențin sau chiar măresc suprafața, fie din cauza
eroziunii în suprafață, fie din cauza grohotișurilor aduse de avalanșe și viituri.

Grafic 3 – Utilizarea terenurilor, sursa: Centrul Național de Cartografie

Se observă în graficul de mai sus că 89% din suprafața localității Predeal este reprezentată de
fondul forestier, cu o întindere de 1.065.972 ha , și numai 5% pajiști (59.984ha). Construcțiile acoperă
4%, adică 50.489 ha, urmate apoi de rețeaua de străzi și drumuri, de calea ferată, de rețeaua
hidrografică, de pârtiile de ski și de stâncărie, care alcătuiesc împreuna 2% din totalul arealului, adică
15.915 ha.
Pentru harta utilizării terenurilor, am folosit datele puse la dispoziție de către Centrul Național
de Cartografie. Am simbolizat cele 11 categorii de acoperire conform hărții topografice, iar rezultatul
este următorul:

24
Fig. 14 - Harta utilizării terenului în localitatea Predeal, sursa datelor: CNC. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

25
 Pentru a obține harta claselor de favorabilitate în raport cu utilizarea terenurilor, mai întâi am
rasterizat layer-ul cu utilizarea terenurilor, apoi am reclasificat clasele de acoperire ale terenului.
Nota 10 a fost oferită pajiștilor și spațiului deja construit, unde extinderea spațiului rezidențial
este favorabilă. Nota 0, adică extinderea zonei rezidențiale este nefavorabilă, a fost acordată
drumurilor (județene, naționale, de exploatare și comunale), pârtiilor de ski, căilor ferate, stâncăriilor,
rețelei hidrografice și fondului forestier, adică zonele în care extinderea construcțiilor este imposibilă
și nefavorabilă.
Tabelul reclasificării este următorul:

Categoria de utilizare Nota oferită favorabilității

1. Spațiu construit 10
2. Pajiște 10
3. Drum județean 0
4. Drum național 0
5. Drum de exploatare 0
6. Drum comunal 0
7. Cale ferată 0
8. Pârtie de ski 0
9. Stâncarie 0
10. Ape 0
11. Pădure 0

Tabel 3, Notele oferite în urma reclasificării

26
Fig. 15 - Harta claselor de favorabilitate în raport cu utilizarea terenurilor. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

27
 Din totalul suprafeței de 1 192 720ha, doar 110 883 au primit nota 10 la favorabilitate. Din
aceasta, 45,87% reprezintă spațiu deja construit (50 849ha), iar pajiștile ocupă 54,12% (59 984ha).

Fig. 16 – Ortofotoplan, sursa: ANCPI

În ortofotoplanul de mai sus (Figura 16) este prezentată zona de vest a localității Predeal, în
apropiere de izvorul râului Prahova. Cu verde este reprezentat spațiul favorabil construirii.
Observăm încălcarea fondului forestier și construirea unor străzi și a mai multor case în zonele
defrișate, în spații determinate ca fiind nefavorabile extinderii spațiului rezidențial, tocmai prin prisma
faptului că acoperirea acestora era inclusă în fondul forestier.
Oamenii încalcă și alterează fondul forestier din motive economice, însă pentru o dezvoltare
convenabilă, durabilă și morală, acesta trebuie să fie regenerat în permanență. Atunci când fondul
forestier este încălcat pentru ca societatea să se dezvolte din punct de vedere economic, se încalcă
totodată și ecosistemele prezente și poate rezulta chiar cu restructurarea acestora, de la microclimate
și până la parametri de scurgere. (Milescu, I., și colab., 2002).
Încălcarea fondului forestier duce totodată la invadarea spațiului animalelor sălbatice,
ecosistemul acestora fiind alterat. Animalele, în cazul acesta, sunt nevoite fie să își construiască
habitatele pe terenuri mai restrânse, fie, în cazuri mai grave, când din lipsa hranei, sunt obligate să
migreze către zonele locuite, iar viețile rezidenților sunt astfel puse în pericol.

28
 2. Factorii antropici
Accesibilitatea
• Drumurile
Accesibilitatea la drumuri este factorul antropic care definește calitatea vieții și modul în care
rezidenții pot rămâne conectați societății, pe diferite planuri.
În funcție de densitatea accesibilității într-o anumită zonă, favorabilitatea extinderii zonei
rezidențiale în acel areal crește.
Dacă drumul de acces al zonei se află la distanțe mult prea mari, calitatea vieții scade, din mai
multe puncte de vedere:
• economic (distanță mare de parcurs până la centrele comerciale, spitale și alte instituții de
stat, locul de muncă, etc.);
• social (distanțarea față de alte persoane sau de evenimente culturale, centre de învățământ
etc.),
• accesibilității în caz de urgență (serviciile de ambulanță, pompieri, etc.).
În cazul în care distanțele depășesc 100m, rezidenții vor depinde de autovehicule, ceea ce poate
reprezenta un impediment în cazul drumurilor neasfaltate sau pietruite, dar și pe timp de iarnă, când
curățarea drumurilor de zăpadă în locurile greu accesibile este minimă sau chiar inexistentă.

29
Fig. 17 - Harta claselor de accesibilitate în raport cu rețeaua rutieră, sursa datelor: OSM. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

30
 Nota 10 a fost atribuită arealelor care se află la o distanță mai mică sau egală cu 50m, unde
accesibilitatea este ridicată, iar nota 0 a fost atribuită arealelor aflate la o distanță mai mare de 500m,
unde accesul este limitat sau chiar inexistent.
În cazul accesibilității la rețeaua de drumuri, se observă că singura „construcție” care nu este legată
de un drum, este Cabana Clăbucet, situată la plecarea de pe pârtia cu același nume. Motivul este
existența telescaunului modernizat în anul 2004, telescaun care facilitează accesul pe pârtii și la
cabană.

• Rețeaua de căi ferate

Pentru a obține harta claselor de accesibilitate în raport cu rețeaua feroviară, am împărțit distanțele
în 4 categorii:

Distanța față de calea ferată Valoarea (nota) reclasificării

<25m 0
25-50m 3
50-75m 6
>100 10
Tabel 4 – Reclasificarea rețelei de cale ferate

Contrar accesibilității față de rețeaua rutieră, cu cât distanța față de calea ferată este mai mică,
cu atât scade favorabilitatea construirii în locurile respective.
Principalul motiv este zgomotul produs de trenuri care ar scădea calitatea vieții și confortul
rezidenților aflați în construcțiile situate în imediata apropiere a căilor ferate. Un alt inconvenient este
reprezentat de vibrațiile și trepidațiile puternice care se resimt în spațiul rezidențial.
Nota 0 a fost oferită terenurilor situate la mai puțin de 25 de metri distanță, nota 3 terenurilor
situate între 25-50 m, nota 6 celor situate între 50-72m, iar nota maximă, 10, a fost acordată tuturor
terenurilor la o distanță mai mare de 100m.
În urma reclasificării, a rezultat harta următoare:

31
Fig. 18, Harta claselor de accesibilitate în raport cu rețeaua feroviară, sursa: OSM. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania.

32
 Din suprapunerea hărții peste un ortofotoplan, observăm că în centrul orașului, în jurul gării și
de-a lungul căii ferate, există construcții atât în zona cu favorabilitate 0, dar și în zonele care au primit
la reclasificare notele 3 și 6.
Acest lucru afectează calitatea vieții rezidenților, atât din cauza zgomotului puternic produs de
trenuri, cât și din pricina vibrațiilor și trepidațiilor resimțite.

Fig. 19

33
Calculul favorabilității/restrictivității
Pentru calcularea favorabilității raportate la toți cei 5 factori prezentați anterior, deschidem
Arc Toolbox > Spatial Analyst Tools > Map Algebra > Raster Calculator.

Fig. 20, Raster Calculator

Am înmulțit apoi reclasificările celor 5 factori, adică pantele, alunecările de teren, drumurile,
căile ferate și utilizarea terenurilor.
Harta rezultată ne arată suprafața favorabilă extinderii spațiului rezidențial, ținând cont de
factorii naturali și antropici pe care i-am analizat.

34
Capitolul III – Rezultate și discuții
Pentru ca extinderea rezidențială să se realizeze în mod sustenabil, trebuie să cercetăm și să
analizăm în principal favorabilitatea și restrictivitatea terenului în raport cu relieful. Cei mai
importanți factori naturali pe care i-am analizat sunt: panta, alunecările de teren și utilizarea
terenurilor.
Predealul s-a confruntat, în urma parcelărilor din 1881, cu compactarea solurilor din cauza
tasării și pietruirii fundațiilor, majoritatea realizate în deluvii argiloase. A rezultat cu modificarea
regimului aerohidric al solurilor care erau deja suprasaturate din cauza ploilor torențiale și a topirii
zăpezii, declanșându-se astfel fenomenul de eroziune liniară și de suprafață. (Băcăițan, 1999).
Predealul este unul dintre orașele care a cunoscut o extindere chiar și pe terenurile cu
vulnerabilitate ridicată de eroziune, unde dezvoltatorii, profitând de prețurile reduse, au construit
numeroase vile și case de vacanță.
Am analizat, pe rând, favorabilitatea extinderii spațiului construit în raport cu factorii naturali,
iar apoi favorabilitatea totală (raportată atât la factorii naturali cât și la cei antropici).
În harta claselor de favorabilitate raportată la factorii naturali precum panta, utilizarea
terenurilor și susceptibilitatea la alunecări de teren, se observă faptul că există numeroase pășuni pe
care zona rezidențială ar putea fi extinsă – singurul impediment fiind reprezentant de accesibilitatea
redusă, sau, în unele cazuri, chiar inexistentă.
Aceste zone, deși favorabile din punct de vedere al factorilor naturali, au fost excluse din harta
finală, și au cauzat reducerea zonelor cu o favorabilitate ridicată pentru extinderea spațiului
rezidențial.

35
Fig 21, Harta claselor de favorabilitate în raport cu factorii naturali, sursa: CNC, ANCPI, ICPA. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

36
 Din totalul suprafeței localității de 1 192 720 ha, terenurile pe care extinderea zonei
rezidențiale este favorabilă și sustenabilă acoperă doar 109 389 de hectare.
Majoritatea terenului este acoperit de pădure, pajiștile fiind restrânse. O bună parte din acestea,
deși favorabile construirii din punct de vedere al factorilor naturali, sunt inaccesibile, distanța față de
drum depășind în unele zone chiar și 5 km.

37
Fig 22, Harta claselor de favorabilitate, sursa: CNC, ANCPI, ICPA. Autor: Fazacaș Bianca-Ștefania

38
 În urma analizei rezultatelor, observăm faptul că în vechea vatră a Predealului, spațiul în care
se poate extinde zona rezidențială este foarte redus, aproape inexistent.
Cu toate acestea, în nordul arealului de studiu, în zona Timișului de Sus (Fig 23), pășunile
întinse, pantele cu o declivitate scăzută, majoritatea cuprinse între 0-7°, cât și lipsa proceselor
geomorfologice, favorizează extinderea spațiului rezidențial.
Pe de altă parte, rețeaua de cale ferată localizată în vestul Timișului de Sus, reprezintă un factor
care afectează favorabilitatea extinderii rezidențiale pe pajiștile situate de-o parte și de alta a acestora,
din cauza trepidațiilor și a zgomotului provenit de la trenuri.

Fig 23, Timișul de Sus

39
 Fig 24, Pârâul Rece și Trei Brazi

În figura 24, observăm localitatea Pârâul Rece. Extinderea zonei rezidențiale este posibilă pe
pășunile înconjurătoare. Favorabilitatea construirii variază, în vatra localității fiind foarte ridicată, iar
pe măsură ce ne îndepărtăm de rețeaua de drumuri, aceasta scade.
La nord-est de Pârâul Rece, în lungul Pârâului Mic, există din nou o serie de pășuni pe care
extinderea construcțiilor este favorabilă datorită faptului că pantele sunt cuprinse între 3-15°, terenul
nu este afectat de alunecări de teren, iar accesibilitatea față de drumuri nu depășește 200m.
Observăm un spațiu favorabil extinderii zonei rezidențiale și în apropierea cabanei Trei Brazi,
favorabilitatea fiind medie sau mare.

40
Capitolul IV - Concluzii
Când vorbim despre extinderea spațiului rezidențial, relieful reprezintă componenta cea mai
importantă și marcantă pentru dezvoltarea zonei urbane. Analizarea factorilor naturali precum panta,
utilizarea terenurilor, geomorfologia și procesele geomorfologice, dar și a factorilor antropici
reprezintă fără îndoială pasul fundamental pentru concluzionarea favorabilității și restrictivității unui
areal.
Arealul pe care s-a dezvoltat localitatea Predeal reprezintă zona cu cea mai ridicată
favorabilititate și accesibilitate din întreaga suprafață a localității. În vechea vatră a orașului, suprafața
favorabilă extinderii spațiului rezidențial este limitată, cu mici excepții în cartierele Mănăstirii și
Forestier, situate în sudul localității.
Potențialul morfodinamic ridicat împiedică extinderea zonei rezidențiale din cauza
fenomenelor precum torențialitate, șiroiri, alunecări de teren și solifluxiuni. Chiar dacă acestea sunt
prezente doar pe areale restrânse, împreună cu pantele cu o declivitate mare și spațiul forestier foarte
întins, suprafețele nefavorabile din punct de vedere al factorilor naturali acoperă 90,82% din întreaga
suprafață a localității, adică 1 083 331 ha.
În urma analizei factorilor naturali și antropici, a rezultat faptul că o suprafață de 68 483ha
este favorabilă extinderii spațiului rezidențial. Cu toate acestea, 33 628 ha din această suprafață este
deja acoperită de construcții, și reprezintă 49,1% din totalul suprafeței favorabile.
Din punct de vedere al utilizării terenurilor, există pajiști care favorizează extinderea, precum
în jurul Timișului de Sus, în zona Poiana lui Manole, în jurul cabanei Trei Brazi, dar și pe pajiștile din
vecinătatea cabanei Susai.
Rezultatele obținute în urma studiului arealului Predeal arată faptul că extinderea zonei
rezidențiale s-a realizat chiar și în areale nefavorabile, precum zone afectate de alunecări de teren,
areale situate pe fondul forestier sau areale situate la o distanță foarte mică față de sistemul de căi
ferate.

41
Bibliografie
Badea, L., Institulul de Geografie, (1983), Geografia României. Geografia fizică, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, București;

Ianoş, I., (2000) Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Ed.Tehnică, Bucureşti;

Ielenicz, M., (2007) Geografia fizică a României, Editura Universitară, București,;

Ielenicz, M., Nedelea, A., (2009) Dicționar de geomorfologie, Editura Universitară, București;

Mac, I., Râpeanu, M., (1995) Premisele geomorfologice pentru localizarea şi dezvoltarea oraşului
Predeal, Studia Univ. Babeş-Bolyai;

Marcu, M., şi colab. (1999) Contribution to the climatology of mountain storeys in the Carpathian
Arch (The Postăvaru Massif), Bull. of Transylvania University of Braşov;

Băcăinţan, N., (1999) Munţii Baraolt. Studiu geomorfologic, Editura Academiei, Bucureşti;

Mihai, B., (2007) Munţii Timişului (Carpaţii Curburii). Potenţial geomorfologic şi amenajarea
spaţiului montan;

Mihai, B., Savulescu, I., Sandric, I., and Chitu, Z., (2014), Integration of landslide susceptibility
assessment in urban development: a case study in Predeal town, Romanian Carpathians;
Milescu, I., Horodnic, S., Nichiforel, L., Miron-Onciul, M., (2002) Estimarea consecinţelor
acutizării perturbaţiilor datorate factorului antropic asupra integrităţii şi stabilităţii ecosis-temelor
forestiere din bazinul Bistriţei, volumul 45 (1);
Nicolae, I., (2002) Suburbanismul ca fenomen geografic în România, Ed.Meronia, Bucureşti ;

Orghidan, N. (1969) Văile transversale din România. Studiu geomorfologic, Ed.Academiei,

Bucureşti;

Posea, Gr., (1981) Depresiunea Braşovului. Caracterizare caracterizare geomorfologică, Analele

Univ. Bucureşti;

Posea, Gr., (1998) Suprafeţele de nivelare din Munţii Piatra Craiului-Baiu (Carpaţii de Curbură),
Analele Univ. Spiru Haret;

Posea, Gr., şi colab. (1970) Geomorfologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

42
Vâlsan, G. (1939) Morfologia Văii superioare a Prahovei şi a regiunilor vecine, Buletinul Societății
Regale Române de Geografie, 58, Bucureşti;

Velcea, V., (1965) Observaţii geomorfologice în zona de obârşie a Prahovei, cu privire specială
asupra oraşului Predeal, Studii şi Cercetări de Geografie, 12, 2, Bucureşti;

Velcea, V., (1967) Probleme de geografie aplicată în masivele Bucegi, Postăvaru-Piatra Mare şi
Gârbova, Studia Univ. Babeş-Bolyai.

http://www.cabana-omu.ro/
http://www.cabana-padina.ro/
https://www.carpati.org/
https://orasulmemorabil.com/locomotiva-si-gara-veche/
https://www.primaria-predeal.ro/
http://tarabarsei-eu.ro/
http://predeal.ro/
https://amazingromania.net/

43