UNIVERSITATEA

Facultatea

LUCRARE

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A E

XPLOATARII FORESTIERE DIN ZONA U
LMA-STRAJA-BRODINA

Profesor Coordonator
Nume Prenume
Absolvent
Nume Prenume

2024
CUPRINS
 INTRODUCERE 3

1 CAPITOLUL 1 - ÎNCADRAREA GEOGRAFICĂ A ZONEI DE STUDIU

4

1.1 Poziţia geografică şi limitele...................................................................................................4

1.2 Relief........................................................................................................................................6
1.3 Clima........................................................................................................................................9
1.4 Apele......................................................................................................................................10
1.5 Soluri......................................................................................................................................12
1.6 Populaţia şi economia............................................................................................................14

2 CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND I

MPACTUL ECHIPAMENTELOR FORESTIERE UTILIZATE LA EXTRACȚIA LE
MNULUI ASUPRA SOLURILOR FORESTIERE 20

2.1 Considerații generale.............................................................................................................20

2.2 Proprietățile fizice ale solurilor. Compactarea solurilor forestiere datorită utilizării echipame
ntelor forestiere de colectare a lemnului..................................................................................................22
2.3 Sisteme si tehnici de evaluare a impactului echipamentelor forestiere asupra solului..........26
2.4 Tipuri de echipamente forestiere utilizate în operații de colectare a lemnului din România şi
impactul pe care acestea îl au asupra solurilor forestiere........................................................................31

3 CAPITOLUL 3 - VULNERABILITATEA LA RISCURILE NATURALE IN

COMUNA BRODINA. SCENARII POSIBILE 34

3.1 Consideraţii metodologice.....................................................................................................34

3.2 Hazarde naturale....................................................................................................................41
3.3 Indicatori de evaluare a vulnerabilităţii.................................................................................54

CONCLUZII 59

BIBLIOGRAFIE 61
 INTRODUCERE

În domeniul forestier a inceput să se pună un accent puternic pe protejarea mediului și a solu

lui. Astfel se incearcă metode și se cauta utilaje care să reducă pe cât mai mult posibil efectele nega
tive asupra solului produse in timpul procesului de exploatarea a lemnului prin folosirea utilajelor
moderne. Tocmai de aceea tema tezei vrea să raspundă acestor intrebari in vederea clarificării meto
delor si a factorilor ce influentează negativ sau pozitiv deranjarea solului. Încep prin a-mi expune
motivația alegerii acestei teme de proiect. Am avut șansa să-mi continui și să-mi extind tema proie
ctului de disertație, de la studiul privind eroziunea solului forestier indusă de colectarea lemnului,
la una mult mai complexă ce cuprinde modificările ce apar ca urmare a exploatării lemnului în solu
ri, rezistenţa la penetrare, ca urmare a compactării acestuia, precum şi umiditatea, pe traseele de a
dunat cu troliul montat pe tractor. De asemenea, gradul de deranjare a solurilor în urma aplicării o
peraţiilor de colectare a lemnului prin studierea mai multor variabile şi a perioadei de timp scurse
între momentul execuţiei operaţiilor şi momentul investigării;
Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a vulnerabilităţii la riscurile naturale din zona comunei
Brodina. În ultima perioadă de timp se observă o exacerbare a manifestărilor extreme ale mediu
lui natural. În mod paradoxal societatea umană devine din ce în ce mai vulnerabilă la aceste manife
stări în ciuda avansului tehnologic care marchează ultima perioadă de timp.
Pentru o analiză cât mai obiectivă, studiul va avea următoarele priorităţi:
- Încadrarea conceptuală şi metodologică privind problematica vulnerabilităţii;
- Identificarea fenomenelor de risc cu manifestare în arealul studiat;
- Identificarea acelor zone care prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate (zonele locuibile,
structurile socio-economice, etc.).
Referitor la obiectivele specifice, amintim:
- Stabilirea bazei metdologice de lucru, privind modul de identificare şi interpretare a
principalelor tipuri de riscuri;
- Identificarea şi pregătirea materialului cartografic necesar pentru crearea bazei de date;
- Vectorizarea hărţilor, planurilor topografice, a ortofotoplanurilor necesare realizării unui
Sistem Informaţional Geografic;
Modelizarea fenomenelor de risc prin aplicarea de modele, în cazul riscului hidrologic a
plicarea modelului HEC-RAS; Realizarea hărţilor generale de vulnerabilitate şi risc.
 1 CAPITOLUL 1 - ÎNCADRAREA GEOGRAFICĂ A ZONEI DE
STUDIU
1.1 Poziţia geografică şi limitele

Din punct de vedere al contextului geografic românesc, teritoriul comunei Brodina este loca
lizat în partea de nord a României respectiv al judeţului Suceava, fiind delimitat la nord de frontiera
cu Ucraina, în NV se învecinează cu comuna Ulma, la SV cu Izvoarele Sucevei, la sud Moldoviţa,
în SE cu Putna şi la E cu Straja. Faţă de municipiul Suceava se află la o distanţă de aproximativ 90
km legătura cu aceasta putându-se face prin localităţile Vicovu de sus, Frătăuţii Noi şi Bilca prin
drumul european E 85 şi drumurile judeţene D.J. 209 şi D.J. 178 C, dar şi prin localităţile Gălăneşti
şi Vicovu de Jos, prin drumul judeţean D.J. 209 E şi D.J. 209 G.
Din punct de vedere fizico-geografic, zona studiată este situată în domeniul montan, înveci
nându-se spre est cu sectorul nordic al depresiunii Rădăuţi iar spre vest cu Obcina Mare, subdiviziu
nea vestică denumită Obcina Putnei.

BIBLIOGRAFIE

1. Administraţia Naţională de Meteorologie, Clima României, Editura Academiei Române,

Bucureşti, 2018
2. Bankoff G, Frerks G,Hilhors D., Mapping Vulnerability Disasters, Development and Pe
ople, Earthscan, Londra, 2014
3. Barbu N., Obcinele Bucovinei, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 2016
4. Bălteanu D., Cheval S., Şerban M., Evaluarea şi cartografierea hazardelor naturale la ni
vel naţional şi local., Bucureşti 2016
5. Coteţ P., Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti, 2013
6. Davie T., Fundamentals of hydrology. Second Edition, Editura Routledge, Londra, 2002
7. Ford J., Vulnerability: Concepts and Issues, University of Guelph, 2012
8. Grozavu A., Riscuri şi hazarde naturale şi antropice –aprilie 2013, privind normele metodo
logice de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc
9. Hewitt K., The idea of calamity in a technocratic age. Interpretations of Calamity fro
m the Viewpoint of Human Ecology. 2013,
10. Ioniţă, I., Juravle, D.T., Influenţa condiţiilor geologice asupra evoluţiei văii Suceava, Sesiu
nea anuală de comunicări ştiinţifice Bucureşti, 2012
11. Juravle D., Observaţii geomorfostructurale la contactul Depresiunii Rădăuţi cu Obcina
Mare, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Iaşi, 2021
12. Juravle D., Unele aspecte ale dinamicii versanţilor din bazinul Brodinei, Seminarul geo
graphic „Dimitrie Cantemir” ed. XXIII, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi 2013
13. Lupaşcu Gh., Filipov F., Pedologie, Alcătuirea, geneza proprietăţile şi clasificarea solu
rilor, Editura Terra Nostra, Iaşi, 2013
14. Alexandrina Popescu, Dumitru Murariu, Fauna Romaniei, Mamalia_Vol XVI, Fasc 2, Rode
ntia, Ed Academiei Romane
15. Ciocârlan V., Flora Ilustrată a României, Editura Ceres, 2020
16. Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz, Relieful Romaniei, Ed. Stiintifica, Buc.
2014
17. Macoveanu M.,2005, Metode și tehnici de evaluare a impactului ecologic, editura ECOZO
NE Iași
18. Nicolae Doniță et colab. Habitatele din România Edit. Tehnică Silvică, București 2015
19. Niculai Valenciuc, Fauna Romaniei. Mammalia, vol. XVI, Fasc. 3, Chiroptera, Ed Academi
ei Romane
20. Acad.Botnariuc N., dr.Tatole Victoria, Cartea roșie a vertebratelor din România, Academia
Română și Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", București, 2015.
21. Cioacă Doina,” Măsuri de conservare a speciilor de interes comunitar din România, depe
ndente de zonele umede”, Publicație electronică a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, o
ctombrie 2016.
22. Doniță N., Ivan Doina, Coldea Gh., Sanda V., Popescu A., Chifu Th., Paucă-Comănescu Mi
haela, Mititelu D., Boșcaiu N., Vegetația României, Editura Tehnică Agricolă, 2012.
23. Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș I.-A., Habita
tele din România, Editura Tehnică Silvică București, 2015.
24. Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș I.-A., Habita
tele din România, 2015.
25. Mititiuc M, Rugină R, Plante ocrotite din România, ed. AI Cuza Iași, 2013
26. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Dezvoltare Durabilă și Protecția
Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” - 2014.