Descoperirea literaturii populare

„Meșterul Manole” (variantă culeasă de G.

Dem. Teodorescu)
„Monastirea Argeșului” (varianta culeasă de
V. Alecsandri) „Miorița” (varianta culeasă de V. Alecsandri)

Specia literară: balada populară („cântec Specia literară: balada populară

bătrânesc”, specie epică în versuri, ce
prezintă o întâmplare din trecutul
îndepărtat, cu acțiune simplă, la care
participă un număr restrâns de
personaje, înfățișate, de obicei, în
antiteză, în care realul se împletește cu
supranaturalul.)
Prezintă: mitul jetfei pentru creație Prezintă: mitul existenței pastorale/mioritic
(estetic) Tema: existența pastorală a poporului
Tema: jertfa pentru creație (nimic durabil român, moartea percepută ca un dat firesc,
nu se construiește fără sacrificiu de sine) ca o integrare în ființa cosmică a naturii.
 Descoperirea literaturii populare

Motive literare: Motive literare:

 al zidului părăsit;  al transhumanței;
 al surpării zidurilor;  al complotului;
 al visului;  al mioarei năzdrăvane;
 al jurământului;  al testamentului;
 al femeii destinate zidirii (Ana/Caplea);  al alegoriei moarte-nuntă;
 al conflictului feudal;  al măicuței bătrâne.
 al lui Icar;
 al fântânii.
NB! NB!
ICAR - (în mitologia greacă), fiul arhitectului ALEGORIA – figură de stil care constă în
legendar Dedal. Închis de regele Minos în Labirint, folosirea unei metafore sau a unei succesiuni
împreună cu tatăl său, a reușit să fugă cu ajutorul
de figuri de stil, pentru exprimarea unei idei
unor aripi făcute din pene lipite cu ceară. Ignorând
sfaturile tatălui său, s-a apropiat prea mult de
abstracte, printr-un element concret.
Soare, ceara aripilor s-a topit, iar el s-a prăbușit în
mare. Mitul lui Icar este un simbol al aspirației
umane spre înalt.
 Descoperirea literaturii populare
Moduri de expunere:
 Descriere;
 Narațiune;
 Dialog.
Perspectiva narativă: obiectivă
Repere spațio-temporale:
„Pe Argeș în gios,/Pe un mal
frumos,/Negru-Vodă trece/Cu
tovarăși zece.”
- Peisaj feeric, timp mitic (prin
verbele la prezentul etern).
Moduri de expunere:
 Descriere;
 Narațiune;
 Dialog.
Perspectiva narativă: obiectivă
Repere spațio-temporale:
„Pe-un picior de plai,/Pe-o gură de
rai,/Iată vin în cale/Se cobor la vale”.
- spațiu edenic, al frumuseții, al
liniștii și al echilibrului, timp mitic
(prin verbele la prezent etern).
 Descoperirea literaturii populare
Conflicte: externe (între om și forțele
cosmice, între Manole și meșterii care
încalcă jurământul – în varianta publicată
de G.Dem. Teodorescu trădarea meșterilor
este explicită, în varianta Alecsandri
episodul lipsește, dar meșterii sunt
bucuroși când văd că cea menită jertfirii
este Ana-, între Manole și domnitor) și
interne (între dorința lui Manole de a
desăvârși creația și iubirea pentru Ana).
Meșterul Manole:
a) Caracterizare directă: de narator;
b) Caracterizare indirectă: priceput,
neobosit, perseverent, sensibil,
puternic fizic și sufletește, capabil de
sacrificiul suprem.
Conflictul: are loc în plan simbolic, între
forțele binelui, reprezentate de
ciobanul moldovean, de mioară și
forțele răului, reprezentate de cei doi
ciobani complotiști.
Personajul (ciobanul moldovean):
a) Caracterizare directă: de narator
(„mai ortoman”), de mama sa;
b) Caracterizare indirectă: harnic,
senin, iertător, optimist, demn în
fața morții, sensibil, responsabil
pentru soarta mioarelor și a mamei
sale, cunoscător al credințelor
populare, aflat în strânsă legătură
cu mediul în care trăiește.
 Descoperirea literaturii populare
Particularități compoziționale și
stilistice:
- Balada reunește elemente epice,
lirice și dramatice;
- Se remarcă simplitatea și
plasticitatea unor figuri de stil,dar și
claritatea limbajului popular.
Sursă de inspirație pentru literatura
cultă:
„Meșterul Manole” (dramă) de Lucian
Blaga;
„Bietul Ioanide” (roman) de G.
Călinescu;
„Moartea unui artist” (dramă) de Horia
Lovinescu
Particularități compoziționale și
stilistice:
- Balada reunește elemente epice,
lirice și dramatice;
- Se remarcă simplitatea și
plasticitatea unor figuri de stil, dar
și claritatea limbajului popular.
Sursă de inspirație pentru literatura
cultă:
„Baltagul” (roman) de Mihail
Sadoveanu;
„Tânguire de mior” (parodie a baladei
populare) de Mircea Nedelciu.
 Descoperirea literaturii populare

„Meșterul Manole” de Lucian Blaga

Personaje: Manole, Vodă, Mira,
Bogumil, Găman, zidarii
Bogomilism – erezie creștină
balcanică din sec. al XI-lea, conform
căreia Dumnezeu și Satana sunt frați
(Dzeu a făcut sufletul și Satana a
creat trupul, răul și binele coexistă în
univers).
„De unde-şi are raiul -
lumina? - Ştiu: Îl luminează iadul
cu flăcările lui!” („Lumina raiului” de
Lucian Blaga)
Vă mulțumesc pentru atenție!
Prof.Boțoc Loredana