Sunteți pe pagina 1din 121
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.1. „Acces la educaŃie şi formare profesională iniŃială de calitate” Proiect„Proces educaŃional optimizat în viziunea competenŃelor societăŃii cunoaşterii” Contract nr: POSDRU/55/1.1/S/25952

CONłINUT TEORETIC AFERENT CURRICULUMULUI INTEGRAT, INTER- ŞI TRANSDISCIPLINAR, PENTRU DOMENIILE ŞTIINłIFIC ŞI UMANIST

Versiune de lucru

Partener 1- SIVECO ROMANIA SA

30.04.2010

ŞI TRANSDISCIPLINAR, PENTRU DOMENIILE ŞTIINłIFIC ŞI UMANIST Versiune de lucru Partener 1- SIVECO ROMANIA SA 30.04.2010
ŞI TRANSDISCIPLINAR, PENTRU DOMENIILE ŞTIINłIFIC ŞI UMANIST Versiune de lucru Partener 1- SIVECO ROMANIA SA 30.04.2010
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca
Pagina 2 CUPRINS 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme 3 2. Supravieţuirea ca

Pagina2

CUPRINS

1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme

3

2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă

6

3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse

8

4. Călători şi călătorii prin corpul uman

35

5. Reacţii şi relaţii; cauze şi efecte (determinism şi predictibilitate)

61

6. Descoperiri accidentale

66

7. Potenţialul creator uman; descoperiri şi invenţii care au revoluţionat lumea

72

8. Siliciu/ carbon – informaţie/ cunoaştere

75

9. Tehnologia naturii şi natura tehnologiei

78

10. Călători şi călătorii prin Univers

84

11. Magia ştiinţei

117

12. Informaţie şi hazard

120

Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost
Pagina 3 1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme "O clipă nu a fost

Pagina3

1. Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme

"O clipă nu a fost atentă Natura şi a apărut Omul! O clipă să nu fie atent Omul, şi Natura îşi repară greşeala!" (Voltaire)

Prezentarea temei Omul este parte integrantă a naturii. Toate elementele din natură se află într-o relaţie de interdependenţă, ceea ce conduce la echilibrul natural. Acesta se menţine atât timp cât nu intervin factori ce pot determina stricarea lui.

Ansamblul de relaţii şi raporturi de schimburi ce se stabilesc între om şi natură, precum şi interdependenţa lor influenţează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă şi implicit condiţiile de muncă pentru om, precum şi perspectivele dezvoltării societăţii în ansamblu. Aceste raporturi vizează atât conţinutul activităţii cât şi crearea condiţiilor de existenţă umană.

O dată cu evoluţia societăţii omeneşti au început să apară unele modificări, la început neesenţiale, apoi din ce în ce mai mari. Omul a utilizat unele materiale naturale şi a creat altele fără să-şi dea seama că poate deteriora mediul. Lumea contemporană trebuie să minimalizeze acţiunile care conduc la dezechilibre naturale, cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, animalelor, vegetaţiei, a vremii. Civilizaţia umană prezintă cele mai periculoase influenţe destabilizatoare la nivelul întregii biosfere: supraexploatarea resurselor biosferei, restrângerea biodiversităţii (dispariţia unor specii), poluarea (sub toate formele sale). Printre consecinţele poluării mediului înconjurător amintim: topirea gheţarilor (până în 2050 vor rămâne doar 54% din gheţarii care erau în 1950), încălzirea globală (în ultimul secol Oceanul Planetar a crescut cu 20 cm), diminuarea stratului de ozon (din cauza supersonicelor, a clorofluorocarbonilor) etc. Un element deosebit al raporturilor dintre mediul înconjurător şi dezvoltarea societăţii îl constituie înţelegerea caracterului determinant al dezvoltării durabile. Aceasta presupune protecţia şi conservarea mediului înconjurător, pe de o parte şi utilizarea raţională, cantitativ si calitativ, a resurselor naturale, pe de alta parte. În ultima perioadă, omenirea se confruntă cu hazarde determinate de acţiunile proprii sau pur şi simplu generate de forţa naturii. Fenomenele meteorologice extreme (temperaturi anormal de ridicate sau de scăzute, furtuni violente, căderi de grindină, precipitaţii abundente sub diverse forme, uragane, tornade, inundaţii etc.) au devenit o parte componentă a vieţii de zi cu zi a oamenilor din toate colţurile Pământului.

Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:
Pagina 4 De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor forţele pământului:

Pagina4

De asemenea, omenirea se luptă şi cu consecinţele dezastruoase ale catastrofelor

forţele pământului: cutremure, tsunami, avalanşe, erupţii

naturale

vulcanice etc.

Dimensiunea multiperspectivă a temei Geografie:

produse

de

Medii naturale ale Terrei (din zona rece, din zona temperată, din zona caldă)

Vulcani - aspecte geologice, erupţie, clasificare, vulcanism, relief vulcanic, vulcanii noroioşi, vulcani activi şi inactivi de pe Terra. Erupţiile vulcanice - efecte asupra mediului.

Cutremurele - cauzele producerii, dinamica scoarţei terestre, cutremure produse de-a lungul vremii, scările Richter şi Mercalli, consecinţele cutremurelor (modificarea reliefului, producerea valurilor uriaşe tsunami, efecte asupra economiei etc).

Fenomene meteo - prezentarea fenomenelor meteo obişnuite şi a celor extreme, cauzele apariţiei acestora, zone de pe Glob predispuse fenomenelor meteo extreme, consecinţe.

Gheţari - caracteristici, tipuri, efectele poluării asupra gheţarilor.

Rezervaţii naturale din lume şi din România.

Ţări cu tradiţie în ocrotirea mediului.

Zone expuse dezechilibrelor naturale.

Plante şi animale pe cale de dispariţie.

Istorie:

Catastrofe naturale care au influenţat dezvoltarea omenirii de-a lungul vremii: cutremure, inundaţii, erupţii vulcanice.

Aspecte legislative referitoare la protecţia mediului.

Date importante privind protecţia mediului.

Organizaţii ce militează pentru protecţia mediului înconjurător (Greenpeace etc).

Chimie:

Poluarea mediului - poluarea apei, solului, aerului. Identificarea şi analizarea factorilor poluanţi de toate tipurile. Activităţi experimentale în laborator (real sau virtual).

Apa sub toate formele în care se găseşte în natură. Circuitul apei în natură.

Vulcanii din punct de vedere chimic - compoziţia lavei şi a produşilor rezultaţi în urma erupţiei (cenuşă, gaze, sulf, clor etc.). Vulcanul chimic - activitate experimentală.

Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic
Pagina 5 • Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic

Pagina5

Petrolul şi cărbunii - resurse naturale abordate din punct de vedere chimic

obţinute prin prelucrare,

(exploatare,

clasificare,

prelucrare,

produse

efecte asupra mediului).

Matematică:

Noţiuni

de statistică matematică aplicate noţiunilor prezentate

(interpretarea unor date statistice în contextul temei date).

Matematici financiare aplicate temei date (comparare de procente, de

creştere/ descreştere, calcule economice de

de

rentabilizare, costuri etc.) Resurse:

Revista şi site-ul “National Geographic”. Reportaje de călătorie în zone geografice cu climat extrem. ActivităŃi de predare-învăŃare recomandate

statistici,

rata

- vizionare de filme

- lucru pe echipe

- brainstorming:

se dezbat teme legate de protecţia mediului care au drept scop dezvoltarea spiritului civic şi a manifestărilor ecologiste

“Oare natura firii umane să fie la originea dezechilibrelor naturale?”

- studiul de caz, simularea, jocurile de rol

- realizare

ilustrează dezastre naturale, ecologice etc.

- activităţi experimentale frontale şi demonstrative în laborator (real sau

virtual)

ce

de

proiecte,

planşe,

hărţi,

postere,

expoziţii

de

fotografii

- vizite la muzee şi la institute de cercetare (Institutul de fizica pământului etc.)

- organizare de întruniri, mese rotunde cu ocazia:

Zilei Mondiale a Meterorologiei ( 23 martie)

Zilei Internaţionale a Apei (27 martie)

Zilei Pământului (22 aprilie)

Zilei Internaţionale de acţiune pentru climă (15 mai)

Zilei Mondiale a Oceanelor ( 8 iunie)

Zilei Internaţionale a Dunării (29 iunie)

Zilei Internaţionale a protecţiei stratului de ozon (16 septembrie)

Zilei Mondiale pentru reducerea dezastrelor naturale (8 octombrie)

Zilei Internaţionale a biodiversităţii (29 decembrie)

Recomandări pentru realizarea proiectului Proiectul poate consta dintr-o serie de dezbateri finalizate cu colaje, postere, eseuri, scenarii.

Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă
Pagina 6 2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă

Pagina6

2. Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă

Prezentarea temei Indivizii biologici reprezintă forma de bază de organizare şi existenţă a materiei vii. În funcţie de gradul de complexitate structurală indivizii pot să fie unicelulari sau pluricelulari, solitari sau coloniali. Conexiunile intra- şi interindividuale asigură integritatea individului. Populaţiile sunt grupări de indivizi din aceeaşi specie care ocupă acelaşi areal. În timp ce indivizii unei populaţii au o existenţă scurtă, populaţia ca întreg continuă să existe un timp îndelungat. Specia este unitatea taxonomică fundamentală în care sunt integrate populaţiile provenite din strămoşi comuni şi cu aceeaşi zestre ereditară. Populaţiile unei specii se pot încrucişa nelimitat între ele, dar nu şi cu alte specii. Ansamblul de populaţii (din specii diferite) care trăiesc pe un areal (teritoriu sau habitat fizic) determinat reprezintă biocenoza, iar toate biocenozele de pe planeta noastră alcătuiesc biosfera. Supravieţuirea presupune succesul în lupta cu mediul, cu factorii variabili ai acestuia, cu forţele selecţiei naturale sau artificiale. Modificările mediului impun adaptări permanente. Variabilitatea individuală, care presupune unicitatea fiecărui individ, interacţionează cu condiţiile diferite de mediu. În cazul în care acesta devine necorespunzător, opţiunile sunt adaptarea morfologică, fiziologică şi/ sau comportamentală la noile condiţii, migrarea în alte zone caracterizate de intervale corespunzătoare de variaţie ale factorilor de mediu, acţiuni conştiente şi mai mult sau mai puţin responsabile (în cazul speciei umane) de modificări ale mediului în sensul dorit. Dacă acţiunile sunt încununate de succes, acest lucru înseamnă supravieţuire, dacă nu, moarte. Supravieţuirea poate fi considerată ca rezultat al unei ,,lupte pentru supravieţuire”care se dă la orice nivel de organizare a lumii vii. La nivel individual presupune competiţie directă între indivizi din aceleaşi specie sau din specii diferite La nivel populaţional şi al speciei, supravieţuirea înseamnă supravieţuire prin urmaşi şi aici vorbim de strategii reproductive La nivel de biosferă vorbim de perpetuarea vieţii pe Pământ în orice condiţii. Dacă populaţiile se află în echilibru cu mediul în care trăiesc, realizând supravieţuirea şi perpetuarea în mediul dat, vorbim de adaptare. Adaptarea are un caracter relativ, în condiţii identice de mediu specii diferite realizând adaptări diferite. La contactul cu un mediu nou, adaptarea presupune trei trepte: acomodare (transformări funcţionale temporare), aclimatizare (supravieţuire individuală, fără

Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare
Pagina 7 capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare

Pagina7

capacitatea de a se reproduce) şi naturalizare sau adaptare propriu-zisă (supravieţuire şi perpetuare în condiţiile date). Resurse:

Cărţil şi manuale de ecologie şi evoluţionism. Revista şi site-ul ,,National Geographic”. Reportaje de călătorie în zone geografice cu climat extrem. Lecţiile AEL pentru clasa a VIII-a : Relaţia sol-vieţuitoare, Relaţia apă-vieţuitoare, Relaţia temperatură-vieţuitoare, Introducerea de către om a unor specii noi în ecosisteme, Evoluţia ecosistemului şi pentru clasa a X-a : Dezechilibre ecologice. ActivităŃi de predare-învăŃare recomandate Jocuri şi dezbateri pe tema supravieţuirii pe o insulă pustie sau pe o altă planetă. - studiul de caz: analizarea şi dezbaterea legate de problemele poluării, dispariţiei speciilor, supraexploatării

- simularea

- jocul de rol: membrii grupului se pot identifica cu reprezentanţii unor specii

pe cale de dispariţie şi dezbat problemele legate de adaptare, migraţie etc. Recomandări pentru realizarea proiectului Proiectul poate consta dintr-o serie de dezbateri finalizate cu colaje, postere, eseuri, scenarii.

Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă
Pagina 8 3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse. Prezentarea temei Dacă

Pagina8

3. Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse.

Prezentarea temei Dacă secolul al XX-lea a fost marcat de creşterea producţiei de petrol care a condus indubitabil la dezvoltarea susţinută a societăţii printr-o dezvoltare uimitoare a tehnologiei, prin depăşirea spaţiului terestru şi nu în ultimul rând la creşterea semnificativă a populaţiei la nivel mondial, secolul al XXI-lea va fi marcat de pericolul epuizării resurselor de petrol, gaze naturale şi cărbune. Orice activitate umană presupune existenţa şi utilizarea unor resurse specifice în cantităţi determinate şi de o calitate adecvată. Pe lângă aspectele pozitive ale utilizării combustibililor, au apărut şi probleme grave care abia acum încep să îşi arate adevărata faţă: poluarea, încălzirea globală, subţierea stratului de ozon, topirea gheţarilor şi nu în ultimul rând, epuizarea resurselor de apă. Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a contradicţiei dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al resurselor. Tipul de produs realizat de către elevi: aplicarea unui sondaj cu prelucrarea rezultatelor obţinute, prezentări PowerPoint, pagini web, filme. Dimensiunea multiperspectivă a temei Fizică:

Producerea energiei electrice

Resurse regenerabile de energie: convertoare de energie solară, eoliană, geotermală

Efectele producerii energiei asupra mediului

Geografie:

Resurse naturale - cărbuni, petrol, gaze naturale. Zone cu resurse naturale, exploatare

Fenomene meteo extreme determinate de acţiunile omului - tipuri de astfel de fenomene, cauze favorizante, zone favorizate

Energia eoliană - zone în care se poate exploata această resursă, condiţii, efecte

Centrale nucleare în lume

Ţări în care se folosesc combustibili nepoluanţi

Istorie:

Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul
Pagina 9 • Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul

Pagina9

Disputarea supremaţiei pentru exploatarea resurselor naturale - conflicte înregistrate de-a lungul timpului între diferite ţări.

Accidente nucleare - istoric.

Petrolul - trecut, prezent şi viitor.

Istoria descoperirii radioactivităţii

Chimie:

Efectele poluante ale combustibililor. Produşi poluanţi rezultaţi în urma utilizării acestora

Combustibili nepoluanţi

Direcţii de utilizare a combustibililor

Energia nucleară. Radioactivitatea

Deşeurile - reciclare, biodegradabilitate

Biologie:

Relaţia dintre nevoile fiziologice şi consumul real de resurse

Reacţia organismului atunci când resursele au ajuns la limită

Speciile ca resurse şi efectele dispariţiei speciilor în reţelele trofice

Matematică:

Noţiuni de statistică matematică aplicate noţiunilor prezentate (interpretarea unor date statistice în contextul temei date).

Matematici financiare aplicate temei date (comparare de procente, de statistici, rata de creştere/ descreştere, calcule economice de rentabilizare, costuri etc.)

Direcţii de abordare transdisciplinară

1. Europa în căutarea resurselor: marile descoperiri geografice şi formarea imperiilor coloniale. Tema poate fi studiată din perspectiva istoriei, a economiei, a geografiei, cu accent pe resursele economice necesare Europei în secolele al XV-lea-al XVI-lea şi pe consecinţele extinderii controlului european asupra altor continente.

2. Nevoi nelimitate versus resurse limitate. Se poate realiza o incursiune în istoria economică, pentru a studia modul în care, de-alungul timpului, oamenii au găsit mijloace ingenioase de a acoperi nevoile specifice unui anumit stadiu de dezvoltare al civilizaţiei cu resurse limitate disponibile, potrivit nivelului tehnologic al vremii.

3. Resursa umană: exploatare sau valorificare a potenţialului uman? Tema poate fi abordată din perspectiva multiplelor forme de utilizare a forţei de muncă, a resursei umane în general, de la sclavia antică sau modernă la „migraţia creierelor, întâlnită frecvent în lumea de azi.

Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme
Pagina 10 4. Nevoi şi resurse în natură . Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme

Pagina10

4. Nevoi şi resurse în natură. Subiectul poate fi dezvoltat diferitelor forme de întrebuinţare a resurselor naturale. De exemplu, se poate pune accent pe relaţiile trofice în care unele specii de vieţuitoare reprezintă hrană (resursă de materie şi energie pentru alte specii), se poate discuta dinamica dintre nevoile de hrană şi resursele existente pornind de la dinamica relaţiei pradă-prădător (care apoi poate fi extrapolată şi la fenomene sociale).

5. Resursele limitate şi consecinţele epuizării lor. Se poate realiza o anchetă privind situaţia actuală a resurselor limitate de tipul petrolului, cărbunelui, gazelor naturale etc., iar pe baza acesteia se pot simula consecinţele pe care epuizarea acestora le-ar putea avea asupra civilizaţiei umane sau asupra mediului natural în general.

6. Piramida nevoilor (Maslow) şi accesul la resursele necesare satisfacerii lor. Pornind de la analiza treptelor piramidei se poate analiza comportamentul uman corespunzător fiecărui nivel şi modul în care acţionează reclamele în modelarea comportamentului de consumator.

Model de abordare transdisciplinară Subtema 1. Europa în căutarea resurselor: marile descoperiri geografice şi formarea imperiilor coloniale "Majestatea Voastră trebuie să ştie ca ne-am reîntors 18 oameni cu doar o singură corabie din cele cinci cu care am plecat. Am descoperit mirodenii, trestie de zahăr şi perle. Majestatea voastră va şti să aprecieze faptul că am făcut înconjurul lumii, că plecând către vest, am revenit prin est." (Jurnalul lui Antonio Pigafetta, sec. al XVI-lea)

Repere cronologice:

Sec. X-XI – Călătoriile vikingilor pe ţărmurile estice ale continentului american. Sec. al XIII-lea – Călătoria lui Marco Polo în China şi Asia de Sud-Est. 1418-1431 – Portughezii se instalează în arhipelagurile Madeira şi Azore.

Bunei

Speranţe).

1488

Bartolomeo

Diaz

descoperă

extremitatea

sudică

Africii

(Capul

a

1492

– Prima călătorie a lui Cristofor Columb peste Oceanul Atlantic.

1494

– Tratatul de la Tordesillas.

1498

– Vasco da Gama înconjoară Africa şi ajunge pe ţărmul vestic al Indiei.

1500

– Portughezul Alvaro Cabral descoperă Brazilia de azi.

1518-1522 – Spaniolii conduşi de Hernan Cortez cuceresc Imperiul Aztec. 1531-1535 – Spaniolii conduşi de Francisco Pizzaro cuceresc Imperiul Incaş.

1600

– Înfiinţarea Companiei engleze a Indiilor Orientale.

1602

– Înfiinţarea Companiei olandeze a Indiilor de Vest.

1608

– Începe colonizarea franceză a Canadei.

1652

– Prima aşezare olandeză în Africa de Sud.

Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779
Pagina 11 1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud. 1768-1771; 1772-1775; 1776-1779

Pagina11

1642 – Călătoria lui Abel Tasman în Pacificul de Sud.

1768-1771; 1772-1775; 1776-1779 – Călătoriile lui James Cook.

1830 – Franţa cucereşte Algeria.

1839-1842 – Războiul opiului, purtat de Marea Britanie împotriva Chinei.

1867 – Franţa desăvârşeşte cucerirea Indochinei.

1884-1885 – Conferinţa de la Berlin, privind controlul asupra coloniilor şi zonelor de

influenţă extraeuropene.

1888-1897 – Expediţiile lui Fridtjof Nansen în Arctica.

1898 – S.U.A. ocupă Cuba, Porto Roco, Filipine. Anexarea arhipelagului Hawaii. Anglia

şi Franţa luptă pentru controlul asupra Sudanului.

1899-1902 – Războiul burilor (albii olandezi) din Africa de Sud împotriva Marii Britanii.

1907

– S.U.A. ocupă Nicaragua.

1910

– Japonia anexează Coreea.

1914

– S.U.A. inaugurează Canalul Panama, proprietate americană.

Contextul istoric general. Călătoriile de explorare a teritoriilor îndepărtate nu au reprezentat o noutate absolută pentru Europa secolelor al XV-lea şi al XVI-lea. Astfel de explorări fuseseră realizate în Antichitate de fenicieni sau de greci, apoi, în primele secole ale Evului Mediu, de arabi ori de vikingi. Acestea răspundeau curiozităţii legitime a epocii cu privire la lumea înconjurătoare, dar îndeplineau totodată şi un rol economic şi social important: căutarea de noi resurse, pentru acoperirea nevoilor umane. Vikingii, de pildă, au ajuns în Islanda şi Groenlanda iar în jurul anului 1000, au explorat zona Terra Nova din America de Nord, dar fără consecinţe notabile pe termen lung. Din secolul al XV-lea, Europa a desfăşurat un proces complex de deschidere către alte orizonturi teritoriale, în urma căruia vaste spaţii geografice, altă dată complet necunoscute, aveau să fie descoperite şi subordonate dominaţiei marilor puteri europene. Mai întâi portughezii şi spaniolii, apoi francezii, englezii şi olandezii, au contribuit, prin descoperirile geografice efectuate, la formarea imperiilor coloniale şi, în cele din urmă, la mondializarea economiei. În plan politic, marile expediţii de explorare din secolele al XV-lea – al XVI-lea au reprezentat, într-o anumită măsură, o prelungire a cruciadelor din secolele anterioare, un răspuns în faţa agravării pericolului musulman ilustrat de otomani în Europa. În plan economic, se poate vorbi de o adevărată “foamete monetară” ce caracteriza Europa secolului al XV-lea, aflată în plină expansiune demografică şi urbană. Comerţul european avea nevoie de monedă, iar aceasta nu putea fi furnizată în cantităţi suficiente doar prin exploatarea resurselor continentului. Metalele preţioase, ca şi mirodeniile ori produsele de lux (piperul, şofranul, scorţişoara, cuişoarele, moscul, ambra, smirna etc.), aduse din fabuloasele tărâmuri ale

Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.
Pagina 12 Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene.

Pagina12

Orientului Îndepărtat aveau să fie căutate de exploratorii aflaţi în slujba puterilor europene. Marile descoperiri geografice au fost favorizate de progrese tehnice şi ştiinţifice ale epocii: portulanele, caravela, busola, astrolabul.

ale epocii: portulanele, caravela, busola, astrolabul. Hans Holbein cel Tânăr: Portretul negustorului Georg Gisze

Hans Holbein cel Tânăr: Portretul negustorului Georg Gisze din Gdansk (1535)

Sursa:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Portrait_of_Georg_Gisze%2C_

by_Hans_Holbein_the_Younger.jpg

Sarcini de lucru:

Priviţi cu atenţie reproducerea picturii Portretul negustorului Georg Gisze din Gdansk, de Hans Holbein cel Tânăr. Realizaţi o listă a elementelor prezente în imagine, care sugerează ocupaţia personajului. Căutaţi informaţii suplimentare pentru a realiza un dosar tematic cu titlul: Bănci şi bancheri la începutul Epocii Moderne. Europa – o lume în expansiune în secolul al XVI-lea. Pe baza cunoştinţelor de istorie şi de geografie, alcătuiţi o hartă a lumii cunoscute de europeni în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:
Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:

Pagina13

Pagina 13 Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590) Sursa:

Portulan reprezentând Mediterana de Est (1590)

Sursa:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/21/Eastern_Med_portolan.jpg

Sursa documentară 1 Henric Navigatorul era curios să afle ce pământuri se găseau dincolo de Insulele Canare, căci nimeni nu putea da răspunsul la această întrebare. Acesta a fost primul motiv al acţiunilor sale. Cel de-al doilea a fost acela că, dacă pe aceste teritorii se aflau porturi unde se putea acosta fără vreun risc, de acolo ar fi putut fi aduse în regat mărfuri la preţuri foarte bune. Al treilea motiv: principele dorea să afle dacă aceste teritorii erau conduse de principi creştini care să-l ajute împotriva duşmanilor credinţei. Iar cel de-al patrulea, a fost dorinţa fierbinte de a răspândi sfânta credinţă creştină şi de a aduce spre ea sufletele celor dornici de mântuire. (Eanes de Azura, Cronica descoperirii şi cuceririi Guineei, sec. al XVI-lea)

Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:
Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:

Pagina14

Pagina 14 Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa:

Henric Navigatorul (portret, sec. al XV-lea) Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Henry_the_Navigator1.jpg

Sarcină de lucru:

Identificaţi în sursa documentară 1 cel puţin trei cauze ale marilor descoperiri geografice din secolele al XV-lea-al XVI-lea.

Expediţii realizate de Portugalia. Suprapopularea Portugaliei, limitarea expansiunii terestre din cauza vecinătăţii spaniole, nevoia de metale preţioase şi de mână de lucru ieftină, au fost principalele cauze ale expediţiilor maritime lusitane din secolul al XV-lea. Portughezii s-au instalat în insulele Madera, Azore, pe coasta vestică a Africii, sub conducerea principelui Henric Navigatorul. În 1488, Bartolomeo Diaz a atins extremitatea sudică a Africii, Capul Bunei Speranţe, iar în 1497-1498, Vasco da Gama a realizat pentru prima dată înconjurul Africii, a trecut apoi în Oceanul Indian şi a acostat în India, la Goa şi Calicut, revenind în Portugalia cu corăbiile încărcate cu mărfuri orientale. Astfel, noul drum către India, prin ocolirea Africii, era deschis. În 1500, navigatorul Alvaro Cabral descoperea ţărmul de est al Americii de Sud, ce avea să devină Brazilia, stăpânire portugheză.

Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:
Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:

Pagina15

Pagina 15 Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa:

Vasco da Gama acostând la Calicut (ilustraţie, sec. al XIX-lea) Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7c/Vascodagama.JPG

Sursa documentară 2 Patru ambarcaţiuni părăsiră uscatul şi veniră în întâmpinarea noastră, dorind să afle cine suntem. Localnicii ne arătară portul Calicut (…). Căpitanul îl trimise pe unul dintre ai noştri la Calicut. Localnicii care l-au însoţit, l-au dus la doi mauri (arabi) din Tunis, care ştiau să vorbească genoveza şi castiliana. În loc de bun venit, aceştia l-au întrebat răstit “Ce cauţi aici?”. Iar omul nostru le-a răspuns: creştini şi mirodenii. (Alvaro Velho¸ Sosirea lui Vasco da Gama în India ) Sarcini de lucru:

Indicaţi în sursa documentară 2 un indiciu al relaţiilor comerciale dintre lumea arabă şi Europa în secolul al XV-lea. Selectaţi din sursa documentară 2 un motiv al prezenţei europenilor în India. Expediţii organizate de Spania. În 1492, regii Spaniei, Ferdinand de Aragon şi Isabela de Castilia, au acceptat propunerea lui Cristofor Columb de a organiza o expediţie maritimă pentru găsirea drumului către Indii navigând spre vest, peste Oceanul Atlantic. Cu trei caravele – Santa Maria, Niña şi Pinta, Columb a părăsit portul Palos la 3 august 1492, iar în octombrie 1492 a ajuns în Insulele Bahamas din Arhipelagul Antilelor. Cea dintâi insulă descoperită de Columb a fost numită San Salvador. În timpul acestei prime călătorii, el a explorat actualele insule Cuba şi Haiti. Până în 1503, Columb a mai efectuat alte trei călătorii, în timpul cărora a explorat insulele

Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au
Pagina 16 Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au

Pagina16

Americii Centrale şi coasta nordică a Americii de Sud. Explorările lui Columb au fost completate de cele efectuate de Amerigo Vespucci, la rândul său un navigator aflat în slujba Spaniei. Între anii 1519-1522, portughezul Fernando Magellan, sprijinit de împăratul romano-german Carol Quintul (rege al Spaniei), a iniţiat prima călătorie în jurul lumii. Ocolind continentul american prin sud, el a străbătut strâmtoarea care astăzi îi poartă numele şi a trecut în Oceanul Pacific. Magellan a ajuns în apropierea Asiei, în Insulele Filipine, unde şi-a pierdut viaţa în timpul unui conflict cu băstinaşii (1521). Expediţia sa a fost continuată de Sebastian el Cano, care a revenit în Spania în 1522, încheind prima circumnavigaţie a Terrei.

Spania în 1522, încheind prima circumnavigaţie a Terrei. Expediţiile conduse de Cristofor Columb Sursa:

Expediţiile conduse de Cristofor Columb

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Viajes_de_colon_en.svg

Sursa documentară 3 Am găsit un mare număr de insule populate de foarte mulţi locuitori. Le-am ocupat pe toate, în numele Alteţelor Voastre, fără a întâmpina vreo opoziţie. Toate sunt foarte fertile; sunt foarte frumoase, uşor accesibile şi acoperite de mii de specii de arbori. Trebuie să fi văzut porturile maritime, ca şi numerosele râuri grandioase, cu ape curate, încărcate de aur. În insula Juana se găsesc multe mirodenii, mine mari

Locuitorii acestor insule nu au nici fier, nici oţel, nici arme,

de aur şi alte metale. (

)

Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că
Pagina 17 pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că

Pagina17

pe care, de altfel, nu ar putea să le folosească, nu pentru că nu ar fi suficient de robuşti, ci pentru că sunt foarte temători. (Scrisoare trimisă de Cristofor Columb regelui şi reginei Spaniei) Sarcini de lucru:

Identificaţi, în sursa documentară 3, fragmentele care arată dorinţa lui Cristofor Columb de a îndeplini, în cursul explorărilor sale, interesele economice ale Spaniei. Pe baza imaginii Sosirea lui Cristofor Columb în Lumea Nouă, redactaţi o relatare a descoperii insulei San Salvador (octombrie 1492) din punctul de vedere al lui Cristofor Columb, al unui marinar spaniol de pe una dintre cele trei nave ale primei expediţii conduse de Columb, respectiv din cel al unui băştinaş. Realizaţi o hartă a expediţiei conduse de Fernando Magellan.

o hartă a expediţiei conduse de Fernando Magellan. Sosirea lui Cristofor Columb în Lumea Nouă (litografie,

Sosirea lui Cristofor Columb în Lumea Nouă (litografie, 1594)

Sursa:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9f/Columbus_landing_on_Hispani

ola_adj.jpg

Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png
Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png

Pagina18

Pagina 18 Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590) Sursa: _Magellan%27s_ship_Victoria.png

Nava Victoria, condusă de Fernando Magellan (hartă, 1590)

Sursa:

_Magellan%27s_ship_Victoria.png

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Detail_from_a_map_of_Ortelius_-

Expediţii organizate de Anglia, Franţa şi Olanda. Anglia şi Franţa au organizat, la rândul lor, expediţii maritime. În 1497, genovezul Giovanni Cabotto (John Cabot) a explorat, în numele regelui Angliei, regiunea Terra Nova, din America de Nord, urmat în secolul al XVI-lea şi al XVII-lea de navigatorii Davis, Hudson şi Baffin. În 1584, era întemeiată prima colonie nord-americană a Angliei, Virginia. În 1534, francezul Jaques Cartier a ajuns pe coasta estică a Canadei, teritoriu ocupat sub numele de Noua Franţă. Din secolul al XVII-lea, olandezii s-au implicat în explorarea Oceanului Pacific. Printre marii navigatori ai secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea s-au numărat Abel Tasman (care a descoperit, în 1642, insula ce îi poarta azi numele), Jacob Roeggeven (exploratorul Insulei Paştelui), Samuel Wallis (care a descoperit Tahiti), Louis de Bougainville, James Cook. În cursul a trei călătorii, desfăşurate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Cook a explorat Alaska, insulele Polineziei, Hawaii, Noua Zeelandă, Australia.

Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:
Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:

Pagina19

Pagina 19 Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa:

Expediţiile conduse de James Cook (sec. al XVIII-lea) Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Cook_Three_Voyages_59.png

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Cook_Three_Voyages_59.png James Cook (portret, sec. al XVIII-lea) Sursa:

James Cook (portret, sec. al XVIII-lea) Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Captainjamescookportrait.jpg

Sarcină de lucru:

Căutaţi informaţii suplimentare pentru a realiza un mic dicţionar al navigatorilor şi exploratorilor din secolele al XV-lea-al XIX-lea.

Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii
Pagina 20 Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii

Pagina20

Consecinţe ale marilor descoperiri geografice Cucerirea vechilor civilizaţii precolumbiene. Locuitorii zonelor temperate, favorabile culturii porumbului, de pe platourile Mexicului de astăzi sau ale Anzilor Cordilieri, au constituit civilizaţii agrare originale, aşa cum au fost cea mayaşă, aztecă şi incaşă. Aflaţi în Peninsula Yucatan din Mexic, mayaşii au rămas în istorie prin oraşele vaste, cu caracter sacru, constituite în jurul templelor şi altor spaţii cu destinaţie religioasă. Mayaşii au elaborat un calendar extrem de complex, bazat pe calculul anului sacru, a celui solar (365 de zile) şi a celui venusian (2920 de zile) şi o scriere de tip hieroglific. În astronomie realizau calcule foarte precise, în matematică au fost cel dintâi popor din lume care a utilizat cifra “0”. În cursul secolului al XIV-lea, mayaşii au intrat sub dominaţia aztecilor. Proveniţi din nordul Mexicului, aztecii au fondat în 1345 oraşul Mexico (Tenochtitlan), care avea să devină capitala unui imperiu puternic. Societatea aztecă era ierarhizată şi războinică, nobilii (războinici şi sacerdoţi) dominând masa oamenilor de rând. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, statul aztecilor a fost cucerit de spaniolii conduşi de Hernan Cortez şi a fost transformat în colonie a Regatului Spaniei (Noua Spanie). Imperiul incaşilor cuprindea, în principal, actualele state Bolivia şi Peru. Capitala sa, Cuzco, număra aproximativ 200 000 de locuitori şi era dominată de Templul Soarelui (zeul suprem), ale cărui ziduri erau acoperite cu aur. În fruntea statului se afla împăratul (Marele Inca), descendent al Zeului Soare. Statul avea 12 milioane de locuitori (vorbind peste 500 de limbi diferite), care erau conduşi de funcţionari şi preoţi, supravegheaţi de o armată numeroasă şi supuşi unor reguli economice stricte (munca era obligatorie pentru toţi, producţia era centralizată în depozitele statului, de unde o parte era destinată nevoilor statului şi nobilimii, o alta cultului religios iar cea de-a treia, distribuită populaţiei). Cucerirea imperiului de către spaniolii conduşi de Francisco Pizzaro a fost favorizată de războiul civil dintre cei doi fraţi pretendenţi la tron, Huascar şi Atahualpa. Teritoriul incaşilor a devenit, la rândul său, stăpânire spaniolă. Din secolul al XVI-lea, aproximativ 150 000 de colonişti spanioli şi portughezi s-au instalat în teritoriile cucerite pe continentul american, aducând cu ei un nou mod de viaţă şi o civilizaţie total diferită de cea autohtonă. America a devenit o prelungire a Europei, fiind condusă după modelul şi instituţiile europene.

Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:
Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:

Pagina21

Pagina 21 O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa:

O reprezentare a societăţii aztece (Codex Mendoza, sec. al XVI-lea)

Sursa:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/57/Codex_Mendoza_folio_64r.jpg

(Codex Mendoza, sec. al XVI-lea) Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/57/Codex_Mendoza_folio_64r.jpg
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:
Pagina 22 Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa:

Pagina22

Machu Pichu, centru al civilizaţiei incaşe (Peru) Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Over_Machu_Picchu.jpg

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Over_Machu_Picchu.jpg Calendarul maya

Calendarul maya

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/85/Dresden_Codex_p09.jpg

Resurse web suplimentare:

Informaţii despre civilizaţia incaşilor:

http://www.concharto.org/search/eventsearch.htm?_what=%22inca+empire%22&_m

aptype=1

Civilizaţia maya:

http://www.pbs.org/wgbh/nova/maya/ Civilizaţia aztecă:

http://www.memo.fr/article.asp?ID=MOY_AME_005

Sarcini de lucru:

Realizaţi o hartă a Americii precolumbiene, care să redea distribuţia teritorială a principalelor populaţii locale şi a limbilor vorbite de acestea.

Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni
Pagina 23 Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni

Pagina23

Alcătuiţi o listă a principalelor cauze care au provocat cucerirea de către europeni şi dispariţia civilizaţiilor precolumbiene.

Formarea primelor imperii coloniale. În 1493, papa Alexandru al VI-lea a împărţit noile teritorii descoperite, trasând o linie imaginară la 370 mile vest de Insulele Azore. În 1494, prin Tratatul de la Tordesillas, s-a stabilit că Portugalia avea să stăpânească teritoriile situate la est de această linie, iar Spania pe cele de la vest. Imperiul colonial portughez, format îndeosebi din puncte de coastă, pe ţărmurile Africii sau ale Asiei (cu excepţia Braziliei) s-a dovedit fragil, datorită prea marii dispersări teritoriale a coloniilor şi a populaţiei destul de puţin numeroase a Portugaliei, incapabilă să susţină o colonizare de lungă durată. Imperiul colonial spaniol era format din viceregate supuse autorităţii regale centrale, considerate de aceasta adevărate surse de aur şi argint. Abundenţa de resurse din colonii nu a contribuit însă la dezvoltarea economică a Spaniei, nevoită să importe mărfurile necesare. În Asia, Coloniile întemeiate de europeni începând din secolul al XVI-lea au cuprins, zonele de sud şi sud-est ale continentului (Filipine, Indonezia, India, Birmania etc.), având asupra populaţiei locale o influenţă mult mai redusă comparativ cu cele americane. Comunităţile europene au rămas, în general, izolate, mulţumindu-se mai degrabă cu avantajele economice, civilizaţia orientală păstrându-şi trăsăturile specifice. Ulterior, aceste stăpâniri au cuprins şi alte teritorii (Indochina, India etc.).

au cuprins şi alte teritorii (Indochina, India etc.). Harta Cantino, a primelor stăpâniri coloniale europene

Harta Cantino, a primelor stăpâniri coloniale europene (1502) Sursa: http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:CantinoPlanisphere.png

Resurse web suplimentare:

Colonizarea spaniolă a Americii:

http://www.vaca.com/

Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To
Pagina 24 http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To

Pagina24

http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/America/United_States/_To

pics/history/_Texts/BOUSIA/home.html

Noi rute comerciale şi mărfuri. Vechile rute maritime şi porturi ale Mediteranei şi-au pierdut treptat din însemnătate în favoarea celor de pe latura atlantică a Europei:

Lisabona, Cadix, Londra, Amsterdam, Bordeaux etc. În jurul anului 1500 se conturează trei noi rute comerciale maritime: cea a mirodeniilor – aduse din India prin sudul Africii; cea a metalelor preţioase aduse din Peru, prin Strâmtoarea Magellan, către Spania, şi cea care lega Mexicul de Spania, traversând Atlanticul de Nord. Comerţul a fost favorizat de asemenea, de afluxul de metale preţioase provenite din minele Americii (argintul, provenit din exploatarea de la Potosi, America de Sud). Dezvoltat între secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea, dominat de portughezi şi de olandezi, comerţul triunghiular avea trei etape - schimbul de mărfuri europene (ţesături, podoabe, diverse produse manufacturate) contra sclavilor negri, în Africa; apoi, de aici, în America, vânzarea sclavilor şi cumpărarea de produse locale; în final, vânzarea acestor produse în Europa, cu profituri foarte mari. Comerţul cu sclavi negri, întrebuinţaţi ca mână de lucru pe teritoriul american, s-a păstrat până în secolul al XIX-lea. În acelaşi timp, cantitatea de monedă de pe pieţele europene a crescut, în secolul al XVI-lea, mai rapid decât producţia de mărfuri ce ar fi putut să absoarbă abundenţa de metale preţioase, ceea ce a dus la creşterea generalizată a preţurilor (inflaţie), afectând astfel categoriile sociale neimplicate în activităţile profitabile legate de marile descoperiri (nobilimea, de exemplu, şi-a pierdut forţa economică).

în activităţile profitabile legate de marile descoperiri (nobilimea, de exemplu, şi-a pierdut forţa economică).
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa
Pagina 25 Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png Sursa

Pagina25

Comerţul triunghiular Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Triangle_trade.png

Sursa documentară 4 În decursul a 40 de ani au murit din cauza tiraniei spaniolilor peste 12 milioane de suflete (…) prin războaie nedrepte şi crude (…) şi prin exploatarea crudă şi feroce (…). Motivul pentru care creştinii au ucis atâţia oameni a fost numai dorinţa nepotolită de aur, setea de îmbogăţire. (Bartolomeo de Las Casas, Relatarea călătoriilor şi descoperirilor spaniole, sec. al XVI-lea)

Sursa documentară 5 Principala şi aproape singura cauză (a creşterii preţurilor) este abundenţa aurului şi

a argintului, care, în zilele noastre, este în acest regat mai mare ca niciodată… Dar, s- ar putea întreba cineva, de unde atât de mult aur şi argint? Acum peste opt decenii, portughezul, navigând în largul mărilor, şi-a umplut corăbiile cu toate bogăţiile

În acelaşi timp, castilianul, luând în stăpânire pământurile noi, peste

măsură de bogate în aur şi argint, a adus, la rândul său, aceste bogăţii în Spania… Dar spaniolul care, în cele necesare traiului zilnic, depinde de Franţa, obligat fiind să se aprovizioneze de aici cu grâne, pânzeturi ori postavuri, va merge până la capătul Pământului ca să caute metalele preţioase… Azi, se află mai mult aur şi argint în Spania şi în Italia decât în Franţa. De aceea, totul este mai scump în Spania şi în Italia decât în Franţa şi încă mai scump în Spania faţă de Italia… (Jean Bodin, scrisoare către dl. de Malestroit, sec. al XVI-lea) Sursa documentară 6 Eu ştiu că domnia ta, Altramirano, ai venit din Spania în Indii pentru a-l servi pe Majestatea sa, acum 23 de ani. L-ai slujit cu armele, caii, supuşii tăi, cu mari chelturieli şi punându-ţi în pericol propria viaţă. Ca recompensă parţială pentru marile servicii aduse, în numele Majestăţii Sale, îţi încredinţez tribul numit Millapoa; de acesta te vei servi potrivit recomandărilor şi ordinelor regale, tratându-i cum se cuvine, pentru ca numărul membrilor tribului să crească şi aducându-i la religia noastră creştină. De asemenea, va trebui să aveţi arme şi cai pentru a-l sluji pe Majestatea sa în caz de revoltă. (O exploataţie colonială oferită de guvernatorul din Chile, sec. al XVI-lea)

Indiilor

Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul
Pagina 26 Sarcini de lucru: Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul

Pagina26

Sarcini de lucru:

Imaginaţi-vă că vă aflaţi în America de Sud, în secolul al XVI-lea, ca stăpâni ai unor teritorii coloniale. Ce decizii aţi adopta în vederea exploatării lor? Prin ce s-ar asemăna ori s-ar deosebi deciziile voastre faţă de situaţiile relatate de sursele 4 şi 6? Pe baza cunoştinţelor de istorie şi de economie, realizaţi o diagramă explicativă a fenomenului economic descris de sursa 5. Alcătuiţi un afiş care să ilustreze schimbul de produse (plante, animale, mărfuri etc.) realizat între Europa şi America în secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, ca urmare a descoperirii Lumii Noi.

Sursa documentară 7 Londra este în mod sigur cel mai mare port comercial din lume, iar negustorii săi sunt organizaţi în mai multe companii puternice. Prima dintre ele este The East India Company, care aduce din Asia ceai, porţelanuri, mătase, bumbac, mirodenii. A doua este The South Sea Company, care face comerţ cu Spania şi Mexic. Cea de a treia este compania Levantului, care face afaceri cu pielărie, ţesături, mătăsuri şi cafea din Persia şi Arabia. The Africa Company expediază tot felul de mărfuri spre ţările africane, îndeosebi produse metalurgice. Cumpără în schimb fildeş, aur şi sclavi negri pe care îi oferă apoi plantaţiilor americane. (Cesar de Saussure, Vedere asupra Angliei în timpul domniei lui George al II-lea,

1730)

Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:
Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:

Pagina27

Pagina 27 Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est) Sursa:

Aşezare olandeză în Java (Asia de Sud-Est)

Sursa:

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Dutch_settlement_in_Batavia_East_Indies_1665.jpg

Colonialismul în secolul al XIX-lea. Nevoia de materii prime, pieţe de desfacere şi regiuni de colonizare pentru populaţia în creştere a puterilor europene s-a aflat la baza formării imperiilor coloniale. În secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea s-au produs schimbări semnificative în distribuţia teritoriilor coloniale (Canada a intrat sub controlul Angliei, aceasta ocupând de asemenea, în Asia, India, cele 13 colonii engleze de pe coasta atlantică a Americii de Nord şi-au obţinut independenţa, majoritatea coloniilor latino-americane au devenit state independente etc.). Majoritatea teritoriilor din Africa şi Asia au fost împărţite, în secolul al XIX, în colonii şi zone de influenţă ale marilor puteri europene. Ocupaţia a fost exercitată prin administrare directă sau prin intermediul conducătorilor locali, fiind adeseori prezentată de puterile coloniale ca o binefacere a civilizaţiei, pentru comunităţile băştinaşe. În mare măsură, reglementarea statutului regiunilor coloniale din Africa s-a realizat în cadrul Conferinţei de la Berlin (1884-1885). La cumpăna secolelor XIX- XX, Japonia şi S.U.A. au intrat, la rândul lor, în cursa colonială. Lupta pentru colonii a generat, în secolul al XIX-lea, numeroase conflicte între marile puteri, devenind una dintre cauzele principale ale Primului Război Mondial.

Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al
Pagina 28 Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al

Pagina28

Conflicte şi revolte coloniale în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea

1830 – Franţa cucereşte Algeria.

1839-1842 – Războiul opiului, purtat de Marea Britanie împotriva Chinei. 1852-1885 – Războaiele anglo-birmane.

1857 – India: răscoala şipailor, îndreptată împotriva dominaţiei britanice.

1860-1870 – Noua Zeelandă: războaiele maori, împotriva britanicilor. 1881-1888 – Răscoala mahdistă, în Sudan, împotriva stăpânirii anglo-egiptene. 1888-1890 – Revolta Africii de Vest, sub conducerea lui Samory Touré, împotriva francezilor.

1895-1896 – Franţa cucereşte Madagascarul.

1898

– Confruntare anglo-franceză în Sudan.

1898

– Războiul hispano-american: Spania cedează Statelor Unite Cuba, Porto Rico,

Guam, Filipine (desfiinţarea imperiului colonial spaniol).

1899-1902 – Războiul burilor (albii olandezi) din Africa de Sud împotriva Marii Britanii.

1906

– Confuntare diplomatică franco-germană în privinţa Marocului.

1911

– A doua criză marocană.

1911-1912 – Războiul italo-otoman pentru Tripolitania (Libia).

1910 – Japonia anexează Coreea.

Tripolitania (Libia). 1910 – Japonia anexează Coreea. Împărţirea Chinei (caricatură franceză, sec. al

Împărţirea Chinei (caricatură franceză, sec. al XIX-lea) Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:China_imperialism_cartoon.jpg

Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în
Pagina 29 Sursa documentară 8 Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în

Pagina29

Sursa documentară 8

Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în care aceasta nu este încă prezentă, înlăturarea tenebrelor ce acoperă populaţii întregi, reprezintă o cruciadă demnă de acest secol al progresului. Trebuie să fixăm stindardul civilizaţiei în pământul Africii şi să luptăm împotriva comerţului cu sclavi negri. (Regele Belgiei, Leopold al II-lea, discurs, 1876)

Sursa documentară 9 Nu există un drept al naţiunilor zise superioare faţă de cel al naţiunilor inferioare. ( ) Să nu încercăm să ascundem violenţa sub numele ipocrit de civilizaţie. Să nu vorbim de drept şi de misiune. Cucerirea despre care vorbiţi este un abuz de forţă al civilizaţiei ştiinţifice asupra civilizaţiei rudimentare, în profitul pretinsului civilizator. Vorbind astfel de civilizaţie înseamnă să adăugăm violenţei, ipocrizia. (Georges Clemenceau, discurs, 1885)

violenţei, ipocrizia. (Georges Clemenceau, discurs, 1885) Imperiul colonial britanic la începutul secolului al XX-lea

Imperiul colonial britanic la începutul secolului al XX-lea Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3c/BritishEmpire1921.png

Resurse web suplimentare:

Colonialismul: http://plato.stanford.edu/entries/colonialism/

Sarcini de lucru:

Pe baza cunoştinţelor de geografie, realizaţi un planiglob, pe care să înscrieţi:

coloniile şi zonele de influenţă ale marilor puteri la cumpăna secolelor XIX-XX,

Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un
Pagina 30 materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un

Pagina30

materiile prime exploatate de acestea din colonii, principalele trasee maritime utilizate. Organizaţi un joc de roluri în care să dezbateţi problema colonialismului şi a sclaviei în epoca modernă, din punctul de vedere al unui britanic, al unui francez, al unui autohton africa, respectiv al unui aborigen din Australia. Realizaţi o prezentare Power Point cu tema: „Urmările politicii coloniale din epoca modernă pentru lumea de azi”.

Resurse web suplimentare:

Istoria navigaţiei maritime: http://www.abc.net.au/navigators/navigation/history.htm Instrumente de navigaţie: http://www.waterencyclopedia.com/Mi-Oc/Navigation-at- Sea-History-of.html Călătoriile lui Cristofor Columb: http://www.columbusnavigation.com/ Arhivă despre viaţa şi călătoriile lui Cristofor Columb: http://www.franciscan- archive.org/columbus/ Muzeul Naţional al Marinei Marii Britanii: http://www.nmm.ac.uk/index.php Timeline privind marile momente ale explorărilor teritoriale şi maritime:

http://www.timelineindex.com/content/home/forced Muzeul Naval din Madrid: http://cvc.cervantes.es/actcult/museo_naval/sala8/ Civilizaţia incaşilor: http://en.wikipedia.org/wiki/Inca_civilization Muzeul aurului din Peru: http://www.museoroperu.com.pe/museum.html Muzeul Naţional de Arheologie din Peru:http://museonacional.perucultural.org.pe/index.htm Călătorii şi exploratori:

http://www.ucalgary.ca/applied_history/tutor/eurvoya/index.html

Activităţi de predare-învăţare recomandate Resursele vor fi abordate din mai multe perspective: ca resurse naturale (apă, cărbune, gaze, petrol), ca resurse economice (potenţialul uman, material, financiar, ştiinţifico-tehnic, informaţional). Câteva sugestii de teme derivate din analiza matricei de conţinuturi, teme legate de nevoi şi resurse sunt prezentate în cele ce urmează:

- relaţia cu corpul uman: categorii de nevoi (hrană, apă)

- relaţia cu supravieţuirea: utilizarea eficientă şi chibzuită e resurselor existente, găsirea de noi resurse

- relaţia cu hazardul: fenomene meteo extreme (furtuni, ….)

- relaţia cu ştiinţa şi tehnologia: penele de curent şi efectele asupra aparatelor electrice, bateriile, automobilele.

Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie
Pagina 31 Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie

Pagina31

Tema propusă poate fi prezentată sub forma unui joc în care elevii trebuie să găsească soluţii pentru a preveni accidente ecologice, să diminueze efectele dezastrelor ecologice, să găsească surse alternative de energie.

Un alt scenariu ar fi ca elevii, sub forma unor personaje, să fie naufragiaţi pe o insulă

şi cu ajutorul cunoştinţelor proprii precum şi cu ceea ce le oferă natura, să înveţe să

supravieţuiască.

O altă propunere ar fi desfăşurarea lecţiei ca dezbatere dirijată, masă rotundă unde

elevii joacă diferite roluri: politician, guvernant, jurnalist, militant pentru protecţia mediului, fizician, medic etc. Se poate solicita răspunsul întrebărilor formulate sau opinia fiecărui rol privind cele întâmplate.

O altă posibilitate de desfăşurare a lecţiei ar fi prezentarea de către echipe diferite de elevi a formelor de producere a energiei la ora actuală, cu preţurile aferente atât din punct de vedere al costurilor implicate cât şi al impactului asupra mediului înconjurător. Câteva metode recomandate a fi utilizate pe parcursul proiectului

vizionare de filme

lucru pe echipe

brainstorming: se dezbat teme legate de protecţia mediului care au drept scop dezvoltarea spiritului civic şi a manifestărilor ecologiste. Pro şi contra energiei nucleare!

realizare de proiecte, planşe, hărţi, postere, expoziţii de fotografii

activităţi experimentale frontale şi demonstrative în laborator (real sau virtual)

organizare de întruniri, mese rotunde

activităţi experimentale.

Anexă: Resurse energetice Aici, pe Terra, primim toată energia de care avem nevoie, în principal lumina şi căldura de la Soare. Ea este esenţială pentru viaţa de pe această planetă. Soarele trimite spre Pământ 180 000 terawati energie, în fiecare secundă. Spre comparaţie, în acord cu statisticile efectuate de ONU, omenirii îi sunt necesari 13 terawati per secundă pentru susţinerea activităţii din industrie, transporturi, agricultura şi a activităţilor casnice. Convertoare de energie solară Lumina soarelui conţine energia necesară plantelor pentru a creşte. Plantele sunt organisme care îşi pregătesc singure hrana din substanţe minerale, apă şi dioxid de carbon în cadrul procesului de fotosinteză. Fotosinteza este procesul fiziologic prin care plantele verzi sintetizează substanţele organice din dioxid de carbon şi apă cu ajutorul luminii solare absorbite de clorofila şi eliberează oxigen. Practic, mâncarea şi combustibilii fosili pe care îi utilizăm sunt produşi ai fotosintezei, procesul care

Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în
Pagina 32 transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în

Pagina32

transformă energia luminii solare în forme de energie ce pot fi folosite în sisteme biologice. Organisme începând cu bacteriile, algele şi terminând cu plantele superioare sunt capabile să realizeze fotosinteza. Petrolul, cărbunele şi gazele naturale, sunt resturi de plante care au trăit cu milioane de ani în urmă. Energia din aceşti combustibili, eliberabilă prin ardere, este energie chimică în care a fost convertită lumina soarelui. De cele mai multe ori noi utilizăm sursele poluante precum cărbunii, petrolul, gazele naturale pentru a ne acoperi necesarul de energie. Energia furnizată acum de către aceste surse are preţ mare, este epuizabilă, poluează planeta şi generează conflicte între deţinătorii săi. Chiar şi energia eoliană îşi datorează existenţa curenţilor atmosferici produşi ca urmare a încălzirii neuniforme a straturilor de aer. Celulele fotovoltaice (photo= lumină şi voltaic= electricitate) sunt dispozitive care convertesc lumina solară în electricitate. Utilizate cândva doar în spaţiul extraterestru, pentru a asigura resursele necesare funcţionării sateliţilor, azi ele apar în situaţii din ce în ce mai variate. În viitorul apropiat ar putea chiar să furnizeze energia electrică necesară locuinţelor noastre. La ora actuală, tehnologia lor de fabricaţie este încă scumpă. Este drept, în prezent costul producerii unui Watt prin intermediul panourilor solare este de 6-7 ori mai mare decât costul producerii sale în termocentrale, dar investiţia se amortizează în timp. În plus, să nu uitam: panourile solare sunt ecologice. Şi cum resursele naturale sunt deja în pericol de epuizare… ar cam fi cazul să ne gândim la viitorul nostru. Celulele fotovoltaice sunt construite din semiconductori precum siliciul. Atunci când fasciculul de fotoni atinge elementul fotovoltaic, o parte din el este absorbită în stratul semiconductor, unde eliberează electroni din legăturile covalente. Mişcarea acestor electroni va fi dirijată prin intermediul unor câmpuri electrice interne. Dacă stratul semiconductor are contacte metalice pe suprafeţe, atunci curentul electric poate fi dirijat spre exteriorul elementului fotovoltaic. Aici se poate utiliza lecţia AeL MAG 14- Randamentulde funcţionare al aparatelor electrice, Momentul 6. Ce se întâmplă de fapt în Soare? Soarele, sursa noastră de lumină şi de energie,este reactorul termonuclear perfect şi sigur de pe cer! Energia solară, oferită cu generozitate, este de înaltă calitate putând fi transformată eficient în caldură, electricitate, energie chimică. Este nepoluant, etern (pentru următoarele câteva miliarde de ani) şi gratis pentru toată lumea. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele iniţiale. Ca

Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni
Pagina 33 urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni

Pagina33

urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Deoarece nucleele participante sunt încărcate electric, reacţia de fuziune nucleară poate avea loc numai atunci când cele două nuclee au energie cinetică suficientă pentru a învinge potenţialul electric (forţele de respingere electrică) şi prin urmare se apropie suficient pentru ca forţele nucleare (care au rază de acţiune limitată) să poată rearanja nucleonii. Această condiţie presupune temperaturi extrem de ridicate, dacă reacţia are loc într-o plasmă, sau presupune accelerarea nucleelor în acceleratoare de particule. Aici se poate utiliza lecţia AeL NUC 12- Reacţia de fuziune în Soare, pentru a ilustra reacţia de fuziune nucleară împreună cu procesele de nucleosinteză din stele. Cum am putea crea un reactor de fuziune termonucleară pe Pământ? Temperaturile uriaşe care trebuie atinse pentru a menţine reacţia de fuziune ar distruge orice material de pe Terra. Reproducerea reacţiei presupune plasarea plasmei într-o cuşcă toroidală generată de câmpuri magnetice puternice, pentru a preveni evadarea particulelor încărcate electric din plasmă. Un astfel de control magnetic se exercită în reactoarele numite TOKAMAK. O altă posibilitate de control ar fi confinarea inerţială a plasmei utilizând laseri. Aici se poate utiliza lecţia AeL NUC 12- Reacţia de fuziune în Soare, pentru a ilustra reacţia de fuziune nucleară controlată în Tokamak sau cu laseri. Energia nucleară Se obţine în reacţii de fisiune nucleară, în reactoare nucleare. Reactorul nuclear este o instalaţie în care este iniţiată o reacţie nucleară în lanţ, controlată şi susţinută la o rată staţionară. Reactoarele nucleare sunt utilizate în principal pentru generarea producţiei de căldură pentru generare de electricitate; producţie de căldură pentru încălzire domestică şi industrială. Ele utilizează uraniul rafinat şi îmbogăţit pentru a produce reacţii de fisiune nucleară. Aici se poate utiliza lecţia AeL NUC9- Reactorul nuclear pentru a ilustra funcţionarea unui reactor nuclear şi a unei centrale nuclearo-electrice. Într-o anumită măsură este adevărat că energia nucleară este curată şi nu poluează atmosfera, însă niciodată nu se menţionează faptul că aceste lucruri sunt valabile strict în timpul procesului de generare a electricităţii. În urma acestui procedeu rămân deşeuri radioactive care trebuie să fie depozitate sute de ani înainte de a deveni inofensive. Energia verde” este un termen care se referă la surse de energie regenerabilă şi nepoluantă. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte independenţa energetică.

Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază
Pagina 34 Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază

Pagina34

Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază în prezent de racordare la reţeaua naţională de electricitate. În viitor, printr-o legislaţie corespunzătoare aceste sisteme pot deveni rentabile şi pentru consumatorii conectaţi la reţeaua naţională prin eliminarea necesităţii folosirii unor acumulatori şi livrării energiei direct în reţeaua naţională.

Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –
Pagina 35 4. Călători şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe –

Pagina35

4. Călători şi călătorii prin corpul uman

Prezentarea temei:

şi călătorii prin corpul uman Prezentarea temei: Sisteme de organe – posibile trasee de expediţii

Sisteme de organe – posibile trasee de expediţii ştiinţifice.

Multe cărţi şi reviste de popularizare a cunoştinţelor referitoare la anatomia şi fiziologia omului au prezentat noţiunile ştiinţifice la diferite niveluri de complexitate şi adaptate diferitelor vârste sub forma unor călătorii. Filme documentare şi chiar artistice pe această temă adaugă accente dramatice în abordare şi contribuie astfel cu succes la accesibilizarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie şi la formarea unori imagini de ansamblu corecte, utile înţelegerii funcţionării sale. Corpul uman devine astfel accesibil din interior, iar identificarea cu conţinutul de studiat sporeşte interesul şi atenţia şi determină o implicare emoţională facilitând fixarea noţiunilor ştiinţifice şi integrarea acestora în sistemul de noţiuni al elevilor. Există numeroase posibilităţi de detaliere a temei, pornind de la ideea de călătorie. Pentru orice abordare aleasă, este util să se precizeze: cine este călătorul, care este poarta de intrare a sa în organismul uman, care este traseul abordat, care sunt acţiunile sale asupra corpului uman sau transformările pe care le suferă în urma reacţiei acestuia, care este poarta de ieşire. Cine poate călători prin corpul uman? În corpul uman intră în mod obişnuit:

- aer (care conţine gaze respiratorii şi toxice, agenţi patogeni şi alergeni, molecule odorante etc.);

Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);
Pagina 36 - hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului sau nu);

Pagina36

- hrană (preparată sau nepreparată, sănătoasă sau nesănătoasă, utilă organismului

sau nu); -informaţie – prin intermediul receptorilor din organele de simţ. În afară de situaţiile comune, corpul uman poate primi diverse substanţe pe cale injectabilă, poate fi străbătut de radiaţii, de cuţit, de glonte etc. Deci, principalele porţi de intrare sunt: respiratorie, digestivă, senzorială, transcutanată. Traseele urmate de oricare dintre călători sunt determinate de calea de intrare abordată şi vizează străbaterea unei porţiuni din corpul uman sau a corpului întreg pe cale respiratorie, digestivă, nervoasă, circulatorie, excretorie etc. Pe traseu se

analizează interacţiunile posibile: schimb de gaze, digestie, modificarea activităţii unor organe, răspuns imun etc. În funcţie de traseul abordat şi de interacţiuni se alege o cale de ieşire (dacă este cazul) şi se interpretează efectele (eventual sub forma interpretării unor analize medicale). O subtemă aparte poate să fie formarea corpului uman, de la concepţie la naştere; în cazul acesta, un spermatozoid pătrunde în căile genitale feminine, are loc concepţia, iar în continuare se descrie dezvoltarea embrionară şi naşterea. Alte sugestii de teme derivate din analiza matricei de conţinuturi, teme legate de studiul corpului uman:

Relaţia corp uman-resurse

- modul în care omul se raportează la resurse pornind de la nevoile sale, relaţia între nevoi şi utilizarea raţională a resurselor sau exploatarea acestora;

-corpul uman ca resursă: omul este şi el o verigă a lanţului trofic; forţa şi inteligenţa umană sunt resurse care, de asemenea sunt utilizate ecologic şi etic sau nu. Relaţia corp uman-supravieţuire

- factori limită ai vieţii, adaptare, evoluţie; modificări ale corpului uman în vederea supravieţuirii (cu ce procent poate scădea temperatura corporală înainte ca viaţa să fie pusă în pericol?). Relaţia corp uman-hazard - modul în care hazardul intervine în construcţia corpului uman: recombinări genetice şi mutaţii, selecţie naturală, extreme (dizabilităţi, genii). Relaţia corp uman-ştiinţă şi tehnologie

- potenţialul creator al omului şi evoluţia ştiinţei;

- descoperiri şi invenţii legate de optimizarea funcţionării corpului uman: aparatură

medicală (logică fuzzy, structura fractalică a regenerării ţesuturilor etc.), protezare (robotică, electrostimulare etc.).

Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de
Pagina 37 Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de

Pagina37

Lista rămâne deschisă şi poate fi adaptată, mărită sau îmbunătăţită în funcţie de specializarea iniţială, cunoştinţele şi imaginaţia profesorilor care predau aceste teme. Dimensiunea multiperspectivă a temei Chimie:

transformările chimice ale substanţelor care pătrund în corpul uman

compoziţia chimică a diferitelor tipuri de ţesuturi şi organe ale corpului uman.

Fizică:

proprietăţile fizice ale organelor corpului uman şi variaţia acestora în timp şi în funcţie de acţiunea factorilor de mediu (rezistenţă, elasticitate, conductibilitate etc.)

corelaţii între organe umane şi invenţii derivate: ochi – aparat foto, ureche – microfon, rinichi – filtre, inimă – pompă etc.

Istorie

abordarea corpului uman în diferite perioade ale umanităţii şi în diferite culture. Matematică:

noţiuni de statistică matematică aplicate noţiunilor prezentate (interpretarea unor date statistice în contextul temei date)

simetrii; numărul de aur (Fibonacci), proporţii de aur

noţiuni elementare de logică fuzzy (aplicabilă fenomenelor biologice, prin comparaţie cu logica bivalentă)

noţiuni elementare de teoria fractalilor

Resurse:

Atlase şi enciclopedii de anatomia şi fiziologia omului, orice filme documentare în acest sens. Filme artistice precum ,,Fantastic Voyage” (,,Călătorie fantastică”- în corelaţie cu cartea cu acelaşi titlu a lui Isaac Asimov), ,,Osmosis Jones”. Planşe cu alcătuirea corpului uman, în special cele reprezentând sistemul circulator, sistemul digestiv, sistemul nervos. Lecţiile AEL de biologie pentru clasa a şaptea şi pentru clasa a unsprezecea. ActivităŃi de predare-învăŃare recomandate Fiecare călătorie poate fi abordată sub formă de joc, concurs, cursă cu obstacole; la fiecare nivel de străbătut elevul are de rezolvat probleme şi/ sau situaţii-problemă pentru a trece mai departe. Brainstormingul, brainwritingul, dezbaterea – în legătură cu traseele ,,călătoriilor”. Jocul de rol: elevul poate aborda călătoria din punct de vedere al călătorului, se poate identifica cu corpul străbătut de călător sau poate să joace rolul unui reporter

Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se
Pagina 38 care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se

Pagina38

care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte; rolurile se pot distribui în grupele de lucru, iar rezultatele finale se comunică sub formă de referate, eseuri, elevii pot să scrie scenariile şi să interpreteze rolurile etc. Corpul uman poate fi comparat cu un teritoriu de străbătut, pornind de la o hartă sau având ca obiectiv realizarea hărţii. DirecŃii de Abordare Transdisciplinară

1. Comparaţia între corpul uman şi un oraş. Se realizează o paralelă între

diferitele sisteme şi funcţii normale şi patologice ale corpului uman (de exemplu:

circulaţia sanguină – circulaţia rutieră, centrii nervoşi – ministerele, media, sistemul excretor – staţiile de filtrare ale apelor) şi se caută rezolvări pentru diferite probleme sociale (de exemplu aspecte corelate cu criza economică) prin extrapolarea la modul în care organismul uman se poate autovindeca şi regenera (în anumite limite).

2. Călătoria prin sistemul respirator şi circulator. Se poate aborda circulaţia

gazelor respiratorii şi/sau a celor toxice prin sistemul respirator, prin sistemul circulator, şi efectele lor la nivel celular; efectele administrării unor anestezice pe cale respiratorie şi modalităţile de acţiune ale acestora. Tema poate fi abordată prin

studii de caz şi jocuri de rol; un personaj se află în situaţie critică şi trebuie salvat, iar o echipă de intervenţie urmează să îl salveze, pornind pe urmele substanţei inhalate.

3. Călătoria prin sistemul digestiv. Abordarea necesită cunoştinţe de biologie,

chimie şi fizică. Este urmărit drumul alimentelor prin sistemul digestiv de la ingerare

şi până la asimilarea nutrienţilor şi evacuarea deşeurilor. Se analizează digestia şi absorbţia diferitelor alimente şi efectele acestora asupra organismului, separate şi combinate. Tema vizează şi formarea unor convingeri legate de o alimentaţie sănătoasă. Se pune accent pe necesităţile metabolice ale organismului.

4. Călătoria informaţiei prin analizatori până la formarea senzaţiilor. Se descrie

acţiunea stimulilor de diferite tipuri asupra receptorilor, formarea potenţialului de

receptor, al celui de acţiune, drumul influxului nervos prin fibrele nervoase, sinapsele, ariile corticale implicate în recepţia, decodificare şi interpretarea informaţiilor. Tema necesită cunoştinţe de biologie (sistem nervos, analizatori) şi de psihologie (mecanisme de prelucrare primară a informaţiilor).

5. Călătoria individuală: dezvoltarea ontogenetică a organismului uman, de la

concepţie la naştere. Această parte a călătoriei vizează călătoria în interiorul corpului matern şi abordează probleme de biologie şi etică. Tema poate fi extinsă apoi la descrierea etapelor dezvoltării, etapelor vieţii din punct de vedere biologic, psihologic

şi social.

6. Călătorii transcutanate. Se pune accent pe rolurile pielii (în special pe cel

protector) şi pe efectele întreruperii barierei cutanate (zgârieturi, străpungeri

Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere
Pagina 39 accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere

Pagina39

accidentale sau intenţionate). Se poate descrie o intervenţie chirurgicală din punctul de vedere al instrumentelor chirurgicale care străbat diferite ţesuturi şi organe.

Model de abordare transdiciplinară

Subiectul: Călătoria prin sistemul digestiv.

Subiectul: Călătoria prin sistemul digestiv. Patru (echipe de) reporteri au de realizat un (foto)

Patru (echipe de) reporteri au de realizat un (foto) reportaj despre sistemul digestiv uman.

Fiecare dintre ei va culege informaţii de la faţa locului, călătorind împreună cu un aliment. Ei au de ales să călătorească împreună cu:

- un hamburger mâncat împreună cu o salată, de către un consumator fast- food;

împreună cu o salată, de către un consumator fast- food; - un măr sau un alt

- un măr sau un alt fruct la alegere, consumat de către un vegetarian;

Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,
Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale,

Pagina40

Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale, luată

- o ciocolată sau o îngheţată;

Pagina 40 - o ciocolată sau o îngheţată; - o tabletă de vitamine şi minerale, luată

- o tabletă de vitamine şi minerale, luată împreună cu un pahar cu apă.

şi minerale, luată împreună cu un pahar cu apă. Fiecare dintre cei patru aleg câte un

Fiecare dintre cei patru aleg câte un aliment cu care să călătorească, urmărind să obţină maximum de informaţii despre sistemul digestiv prin care trec. Ei au la dispoziţie informaţiile din manualul de biologie de clasa a XI-a şi lecţiile AEL pentru clasa a şaptea (în special ,,Aparatul digestiv”, ,,Glandele anexe”, ,,Fiziologia digestiei”) şi pentru clasa a unsprezecea (în special ,,Noţiunile: metabolism intermediar (etape), bazal, energetic, anabolism, catabolism”, ,,Nutrimentele: roluri, valoare energetică, raţie alimentară” şi ,,Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv, acţiunea enzimelor digestive, absorbţia intestinală, fiziologia intestinului gros”), precum şi o serie de filme documentare şi artistice pe tema digestiei.

Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să
Pagina 41 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să

Pagina41

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv.

M1

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Aparatul digestiv. M1 Ei vor trebui să transmită informaţii pe

Ei vor trebui să transmită informaţii pe tot parcursul călătoriei, să răspundă la întrebări pe care le vor găsi la nivelul fiecărui organ şi să întocmească un raport final la încheierea călătoriei. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv

M3

fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv M3 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M 1

Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din
Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din

Pagina42

Pagina 42 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din întrebările

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei

M10

Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei M10 Iată o parte din întrebările (sarcinile de lucru)

Iată o parte din întrebările (sarcinile de lucru) pe care le pot găsi la fiecare nivel, întrebări la care vor trebui să răspundă din punct de vedere al alimentului/alimentelor împreună cu care au ales să călătorească. În funcţie de alimentul ales vor putea sau nu să răspundă la toate întrebările.

Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul cavităţii bucale:

- Cum arată suprafaţa limbii?

- Care sunt papilele gustative stimulate în mod special de alimentele alese?

Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -
Pagina 43 - Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă. -

Pagina43

- Identifică orificiul unei glande salivare şi apreciază cantitatea de salivă produsă.

- Descrie acţiunea salivei asupra alimentelor.

- Identifică şi descrie dinţii implicaţi în prelucrarea alimentelor alese. Precizează gradul de curăţenie şi sănătate al dinţilor gazdei tale.

- Descrie mişcările limbii şi formarea bolului alimentar.

Posibile probleme: Existenţa unor dinţi cariaţi care suferă la contactul cu alimentele. Cavitatea bucală este primul segment al tubului digestiv şi este formată din două porţiuni: vestibulul bucal, dispus între obraji şi arcadele alveolo-dentare şi cavitatea bucală propriu-zisă. Cavitatea bucală comunică cu exteriorul prin orificiul bucal, iar posterior comunică larg cu bucofaringele, prin istmul buco-faringian. Cavitatea bucală prezintă superior bolta palatină, formată din palatul dur şi vălul palatin, care desparte cavitatea bucală de cavitatea nazală iar inferior, planşeul bucal pe care este ancorată limba. Cavitatea bucală este căptuşită cu mucoasa bucală. În alveolele dentare de pe oasele maxilare şi mandibulă sunt fixaţi dinţii, organe dure, cu rol de triturare a alimentelor. Dentiţia este de două feluri: dentiţia de lapte formată din douăzeci de dinţi şi dentiţia permanentă, formată din 32 de dinţi. Dentiţia la om este heterodontă, dinţii fiind de mai multe tipuri, după forma şi rolul pe care îl indeplinesc în triturarea alimentelor: incisivi, canini, premolari şi molari. Dentiţia de lapte nu cuprinde premolari. Mucoasa linguală prezintă pe faţa dorsală şi pe marginile limbii papilele linguale, dintre care papilele fungiforme, foliate şi circumvalate conţin muguri gustativi iar papilele filiforme, cele mai numeroase, au rol mecanic.

AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv -M6

fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv -M6 Glandele salivare sunt glande anexe ale cavităţii bucale

Glandele salivare sunt glande anexe ale cavităţii bucale care secretă saliva. Glandele salivare sunt de două feluri: glande salivare mici şi glande salivare mari. Glandele salivare mici sunt dispuse la nivelul mucoasei bucale, iar glandele salivare mari (parotida, submandibulara şi sublinguala) sunt organe perechi şi se găsesc în afara

Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale
Pagina 44 cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale

Pagina44

cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală, prin canale de excreţie.

AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 5

fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 5 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M 4

Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M 4 Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul

Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul faringelui şi esofagului:

Descrie faringele şi identifică orificiile prin care acesta comunică cu alte organe. Identifică accesul spre esofag şi descrie poziţia epiglotei. Parcurge traseul spre esofag şi identifică oprirea procesului respirator pentru a putea înghiţi. Descrie traseul bolului alimentar prin esofag şi mişcările peristaltice ale esofagului. Identifică sfincterul cardia şi treci prin el pentru a ajunge în stomac.

Faringele este format din trei porţiuni: nazofaringele (superior) cale exclusiv respiratorie, bucofaringele şi laringofaringele, porţiuni la nivelul cărora se încrucişează calea digestivă cu calea respiratorie. La limita dintre calea digestivă şi

Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie
Pagina 45 cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie

Pagina45

cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota acoperă calea respiratorie în momentul deglutiţiei. Tunica musculară a faringelui este formată din cei trei muşchi constrictori (superior, mijlociu şi inferior), muşchi striaţi, care prin contracţie micşorează lumenul şi muşchii longitudinali, care ridică faringele în deglutiţie. Esofagul este un conduct musculos care continuă faringele şi se deschide în stomac, la nivelul orificiului cardia. Are o lungime de 25-30 cm. AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei – M6

Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei – M6 Stomacul, porţiunea cea mai dilatată a tubului

Stomacul, porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv se întinde de la esofag, cu care comunică prin orificiul cardia, până la duoden cu care comunică prin orificiul piloric, prevăzut cu sfincterul piloric. Stomacul prezintă o faţă anterioară, o faţă posterioară şi două margini - marginea dreaptă, numită mica curbură şi marginea stângă, marea curbură. Stomacul are două porţiuni: porţiunea verticală formată din: regiunea cardială, în vecinătatea orificiului cardia, fornix-ul şi corpul stomacului şi porţiunea orizontală formată din:

antrul piloric şi canalul piloric, care se continuă cu duodenul. Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul stomacului:

Asigură-te de închiderea sfincterului cardia pentru a evita refluxul gastro-esofagian. Descrie mucoasa gastrică şi identifică secreţiile gastrice. Compară sucul gastric cu saliva. Cât timp petreci în stomac? Ce transformări suferă în stomac alimentul ales? Cum este afectat de mediul acid şi de enzimele din sucul gastric? Cum arată chimul gastric şi ce proprietăţi are? Descrie mişcările stomacului. Împreună cu o porţiune de chim gastric îndreaptă-te spre pilor şi străbate-l pentru a ajunge în duoden. Posibile probleme: existenţa unor ulceraţi, hrană insuficient digerată de la masa anterioară.

Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este
Pagina 46 AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este

Pagina46

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5

Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei - M5 Intestinul subţire este cel mai lung segment

Intestinul subţire este cel mai lung segment al tubului digestiv. Se întinde de la orificiul piloric până la valva ileo-cecală, unde se continuă cu intestinul gros. Prezintă două porţiuni: duodenul şi intestinul liber (format din jejun şi ileon). Duodenul constituie prima parte a intestinului subţire. Are o lungime de aproximativ 25 cm şi se curbează în jurul capului pancreasului. Intestinul liber este format din jejun şi ileon. Din cauza lungimii sale (5-6m), intestinul subţire formează anse intestinale, cu dispoziţie orizontală în jejun şi verticală în ileon. Intestinul subţire este adaptat perfect funcţiei sale principale, aceea de absorbţie a nutrimentelor. Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul duodenului:

Identifică orificiul de vărsare pentru canalul coledoc şi pancreatic principal şi verifică tonusul sfincterului Oddi. Ia o probă de bilă şi una de suc pancreatic şi descrie compoziţia chimică a acestora, comparativ cu saliva şi sucul gastric. Identifică secreţiile celulelor duodenului şi efectele acestora.

Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul jejunului şi ileonului:

Parcurge ansele intestinale; ce lungime au? Ce înălţime at trebui să aibă gazda ta dacă tubul digestiv ar fi drept? Poţi răspunde acum? Care sunt mişcările care te ajută să înaintezi? Descrie-le! Ce se petrece cu conţinutul intestinal? Care este diferenţa dintre chimul gastic şi chilul intestinal? Ce transformări fizico-chimice au loc la acest nivel? Descrie vilozităţile intestinale şi identifică modalităţile de absorbţie pentru nutrimentele rezultate din alimentul ales. Treci prin orificiul ileo-cecal şi descrie valvula ileo-cecală.

Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv
Pagina 47 AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv

Pagina47

AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 18

fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 18 Intestinul gros este porţiunea terminală a tubului

Intestinul gros este porţiunea terminală a tubului digestiv. Are o lungime de 1,7 m şi un diametru de 6,5 cm. Se întinde de la valva ileo-cecală până la orificiul anal. Intestinul gros are trei segmente: cecul, colonul şi rectul. Cecul, porţiunea iniţială a intestinului gros, este situat inferior de valva ileo-cecală, are formă de fund de sac şi prezintă pe peretele postero-medial un diverticul numit apendice vermiform. Inflamaţia apendicelui se numeşte apendicită. Colonul se găseşte în continuarea cecului şi se întinde până la rect. Este dispus sub forma unui cadru, numit cadrul colic şi prezintă patru porţiuni: colonul ascendent, transvers, descendent şi colonul sigmoid. Rectul este ultima porţiune a intestinului gros. El continuă colonul sigmoid în dreptul vertebrei sacrale 3 şi se termină cu orificiul anal. Prezintă două porţiuni: ampula rectală - porţiunea iniţială, mai dilatată şi canalul anal care străbate perineul şi se termină cu anusul. În partea inferioară a canalului anal se găsesc două sfinctere musculare:) sfincterul anal intern (involuntar) este format din fibre musculare netede şi inervat de fibre vegetative simpatice (care determină contracţia sa) şi fibre parasimpatice (care determină relaxarea sa) şi sfincterul anal extern (voluntar) este format din fibre musculare striate, inervate de fibre somatomotorii. Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul cecului şi apendicelui:

Treci de cecum, evită apendicele şi îndreaptă-te spre colonul ascendent. Posibile probleme: apendice inflamat, intrare în apendice. La nivelul colonului:

Descrie traseul pe care îl parcurgi străbătând segmentele colonului Descrie relieful intern al colonului. Identifică tipurile de bacterii simbionte existente la acest nivel. Identifică procesele de absorbţie şi secreţie de la acest nivel. Descrie diferenţa dintre chilul intestinal şi materiile fecale. Identifică mişcările care propulsează fecalele în rect.

Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în
Pagina 48 Posibile constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în

Pagina48

Posibile

constipaţie. AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv – M 27

probleme:

colită,

resturi

sedimentate

la

nivelul

plicilor

semicirculare,

resturi sedimentate la nivelul plicilor semicirculare, Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul rectului:

Întrebări (sarcini de lucru) La nivelul rectului:

Pregăteşte-te pentru părăsirea tubului digestiv. Ce anume din alimentul ales a rămas nedigerat, neabsorbit şi este eliminat? Identifică sfincterele anale. Descrie mecanismele defecţiei. Separă-te de resturile alimentare şi ieşi din rol. Pregăteşte-ţi reportajul de călătorie.

ieşi din rol. Pregăteşte-ţi reportajul de călătorie. Modificările pe care le suferă alimentele la diferitele

Modificările pe care le suferă alimentele la diferitele nivele ale tubului digestiv sunt următoarele: în cavitatea bucală alimentele sunt mărunţite şi amestecate cu saliva

Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,
Pagina 49 prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară,

Pagina49

prin procesul de masticaţie. Singura enzimă digestivă conţinută în salivă este amilaza salivară, care acţionează asupra amidonului preparat termic. Bolul alimentar rezultat în urma masticaţiei este transportat apoi prin faringe şi esofag în stomac, prin procesul de deglutiţie. În stomac, se produce digestia gastrică cu două etape: etapa mecanică, sub acţiunea musculaturii din peretele gastric şi etapa chimică, sub acţiunea sucului gastric, care conţine enzime digestive. În urma digestiei gastrice rezultă chimul gastric, care este evacuat intermitent în duoden, prima porţiune a intestinul subţire. În intestinul subţire se desfăşoară digestia intestinală: la nivelul duodenului au loc modificări chimice sub acţiunea enzimelor conţinute în sucul pancreatic (pentru glucide, proteine şi lipide) şi fizice, de emulsionare, pentru lipide, sub acţiunea bilei. Compuşii nedigeraţi în duoden sunt propulsaţi la nivelul jejunului, unde continuă digestia chimică sub acţiunea enzimelor intestinale. Produşii rezultaţi din digestia intestinală vor fi absorbiţi în sânge sau limfă. În intestinul gros se formează materiile fecale care vor fi eliminate prin defecaţie.

Întrebările folosite în exporare sunt pregătite pentru o călătorie completă prin sistemul digestiv. Posibile trasee ocolitoare sau alternative:

Pătrunderea prin canalul unei glande salivare, până in interiorul structurii ei; descrierea structurii acestia şi a mecanismelor secreţiei. Dacă alimentul a fost alterat, eliminare prin vomă. Pătrunderea prn canalele biliare la nivelul ficatului, trecerea în circulaţia portală; descrierea circulaţiei portale, a structurii ficatului. La nivelul ficatului, descrierea transformărilor metabolice ale nutrimentelor. Pătrunderea în pancreas, descrierea pancreasului exocrin şi endocrin, a mecanismelor secreţiei. Absorbţia împreună cu apa sau vitaminele la nivelul stomacului sau intestimului, trecerea în circulaţia sanguină. Absorbţia împreună cu lipidele, trecerea în circulaţia limfatică. Blocarea la nivelul apendicelui, inflamarea acestuia, operaţie de apendicectomie.

Explorarea ficatului:

Întrebări (sarcini de lucru) Cu ajutorul manualului de anatomia şi fiziologia omului şi a bibliografiei, realizează o călătorie în interiorul ficatului, intrând prin vena portă, o dată cu nutrimentele absorbite din intestinul subţire (rezultat al digestiei alimentelor). Ia un interviu unei celule hepatice.

Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digetiv, cântărind ~1,5 kg. Este situat inferior de muşchiul diafragm, unde ocupă un spaţiu numit loja hepatică. Ficatul prezintă o faţă superioară (diafragmatică), o faţă inferioară (viscerală), o margine anterioară care ajunge la rebordul costal şi o margine posterioară. Faţa diafragmatică este împărţită de ligamentul falciform în doi lobi, drept şi stâng.

Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,
Pagina 50 Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers,

Pagina50

Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept şi stâng şi unul transvers, dispuse sub forma literei H. Acestea împart faţa inferioară în patru lobi:

lobul drept, lobul stâng, lobul pătrat (anterior) şi lobul caudat (posterior). La nivelul şanţului transvers se găseşte hilul hepatic, locul de intrare şi ieşire a elementelor pediculului hepatic: artera hepatică, vena portă, canalul hepatic comun, limfatice şi nervi . În jumătatea anterioară a şanţului drept este situată vezica biliară, iar în jumătatea posterioară trece vena cavă inferioară. Ficatul este învelit la exterior într-o capsulă fibroasă care trimite în interiorul ţesutului hepatic septuri care delimitează lobulii hepatici, unităţile structurale şi funcţionale ale ficatului. La nivelul ficatului se găsesc în jur de 1 milion de lobuli hepatici. Lobulul hepatic este o structură hexagonală cu o înălţime de 2 mm şi un diametru de 0,7 mm. Celulele hepatice (hepatocitele) formează în interiorul lobulului cordoane radiare dispuse în jurul unei vene centrolobulare, situată în lungul axului longitudinal al acestuia. Între lobuli se formează spaţiile portale în care se găsesc trei elemente o ramură a venei porte (care aduce sânge funcţional încărcat cu nutrimente), o ramură a arterei hepatice (care aduce sânge oxigenat) şi un canal biliar interlobular. La nivelul hepatocitelor ajunge sânge amestecat, care conţine atât oxigen (adus de artera hepatică), cât şi substanţe nutritive, absorbite la nivelul intestinului subţire, care ajung la ficat prin vena portă. Astfel, vascularizaţia ficatului este dublă, nutritivă şi funcţională. Căile biliare formează un sistem de canale prin care bila, secretată la nivelul ficatului, ajunge în duoden. Căile biliare sunt: căi intrahepatice şi extrahepatice.

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Glandele anexe - M3

AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Glandele anexe - M3 Explorarea pancreasului: Pancreasul este o glandă

Explorarea pancreasului:

Pancreasul este o glandă anexă a tubului digestiv. Are o formă alungită şi este format din cap, corp şi coadă. Este o glandă mixtă, cu dublă funcţie, exocrină şi endocrină. Partea exocrină a pancreasului este formată din acinii pancreatici care secretă sucul pancreatic.

Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi
Pagina 51 Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi

Pagina51

Întrebări (sarcini de lucru) Identifică la nivelul pancreasului structurile endocrine şi exocrine şi descrie-le!

AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 15

fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 15 Referinţe bibliografice pentru această secţiune: Marcu

Referinţe bibliografice pentru această secţiune:

Marcu Lapadat, Mihaela; Ristoiu, Violeta: Elemente de anatomie şi fiziologie, Editura Universităţii din Bucureşti. 2006 Marcu Lapadat, Mihaela: Anatomia omului, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008 Resurse www:

http://www.corpscite.be/xml/sites-SITE-2064-IDC-2065-.html

http://www.visiblebody.com/start

http://www.apropo.ro/wow/calatorie-prin-corpul-uman-la-microscop-poze-4848518

http://www.codrosu.ro/120-de-curiozitati-ale-corpului-uman-curiozitati-ale-

oamenilor-curiozitati-interesante-despre-om/

http://biosoft.ro/2010/03/50-de-mistere-ale-corpului-uman/

http://think.hotnews.ro/corpul-uman-vazut-ca-o-harta-de-metrou.html

http://infosthetics.com/archives/assets_c/2010/03/human_subway_map_full_size-

943.html

http://filmedocumentare.com/povestea-vieii-corpul-uman-partea-1-din-7/

http://www.youtube.com/watch?v=3o8vsU0Dw-4

http://www.youtube.com/watch?v=DC7rcwFxoHQ&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=Q-n_Q0qKXzg

http://www.youtube.com/watch?v=Uzl6M1YlU3w&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=q3986Yfl5cU&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=Gn-ibhGE7PI&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=X2GHeB5J1fg&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=pmBBT4veCRc&feature=related

JURNAL AUTOREFLEXIV (pentru călător) Ce am învăţat nou despre alimentaţie, nutriţie, digestie, străbătând sistemul digestiv din interior? Care dintre informaţii (şi din ce surse) mi-au fost mai utile în înţelegerea efectelor asupra organismului a modului meu actual de hrănire?

Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii
Pagina 52 Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii

Pagina52

Ce pot să aplic din ceea ce am învăţat în stabilirea unei alimentaţii sănătoase? Ce aş vrea să ştiu mai mult despre sănătatea mea şi modul în care pot acţiona spre păstrarea ei?

Mai jos sunt trecute informaţii despre valoarea nutritivă a alimentelor. Acestea sunt utile călătoriei pentru a identifica transformările alimentelor în sistemul digestiv (şi a stabili detaliile traseului pentru alimentul ales), dar pot constitui foarte bine şi o subtemă separată. De aceea, corespunzător fiecărei secţiuni de conţinut sunt prevăzute întrebări şi sarcini de lucru pentru aprofundarea noţiunilor de biochimie. Valoarea nutritivă a alimentelor

Între om şi aliment se stabilesc relaţii strânse pe tot parcursul existenţei şi chiar înainte de naştere prin intermediul laptelui matern. Cea mai veche şi mai stringentă relaţie este determinată de faptul că alimentele furnizează organismului susbtanţele nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale, pentru sintetizarea substanţelor proprii precum şi pentru formarea substanţelor care favorizează desfăşurarea normală a proceselor metabolice. Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substanţe organice şi anorganice necesare organismului uman, dar şi substanţe indiferente şi chiar substanţe antinutriţionale. După rolul pe care îl au în metabolism, substanţele utile din alimente, necesare organismului omenesc (trofinele), se împart în mai multe grupe:

• substanţe cu rol energetic, care prin oxidare în organism furnizează energie calorică necesară proceselor vitale şi cheltuielilor energetice datorate activităţii profesionale. Astfel de substanţe sunt, în principal, lipidele şi glucidele;

• substanţe cu rol plastic, regeneratoare de celule şi ţesuturi, cum sunt protidele;

• substanţe cu rol catalitic, cum sunt vitaminele şi elementele minerale;

• substanţe cu rol senzorial, care impresionează simţurile. Primele preocupări privind valoarea nutritivă a produselor alimentare datează din 1890 sub forma publicaţiei „Compoziţia chimică a materialelor alimentare americane” de W. O. Atwater din cadrul Departamentului Agriculturii al SUA. (Composition of food (by Consumer and Foods Economics Institute), USDA, 1976-1981

)

După natura lor în organism, substanţele nutritive se împart în lipide, proteine, glucide, minerale şi vitamine. Pentru asigurarea unei stări de nutriţie normale, este necesar ca alimentele consumate să aducă toate substanţele nutritive în cantităţi optime şi mai ales, pe cele esenţiale. Nevoile nutritive variază mult de la o persoană la alta, depinzând de vârstă, sex, corpolenţă, tipul activităţii desfăşurate (fizică, intelectuală), condiţiile mediului ambient (frig, cald, prezenţa unor noxe, etc). Viaţa, cu toate formele ei de manifestare, presupune un consum permanent de energie. Aceasta este indispensabilă desfăşurării diferitelor funcţii ale organismului:

sinteza de substanţe pentru creştere, contracţiile musculaturii, asigurarea temperaturii corpului constante, etc.

Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de
Pagina 53 Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de

Pagina53

Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele şi proteinele. Prin ardere, un gram de glucide sau proteine generează 4,1 calorii iar un gram de lipide 9,3 calorii. O situaţie deosebită este reprezentată de energia furnizată de alcoolul etilic (7 calorii/gram).

Necesităţile energetice estimative în funcţie de vârstă

Vârsta

Necesar

(Kcal/kg

(ani)

corp/zi)

2-4

100-160

 

4-10

75

- 120

10-12

45

- 80

12-18

35

- 70

18-50

25

- 60

50-65

22

- 50

peste 65

15

- 25

Cheltuielile energetice corespunzătoare diverselor tipuri de activităţi fizice

 

Natura activităţii depuse

Cheltuiala

energetică

(Kcal/min)

-activitate sedentară (muncă intelectuală) -activitate musculară uşoară (croitor, tipograf, bucătar) -activitate musculară medie -activitate musculară intensă -activitate musculară foarte intensă -înot lent -înot rapid

<2,5

2,5-4,3

5,0-7,4

7,5-9,9

>10

11,1

14,2

Lipidele

Lipidele (grăsimile) sunt reprezentate în marea majoritate prin aşa-zisele grăsimi neutre sau trigliceride (esteri ai glicerinei cu acizii graşi) şi se găsesc în ţesuturile animale şi vegetale ca principala formă de depozitare materială a energiei. Într-o proporţie mult mai mică, în grăsimile alimentare se găsesc lipide complexe care conţin fosfor, compuşi cu azot, zaharuri. Ţesutul adipos este constituit preponderent din lipide. La nivelul său, grăsimea este depozitată, ca substanţă de rezervă, fie sub piele, fie în jurul diferitor organe, pentru a fi oxidată atunci când nevoile energetice ale organismului cresc sau când el nu primeşte suficiente calorii prin alimentaţie. Rezervele adipoase pot creşte prin consumul exagerat de grăsimi alimentare, ceea ce duce la apariţia unei boli metabolice – obezitatea. Pe cale experimentală s-a dovedit că, deşi în organism lipidele se sintetizează din glucide şi proteine, alimentaţia lipsită de grăsimi influenţează negativ asupra animalelor de laborator, scade longevitatea lor, rezistenţa la acţiunea factorilor

Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste
Pagina 54 nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste

Pagina54

nefavorabili exteriori, pot apărea exeme ale pielii, hemoragii în organele interne. Dar aceste stări trec destul de repede, dacă în raţia alimentară se adaugă lipide.

Sursele de lipide: 60–65% din necesitatea de grăsimi se acoperă din contul grăsimilor propriu-zise – unt, margarină, slănină; 35–40% din contul grăsimilor care intră în componenţa produselor alimentare. Aşadar, conţinutul de grăsimi în carne constituie de la 3 până la 30%. Cantitatea de grăsimi în cereale e foarte mică; în majoritatea cazurilor, nu depăşeşte 2% (în ovăz– până la 6%), iar în legume şi fructe ele practic lipsesc.

Raţia de lipide

1. Raţia de lipide nu trebuie să depăşească 30–33% din numărul total de calorii în 24

ore. S-a constatat că la fiecare 1000 kcal revin 35g de grăsimi.

2. 1/3 din raţia de lipide trebuie să fie acoperită de uleiurile vegetale, bogate în acizi

graşi esenţiali.

3. Cantitatea de lipide scade până la 20% energia consumată la persoanele în vârstă,

femei în perioada maternităţii, sedentari, obezi, la cei cu insuficienţă hepato- pancreatică şi cu afecţiuni ale căilor biliare etc.

4. Prânzuri mai grase (35% din caloriile dietei) li se recomandă:

- copiilor şi adolescenţilor;

- adulţilor care cheltuiesc multă energie.

Care va fi raţia de lipide exprimată în grame? 0,7 – 1 g/kg corp/zi la adulţii sedentari; 1,0–1,5 g/kg corp/zi la adulţi; 2 g/kg corp/zi la copii şi adolescenţi. Alimente cu conţinut mare de lipide

Denumirea alimentului

Cantitatea

de

lipide

la

100

g

aliment consumabil

 

-ulei, untură, unt topit, seu topit -unt, margarină -slănină -smântână -brânzeturi grase -carne de porc, oaie, raţă -peşte gras -mezeluri -ciocolată, halva, prăjituri cu creme

100

65-82

70-75

20-35

20-30

10-30

15-20

20-40

20-35

Întrebări (sarcini de lucru) Plecând de la următoarele informaţii, documentaţi-vă şi realizaţi prezentări PowerPoint sau postere!

1. Acizii graşi sunt componenţi de bază ai grăsimilor. Uleiurile vegetale conţin acizi

graşi polinesaturaţi în timp ce grăsimile animale conţin în cantităţi mici sau foarte

Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi
Pagina 55 mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi

Pagina55

mici aceste tipuri de acizi graşi. Prezentaţi caracteristicile structurale ale acizilor graşi, realizaţi o clasificare a acestora, enumeraţi sursele de acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi şi identificaţi sursele cele mai bogate în acizi graşi polinesaturaţi! 2. Dintre grăsimile vegetale, în ţara noastră sunt folosite aproape în exclusivitate uleiurile din seminţele de floarea-soarelui, soia, uleiurile din germeni de cereale, grăsimi hidrogenate şi margarine ce provin din uleiuri vegetale. Dintre grăsimile animale se foloseşte cu precădere untul. Realizaţi un studiu în care să prezentaţi avantajele şi dezavantajele utilizării grăsimilor vegetale şi a celor animale. 3. Unt vs. margarină.

Studiu de caz - Colesterolul Colesterolul este un alcool monohidroxilic ciclic nesaturat care se prezintă sub forma unor cristale albe, insolubile în apă şi solubile în solvenţi organici (eter, benzen, cloroform). Acesta în combinaţie cu acizii graşi formează colesterolul esterificat, formă sub care este încadrat în categoria lipidelor. În practică se foloseşte ca emulgator în preparatele cosmetice şi farmaceutice şi pentru obţinerea unor vitamine cu structură înrudită.

CH 3 CH 3 CH 3 HO CH 3 CH 3
CH 3
CH 3
CH 3
HO
CH 3
CH 3

Structura colesterolului Colesterolul din organism provine din surse alimentare (untură, slănină, gălbenuş de ou, carne de porc grasă) dar este sintetizat şi în organismul uman de către anumite ţesuturi (ficat, intestin, glande suprarenale). Atunci când raţia zilnică nu asigură cantităţi suficiente de colesterol, organismul intensifică biosinteza acestuia. Pe de altă parte, dacă aportul nutritiv furnizează prea mult colesterol sau dacă sinteza sa este exagerată, pentru a se preveni acumularea sa, el este combinat cu acizii graşi, ceea ce îl face mai uşor de suportat de ţesuturi. În cantităţi mari se găseşte în pietrele de la ficat, de unde poate fi extras. Rolurile colesterolului sunt multiple: ia parte la sinteza hormonilor glandelor suprarenale, glandelor genitale, a vitaminei D3 şi a sărurilor biliare. Vitamina D3 este una dintre substanţele biologice cu importanţă vitală pentru organism, a cărei sinteză se realizează la nivelul pielii direct din colesterol, sub acţiunea razelor UV. Un alt rol al colesterolului este participarea sa la alcătuirea lipoproteinelor (forme de transport al grăsimilor sangvine).

Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre
Pagina 56 Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre

Pagina56

Prin implicaţiile pe care le are asupra echilibrului biologic, se poate afirma despre colesterol că este un factor important ce influenţează starea de sănătate. Factorii care măresc valoarea colesterolului sangvin sunt multipli. Dintre aceştia enumerăm: abuzurile alimentare, consumul excesiv de alcool, tabagismul, stressul, factorii genetici. Colesterolul se prezintă sub două fracţiuni:

HDL-colesterol (high density lipoprotein) sau “colesterol bun” care reprezintă până la 45% din colesterolul total împiedică depozitarea excesivă a colesterolului în vasele sangvine; LDL-colesterol (low density lipoprotein) sau “colesterol rău” reprezintă 55% din colesterolul total; cu cât această fracţiune creşte, cu atât creşte riscul pentru producerea aterosclerozei. Valorile optime ale colesterolului la subiecţi sănătoşi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Vârsta (ani)

Colesterol

(mg/100

ml)

<19

120-170

20-29

130-180

30-39

130-190

40-49

130-220

50-59

140-235

>60

140-250

Există mari variaţii ale nivelului colesterolului sangvin în raport cu regiunea de pe glob, cu alimentaţia, cu vârsta, sexul. În general, valorile colesterolului sunt mai mici la femei decât la bărbaţi şi cresc până la 60 de ani, după care scad. Valori crescute ale colesterolului apar după alimentaţie bogată în colesterol (unt, smântână, creier, ouă), în bolile genetice (colesterolul apare de 4-5 ori mai mare), în bolile renale, stress psihic, diabet, după tratamente cu bromuri, iod, salicilaţi, vitaminele A, D. Valori scăzute apar în cazurile de post prelungit, inaniţie, eforturi fizice mari, în bolile de ficat, în bolile de sânge, pneumonie, tuberculoză. Reacţii de identificare a colesterolului în laborator Pentru identificarea colesterolului se folosesc reacţii de culoare care poartă numele celor care le-au inventat. Reacţia Salkowski se bazează pe proprietatea colesterolului de a da cu clorura ferică în mediu de acid sulfuric, o coloraţie roşie. Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 1 ml soluţie cloroformică de colesterol 0,1% se adaugă 2 ml soluţie de clorură ferică 0,084% în acid acetic şi 1 ml acid sulfuric concentrat. Amestecul se agită. Se va observa că după agitare se separă două straturi: unul colorat în roşu (cel superior, cloroformic) şi unul colorat în galben murdar (cel inferior, acid). Reacţia Liebermann-Buchard se bazează pe proprietatea colesterolului de a forma cu anhidrida acetică şi acidul sulfuric concentrat, compuşi intens coloraţi în verde.

Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol
Pagina 57 Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol

Pagina57

Mod de lucru: într-o eprubetă ce conţine 2 ml soluţie cloroformică de colesterol 0,2% se adaugă 1 ml anhidridă acetică. Se adaugă apoi 4-5 picături de acid sulfuric concentrat şi se agită. Apar modificări de culoare roşu-violet-albastru şi în final verde intens şi stabil. Întrebări (sarcini de lucru) Plecând de la următoarele informaţii, documentaţi-vă şi realizaţi prezentări PowerPoint sau postere! 1. Steroizii anabolizanţi sunt compuşi lipidici folosiţi de atleţi pentru creşterea performanţei. Prezentaţi câteva situaţii în care utilizarea acestora a avut efecte nedorite: decese, pierderea distincţiilor, etc. 2. Fitosterolii sunt steroizi care apar în mod natural în plante. Daţi exemple de specii care conţin fitosteroli şi evidenţiaţi rolul lor la nivelul organismului uman.

Glucidele Glucidele sunt substanţe foarte răspândite în natură, mai ales în regnul vegetal. Deoarece hidrogenul şi oxigenul din molecula lor se găsesc în aceeaşi proporţie ca în molecula apei (2:1), au mai fost numite şi hidraţi de carbon. Glucidele constituie cea mai mare parte din alimente şi sunt sursa principală de material energetic pentru organism. Utilizarea glucidelor pentru necesităţile energetice este justificată, pe de o parte, de abundenţa lor în natură şi de uşurinţa de a acoperi raţia glucidică; pe de altă parte, de faptul că glucidele se absorb şi se oxidează uşor în organism. Aceste calităţi fac ca ele să fie unica sursă capabilă să furnizeze o energie importantă într-un timp scurt (1g de glucide, prin oxidare în organism, generează aproximativ 4,0 kcal). Pe baza reprezentării de mai jos, realizaţi o prezentare a caracteristicilor fizico- chimice ale zaharidelor!

a caracteristicilor fizico- chimice ale zaharidelor! Rolul glucidelor Sunt furnizoare de energie rapidă. Sub

Rolul glucidelor Sunt furnizoare de energie rapidă. Sub forma de glicogen, sunt stocate în ficat şi muşchi, ca energie de rezervă. Sunt folosite la sinteza lipidelor. Îndeplinesc funcţia de substanţe biologic active – heparina, acidul hialuronic,

Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
Pagina 58 heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,

Pagina58

heteropolizaharidele etc. Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor, mucopolizaharidelor Participă la solubilizarea, transportul şi metabolizarea hormonilor.

Proteine Proteinele sunt substanţe nutritive cu o structură complexă şi cu roluri foarte importante în organism. Ele se prezintă ca macromolecule formate din lanţuri de aminoacizi legaţi între ei prin legături peptidice. Vreţi să vă reamintiţi? Parcurgeţi lecţiile AeL: Aminoacizi şi Proteine. Proteinele au rol plastic şi reprezintă 16-19% din greutatea unui adult. Nevoia de proteine este deosebit de acută pentru organismele tinere. Apărarea faţă de bolile infecţioase este puternic influenţată de calitatea şi cantitatea proteinelor din hrană. Numeroase observaţii şi experienţe au arătat faptul că un aport mai ridicat de proteine măreşte rezistenţa organismului faţă de noxe chimice cu care omul vine în contact.

Alimente furnizoare de proteine

Denumirea alimentului

Cantitatea

de

proteine

în

100

g

aliment consumabil

 

Carne

(vită,

porc,

15-22

pasăre, peşte) Salam, şuncă Brânzeturi Lapte de vacă Ouă de găină Pâine Paste făinoase Fasole, mazăre Soia Nuci

10-20

15-30

3,5

14

7-8

9-12

20-35

30-33

17

Întrebări (sarcini de lucru) Plecând de la afirmaţia: “Hemoglobina este o proteină ce conţine fier şi intră în componenţa globulelor roşii”, realizaţi postere şi prezentări PowerPoint în care:

-descrieţi structura hemoglobinei, rolul acesteia. - realizaţi comparaţii din punct de vedere structural hemoglobină-oxihemoglobină, hemoglobină-carboxihemoglobină. - descrieţi afecţiuni legate de un conţinut neadecvat al hemoglobinei în organism.

Mineralele Multă vreme s-a crezut că materia vie este alcătuită din douăsprezece elemente:

azot, calciu, carbon, clor, hidrogen, magneziu, oxigen, fosfor, potasiu, siliciu, sodiu şi sulf. Ulterior, s-a descoperit că mai sunt şi alte elemente care deşi se găsesc în

Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,
Pagina 59 cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu,

Pagina59

cantităţi mici au totuşi un rol deosebit. Acestea sunt: bor, brom, molibden, magneziu, nichel, titan, zinc, litiu, cobalt, cupru, aluminiu, etc. Deşi aceste substanţe reprezintă aproximativ 6% din greutatea corporală, totuşi ele joacă un rol deosebit de important în nutriţie. Din cele peste 100 elemente minerale cunoscute, numai 20-21 sunt necesare pentru asigurarea structurilor tisulare şi pentru desfăşurarea normală a proceselor metabolice. Acestea se numesc bioelemente. În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile elementelor ce apar în organismul uman, calculate pentru un individ de 70 kilograme:

Element

Masa (g)

Element

Masa (g)

Element

Masa (g)

O

45500

Si

1,4

Mn

0,02

C

12600

Rb

1,1

V

0,02

H

7000

F

0,8

Se

0,02

N

2100

Zr

0,3

Ba

0,02

Ca

1050

Br

0,2

As

0,01

P

700

Sr

0,14

B

0,01

S

175

Cu

0,11

Ni

0,01

K

140

Al

0,10

Cr

0,005

Cl

105

Pb

0,08

Co

0,003

Na

105

Sb

0,07

Mo

<0,005

Mg

35

Cd

0,03

Li

0,002

Fe

4,2

Sn

0,03

   

Zn

2,3

I

0,03

   

Întrebări (sarcini de lucru) Documentaţi-vă şi prezentaţi rolul sodiului, potasiului, calciului, magneziului, fosforului, fierului, cuprului, cobaltului, iodului, clorului, zincului, manganului, cromului, cromului, molibdenului. Descrieţi manifestările generate de excesul sau carenţa în organism a acestor elemente.

Realizaţi prezentări şi postere cu următoarele tematici: