ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”DR.

MIOARA MINCU” CONŢEŞTI

PROFESOR : RADU ALINA MIHAELA
DISCIPLINA: GEOGRAFIE OPŢIONAL

HAZARDE NATURALE ŞI ANTROPOGENE

ARGUMENT

Acest opţional a fost conceput din necesitatea cunoaşterii unor fenomene numite hazarde, abordând
prezenţa acestora sub diferite forme pe Glob cât şi a măsurilor ce se impun pentru atenuarea efectelor
hazardelor.
Omul trăieşte permanent într-un mediu în care este expus unei mari diversităţi de situaţii mai mult
sau mai puţin periculoase generate de numeroşi factori. Manifestările extreme ale fenomenelor naturale
cum sunt cutremurele puternice, furtunile, inundaţiile, la care se adaugă accidentele tehnologice şi situaţiile
conflictuale, pot să aibă influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane şi asupra societăţii în ansamblu.
Numai cunoaşterea precisă a acestor fenomene, permite luarea celor mai adecvate măsuri atât
pentru atenuarea efectelor , cât şi pentru reconstrucţia regiunilor afectate.
În ultimele trei decenii, diferite calamităţi naturale au generat peste 3 milioane de victime, au adus
boli, sărăcie şi multe suferinţe pentru 1 miliard de oameni şi au produs pagube materiale de sute de miliarde
de dolari. Având în vedere aceste aspecte, Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 236 din 1989,a
hotărât să organizeze un amplu program de cercetare intitulat „Deceniul Internaţional pentru reducerea
efectelor dezastrelor naturale”.
În cadrul cursului opţional sunt abordate dezastrele naturale cum ar fi : cutremurele, erupţiile
vulcanice , alunecările, ciclonii, tornadele , inundaţiile, seceta.
Studiul acestui opţional este necesar elevilor atât din punct de vedere al actualităţii lui cât şi pentru
cunoaşterea mai amănunţită a hazardelor naturale şi antropogene. Studiul opţionalului a fost ales pentru
clasele aVa şi datorită faptului că ei studiază în clasa a V a fenomenele fizico-geografice puse în discuţie în
cadrul acestui curs. Numeroase informaţii, de dată recentă, au fost preluate de pe INTERNET cât şi din
revistele de specialitate.
Cu prilejul alegerii acestei teme elevii vor efectua numeroase aplicaţii si profesorul va realiza
numeroase lecţii prin intermediul calculatorului.
Acest opţional prezintă, într-o formă accesibilă, hazardele naturale şi antropogene, cum sunt
cutremurele de pământ, erupţiile vulcanice, ciclonii, inundaţiile, hazardele legate de activităţile industriale,
de transporturi şi de agricultură sau cele legate de războaie.
În ultima parte, sunt puse în evidenţă aspecte referitoare la impactul hazardelor asupra dezvoltării
durabile, protecţia civilă în România. Ca orice curs modern de geografie fizica, prezentul optional este
insotit si de aplicatii practice in orizontul local.
 COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea informaţiilor provenite din surse mass-media, inclusiv a celor provenite de pe INTERNET, si
folosirea calculatorului;
2. Dezvoltarea vocabularului geografic în cadrul comunicării orale şi scrise;
3. Cunoaşterea fenomenelor naturii ce pot deveni hazarde;
4. Investigarea şi interpretarea hazardelor naturale şi antropogene;
5. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi faţă de societate;
6. Dezvoltarea capacităţii de explorare, investigare a realităţii;
7. Situarea corectă în spaţiu şi timp

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care se formează în urma parcurgerii acestui curs, prin procesul
educaţional centrat pe geografie, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
 Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, natură, cunoaştere, societate;
 Curiozitate pentru explorarea naturii, a forţelor care pot periclita viaţa;
 Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;
 Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă;

COMPETENŢE SPECIFICE

1. Înţelegerea limbajului de specialitate şi utilizarea adecvată a acestuia.

La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil
1.1. să utilizeze corect termeni şi concepte din sfera hazardelor naturale şi antropogene.
1.2. să definească şi să exemplifice noţiunile de bază.
1.3. să exprime coerent o realitate observată.
2. Perceperea coerentă a realităţii obiective înconjurătoare concretizată în mediul geografic.
La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:
2.1. să identifice hazardele naturale şi antropogene din realitatea observată;
2.2. să relaţioneze elementele şi fenomenele observate.
2.3. să abordeze în timp evenimentele observate şi învăţate.
3. Investigarea şi interpretarea unor fenomene şi procese specifice “Hazardelor naturale şi
antropogene”, percepute direct sau indirect
La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:
3.1. să observe structurat realitatea înconjurătoare.
3.2. să utilizeze proceduri elementare de investigaţie a realităţii.
3.3. să realizeze o activitate de investigaţie independentă.
4. Aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor din domeniul Hazardelor naturale şi antropogene şi
integrarea lor în achiziţii din alte domenii.
La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:
4.1. să manifeste interes pentru problematica relaţiilor om-mediu.
4.2. să aplice în viaţa cotidiană cunoştinţele din domeniul hazardelor naturale şi antropogene.

2
 TIPURI DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Pe parcursul anului şcolar se recomandă următoarele activităţi:

 exemplificarea termenilor, a faptelor concrete şi a conceptelor;
 relaţionarea limbajului de specialitate cu realitatea înconjurătoare;
 definirea şi explicarea noţiunilor de bază cu ajutorul conceptelor învăţate;
 realizarea unor legături între fenomene şi terminologii;
 realizarea unui discurs oral pornind de la o realitate observată;
 observarea liberă;
 observarea şi selectarea unor elemente simple;
 descrierea unor hazarde naturale.
 exprimarea unor condiţionări şi succesiuni vizibile.
 analiza graficelor privind succesiunea unor fenomene.
 precizarea unor legături între elemente.
 identificarea elementelor şi estimarea unor relaţii nesesizabile direct.
 descrierea elementelor şi structurilor obiective observate.
 observarea dirijată.
 reprezentarea grafică a unui plan, a datelor.
 elaborarea unui text.
 precizarea unor relaţii om-mediu;
 utilizarea informaţiei mass-media în documentare.
 participarea la realizarea unor miniproiecte locale.

RESURSE MATERIALE

 Albume, postere, referate , reviste, calculator, videoproiector, planşe;

 Harta fizică a lumii, atlasul geografic, Enciclopedia Larrousse;
 Întocmirea de fişe cu valoare de clasificare;
 Fişe de lucru individuale;

APLICAŢII ŞI EVALUARE

 Descrierea şi redarea unei realităţi observate;

 Portofoliu – Catastrofe majore în istoria omenirii;
 Aplicaţie în orizontul local;
 Studiu de caz;
 Interpretarea graficelor şi imaginilor;
 Lucrul cu hărţi şi fişe de lucru;
 Referate despre hazarde naturale şi antropice;
 Aplicarea de teste sumative de evaluare.

3
 CONŢINUTURILE TEMATICE

1. Noţiuni introductive.
1.1. Definirea hazardelor naturale şi antropogene
1.2. Clasificarea hazardelor.

2. Hazarde naturale
2.1. Hazarde vulcanice
2.1.1. Vulcanii şi activitatea vulcanică
2.1.2. Erupţiile vulcanice
2.1.3. Răspândirea vulcanilor pe glob
2.1.4. Clasificarea hazardelor vulcanice
2.1.5. Atenuarea efectelor erupţiilor vulcanice
2.2. Hazarde legate de cutremure
2.2.1. Definirea cutremurelor
2.2.2. Cutremurele tectonice
2.2.3. Elementele unui cutremur
2.2.4. Magnitudinea şi intensitatea cutremurelor
2.2.5. Hazarde seismice primare
2.2.6. Cutremurele din România
2.2.7. Protecţia antiseismică
2.3. Hazarde care afectează versanţii
2.3.1. Deplasările în masă şi pericolul acestora
2.3.1.1. Alunecările
2.3.1.2. Curgerile de noroi şi grohotişurile
2.3.1.3. Prăbuşirile
2.3.1.4. Deplasările în masă din România
2.3.2. Avalanşele
2.3.3. Eroziunea în suprafaţă şi ravenarea
2.4. Hazarde climatice
2.4.1. Ciclonii tropicali şi tornadele
2.4.2. Furtunile extratropicale
2.4.3. Viscolele
2.4.4. Seceta şi deşertificarea
2.4.5. Furtunile de praf
2.4.6. Alte hazarde climatice
2.4.6.1. Fulgerele şi tunetele
2.4.6.2. Grindina
2.4.6.3. Îngheţul şi bruma
2.4.6.4. Depunerile de gheaţă
2.4.6.5. Ceaţa
2.5. Hazarde hidrologice
2.5.1. Hazarde legate de inundaţiile pe glob
2.5.2. Inundaţiile din România
2.5.3. Atenuarea şi reducerea riscului inundaţiilor
2.6. Hazarde oceanografice
2.6.1. Hazardele generate de valuri: de vânt şi tsunami
2.6.2. Banchiza de gheaţă şi icebergurile
2.6.3. Oscilaţia sudică – El Niňo
4
 2.6.4. Ridicarea oceanului planetar
2.7. Hazarde biologice, biofizice şi astrofizice
2.7.1. Epidemiile
2.7.2. Invaziile de lăcuste
2.7.3. Hazardele legate de foc
2.7.4. Hazarde astrofizice (căderea meteoriţiilor)

3. Hazarde antropogene
3.1. Hazarde industriale
3.2. Hazarde legate de transporturi
3.3. Degradarea accelerată a trenurilor
3.4. Accidente nucleare
3.5. Războaiele şi efectele lor asupra societăţii şi mediului
3.6. Iarna nucleară

4. Hazardele şi dezvoltarea durabilă

4.1. Prevenirea şi atenuarea impactului hazardelor cu caracter de dezastru asupra societăţii
4.2. Protecţia civilă în România
4.3. Colaborarea internaţională pentru prevenirea şi combaterea efectelor hazardelor.

BIBLIOGRAFIE:
 Dan Bălteanu, Rădiţa Alexe – “Hazarde naturale şi antropogene”, curriculum opţional pentru
învăţământul preuniversitar, ed. Corint
 Bălteanu, D. - Relieful- ieri, azi, măine, Sinteze Lyceum, Edit. Albatros, Bucureşti, 1984.
 Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena - Riscurile climatice din România, Institutul de geografie,
Bucureşti, 1995.
 Ciulache S. - Fenomene atmosferice de risc şi catastrofe climatice, Edit. Universităţii Bucureşti,
1995
 Revista Atlas Super-Magazin; Arborele Lumii, Terra Magazin, CD.