APLICAȚIE: Argumentează, într-o compunere de minim 150 de cuvinte, că fragmentul

citat se încadrează în specia literară fabulă.

Cu urechea pleoştită, cu coada-ntre picioare,

Câinele, trist şi jalnic, mergea pe o cărare.
După îndestul umblet, iată că-l întâlneşte
Un măgar, şi-l opreşte:
Unde te duci? îi zise,
Ce rău ţi s-a-ntâmplat? Şii, parcă te-a plouat,
Aşa stai de mâhnit.

- Dar, sunt nemulţumit.

La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:
Însă purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit în sfârşit să fug, să-l părăsesc,
Acum cat alt stăpân; bun unde să-l găsesc?

- Numai de-atât te plângi? măgarul întrebă;

Stăpânul l-ai găsit, îl vezi, de faţă stă.
Vino numaidecât la mine să te bagi:
Eu îţi făgăduiesc
Nu rău să te hrănesc;
Nimic n-o să lucrezi, nici grijă n-o să tragi.

Ascultă-mă să-ţi spui: e rău a fi supus

La oricare tiran; dar slugă la măgar
E mai umilitor, şi încă mai amar.

(Grigore Alexandrescu, Câinele şi măgarul)

MODEL DE REZOLVARE:

Una dintre cele mai vechi specii literare, fabula este o creație epică în versuri sau în
proză în care prin intermesiul unor animale, plante sau lucruri personificate sunt prezentate
defecte general-umane, într-o manieră satirică, având scopul de a le îndrepta.
În opinia mea, creația literară Câinele și măgarul de Grigore Alexandrescu este o
fabulă, deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare, atât la nivel formal, cât și de
conținut.
În primul rând, este o operă epică ce prezintă o scurtă întâmplare alegorică la care
participă personaje din lumea animalelor.
Astfel, structura acestei opere este specifică fabulei: prima parte, narativă, cuprinde dialogul
dintre câine și măgar, iar cea de-a doua, mult mai scurtă, concentrează morala explicită: e rău
a fi supus/La oricare tiran; dar slugă la măgar/E mai umilitor, şi încă mai amar.
 În al doilea rând, personajele acestei opere sunt de fapt niște măști – animale
personificate care prin intermediul alegoriei înfățișează defecte umane. Personajele reprezintă
tipuri umane, fiind înzestrate de autor cu valori simbolice: câinele este tipul omului arogant,
infatuat, în timp ce măgarul reprezintă omul simplu, modest, generos. Prin personificare,
animalelor li se atribuie astfel însușiri omenești, iar autorul își exprimă atitudinea critică față
de defectele înfățișate.
Ca în orice fabulă, morala explicită urmărește îndreptarea moravurilor: în viață este
bine să primești orice ajutor, să nu fi îngâmfat și să-ți apreciezi aproapele, indiferent ce statut
are. De asemenea, ca în orice operă epică, se remarcă reperele spațio-temporale pe o cărare,
acum, cu caracter vag, ceea ce sugerează că defectele satirizate sunt specifice oricăror
vremuri, ele fiind general-umane.
Așadar, argumentele prezentate susțin încadrarea textului literar Câinele și măgarul de
Grigore Alexandrescu în specia epică fabulă.