Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește textul de mai jos:
„În general, lucrurile merg, pur și simplu, înainte, târându-ne cu ele într-un flux de
multe ori haotic. Dacă avem timp să ne oprim o clipă, putem chiar descoperi că am pierdut
pe drum, deliberat au ba, chiar o lume. Sau mai multe lumi mai mici, în care ne-am bălăcit
câte o perioadă și pe care le-am crezut fundamentale. Despre care am crezut, cât am trăit în
ele, că sunt singurele posibile.
Gesturile pe care le făceam, automat de cele mai multe ori, în lumile respective ne-au
dispărut aproape fără urmă. Unele au fost înlocuite total cu altele aparținând unei lumi, care,
pe vremea când le făceam, părea cu totul SF. Altele doar s-au combinat cu cele noi, într-o
intersectare bizară, uneori comică.
Dimineața, de pildă, pe vremuri, suna, strident și fără nuanțe, ceasul deșteptător. Care
nu era nici frumos, nici urât, ci, pur și simplu, cam la fel peste tot, rotund și cu cifrele destul
de clar scrise pe cadranul lui. Sunetul lui nu se putea da mai tare sau mai încet, nu avea nici o
melodie și nici nu putea fi amânat sau repetat. Suna cât suna, și asta era. Ori îl opreai și te
culcai la loc, ori te sculai și-ți vedeai de treabă. Lucrurile erau mai radicale pe vremea aia:
ori/ori. De obicei, suna mereu la aceeași oră: la șase dimineața, ca să ajungi la școală, sau la
serviciu la opt. (...)
Aproape nimic nu se arunca. Eu, din fericire, îl aveam pe bunicul meu, Tache, ca pe
un soi de Gepetto personal. El îmi lipea și cârpea tot ce era stricat, de la păpuși la perne și
haine. Mi-a făcut, de pildă, o pernă din burete, de pus pe scaunul meu de la birou, pe care o
am și azi (și despre care am mai scris). Îmi cârpea orice mi se rupea. (…) Așa, datorită
bunicului meu, am reușit să supraviețuiesc frigului din liceu și apoi din facultate: el mi-a
confecționat tot soiul de pantaloni de pus pe sub uniformă din vechi pulovere, precum și un
petic de material (îl țin minte și acum, roșu, blănos) pe care-l puneam pe băncile mult prea
reci din facultate înainte de a mă așeza. Știu, sună complet nebunesc astăzi (și oricând), dar e
adevărat: umblam, printre foi, pixuri și cărți, cu un petic de blană roșie în geantă, pe care-l
scoteam, mai pe șest, mai cu spirit de frondă (în funcție de dispoziție), și-l așterneam pe
bancă.
Ce bunicul meu nu putea repara, oricum nu se arunca, ci intra în circuit. «Circuitul»
era în curtea, magazia și pivnița bunicului meu: acolo, fiecare lucru își găsea o utilitate.
Orice recipient putea fi, de pildă, un ghiveci de flori.”

(Iaromira Popovici, Lucruri cam uitate, în Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.

1. Indică sensul secvenței lucrurile merg, pur și simplu, înainte. 6 puncte

2. Menționează un obicei din trecut, prin raportare la textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea bunicului autoarei față de obiectele care se stricau, așa cum reiese din al patrulea
paragraf al textului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care autoarea purta în geantă un petic de blană roșie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a oamenilor din trecut, care se desprinde din textul dat.
 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă oamenii trebuie să păstreze
sau nu obișnuințe/deprinderi și lucruri din trecut, raportându-te atât informațiile din la fragmentul extras
din articolul Lucruri cam uitate, de Iaromira Popovici, cât și la experiența personală sau culturală.
(20 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Am traversat iar străzile printre trăsuri şi maşini, fără să mă feresc de ele, cu o

siguranţă de somnambul. M-am întors spre casă, sleită. Nu mai aveam în suflet nimic. Nici în
cap. O maşină era cât pe ce să mă calce. Nu m-am speriat deloc. Am umblat pe ploaie mult.
Nu mai ştiu cât. În cele din urmă, m-am pomenit acasă. Am descuiat uşa mecanic, am intrat
înăuntru şi m-am aşezat pe acest taburet de lângă masă, am deschis caietul şi, pe nerăsuflate,
am început să scriu. Din când în când, mă uitam nepăsătoare la urmele de apă pe care le
lăsau pe parchet pantofii mei, priveam picăturile de apă care curgeau din basc pe masă. Şi
iată, pe fondul castaniu al mesei, descopăr două plicuri albe. Mi-era frig. Apa de pe obraz mi
se prelingea pe gât. Lucrurile se lipeau de mine.
Cella Serghi, Pânza de păianjen
Notă
Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuaţia - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-
un text poetic aparținând lui Ion Barbu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea operei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar
sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema poeziei;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru poezia studiată (de
exemplu: temă, titlu, secvențe poetice, motive literare, elemente de recurență etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuaţia - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.