Fabula este o scurta povestire alegorica, de obicei in versuri, in care autorul, personificand

animalele, plantele si lucrurile, satirizeaza anumite moravuri, deprinderi, mentalitati sau greseli cu scopul de
a le indrepta. Ea are urmatoarea structura: povestirea propriu-zisa (un text epic, cu aciune simpl, subiect,
personaje, narator ) i moral uor de neles, cu un caracter educativ. Figura de stil este personificarea.
Morala este cea de a doua parte a unei fabule. Ea se degaja din fapte si intamplari, este implicita, nu se
exprima direct, ci se deduce. Morala fabulei critic diferite vicii omenesti :cruzimea ,demagogia , prostia ,
trufia, laitatea , zgrcenia , ludroenia, minciuna ,lenea ,viclenia, nedreptatea ,rutatea ,prostia ,
impostura ,naivitatea , ngmfarea ,trdarea /,servilismul, egoismul , persoanele care sunt profitoare etc.
Fabula este una din cele mai vechi forme ale poeziei epice. Ea a aparut la popoarele antice .
n Antichitate cel mai mare fabulist a fost Esop.
n lit. noastra, fabula a fost cultivata de Dimitrie Tichindeal, Gh. Asachi I. Radulescu, Gr. Alexandrescu, Al.
Donici, I.L.Caragiale, Anton Pann, Ghe. Toprceanu si altii.
Gr. Alexandrescu este ntiul mare poet al lit. moderne si cel mai mare fabulist romn. El a ramas n
constiinta posteritatii prin fabulele sale n care indirect a luat atitudine fata de moravurile societatii timpului
sau, fata de aspectele ridicole ale lumii contemporane lui. Tematica fabulelor sale este deosebit de variata.
Fiind nzestrat cu un talent remarcabil, Gr. Alexandrescu a creat prin fabulele sale un fel decomedie
umana a literaturii.
In fabula Boul si vitelul Gr. Alexandrescu , se refera la faptul ca bogatia schimba caracterul si
comportamentul omului, facandu-l insensibil si trufas. Boul apare portretizat moral, sugerand omul
insensibil, norocos, comun:
un bou ca toti boii, parvenit, ingamfat si trufas. El este superficial, se crede unic, banii ii schimba
caracterul, ignorandu-si propria ruda.
Vitelul intruchipeaza omul modest, sarac, naiv, inocent, increzator, optimist, rabdator si perseverent.
Prin morala fabulei boul si vitelul scriitorul isi exprima dezaprobarea fata de bou,avand in acelasi timp un
sentiment de compasiune pentru vitel. Naratorul vrea sa provoace gandirea cititorului pentru ca acesta sa nu
repete greselile personajelor din fabula.
Fabula Cainele si catelul se incadreaza in tiparele acestei specii literare.
O prima caracteristica a fabulei este caracterul educativ al acesteia.
Fabula Cainele si catelul este o povestire alegorica care este compusa din doua parti.
Expozitiunea are un puternic conflict intre personaje, urmand un deznodamant imediat.
Fiind o opera lirica sentimentele autorului sunt exprimate indirect cu ajutorul personajelor. Uneori, pentru a
face actiunea mai vie autorul foloseste si dialogul care este principalul mijloc de caracterizare al
personajelor.
O alta caracteristica foarte importanta a fabulei este prezenta moralei din ultimele doua versuri.
Aceasta are un rol foarte important in fabula deoarece il avertizeaza pe cititor ca parvenirea este un obicei
cotidian si ca nu trebuie sa credem afrimatiile mincinoase ale celor mai puternici si mai mari din jurul
nostrum.
Personajele din fabula Cainele si catelul scrisa de Grigore Alexandrescu reprezinta tipologii umane
astfel: dulaul Samson il reprezinta pe omul care nu este multumit de pozitia sa sociala, Samurache este tipul
omului umil, bland, credincios, simbolizand slabiciunea umana, iar al treilea personaj un bou oarecare il
reprezinta pe omul care a reusit in viata si care s-a ajuns si doreste sa parvina.

Personajele sunt caracterizate prin dialogul pe care acestea il poarta cu celelalte personaje, dar si prin faptele
lor.
Morala fabulei "Vulpea si strugurii" de La Fontaine este cat se poate de simpla. Ea ne arata ca atunci cand
oamenii nu pot sa se bucure de ceva la care nu pot ajunge sau la care nu au acces, incearcand sa se consoleze
cu gandul acel lucru nu merita atentia lor, fiind, pur si simplu (zic ei), ceva demn de dispretuit. Chiar daca si
mai ales atunci cand avem un inalt ideal, pe care nu ne chinuim din cale afara sa il realizam (pentru ca nu-i
asa, ne cere prea multe sacrificii?), de ce ne-am mai pune la bataie perserventa ori harnicia, cand putem sa
dam apa la moara comoditatii ori lenei noastre interioare cu vorbele "Si ce daca?" Fiecare om este unic si,
tocmai de aceea, are la indemana infinite posibilitati de a se afirma in lume. Cu toate acestea, inertia
interioara, ori ispita de a fi la fel ca si cei din preajma lui, sfarsesc de multe ori prin a-l convinge sa renunte
la ce are mai de pret in sine insasi, adica la valoarea sa individuala.
Vulpea si corbul de Esop
Morala 1: Cel caruia ii place sa fie laudat nu este intelept, caci nu e calauzit de inalte scopuri.
Morala 2: Nu te increde in lingusitori.
Morala 3: Nu vorbi cu gura plina
Bivolul si cotofana de George Toparceanu
Intr-o zi, pe cand un bivol pastea, cu o cotofana plimbandu-se pe spatele lui, a fost vazut de un catel.
Aceasta s-a gandit ca, urcandu-se si el pe spatele bivolului, ar scapa de efortul de a se deplasa. indata ce
cainele a ajuns la locul mult dorit, bivolul a tresarit, dar i-a luat doar cateva secunde sa-si revina dupa
impactul cu inamicul si "sa-l rastoarne", "sa-l ia in coarne" si apoi sa-l lase fara suflare "in trifoi."
Ca sa-i fie de invatatura, bivolul i-a tinut catelului o lectie verbala in care i-a explicat ca el permite cotofenei
sa-i stea in spate, deoarece il apara de insecte.
Morala este urmatoarea: nimeni nu face nimic pentru cineva pe gratis, ci asteapta un serviciu in schimb. nu
este exprimata directa ci separat.Ea decurge din intrebarea din finalul fabulei"Nu mi-ar fi rusine mie de vitei
si de malaci,/Bivol mare si putrnic,gospodar cu greutae,/Sa te port degeba-n spate?..." : "cei puternici ii
tolereaza pe cei mai slabi cata vreme au un avantaj de pe urma lor, dar nu accepta sa profite si acestia la
randul lor".
Autorul isi exprima astfel atitudinea critica fata de profitori,care doresc sa se bucure de avantaje fara sa
munceasca.
Observam ca actiunea este simpla, ca in toate fabulele surprinzand faptele esentiale ale personajelor, in
functie de care sa putem deduce caracterul acestora.
Astfel, bivolul, desi este "mare" mananca, deci face ceea ce este specific rasei lui, sugerand ca a ajuns
puternic prin efort propriu.
Cotofana, mica si iute, alearga dupa insecte, realizand doua scopuri: se hraneste, dar il apara si pe bivol,
incat acesta ii permite sa se plimbe pe spinarea lui.

Catelul, asa cum arata si diminutivul, este mic, dar smech

Recomandri privind redactarea unei compuneri de exprimare a opiniei pe marginea moralei dintr-o fabul

Caracteristicile unei fabule:

- apartine genului epic, este populara sau culta, in versuri sau in proza;
- de mici dimensiuni, intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu
dialogul: personajele se prezinta singure;
- povestirea scurta se aseamana cu o sceneta, cu putine personaje, dar
reprezentative;
- locul si timpul sunt vagi, intarind ideea ca asemenea fapte se pot
petrece oriunde si oricand;
- animalele (plantele, obiectele) sunt alese cu maiestrie, incat sa redea
cat mai fidel, trasaturile personajului pe care-l intruchipeaza: furnica - omul harnic; greierele
- omul lenes; vulpea - omul siret; lupul - omul lacom; boul - omul prost; catelul - omul
fricos; magarul - omul incapatanat etc.
- sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne;
- fiecare personaj este simbolic, deoarece reda un anumit tip uman,
avand mai multe defecte, dar dintre toate unul este definitoriu;
- structura are doua parti:
a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor;
b) morala (invatatura), de regula scurta, si care se gaseste cel mai des in
final, dar si la inceput sau in interiorul povestirii;
- limbajul folosit este unul comun, prozaic, fara prelucrari literare,
deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor;
- fabulele au rol instructiv, dar, mai ales, educativ (moralizator).
Redacteaz o compunere de 10-15 rnduri n care s-i exprimi opinia privind mesajul pe care-l
transmite morala fabulei. n compunerea ta, trebuie:
S prezini mesajul fabulei;
S ilustrezi opinia ta cu exemple adecvate , selectate din textul dat;
S utilizezi un coninut adecvat tipului de text i cerinei formulate;
S respeci limita de spaiu indicat.
I Pentru a-i exprima o opinie, trebuie mai nti s i-o formezi. Aadar:
a.

Clarific-i

termenul de moral:

Moral- ansamblu de reguli a cror nclcare este sancionat nu de lege, ci de opinia public;
nvtur, concluzie moralizatoare a unui text n care este criticat abaterea de la unele reguli
necesare convieuririi n societate.

Morala poate fi : implicit sau explicit exprimat , de obicei la sfrit,

b. Identific morala, ceea ce este criticat.
Normele vizeaz personaje. n fabule acestea nu sunt oameni, ci animale , plante care ns au
virtui sau vicii omeneti. Citete i recitete textul pentru a rspunde la urmtoarele ntrebri,
dovedind astfel c ai neles mesajul.
Este exprimat direct morala? Cu ce proverb cunoscut de tine ar semna ea.?
1. Ce se povestete ? Ce sunt personajele? Ce actiuni le sunt atribuite ?
Ce defecte sunt
puse s reprezinte? Care este subiectul dialogului ? Ce trsturi, mentaliti, obiceiuri le
difereniaz , ce le apropie?
2. Ce raporturi se stabilesc ntre ele ? Se poate stabili o ierarhie? Pe ce criterii ? ( putere ,
isteime, autoritate, bogie etc) Cine are mai des cuv ntul, cine este ntrerupt ? Ce
personaj ncearc s-l conving pe cellalt i cu privire la ce? Ce argumnente aduce fiecare ?
3. ntre cine se stabilete o relaie de opoziie? Cum consideri / apreciezi vorbele, faptele
personajelor. ? Ce gesturi, micri, fapte contribuie la crearea impresiei respective ? De
partea cui pare a fi scriitorul , dar tu? Ai ntlnit, ai auzit situatii din viat care se pot asemana
cu cea din text ?
4. Ce cuvinte, ce replici , ce fapte se folosesc pentru a critica ; pentru a caricaturiza, a ironiza .
5.
Ce defecte, vicii ( rutatea, prostia, impostura , frnicia, viclenia, laitatea, lenea,
ludroenia, minciuna, prostia, trufia, demagogia, ncpnarea , lipsa de recunotin,
nedreptatea- justiiei i a autoritilor, carierismul, venalitatea i birocratismului aparatului de
stat cruzimea, rapacitatea demnitarilor, servilismul , falsul patriotism, lipsa de prevedere,
impulsivitatea,
c.
Redacteaz compunerea
Dup prerea mea, morala acestei fabule critic cruzimea / demagogia / prostia / trufia/ laitatea/
zgrcenia / ludroenia/ minciuna/ lenea /viclenia/ nedreptatea /rutatea / prostia / impostura / naivitatea /
ngmfarea / trdarea / servilismul/ egoismul / persoanele care sunt profitoare etc.
Un argument n susinerea acestei afirmaii l l reprezint faptul c morala, exprimat
explicit , la final / la inceput / condamn acest defect ....,
( Dei morala nu este prezentat direct n text, din alegerea personajelor (...) i din discuiile i
comportamentul lor , ne dm seama de intenia, mesajul fabulei.)
Autorul sugereaz c astfel de situaii pot aprea i n zilele noastre i ne sftuiete/ ne
ndeamn, direct sau indirect , s nu procedm precum personajele criticate
Animalele /plantele nu sunt alese ntmpltor, fiecare dintre e le fiind cunoscute ca simboliznd o
trstur uman, pe care n general oamenii o apreciaz / o condamn. ntre personaje se stabilete o
relaie de opoziie. Astfel X reprezint, iar ZDin replicile lor / din faptele sau felul cum se
comport ne dm seama c primul este. , iar al doilea
Cel mai mult mi se pare c este de condamnat faptul c
Comportamentul i vorbele personajului X trezesc simpatia /, n timp ce comportamentul i
cuvintele personajului Z provoac antipatie. Folosind alegoria i mbrcnd ntmplrile n haina
comicului, autorul reuete s ne ofere o lectie de via.
n concluzie, putem spune c ar fi bine, aa cum sugereaz i morala fabulei, s evitm s
fim precum., deoarece defectul pe care-l ilustreaz ne poate atrage dispreul /condamnarea
celorlali