UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
CATEDRA DE GEOGRAFIE FIZICĂ ŞI TEHNICĂ
Anul universitar 2009-2010
Semestrul IV

SYLLABUS

I. Informaţii generale despre curs:

Denumirea disciplinei: RISCURI ANTROPICE ŞI TEHNOGENE

Codul disciplinei: GMT2231
Numar de credite: 3
Număr ore de curs: 28
Număr de ore seminar: 28
Specializarea: MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU
Tipul disciplinei: Disciplină cu caracter opţional
Programarea cursului: Conform orarului ce urmează să fie prevăzut.

II. Informaţii despre titularul de curs:

Numele titularului de curs: Irimuş Ioan Aurel

Titlul ştiinţific: prof. univ. dr.
Informaţii de contact: irimus@geografie.ubbcluj.ro; telefon-0264592214 int. 17
Ore de audienţă: Vineri- orele 10-12.

III. Descrierea disciplinei:

Cursul prezintă o serie de abordări privind evoluţia sistemelor geografice

privite din perspectiva teoriilor ştiinţifice recente ce aduc în prim plan fenomenele
de neliniaritate în manifestarea proceselor naturale şi social-economice ce
generează impacturi considerabile la nivel teritorial. Între obiectivele esenâiale ale
cursului se înscriu următoarele:

• clarificarea conceptuală a terminologiei privind fenomenele geografice extreme,

indispensabilă în condiţiile polisemiei diverse şi contradictorii utilizată în prezent;
• definirea adecvată a sensurilor şi semnificaţiilor noţiunilor de „hazard” şi
„risc”;cunoaşterea noţiunilor asociative şi a parametrilor care definesc fenomenele
geografice extreme (hazardele) în relaţie cu riscurile asociate;
• analiza tipologică multicriterială a fenomenelor geografice extreme şi a riscurilor
asociate;
• cunoaşterea circumstanţelor şi stărilor specifice prin care se manifestă riscul în
diferitele tipuri de sisteme teritoriale;

1
 • dobândirea cunoştinţelor necesare în vederea elaborării analizelor evaluative
privind susceptibilitatea teritoriului la hazarde şi riscuri induse prin activităţi
antropice, implicit de factură tehnogenă;
• însuşirea cunoştinţelor privind sistemele de gestiune şi monitorizare a hazardelor
şi riscurilor teritoriale prin intermediul modelelor de strategie şi previziune şi a
studiilor de caz;
• cunoaşterea legislaţiei în vigoare ce defineşte condiţiile, responsabilităţile şi
modul de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă induse de materializarea situaţiilor
de risc antropo-tehnogen.
Graţie cunoştinţelor dobândite absolvenţii vor avea abilitatea de a întocmi studii de
evaluare, gestiune, planificare şi monitorizare a situaţiilor de urgenţă ce pot interveni în
structurile teritoriale diverse (urbane, rurale, tehnogene, environmentale ş.a.). Pe această
cale ei pot profesa în calitate de analist teritorial în cadrul organismelor de decizie
administrativă, a agenţiilor de Cadastru şi publicitate imobiliară, de protecţie a mediul, în
cadrul inspectoratelor pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţă ş.a.

Metodele utilizate: cursul se bazează pe întrega gamă de metodele şi procedee

didactice: expunere, conversaţie euristică, problematizare, demonstraţie, descoperire
etc.

IV. Bibliografia obligatorie a cursului:

1.Bălteanu, D. (1997), Geomorpholgical hazards in Romania. Geomorphological

Hazards of Europe. Edited by Embleton & Embleton, Elsevier, Amsterdam, pag. 409-
420.

2.Irimuş, I.A, Vescan, I, Man, T (2005), Tehnici de cartografiere, monitoring şi analiză

GIS. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

3. Irimuş, I.A (2006), Hazarde şi riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria

cutelor diapire din Depresiunea Transilvaniei .Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca.

4.Kates R. W., Hohenemser C., Jeanne X. Kasperson, (1985), Perilous progress:

Managing the hazards of technology, Westview Press, Boulder.

5.Mac, I., Petrea, D. (2003), Sistemele geografice la risc, în vol. Riscuri şi catastrofe,
editor, V. Sorocovschi, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, pp. 13-27.

6.Mac, I., Petrea, D. (2002), Polisemia evenimentelor geografice extreme, în vol. Riscuri
şi catastrofe, editor, V. Sorocovschi, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 11-24.

7.Sorocovschi V.-editor-(2002, 2003, 2004, 2005), Riscuri şi Catastrofe, Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj-N (vol. I, II, III, IV).

2
8.Stanners D., Bourdeau Ph.-editori-(1991), Europe”s Environment, Eur. Env. Agency,
Copenhaga.

9.* * * (1992), Internationally agreed glossary of basic terms related to disater

management, United Nations, Department of Humanitarian Affairs, IDNDR, DHA,
Geneva.

10.* * * (1998), World Map of Natural Hazards. Munchener Ruckversicherungs-

Gesellschaft, 55 pag. + harta.

*Lucrările sunt disponibile la Biblioteca Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca

şi la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca. Unele dintre ele sunt disponibile
in format electronic.

V. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei:

calculator, videoproiector şi retroproiector, disponibile în cadrul facultăţii.

VI. Planificarea cursului şi temele aferente:

Capitolul I.Riscul-aspecte conceptuale: definiţii, sensuri şi semnificaţii (cursurile

1 şi 2).
Conţinutul şi semnificaţia riscului în geografia contemporană. Gestiunea
riscurilor, industriale, economice, sociale, politice şi decizii în termenii amenajării
teritoriilor. Metode geografice de analiză şi aportul interdisciplinar (dreptul, istoria,
ştiinţele economice, fizica, chimia). Termenii complementarităţii sau a
transdisciplinarităţii în evaluarea riscurilor antropice şi tehnogene.
Cuvinte cheie: nonlinearitate, discontinuitate, sisteme disipative, autoreglare,
echilibru dinamic metastabil risc, gestiunea riscurilor, metodă.

Capitolul II. Fenomenele geografice extreme şi semnificaţia lor evolutivă

(cursurile 3 şi 4).
Categoria de prag ca expresie a discontinuităţii şi nonlinearităţii în manifestarea
sistemelor geografice. Fenomenele de prag şi funcţiile lor în dinamica geosistemelor;
Specificitatea manifestării pragurilor şi tipologia acestora; fenomenele geografice
extreme ca forme de concretizare a pragurilor (discontinuităţilor) geografice. Cuvinte
cheie: Prag, schimbare, tranzienţă, extincţie, manifestare, forfecare.

Capitolul III. Vulnerabilitate, hazard, risc (cursul 5).

Polisemia evenimentelor geografice extreme şi necesitatea clarificării
conceptuale: hazard, risc, accident, dezastru, catastrofă; noţiuni asociative ale
fenomenelor extreme: senzivitate, vulnerabilitate, rezilienţă, fragilitate. Cuvinte cheie:
hazard, risc, dezastru, catastrofă, vulnerabilitate, rezilienţă.

3
 Capitolul IV. Tipologia fenomenelor geografice extreme (cursurile 6,7 şi 8).
Tipuri de hazarde şi relaţiile dintre acestea: hazardele tectonice, hazardele
geomorfice, hazardele climatice, hazardele hidrice, hazardele biotice hazardele
tehnogene, hazardele demografice, forme definitorii de impact asupra structurii şi
funcţionalităţii unităţilor teritoriale şi riscurile asociate; tipologia riscurilor; clasificarea
hazardelor şi riscurilor. Cuvinte cheie: hazarde, riscuri, tipologia şi clasificarea
hazardelor şi a riscurilor, hazarde şi riscuri naturale, hazarde şi riscuri tehnogene.

Capitolul V. Perceperea, evaluarea şi predicţia riscurilor induse de fenomenele

geografice extreme în sistemele teritoriale (cursurile 9, 10 şi 11).

Percepere şi percepţii privind hazardele şi riscurile. Factorii care influenţează

percepţiile asupra hazardelor şi riscurilor. Tehnici de evaluare a hazardelor şi riscurilor.
Matricea ADPC. Noţiunea de acceptabilitate a riscului. Consecinţele realizării riscurilor.
Clasificarea şi ierarhizarea stărilor de risc după diferite criterii: valorile absolute ale
fenomenului extrem (magnitudinea), aria de incidenţă, durata, frecvenţa, intensitatea,
probabilitatea ş.a.Principiile evaluării riscurilor. Tipuri de evaluare a riscurilor. Evaluarea
integrată a riscurilor. Etapele evaluării riscurilor: identificarea, analiza, predicţia.
Noţiunea de vulnerabilitate. Abordări specifice ale vulnerabilităţii. Structura
vulnerabilităţii, tipologia vulnerabilităţii, forme definitorii de vulnerabilitate teritorială.
Metodologia evaluării vulnerabilităţii. Factorii şi indicatorii vulnerabilităţii.. Instrumente
de evaluare a vulnerabilităţii. Cuvinte cheie: perceperea hazardelor şi a riscurilor,
evaluarea riscurilor, vulnerabilitate şi vulnerabilitate teritorială.

Capitolul VI. Managementul teritorial al hazardelor şi riscurilor tehnogene

(cursurile 12, 13 şi 14).
Cerinţele preliminare în managementul hazardelor: caracteristicile regiunii,
cunoaşterea constrângerilor şi a condiţionărilor din teritoriu, cuantificarea dezastrelor.
Gestionarea hazardelor naturale: măsuri ante-criză, măsuri de criză, măsuri post-criză,
tipologia măsurilor de criză. Diagnoza dezvoltării teritoriale în relaţie cu fenomenele de
risc. Formularea proiectelor şi a planurilor de acţiune. Implementarea planurilor de
acţiune în situaţii de urgenţă în planning-ul integrat pentru managementul hazardelor
naturale. Măsurile de reducere a efectelor dezastrelor naturale sitehnogene în stuiile de
planning integrat al dezvoltării teritoriale. Cuvinte cheie: managementul dezastrelor
naturale şi tehnogene, planning teritorial integrat, dezvoltare teritorială durabilă, planuri
de acţiune în situaţii de urgenţă. Analiza fenomenelor geografice extreme şi a riscurilor
asociate din regiunea de dezvoltare socio-economică de Nord-Vest-studiu de caz.

VII. Tematica lucrărilor practice:

1. Hazarde şi riscuri asociate defrişărilor: efecte-evaluare-gestionare-

monitorizare.

4
 2. Hazarde şi riscuri asociate lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi
amenajăre hidrotehnică- efecte-evaluare-gestionare-monitorizare;.
3. Hazarde şi riscuri asociate activităţilor din industria energetică- efecte-
evaluare-gestionare-monitorizare;.
4. Hazarde şi riscuri asociate activităţilor din industria chimică şi
alimentară- efecte-evaluare-gestionare-monitorizare;.
5. Hazarde şi riscuri asociate activităţilor de transport-efecte-evaluare-
gestionare-monitorizare;.
6. Hazarde şi riscuri sociale şi tehnogene din ariile urbane-efecte-
evaluare-gestionare-monitorizare;
7. Hazarde şi riscuri induse de modificările climatice globale-efecte-
evaluare-previziuni-gestionare.
Notă: pentru fiecare tema sunt alocate cîte două ore.

VIII. Modul de evaluare: evaluarea se face prin examen oral. Sunt prevăzute
şi 2 evaluări pe parcurs pe baza tematicii anunţate în prealabil şi a
activităţilor de la orele de lucrări practice.

IX. Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale: prezenţa la

cursuri este facultativă. La examenul scris, acordarea notei de promovare
este condiţionată de obţinerea notei minime de promovare (5-cinci) pentru
fiecare subiect în parte. Notele obţinute la verificările pe parcurs vor putea
reprezenta până la 20 % din cuantumul notei acordate la examenul final
oral. Plagiatul sau tentativa de plagiat se sancţionează cu excluderea din
examen. Contestaţiile privin nota acordată se semnalează direct titularului
de curs în termen de 48 de ore.

X. Bibliografia suplimentară recomandată ca lectură opţională:

1.Alexander, D. E. (1993), Natural Disasters, UCL Press, London, 632 p.

2.Anderson, M.B. (2000), Vulnerability to disaster and sustainable development: a

general framework for assessing vulnerability. În Pielke & Pielke (ed.), Storms. Vol. 1,
Routledge, London and New York: 11-26.

3.Bălteanu, D. (1997), Geomorpholgical hazards in Romania. Geomorphological

Hazards of Europe. Edited by Embleton & Embleton, Elsevier, Amsterdam, pag. 409-
420.

4.Bălteanu D., Rădiţa Alexe, (2001), Hazarde naturale şi antropogene, Edit. Corint,
Bucureşti.

5.Bogdan Octavia, (1992), Asupra noţiunilor de “hazarde”, “riscuri” şi catastrofe

meteorologice/climatice, Studii şi cercetări de Geografie, tom XXXIX, Edit. Academiei,
Bucureşti.

5
6.Bourdieu P. (1986), La science et l’actualite, Actes de la recherche en sciences
sociales, nr. 61, Paris.

7.Blaikie, P., Cannon, T., Davis, I., Wisner, B. (1994), Natural hazards, people’s
vulnerabilty, and disasters. Routledge, London and New York, 284 p.

8.Coppock, J.T. (1995), GIS and natural hazards: an overview from a GIS perspective.
In: Carrara, A., Guzzetti, F. (eds.), Geographical Information Systems in Assessing
Natural Hazards, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht: 21-34.

9.Cutter, S.L. (2001), The changing nature of risks and hazards. În: Cutter, S. L. (ed.),
“American hazardscapes: the regionalization of hazards and disasters”, Jospeh Henry
Press, Wahsington, D.C.: 1-12.

10.Downing, T.E., Bakker, K. (2000), Drought discourse and vulnerability. În: Wilhite,
D.A. (ed.) (2000), Drought. A global assessment. Vol. 2, Routledge, London and New
York: 213-230.

11.Goudie A. (1994), The Human Impact on the Natural Environment, Blackwell,

Oxford, Cambridge, U.S.A.

12.Ianoş I., (1994), Riscul în sistemele geografice, Studii şi cercetări de Geografie, tom
XLI, Edit. Academiei, Bucureşti.

13.Irimuş I. A., (1997), Cartografiere geomorfologică, Editura Focul Viu,Cluj-Napoca.

14.Kasperson X. Jeanne, Kasperson R. E., Turner B. L. II, (1995), Regions at risks:

Comparisons of threatened environments, U.N. University Press, Tokyio-New-york-
Paris.

15.IADB (2000), Reducing Vulnerability to Natural Hazards: Lessons Learned from

Hurricane Mitch. A Strategy Paper on Environmental Management. Working paper
prepared by a team of the Regional Operations Department 2 of the Inter-American
Development Bank, Team Coordinator: Alberto Uribe, Stockholm, Sweden 25-28 May
1999 IPCC (2001), Climate Change 2001: Impacts, Adaptation, and Vulnerability.
Summary for Policymakers, A Report of Working Group II of the Intergovernmental
Panel on Climate Change, and Technical Summary of the Working Group II Report, A
Report accepted by Working Group II of the IPCC but not approved in detail, 90 p.

16.Mac, I., Petrea D. (1994), Tranzienţa şi implicaţiile sale în desfăşurarea proceselor

geografice, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, nr. 2, Cluj-Napoca.

17.Mac I. (1996), The Assesment of the Critical Environmental Situations at Microscalar

Levels (Microregions, Local Areas).

6
18.Mitchell, J.T., Cutter, S.L. (1999), Global change and environmental hazards: is the
world becoming more disastrous?, <http://www.aag.org/HDGC/www/hazards/toc.html>

19.Monod J., (1991), Hazard şi necesitate, Edit. Humanitas, Bucureşti.

20.Ozunu, A. (2000), Elemente de hazard şi risc în industrii poluante, Edit. Accent.

21.Ribot, J.C., Najam, A, Watson, G. (1996), Climate variation, vulnerability and

sustainable development in the semi-arid tropics. În: Ribot, J.C., Magalhaes, A.R.,
Panagides, S.S. (eds.), Climate Variability, Climate Change and Social Vulnerabilty in
the Semi-arid Tropics: 13-54.

22.Slaymaker, O. (1999), Natural hazards in British Columbia and inter-institutional

challenge. Int. Jour. Earth Sciences, 88: 317-324.

23.Sorocovschi V.-editor-(2002, 2003), Riscuri şi Catastrofe, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

N (vol. I, II).

24.Stugren B. (1994) Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis, Cluj-Napoca.

25.Turner B.L. (1990), The Earth as transformed by human action, Cambridge

University Press, Cambridge.

* * Lucrarile sunt disponibile la Biblioteca Facultăţii de geografie din Cluj-

Napoca şi la Biblioteca Centrala Universitară din Cluj-Napoca. Prin folosirea motoarelor
de căutare utilizând numele autorilor şi cuvinte “cheie” o bună parte din sursele indicate
in limbile engleză şi franceză sunt disponibile în format electronic

Cluj-Napoca, 18.02.2010 Titularul cursului:

prof.univ.dr. Ioan Aurel Irimuş