„În general, lucrurile merg, pur și simplu, înainte, târându-ne cu ele într-un flux de

multe ori haotic. Dacă avem timp să ne oprim o clipă, putem chiar descoperi că am pierdut pe
drum, deliberat au ba, chiar o lume. Sau mai multe lumi mai mici, în care ne-am bălăcit câte o
perioadă și pe care le-am crezut fundamentale. Despre care am crezut, cât am trăit în ele, că
sunt singurele posibile.
Gesturile pe care le făceam, automat de cele mai multe ori, în lumile respective ne-au
dispărut aproape fără urmă. Unele au fost înlocuite total cu altele aparținând unei lumi, care,
pe vremea când le făceam, părea cu totul SF. Altele doar s-au combinat cu cele noi, într-o
intersectare bizară, uneori comică.
Dimineața, de pildă, pe vremuri, suna, strident și fără nuanțe, ceasul deșteptător. Care
nu era nici frumos, nici urât, ci, pur și simplu, cam la fel peste tot, rotund și cu cifrele destul
de clar scrise pe cadranul lui. Sunetul lui nu se putea da mai tare sau mai încet, nu avea nici o
melodie și nici nu putea fi amânat sau repetat. Suna cât suna, și asta era. Ori îl opreai și te
culcai la loc, ori te sculai și-ți vedeai de treabă. Lucrurile erau mai radicale pe vremea aia:
ori/ori. De obicei, suna mereu la aceeași oră: la șase dimineața, ca să ajungi la școală, sau la
serviciu la opt. (...)
Aproape nimic nu se arunca. Eu, din fericire, îl aveam pe bunicul meu, Tache, ca pe
un soi de Gepetto personal. El îmi lipea și cârpea tot ce era stricat, de la păpuși la perne și
haine. Mi-a făcut, de pildă, o pernă din burete, de pus pe scaunul meu de la birou, pe care o
am și azi (și despre care am mai scris). Îmi cârpea orice mi se rupea. (…) Așa, datorită
bunicului meu, am reușit să supraviețuiesc frigului din liceu și apoi din facultate: el mi-a
confecționat tot soiul de pantaloni de pus pe sub uniformă din vechi pulovere, precum și un
petic de material (îl țin minte și acum, roșu, blănos) pe care-l puneam pe băncile mult prea
reci din facultate înainte de a mă așeza. Știu, sună complet nebunesc astăzi (și oricând), dar e
adevărat: umblam, printre foi, pixuri și cărți, cu un petic de blană roșie în geantă, pe care-l
scoteam, mai pe șest, mai cu spirit de frondă (în funcție de dispoziție), și-l așterneam pe
bancă.
Ce bunicul meu nu putea repara, oricum nu se arunca, ci intra în circuit. «Circuitul»
era în curtea, magazia și pivnița bunicului meu: acolo, fiecare lucru își găsea o utilitate. Orice
recipient putea fi, de pildă, un ghiveci de flori.”

(Iaromira Popovici, Lucruri cam uitate, în Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe

cu privire la textul dat.

1. Indică sensul secvenței lucrurile merg, pur și simplu, înainte. 6 puncte

2. Menționează un obicei din trecut, prin raportare la textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea bunicului autoarei față de obiectele care se stricau, așa cum reiese din
al patrulea paragraf al textului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6
puncte
4. Explică motivul pentru care autoarea purta în geantă un petic de blană roșie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a oamenilor din trecut, care se desprinde din
textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă oamenii

trebuie să păstreze sau nu obișnuințe/deprinderi și lucruri din trecut, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din articolul Lucruri cam uitate, de Iaromira Popovici, cât
și la experiența personală sau culturală. (20 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme
de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150
de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului de mai jos, evidențiind două
trăsături ale modernismului.

Suflete, prund de păcate,

ești nimic și ești de toate.
Roata stelelor e-n tine
și o lume de jivine.
Ești nimic și ești de toate:
aer, păsări călătoare,
fum și vatră, vremi trecute
și pământuri viitoare.
Drumul tău nu e-n afară.
căile-s în tine însuți.
Iară cerul tău se naște
ca o lacrimă din plânsu-ți.

(Lucian Blaga, Suflete, prund de păcate)

Notă
Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuaţia - 1
punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinţi particularităţi ale unei
comedii studiate.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea comediei studiate într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema comediei studiate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
comedia studiată (de exemplu: acțiune, conflict, didascalii, tipuri de comic, registre stilistice,
limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de
argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuaţia -
2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400
de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BIBLIOGRAFIE

Subiectul I: Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019

Subiecul II: Blaga, Lucian, Poezii, Editura Albatros, București, 1980, p. 120