Grupul colar Constantin Brncui TG Mure

Limba i literatura romn

Fie de lucru i Analize literare
Anamaria Roman

Clasa a XI-a
Anul de
completare

Grigore Alexandrescu
Cinele i celul
"Ct mi sunt de urte unele dobitoace,
Cum lupii, urii, leii i alte cteva,
Care cred despre sine c preuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntmplare:
i eu poate sunt nobil, dar s-o art nu-mi place.
Oamenii spun adesea c-n ri civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare i lumea se cioplete,
Numai pe noi mndria nu ne mai prsete.
Ct pentru mine unul, fietecine tie
C-o am de bucurie
Cnd toat lighioana, mcar i cea mai proast,
Cine sadea mi zice, iar nu domnia-voastr."
Aa vorbea deunzi cu un bou oarecare
Samson, dulu de curte, ce ltra foarte tare.
Celul Samurache, ce edea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
i c nu au mndrie, nici capricii dearte,
S-apropie ndat
S-i arate iubirea ce are pentru ei:
"Gndirea voastr, zise, mi pare minunat,
i sentimentul vostru l cinstesc, fraii mei."
- "Noi, fraii ti? rspunse Samson plin de mnie,
Noi, fraii ti, potaie!
O s-i dm o btaie
Care s-o pomeneti.
Cunoti tu cine suntem, i i se cade ie,
Lichea neruinat, astfel s ne vorbeti?"
- "Dar ziceai..." - "i ce-i pas? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevrat vorbeam,
C nu iubesc mndria i c ursc pe lei,
C voi egalitate, dar nu pentru cei."
Aceasta ntre noi adesea o vedem,
i numai cu cei mari egalitate vrem.

Grigore Alexandrescu
Biografie
S-a nscut la Trgovite, n anul 1810, n mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M.
Lixandrescu. Rmne orfan i srac, dar de mic e detept, cu o memorie extraordinar. nva greaca i
franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfntul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunotin cu
Heliade. Uimete pe toi prin talentul su poetic. Va sta i acas la Heliade, care-i va publica prima
poezie Miezul nopii nCurierul Romnesc, urmat de elegia Adio la Trgovite.
O vreme, a fost ofier, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 i Lebda i puii
corbului) este ntemniat. A ocupat funcii mrunte. n 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. n ultimii 25
de ani de via a fost marcat de alienare mintal. A murit srac la Bucureti n anul 1885.

Activitatea literar
A debutat cu poezii publicate n Curierul Romnesc condus de Ion Heliade Rdulescu. Poezia sa a
fost influenat de ideile care au pregtit revoluia din 1848.
Poetul liric scrie, mai nti, meditaii romantice, sub influena lui Lamartine. Tonul este extraordinar de
fantastic si umoristic. Cea mai reuit este Umbra lui Mircea la Cozia (fcuse o cltorie n Oltenia, cu
prietenul Ion Ghica). E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care
adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (Cinele i celul,Boul i vielul, Dreptatea leului, Vulpea
liberal s.a.).
Lui Alexandrescu i revine meritul de a fi consacrat n literatura romn ca specii literare autonome
epistola, meditaia i satira. A tradus din Lamartine i Byron.
Apreciere critic: ,, Alexandrescu este incontenstabil cel mai de seam fabulist al nostru..." ( D.
Popovici)

Opere

Poezii (1842)

Suvenire i impresii, epistole i fabule (1847)

Meditaii, elegii, epistole, satire i fabule (1863)

Memorial (1842)

Poezii (1938)

Cinele i celul
de Grigore Alexandrescu

Completnd corect rebusul de mai jos, vei obine pe coloana AB un cuvnt care
ne va conduce la titlul activitii noastre de astzi:

Rebus

B
1. Antonimul cuvntului curajos.
2. Partea de vorbire neflexibil care arat caracteristica unei aciuni.
3. Sinonimul cuvntului viteaz.
4. Partea de vorbire flexibil care arat numrul sau ordinea obiectelor prin numrare.
5. Om fr caracter, netrebnic.
6. Cuvntul subliniat n enunul: Profesorul avea un glas domol este

Cinele i celul
de Grigore Alexandrescu

Completnd corect rebusul de mai jos, vei obine pe coloana AB un cuvnt care
ne va conduce la titlul activitii noastre de astzi:

Rebus
A

B
1. Antonimul cuvntului curajos.
2. Partea de vorbire neflexibil care arat caracteristica unei aciuni.
3. Sinonimul cuvntului viteaz.
4. Partea de vorbire flexibil care arat numrul sau ordinea obiectelor prin numrare.
5. Om fr caracter, netrebnic.
6. Cuvntul subliniat n enunul: Profesorul avea un glas domol este

Definiie:
este o creaie epic, n versuri sau n proz, n care
autorul, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate,
satirizeaz(ironizeaz) defecte sau moravuri omeneti cu scopul de a le ndrepta.
Ironie = glum , parodie, aluzie
Defect=imperfeciune
morav = obicei
Caracteristicile unei fabule :
apartine genului epic, este popular sau cult, n versuri sau n proz;
de mici dimensiuni, ntruct naraiunea este adesea nlocuit cu dialogul: personajele se prezint
singure;
povestirea scurt se aseamn cu o scenet, cu puine personaje, dar reprezentative;
locul i timpul sunt vagi, ntrind ideea c asemenea fapte se pot petrece oriunde i oricnd;
animalele (plantele, obiectele) sunt alese cu miestrie, nct s redea ct mai fidel, trsturile
personajului pe care-l ntruchipeaz: furnica omul harnic; greierele omul lene; vulpea omul
iret; lupul omul lacom; boul omul prost; celul omul fricos; mgarul omul ncpnat
etc.
sub valul alegoriei se descoper lumea oamenilor cu defectele eterne;
fiecare personaj este simbolic, deoarece red un anumit tip uman, avnd mai multe defecte, dar
dintre toate unul este definitoriu;
structura are dou pri:
a) povestirea redus (sceneta) care aduce n faa cititorului personajele cu defectele lor;
b) morala (nvtura), de regul scurt, i care se gsete cel mai des n final, dar i la nceput sau n
interiorul povestirii;
limbajul folosit este unul comun, prozaic, fr prelucrri literare, deoarece accentul este pus pe
satirizarea defectelor; fabulele au rol instructiv, dar, mai ales, educativ (moralizator).

Cinele i celul de Grigore Alexandrescu

Apartenena operei la genul epic, specia literar fabul
Grigore Alexandrescu (1814-1885), unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii
romne din prima jumtate a secolului al XIX-lea, a rmas n contiina posteritii prin fabulele sale.
Fabula este specia genului epic, ce conine o scurt povestire alegoric, n versuri sau n
proz, n care sunt satirizate defecte omeneti, cu scopul de a le ndrepta. Personajele fabulei sunt
animale, plante sau obiecte nzestrate cu nsuiri omeneti.
Fabula este, aadar, o povestire alegoric (alegoria este procedeul prin care trsturile de
caracter i ideile umane sunt ascunse n spatele unor mti de animale, plante sau obiecte), n care
figura de stil dominant este personificarea.

n fabula Cinele i celul, Grigore Alexandrescu satirizeaz pe acei oameni care

propovduiesc egalitatea i democraia, dar nu le practic.
Principalul mod de expunere este dialogul i de aceea fabula are aspectul unei scenete cu
trei personaje, dintre care dou intr n dialog cinele i celul iar al treilea este doar asculttor,
avnd statutul de personaj-martor.
Compoziional, aceast fabul este alctuit din dou pri inegale: sceneta propriu-zis,
care este mai mare ca ntindere i morala, concentrat n doar dou versuri, care decodific
ntmplarea povestit, sugernd i atitudinea autorului.
Titlul Cinele i celul anun pe cei doi protagoniti ai fabulei.
Fiind o oper literar epic, n fabul se povestete o ntmplare la care iau parte personaje.
Aciunea se desfoar ntr-o curte, spaiu prin care se simbolizeaz societatea, iar
timpul de desfurare este deunzi, adverb ce sugereaz un timp contemporan poetului, dar i
faptul c ntmplarea este repetabil.
Subiectul fabulei Un dulu pe nume Samson, stnd de vorb cu un bou oarecare, i
exprim opiniile despre egalitate artndu-i revolta mpotriva celor ce se simt superiori pentru c se
trag din neam nobil. El apreciaz c asta e o ntmplare care nu le mrete valoarea i meritele.
Evideniind posibilitatea ca i el s fie de vi nobil, Samson precizeaz: dar s-o art nu-mi place.
Mai mult, el afirm c este ncntat cnd toat lighioana mcar i cea mai proast / Cine sadea
mi zice, iar nu Domnia voastr.
n acest timp, celul Samurache, lund n serios cele auzite, intervine n discuie i,
apreciind ca minunat gndirea lui Samson, li se adreseaz cu formula fraii mei. La intervenia
prietenoas a celului, care se dovedete prea lesne ncreztor n spusele dulului, Samson i
schimb brusc tonul i-i d o replic violent: Noi, fraii ti, potaie! / O s-i dm o btaie / Care
s-o pomeneti. Samurache este derutat de ceea ce aude, iar dulul i ntrete spusele: Adevrat,
vorbeam c nu iubesc mndria i c ursc pe lei, / C voi egalitate, dar nu pentru cei.
Ultimele versuri, Acestea ntre noi adesea o vedem. / i numai cu cei mari egalitate vrem,
constituie morala fabulei, n care autorul i exprim, pe scurt, atitudinea fa de realitatea prezent.
Semnificaia alegoriei Ca n orice fabul, cele trei personaje reprezint tipuri umane.
Dulul Samson ntruchipeaz pe omul ipocrit, parvenitul demagog, care aspir la
ascensiune social i ale crui fraze ltrtoare nu conin dect vorbe goale, minciuni.
Celul Samurache este tipul omului naiv i cinstit, deoarece crede tot ce aude i se las
adesea pclit de aparene.
Boul oarecare sugereaz prostia i lipsa de opinie a oamenilor, deoarece el asist
nepstor la dialogul celor doi.
Personajele fabulei sunt construite antitetic, iar numele lor au rol caracterizator.
Dei este o oper literar epic, modul de expunere dominant este dialogul care are rol
primordial n evidenierea trsturilor morale ale personajelor, iar naraiunea face legtura ntre
cele dou secvene dialogate.
Valoarea creaiei este susinut i de arta lui Alexandrescu de a folosi un limbaj natural
adecvat statutului personajelor i cerinelor dialogului viu ce confer oralitate stilului.
Fiind o naraiune de mic ntindere, n care sunt satirizate defecte omeneti cu scopul de
a le ndrepta, personajele sunt animale, iar autorul i exprim opinia critic despre cele
prezentate, opera literar Cinele i celul de Grigore Alexandrescu este o fabul.

TEST pentru evaluarea unitatii Fabula

1. Indic sinonimele cuvintelor: dobitoace, a se ciopli, a cinsti, iubire
2. Scrie antonimele cuvintelor: prost, egalitate, a ur, cald
3. ncercuiete explicaiile potrivite:
Toate iau o schimbare i lumea se cioplete sugereaz:
a) toate se transform i lumea evolueaz;
b) n lume, se ateapt schimbri mari;
c) societatea are nevoie de transformri.
4. Scrie modurile de expunere folosite n fabula Cinele i celul
de Gr. Alexandrescu .
5. Noteaz cte pri are o fabul i povestete prima parte.
6. Scrie procedeul artistic folosit cel mai mult n fabul.
7. Spune care sunt personajele fabulei i caracterizeaza unul din ele.
Din oficiu:
Total :

EXERCIII

1. Gsii cuvinte cu neles asemntor pentru:

a se apuca
a se izbi
a aduce
a slta
a isprvi
neclintit
neunit
2. Alctuii enunuri n care s folosii expresiile:
a da napoi = a napoia
__________________________________________________
a da la o parte = a ndeprta
__________________________________________________
a da jos = a cobor

12p.
12p.

6p.
6p.
30p.
6p.
18p.
10p.
100p.

__________________________________________________
a se da napoi = a se retrage
__________________________________________________
a se da la o parte = a se feri
__________________________________________________
a se da jos = a se cobor
__________________________________________________
3. Indicai, prin sgei, sensul aciunii incluse n fiecare din versurile:
Broasca tot n sus slta
Racul napoi se da
tiuca foarte se izbea.

Coloreaz cerculeul din dreptul rspunsului corect:

Iaz nseamn:
o lac
o balt
o mlatin
A nhma nseamn:
o a pune n ham
o a pune la car
o a se angaja la ceva
o a fi de acord
o a mblnzi
Unire nseamn:
o alian
o mprejurare
o lipire
o adunare
o cstorie
o alipire
o contopire
o aliaj
Neclintit nseamn:
o nemicat
o fix
o imobil
Obte nseamn:
o colectiv

o
o
o
o

sat
popor
mulime
public

4. nlocuiete cu sinonimul care i convine i care se potrivete cu enunurile

urmtoare:
- Copiii se blceau n iazul din mijlocul pdurii.
- Iazul sta n-are pete deloc.
- ranul i-a nhmat plvanii, apoi a plecat spre pdure s aduc cteva trunchiuri
acas.
- E greu s te nhami singur la aceast sarcin.
- Nu vrea s se nhame la nimic, las totul n seama altora.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
__________________________________________
5. ncercuiete ce este adevrat:
Fabula este o scurt povestire n versuri sau n proz.
Fabula critic aspecte negative din viaa oamenilor.
Personajele sunt luate din lumea necuvnttoarelor.
Are ntotdeauna o concluzie la nceput sau la sfrit.
Autorul se folosete de personaje necuvnttoare n scopul:
o de a realiza o poveste plcut;
o de a-i comunica indirect prerile i observaiile;
o pentru a-i masca inteniile critice;
pentru a nu fi tras la rspundere pentru afirmaiile fcute.
6. Unete corespunztor:
a fi blnd

ca

vulpea

a da napoi

ca

broasca

a sri

ca

petele pe mal

a se zbate

ca

privighetoarea

a cnta

ca

racul

a se linge pe bot

ca

ciocnitoarea

a toca

ca

ma

a se tr

ca

melcul

a fi iret

ca

iepurele

a fi fricos

ca

mielul

7. Pune pe coloane diferite animale: acvatice, cele care triesc pe pmnt i cele
care zboar: vultur, broasc, pete, urs, cal, pescru, crab, rac, melc, vulpe, iepure,
crocodil, hipopotam, leu, rs, arpe, gin, oim, rndunic, balen.

acvatice

care triesc pe pmnt

psri

LIMB I COMUNICARE

TIPURI DE TEXTE
Textul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei.
1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu.
- Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a
evenimentelor;
- Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus;
2. Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz
asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor.
- Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii
-

etc.
Descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa
social, a unui interior sau a unui obiect etc.;portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj),
ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.);

Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile
acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului
descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din
care acesta este descris;

Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul.

Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n
timp ce timpul aciunii st pe loc.

3.

Textul informativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer explicaii n
legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face
un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.;
Are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate;

Texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip utilitar
(modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo
etc.);
ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt: Despre ce suntem informai?, Cum suntem
informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)?
n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat.
4. Textul argumentativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit

punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi separat
argumentarea).

n concluzie, scopul i elementul accentuat sunt n strns legtur cu modul de expunere

selectat:

SCOP
Destindere
Autoexprimare
Informare
Convingere

ELEMENT ACCENTUAT
Public
Autor
Subiect
Autor Subiect/ Public - Subiect

MOD DE EXPUNERE
Narativ
Descriptiv
Expozitiv
Argumentativ

Textul informativ = transmite un mesaj ntr-o manier organizat. Se poate combina cu texte de tip
explicativ, descriptiv sau argumentativ. Informaiile transmise nu vizeaz stabilirea unei concluzii.
ntrebrile care evideniaz specificul textului sunt: Despre ce se informeaz?, Cine?; Ce?, Unde?;
Cum?, De ce?
Mrcile lingvistice ntlnite des:
- estomparea complet a emitorului - ton neutru;
- folosirea cu preponderen a timpului prezent;
- lexic specific domeniului tematic;
- prezena unor articulaii care introduc cronologia (mai nti, apoi, pe urm).
Tipuri de texte: articole de pres, anunuri, manuale.

tirea este specia jurnalistic ce presupune informarea publicului

despre evenimente recente i de interes general.
Dialogul
Este modul de expunere care reproduce in mod direct cuvintele personajelor. Prin folosirea
dialogului, povestitorul isi lasa personajele sa se descrie singure, prin modul lor de a vorbi.
Dialogul sta la baza operelor dramatice, dar poate fi intalnit si in operele epice, mai ales in
schite, si chiar in operele lirice, in asa-numitele poezii lirice dialogate.
Se poate vorbi si de un dialog interior, de replici pe care un personaj le schimba cu el insusi.
Monologul
Este vorbirea unui singur personaj.
Este specific operelor lirice, in care ia forma confesiunii (in poezia intima si de idei) sau a
descrierii (in poezia descriptiva pastel).
Putem vorbi si de un monolog interior, cand un personaj vorbeste in gand si de un monolog
teatral, cand un personaj vorbeste singur, pe scena, in fata spectatorilor.

EXERCIII
GRUPA 1
Toate organele care servesc la respiratie formeaza aparatul respirator. Acest aparat este
alcatuit din: caile aeriene (respiratorii), prin care aerul intra si iese din organism, si plamanii,
organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze. Fosele nazale, primul segment al cailor aeriene,
sunt doua canale care se gasesc la nivelul nasului. Faringele este un organ comun, in care se
incruciseaza calea aerului cu cea a alimentelor. Laringele, portiunea superioara si modificata a
traheei, este in acelasi timp si organul vorbirii. Traheea, un tub lung de 11-12 cm, coboara vertical
prin fata esofagului. La partea inferioara, traheea se ramifica in doua ramuri- bronhiile principale,
fiecare intrand in cate un plaman. Plamanii, in numar de doi, sunt asezati in cutia toracica
(Anatomia, fiziologia si igena omului, manual pentru clasa a
VII-a)
Precizati : -tipul de text
-informatia prezentata
-structura
-modul de prezentare.

GRUPA 2
"BATAUSUL. Mare ne-a fost surpriza cand Antena 1 ne-a aratat cum s-a infiltrat Mike
Tyson pe teritoriul romanesc, mai precis la Constanta. Plimbat si gadilat, ca un star cu o faima care
premerge sosirii lui, Tyson a facut cunostinta cu niste frumoase domnisoare, dar l-a ratat, de
exemplu, pe Steven Seagal. Nu s-a vazut, dar probabil ca reporterii care au filmat materialul si-au
bandajat preventiv urechile, ca sa nu fie tentata vedeta sa muste cateva urechiuse."
(TV mania, nr.35, 29 august 2005)
Precizati : -tipul de text
-informatia prezentata
-structura
-modul de prezentare.

GRUPA 3
IN TARA: Vremea va fi inchisa, umeda si mai rece decat in mod normal la aceasta data. Vor
cadea ploi mai frecvente si mai insemnate cantitativ in sudul si in estul tarii, in special in Subcarpati
si la munte, unde pot totaliza pe alocuri peste 20 l/mp.
Vantul, moderat, va prezenta intensificari in sud- vestul tarii. Temperatura aerului, in crestere
usoara, va fi cuprinsa intre 10 si 20 de grade.
Pe alocuri, ceata la munte si in Transilvania.

IN BUCURESTI: Vreme rece, umeda si inchisa. Temporar va ploua. Vantul va sufla

moderat. Temperatura aerului, in crestere, va ajunge, la amiaza, la valori in jur de 15 grade.
Precizati : -tipul de text
-informatia prezentata
-structura
-modul de prezentare

GRUPA 4
ALUATURI DULCI
Reteta de baza pentru clatite
Cantitate : 8 bucati
Preparare : 20-25 de minute
Pregatire : 5 minute, plus timpul de sedere

100 g de faina
un varf de cutit de sare
300 ml lapte
ulei vegetal, pentru prajit

1. Cerneti faina si sarea intr-un castron, adaugati oul si amestecati. Treptat, incorporati laptele cu
telul, pentru a face un aluat omogen. Lasati sa stea 15 minute.
2. Incalziti un pic de ulei intr-o tigaie. Turnati destul aluat pentru a acoperi cu un strat subtire fundul
tigaii. Prajiti timp de 1-2 minute, pana cand apar bule deasupra.
3. Rasuciti sau intoarceti clatita folosind o paleta si prajiti cealalta parte pana devine usor maronie. In
acest moment, clatita este gata. Continuati la fel cu aluatul ramas.
Precizati : -tipul de text
-informatia prezentata
-structura
-modul de prezentare

GRUPA 5
PORNIREA SI OPRIREA TELEVIZORULUI
Pornirea televizorului
Televizorul dvs. va porni in doi pasi :
1- apasati butonul de retea plasat in partea din fata a aparatului. Televizorul se va comuta in modul
stand-by iar LED-ul ROSU aflat in partea de jos se va aprinde.
2- pentru a putea porni televizorul din modul stand-by, puteti proceda astfel:
Apasati un buton numeric de pe telecomanda, astfel incat sa selectati numarul programului, sau
apasati butoanele PROGRAM SUS si JOS de pe telecomanda.
Oprirea televizorului
Apasati butonul stand-by de pe telecomanda, televizorul va intra in stand-by, iar LED-ul se va
schimba din VERDE in ROSU.
Precizati : -tipul de text
-informatia prezentata
-structura

-modul de prezentare
GRUPA 6
"Miercuri la amiaza, s-a vazut intrand in manastire, calare pe un harmasara pag, un fecioras
de boier. Abia ii mijea mustata. Purta cont de postav albastru de Flandra, ciubote de marochin ro
si jungher la cingatoare. Avea cuma plecata pe o spranceana si zambea primaverii. Venea dinspre
cetate.
S-a aflat de la cuviosii monahi ca acel fecioras are numele Ionut, dar e mai cunoscut dupa
porecla[] ii zice lumea si Jder.
Era fluture, flacara, schimbator ca un pui de demon. Nu era frumos; avea nas mare, ca si tatal
sau. Avea inclinare spre desertaciune si spre strai frumos.
Era fara liniste; ii placea toate zburdaciunile. Invatase cu usurinta, de mititel, mestesugurile
vnatuluiIndraznea sa incalece harmsarii cei mai nrvai."
(M. Sadoveanu- Fratii Jderi)
Precizati : -tipul de text
-informatia prezentata
-structura
-modul de prezentare

GENUL LIRIC
Genul liric este genul cel mai subiectiv,fiind caracterizat prin modalitatea comunicrii
directe,sentimentele ,ideile fiind comunicate direct, nemijlocit prin metafore i simboluri.Se
caracterizeaz prin prezena eului liric.
Eul liric definete ipostaza creatorului, a artistului , vocea interioar, care nu se identific cu
biografia acestuia: Eu e altul. (A. Rimbaud)
Eul liric
Se identific mrcile prezenei eului liric:
- pronume personale, pers. I, singular
- adj. pron. posesive
- vb., pers. I, singular
- interogaia retoric
- exclamaia retoric
Structura textului liric :
Titlul
Incipitul
Strofele : monostih(= strofa alctuit dintr-un singur vers) ;
Distih(=strofa alctuit din dou versuri) ;
Terin (= strofa alctuit din 3 versuri) ;
Catren ( = strofa alctuit din patru versuri ) .
Rima : mbriat
mperecheat
ncruciat
monorim
Msura : nr. de silabe vers
Ritmul : troheu
iamb
Compoziia interioar :
Ideea poetic

Tema i motivul poetic

Secvenele lirice

Limbajul artistic
Imaginile artistice : auditive, vizuale, motorii, olfactive, tactile
Figurile de stil : fig. semantice : epitet, comparaie, metafor , personificare , etc.
fig. sintactice i de construcie : antiteza, enumeraia, repetiia, inversiunea, exclamaia -

MIHAI EMINESCU

1950-1989

Mihai Eminescu (1850 - 1889)

S-a nascut pe 15 ianuarie 1850 la Botosani.
Mihai isi petrece copilaria la Ipotesti stabilind o puternica legatura sufleteasca cu natura.
Incepe sa studieze acasa cu un dascal particular, in scurta vreme este inscris la scoala in clasa a III-a
la Cernauti.
Prima sa poezie "La mormantul lui Aron Pumnul" a fost publicata intr-o bronsura omagiala a elevilor
gimnaziulu unde semneaza Mihai Eminovici.
Tot in 1866 debuteaza in revista "Familia" cu poezia :"De-as avea...",directorul revistei Iosif Vulcan
ii schimba numele din Eminovici in Eminescu, iar poetul este de acord.
Deoarece nu intrase in posesia unei diplome care sa dovedeasca absolvirea studiilor gimnaziale, este
inscris la Viena ca student "extraordinar".
Adevaratul debut se produce in 1870 cand de la Viena trimite revistei iesene "Convorbiri Literare"
trei poezi:"Venere si Madona","Mortua est" si "Epigonii".
Se intoarce in tara in 1872, devine membru marcant al cenaculului "Junimea".
Pleaca la Berlin pentru pregatirea doctoratului in filosofie,dar nu castiga un titlu stiintific.
Dupa 1874 se intoarce la Iasi, si este bibliotecar,director al Bibliotecii Centrale, profesor la Institutul
Academic,revizor scolar, redactor la "Curierul de Iasi".
Vine la Bucuresti in 1877 ca redactor principal la ziarul "Timpul" alaturi de I.L.Caragiale, si de
I.Slavici.
Din 1877 pana in 1883 Eminescu scoate la iveala cele cinci "Scrisori...","Sonetele","Rugaciunea
unui dac","Glossa",:Oda","Mai am un singur dor", culminand cu "Luceafarul".
A decedat la 15 iunie 1889.

REVEDERE
de Mihai Eminescu

Codrule, codrutule,
Ce mai faci, dragutule,
Ca de cnd nu ne-am vazut
Multa vreme a trecut
Si de cnd m-am departat,
Multa lume am mblat.

Iar, eu fac ce fac de mult,

Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupndu-le,
Apele-astupndu-le,
Troienind cararile
Si gonind cntarile;
Si mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cararea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Implndu-si cofeile,
Mi-o cnta femeile.

Codrule cu ruri line,

Vreme trece, vreme vine,
Tu din tnar precum esti
Tot mereu ntineresti.

Ce mi-i vremea, cnd de veacuri

Stele-mi scnteie pe lacuri,
Ca de-i vremea rea sau buna,
Vntu-mi bate, frunza-mi suna;
Si de-i vremea buna, rea,
Mie-mi curge Dunarea.
Numai omu-i schimbator,
Pe pamnt ratacitor,
Iar noi locului ne tinem,
Cum am fost asa ramnem:
Marea si cu rurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna si cu soarele,
Codrul cu izvoarele.
(1879, 1 octombrie)

Fi de lucru
1. Alege explicaia potrivit:
Poetul spune codruule deoarece:
a. i era drag;
b. codrul i era bun prieten; c. codrul era mic;
Codrul rspunde c face ceea ce a fcut demult:
a. de cnd se tie; b. de cnd exist; c. de curnd;
Iarna astup apele, adic:
a. le ngroap n pmnt; b. le nghea; c. face un fel de pod de ghea.
Iarna gonete cntrile, adic:
a. acoper cu vntul cel puternic, cntecul oamenilor; b. alung cntreii pdurii.
Codrul ntinerete mereu:
a. cresc mereu arbori noi; b. se taie pdurea n fiecare an.

2. Completai:
vedere - revedere
venire - __________

ntlnire - ____________
ascultare- ____________

3. Ordonai cuvintele pentru a alctui propoziii:

mult, poetul, lume, a umblat.

__________________________________ .
iernii, codrul, viscolul, ascult.
__________________________________ .
ascult codrul, verii, doinele.
___________________________________ .

4. Alegei adjectivul:
om

drum

care cltorete
cltor

vreme

trectoare
care trece

cu troiene
troienit

psri

cnttoare
care cnt

I. CADRANELE
I. Alctuiete enunuri cu ajutorul cuvintelor: II. Scrie nsuiri potrivite pentru cuvintele
codru, vreme,izvor:
date:

.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................

codru ................................................
vreme ...............................................
ploaie ..................................................
iarna ....................................................
izvor ................................................
ruri ....................................................

III.
Formuleaz trei ntrebri n legtur cu IV.
coninutul poeziei Revedere de Mihai
Eminescu:

...............................................................
...............................................................
...............................................................
...............................................................
...............................................................

Rspunde la ntrebrile formulate:

...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................

II. SCHELETUL DE RECENZIE

1. Scrie ntr-o singur propoziie despre ce este vorba n poezia Revedere de Mihai Eminescu:
.......................................................................................................................................
2. ntr-o expresie, spune ce conine poezia:
.....................................................................................................................................
3. Printr-un cuvnt, rezum coninutul poeziei:
.......................................................................................................................................
4. La ce culoare te gndeti cnd citeti poezia? De ce?
..................................................................................................................................................................
............................................................................................................
4. Scrie ideea din poezie pe care o consideri cea mai important:
.......................................................................................................................................

Lucian Blaga
(n. 9 mai 1895, Lancrm, lng Sebe, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj)

A fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar

i diplomat romn.
S-a nscut la Lancrm, lng Sebe.
Lucian Blaga a fost al noulea copil al unei familii de preoi, fiul lui Isidor
Blaga i al Anei (n. Moga), de origine aromn.
Viitorul poet care se va autodefini mai trziu ntr-un vers celebru "Lucian
Blaga e mut ca o lebd" neputnd s vorbeasc pn la vrsta de patru ani.
A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul, cu studiul Reflecii
asupra intuiiei lui Bergson (1914). Dup moartea tatlui, familia se mut la Sebe n 1909. n
anul1911 cltorete n Italia, unde i petrece timpul n librrii, cutnd cri de filosofie, i vizitnd vestigiile
istorice ale acestei ri.
A urmat cursurile Facultii de Teologie din Sibiu i Oradea n perioada 19141916, pe care le-a
finalizat cu licen n 1917. A studiat filosofia i biologia la Universitatea din Viena ntre anii 1916 i 1920,
obinnd titlul de doctor n filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care i va deveni soie. A
revenit n ar n ajunul Marii Uniri. n anul 1916, n timpul verii, Blaga viziteaz Viena, unde
descoperExpresionismul.
Public la Sibiu, n 1919, placheta de versuri Poemele luminii. Prima sa dram, Zamolxe, i apare n
ziarul Voina (1920), iar n volum n 1921, la Cluj,

Opera
Volume de versuri

1919 - Poemele luminii

1921 - Paii profetului

1924 - n marea trecere

1929 - Lauda somnului

1933 - La cumpna apelor

1938 - La curile dorului

1942 - Poezii, ediie definitiv

1943 - Nebnuitele trepte

Dramaturgie

1921 - Zamolxe, mister pgn

Meterul Manole, dram n cinci acte

Lucian Blaga

Izvorul nopii
Frumoaso,
i-s ochii-aa de negri nct seara
cnd stau culcat cu capu-n poala ta
mi pare
c ochii ti, adnci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste vi
i peste muni i peste esuri
acoperind pmntul
c-o mare de-ntuneric.
Aa-s de negri ochii ti,
lumina mea.

Exerciiu post lectur

Alege unu-dou dintre cuvintele care se potrivesc strii tale sufleteti de dup ascultarea
poeziei, motivndu-i alegerea:
ncntare
linitire
tristee
melancolie
nedumerire

pentru
c

VIZIUNE INTERPRETATIV N TEXTUL BLAGIAN

IZVORUL NOPII
Caracter simetric

ultimul V (n plus posesivul

mea: marc a
cunoaterii prin iubire)
sugestie a percepiei integratoare:
IUBIREA = CUNOATERE (presupune/include misterul) =
VIA (existen)

V1

- negru intens

OCHII

simetrie
structural

misterul nopii = al universului

- identificare afectiv simbolic
(nocturnul se nate din ochii iubitei

- izvor al mrii de-ntuneric = semn al misterului (element

central n filosofia lui Blaga), n care iubirea nsi se nscrie ca
tain a lumii nucleul triadei fundamentale n text
Eu (liric)
Lume
iubire

iubit
focar al naturii, ce se subsumeaz iubirii centru al
universului (tain afectiv inclus n taina cea mare)
OCHII = simbol al iubitei
- iubirii (condiie existenial)

TITLUL (sub lup)

Profesorul propune o analiz sub lup a titlului Izvorul nopii
IZVR, izvoare, s.n. 1. Ap subteran care iese sau nete la suprafaa pmntului;
fntn. 2. Loc de unde izvorte la suprafaa pmntului un izvor (1), o ap curgtoare; nceputul
unui ru; obrie. 3. Surs de lumin sau de cldur. 4. Fig. Lucru din care provine ceva; origine (a
unui lucru); surs. 5. Document, text original (istoric, tiinific).

Fi de lucru (1)

ECHIPA NR.1

ECHIPA NR.2

Imaginai-v c n acvariul de mai jos se afl toate Selectai, din textul studiat, mijloacele de
sentimentele pe care le poate avea o persoan, de orice expresivitate: imagini artistice i figuri de stil,
natur ar fi ele. Selectai acele sentimente pe care le explicnd semnificaia uneia dintre ele.
transmite fiecare dintre cei doi participani la dialogul
imaginar, prezentat n versurile lecturate.
fericire

veselie
regret

nelegere
mpcare
teama

incertitudine

tristete

Siguranta

iubire

nepsare

admiratie

ECHIPA NR.3

ECHIPA NR.4

Completai un ciorchine cu elemente care aparin (sunt

asociate) iubitei, identificate n text. Explic
semnificaia / prezena uneia n text.

I. Propun sa comparm iubirea cu un copac.

Crengile copacului, pornind de la cele de jos, ar
putea reprezenta etapele iubirii. Scriei, pentru
fiecare creang a copacului de mai jos, ct mai
multe particulariti specfice etapelor din evoluia
acestui sentiment.

Fi de evaluare
Selectai, din seria propus, unul / cteva dintre proverbele sau citatele date , care se potrivesc
textului.
Cu dragostea nu-i de glumit.
Chiar i printre ghimpi se nasc trandafiri.
S-i spun ce este dragostea adevrat. E credin oarb, umilin fr preget, supunere
desvrit, ncredere i druire mpotriva ta nsui, mpotriva lumii ntregi. (Charles Dickens)
Iubirea este nrudirea omului cu Dumnezeu. Ea unete la maxim persoanele umane fr s le
confunde. n iubire se arat plenitudinea existenei. (Dumitru Stniloaie)
Pentru dragostea unui trandafir, trebuie s supori spinii. (proverb turcesc)
Tot ce conteaz n via n mod deplin i dureros este iubirea.
Iubirea nseamn s ne descoperim n alii i s fim ncntai de aceast descoperire.
Iubirea nseamn s renuni la fric.

Izvorul nopii de Lucian Blaga

Apartenena operei la genul liric
Lucian Blaga (1895-1961) este un poet interiorizat, cu sufletul prea plin de triri profunde:
Eu cred c sufeream de prea mult suflet.
Poezia Izvorul nopii este o creaie liric, ntruct poetul i exprim n mod direct
sentimentele de iubire manifestate ntr-un peisaj rustic, ntr-o form idealizat.
Poezia Izvorul nopii de Lucian Blaga face parte din volumul de debut intitulat sugestiv
Poemele luminii, din 1919. n concepia lui Lucian Blaga, iubirea este singura cale de ptrundere
n misterele lumii, de cunoatere a tainelor universului. Unul dintre principalele sinonime ale
luminii, metafor revelatorie central a volumului, este cunoaterea.
Titlul poeziei sugereaz fascinaia ochilor negri ai iubitei, care sunt numii printr-o
metafor revelatorie, izvorul nopii, semnificnd originea -izvorul- sentimentului de iubire, ce
capt proporii cosmice, prin cuvntul noapte.
Poezia Izvorul nopii este un scurt, dar profund omagiu adus frumuseii iubitei, exprimat
ntr-un ton solemn i plin de fiori.
Structur, semnificaii, limbaj artistic
Poezia este alctuit dintr-o fraz ampl, care conine o afirmaie constatativ i
admirativ pentru frumuseea ochilor iubitei i o propoziie dezvoltat, ca o concluzie
emoionant, nlnd dragostea la apogeu.
Poezia ncepe printr-o invocaie cu ncrctur afectiv, sugernd admiraia sinelui poetic
fa de fiina drag. Vocativul Frumoaso ilustreaz, concis i sintetic, perfeciunea fizic a iubitei,
nsumnd toate trsturile fizice i morale ale fetei dragi. Cuvntul ochii se constituie n cuvntcheie al poeziei i apare de trei ori, sugernd intensitatea sentimentului de admiraie i extazul poetic.
Aceeai semnificaie o au i metaforele izvorul i o mare de-ntuneric. Momentul n care este
imaginat cuplul este al nserrii, gesturile sunt tandre, idilice, iar adresarea este direct,
constatativ i plin de admiraie: Frumoaso, / i-s ochii-aa de negri nct seara / cnd stau culcat
cu capu-n poala ta. Poziia cuplului predispuse la visare, la meditaia premergtoare strii de extaz
de care este cuprins poetul atunci cnd privete n ochii fermectori ai iubitei.
Negrul intens al ochilor iubitei semnific unul din marile mistere ale universului,
ntruct se identific aici cu emoionantul cadru nocturn care acoper vile, munii, esurile, ntreg

pmntul, ca o tain fascinant: ochii ti, adncii, sunt izvorul / din care tainic curge noaptea peste
vi / i peste muni i peste esuri, / acoperind pmntul / c-o mare de-ntuneric.. Negrul dens al
ochilor este sugerat de superlativul absolut exprimat prin formula adverbial aa de, alturat
adjectivului negri i de apoziia simpl adncii, un adjectiv substantivizat, care amplific
profunzimea sentimentului de dragoste. Epitetul adverbial tainic care exprim trstura verbului
curge, ca i metafora o mare de-ntuneric evideniaz ideea c dragostea este una din marile
taine ale lumii. Formele pronominale de persoana nti i a doua pun n eviden armonia total a
cuplului de ndrgostii, aflat sub vraja misterioas a iubirii: i-, ta, mi, ti.
Ultimile dou versuri se constituie ntr-o concluzie a versurilor declarative anterioare, care
exprimaser o constatare plin de admiraie. Se reia superlativul absolut din versul al doilea, pentru
a exprima consecina pe care o are asupra ndrgostitului vraja emanat de frumuseea ochilor iubitei:
Aa-s de negri ochii ti / lumina mea.. Contrastul dintre negrul ochilor i lumina care aureoleaz
iubirea este realizat printr-un oximoron, adic alturarea a dou cuvinte cu sens contradictoriu, care
formeaz ns un tot indestructibil, sentimentul profund de iubire: aa de negri n opoziie cu
lumina mea.
Poezia conine i inversiunile i-s ochii, tainic curge noaptea, aa-s de negri ochii ti,
care amplific starea de extaz, de ncntare a eului liric pentru misterul iubirii.
Prozodia. Poezia nu este structurat n strofe, metrica este variabil, versurile de 3 silabe
alternnd cu cele de 12. Ritmul i rima lipsesc, iar muzicalitatea este dat de pauze dirijate de
emoia poetului.
Deoarece este o oper literar n versuri, n care poetul prin intermediul eului liric i
manifest dorina de mplinire a iubirii ideale, poezia Izvorul nopii de Lucian Blaga este o
oper liric (poezia Izvorul nopii de Lucian Blaga aparine genului liric).

TEST VOCABULAR
1. n enunul Un soare cu dini fcea zpada s strluceasc, cuvntul ........................ e folosit
cu sens figurat.
2. Diminutivul substantivului din enunul Am cumprat o umbrel nou este
........................................ .
3. Exist numai derivate parasintetice n seria: a)nottor, nnodat, descul;
b)analfabet, descuiat, strmo;
c)ncercuit, descurajat, inegalitate.
4. n enunul A ajuns pn dincolo de podul de la ieirea din sat exist:
a)un cuvnt derivat cu prefix:
b)un cuvnt compus:
c)un cuvnt derivat i un cuvnt compus.
5. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enunul Vara a trecut sunt:
a)substantiv comun, prepoziie simpl;
b)adverb de timp, verb predicativ;
c)substantiv comun, verb auxiliar.
6. Subliniaz paronimul utilizat corect:
Concurenii s-au alineat/ aliniat la linia de start.
Nu pot merge azi la coal din motive familiare/ familiale.
Cuvntul omis/ emis de autorii textului este o prepoziie.
Misterul tablourilor disprute a fost eludat/ elucidat.
7. Sunt numai omonime lexicale n seria: a) mare, centru, vin;
b)broasc, pr, arc;
c)lin, mas, calcul.
8. Identific ntre cuvintele de la exerciiul 9 dou omonime totale.
9. Alctuiete enunuri cu omofonele cei/ ce-i.
Pentru fiecare rspuns corect se acord cte 1 punct.
Se acord 1 punct din oficiu.
RELAII SEMANTICE
1.Gsii cte un sinonim i cte un antonim pentru cuvintele : ameliorare, atractiv, autentic,
benefic, beneficiu.
2..Gasii sinonimele neologismelor urmtoare :
Grupa I :-aptitudine
-circumspect
Grupa IV :-ilicit
-probitate

Grupa II :-decent
-festiv
Grupa V :-vetust
-afabil

Grupa III:-gangster
-a ghida

Grupa VI :-inedit
-peren.

3. Pentru a observa relaia existent ntre polisemie- sinonimie- antonimie completai tabelul
urmtor :
Sensurile
polisemantic

cuvntului Sinonimele
fiecrui sens

echivalente Antonimele
corespunztoare

*prost
(om) fr tiin de carte
(om)de condiie social
modest, din popor
(lucru)
de
calitate
inferioar, lipsit de valoare
(despre) tiri, ntmplri
rele
(glum, vorb) duntoare
4.Precizai, prin sinonime, sensurile cuvntului a intra, deduse din urmtoarele contexte legate
de persoane : a intra n pmnt ; a intra n pmnt( de ruine); a intra n spital ; a intra n hor ; a
intra n panic ; a intra n vorb ; a intra ntr-o slujb ;a intra cuiva n voie.
Model : a intra n pmnt= a disparea.
5.Precizai sensul contextual al cuvintelor-tint din fiecare dintre enunurile:
Il bate peste flci. L-a btut n lupt drapt. Gospodina bate covoarele. S-au btut bani noi.A btut la
main un text. Il bate un pantof. Valurile bat, de secole, zidurile cetii.Azi, vntul bate mai tare ca
ieri.Cerul bate n rou.
6.Subliniai sensul corect al cuvintelor : aleatoriu=ntmpltor, strin ; anorexie=lipsa auzului,
lipsa poftei de mncare ; areal= arie, ireal ; bravad= curaj, sfidare ; conjectur= ipotez, situaie ;
fortuit= forat, neprevzut ; genuin= genial, natural ;lapidar= scurt, ucigtor ; mutual= muete,
reciproc ;salutar= de salut, salvator ; trivial=neclar, necuviincios.
7.Observai sloganul publicitar :,, La vremuri noitot cu noi.Explicai n ce msur repetiia
unei forme produce aici o surpriz( ntemeiat pe o diferen gramatical i semantic).
8.Pornind de la exemplele urmtoare definii omofonele i omografele :
Mi-i sufletul plin de mii de culori !
Vesel-vesel
Hain- hain
S-ar putea s sar dac s-ar organiza un concurs.
9. Notai n spaiile punctate formele adecvate ale paronimelor aflate n paranteze:
a. Dei are numai doisprezece ani, este un...............................al pianului( virtuoz-virtuos).
b. Diferena de fus ............................ ntre aceste ri este mare( oral-orar).
c. Ne-a ajutat, a fost mereu...............................cu noi(solitar-solidar).
d. Prietenul meu este...........................................din Iai( original-originar).
e. Nu........................................nimic n aceast afacere( investise-nvestise).
f. S-a instituit un tribunal....................................................care a judecat cele petrecute pe
teren ( arbitral-arbitrar)
g. I-a aruncat o privire................................. care l-a intimidat( glaciar-glacial).
10. Gsii 3 perechi de paronime i alctuii propoziii cu ele.

. 11. n enunul: Noi am convenit mpreun s revenim iar la locul acela, unde ne-am simit att
de bine i ne-am fcut planuri de viitor, exist:
a. un pleonasm;
b. dou pleonasme;
c. trei pleonasme.
12. Subliniai n enunurile de mai jos expresiile pleonastice:
Profesorul a repetat din nou ntrebarea, pentru c rspunsul elevului schia doar sumar
tematica propus.
n scurta alocuiune rostit n faa absolvenilor, directorul a inclus un exemplu pilduitor de
comportament.
Au convieuit laolalt mult vreme i s-au ntrajutorat reciproc.
A continuat s persiste s fac contraband ilegal.
Prietenul meu a ajuns un mare magnat.
13. Explicai de ce construciile de mai jos sunt considerate pleonastice:

Cucui n cap, a detepta din somn, aisberg de ghea, a-i coafa prul, sum de bani, anticariat de
cri vechi, a uoti la ureche, a rgui vocea, solni de sare, mujdei de usturoi.

Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureti - d. 14 iulie 1967)

Nascut la 21 mai 1880 la Bucuresti ; decedat la 14 iulie 1967 la

Bucuresti a fost un scriitor roman cunoscut pentru contributia sa la
dezvoltarea poeziei si a literaturii pentru copii .
Numele su adevrat esteIon N. Theodorescu, iar pseudonimul
su, Arghezi, provine, explic nsui scriitorul, dinArgesis - vechiul nume
al Argeului.
Este fiul lui Noe Theodorescu i al Mariei. ntre 1887 i 1891 a
fost elev al colii primare Petrache Poenaru sub ndrumarea primului
su dascl, Nicolae Abramescu. ntre 1891 i 1896 urmeaz cursurile
gimnaziului "Dimitrie Cantemir" i apoi pe cele ale liceului "Sfntul Sava" din Bucureti. De la
vrsta de 11 ani, din cauza situaiei familiale, este nevoit s se ntrein singur, dnd meditaii.
La vrsta de 16 ani debuteaz n "Liga ortodox" a lui Alexandru Macedonski, sub
semntura Ion Theo. Pn n 1910 -cnd a nceput s conduc sau s editeze el nsui reviste i ziare
cum sunt: "Cronica", "Cuget romnesc", "Naiunea", "Bilete de papagal"- public la mai multe
periodice ale vremii: "Revista modern", "Viaa nou", "Facla", "Viaa romneasc etc.
Anul 1896 este anul debutului sau literar. La 30 iunie public n ziarul "Liga Ortodox",
condus de Alexandru Macedonski, poezia "Tatl meu", semnat I.N. Theodorescu. Tudor Arghezi a
debutat n anul 1896, publicnd versuri n revista Liga Ortodox, condus de Alexandru Macedonski
cu pseudonimul "Ion Theo" .
n romanele sale poetul a mrturisit c nu era foarte atras de cariera de clugar, cci autorul
ciclului Psalmilor era un eretic i nu un spirit mistic. A recurs la acest refugiu mai mult din
comoditate, unul din unchii si fiind un nalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romne. n
romanulCimitirul Buna Vestire a parodiat cu sarcasm lumea monahal.
n perioada 1952 - 1967 poetul va fi "reabilitat" treptat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu
Dej, este distins cu premii i titluri, ales membru al Academiei Romne, srbtorit ca poet naional la
80 i 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje n regimul comunist, ca i Mihail Sadoveanu,
colabornd cu autoritile i scriind poezii sociale pe placul acestora. Public poemul "1907 peizaje", "Cntare omului", "Stihuri pestrie", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucureti". n 1967,
poetul moare, fiind nmormntat, alturi de Paraschiva, soia sa, n grdina casei din Str. Mrior, cu
funeralii naionale. Casa a rmas pn astzi muzeu, fiind meninut de fiica sa, Mitzura Arghezi.

Adam si Eva
------------------------de Tudor Arghezi

Urndu-i-se singur n stihii,

A vrut i Dumnezeu s aib-n cer copii
i s-a gndit din ce s-i fac,
Din borangic, argint sau promoroac,
Frumoi, cinstii, nevinovai.
Se puse-aezmntul dintre frai.
Dar i-a ieit cam somnoros i cam
Trndav i nrva strmoul meu
Adam;
C l-a fcut, cum am aflat,
Cu praf i nielu scuipat;
Ca s ncerce dac un altoi
De stea putea s prind pe noroi,
C, de urt, scuipnd n patru zri,
Stingher,
Fcuse i luminile din cer.
Dar iat c l-a nimerit,
Din pricina aluatului, greit,
i c Adam, ntiul fiu
Al Domnului, ieise, parc, i zbanghiu.
Nu-i vorb, nici o poz nu ne-nva
Cum ar fi fost omul dinti la fa.
Nici unda lacului nu l-a pstrat,
n care se-oglindea la scptat.
Puterea lui dumnezeiasc,
Dormind mereu, cta s-l mai trezeasc;
I-a rupt un os din coaste, ceva,
i-a zmislit-o i pe Eva.
Mai poi csca de lene, iari,
Cnd ai o sor i-un tovar?
S-au luat de mini i-au cutreierat
Grdina toat-n lung i-n lat.
S nu te miri c, ovind i mici,
Li se julea i nasul prin urzici.

Porunca
------------------------de Tudor Arghezi

Prin Rai copiii au dus-o foarte bine,

Cum ar fi dus-o oriicine,
Jucndu-se cu gzele i iezii
Care sreau pe mugurii livezii
Nici: Culc-te devreme! Nici Te
Scoal!
Nu era cine ine socoteal
C ntrzii, Adame, de la coal,
C lecia s-o spui fr greeal,
C, Eva, nc nici te-ai pieptnat
i te gsete prnzul tot n pat.
Nimic, nici tai, nici mame, nici ddace,
Nici profesoar, rea ca o rgace,
Nici dasclul cu zgrci n beregat
Care s scie biatul i pe fat.
Totul era de glum i de joac
i ateptai doar pomii s se coac.
Dar ce-i veni ntr-o zi lui Dumnezeu
C se-art ncins n curcubeu
i dete-ntile porunci
Anume ce-i iertat i nu e s mnnci.
-Din pomul acesta, Evo i Adame,
S nu v-atingei nicidecum de poame.
De unde nu, cunoate-i ce v-ateapt:
Pedeapsa mea cea crncen i dreapt.
- Ai auzit?
- Am auzit!
- ce fel,
C se mnie Domnul, nsui el?
- Mi-e tare poft, dragul meu, s gust
Tocmai din pomul la, plin de must.

Pedeapsa
------------------------de Tudor Arghezi

Credeau c Domnul e culcat

i n-o s tie ce s-a ntmplat,
C n-avea doar fluturii iscoade
La fietecare soi de roade.
Ea, cam neroad, dnsul, cam netot,
Nu se-ateptau c Domnul vede tot:
C ochiul lui deschis, ntr-adevr,
i deprtrile le vede n rspr.
Nici nu-nghiiser o-mbuctur
C-au fost i prini cu ea n gur,
i cel puin nu apucase
S puie poame n sn, vreo cinci sau ase.
El, Dumnezeu, venind n rotogoale,
n suprarea Prea Sfiniei Sale
I-a luat din scurt, poruncile tiute
Cum le-au clcat aa de iute.
Adam pe Eva lui o a prt
Eva pe arpe, care s-a trt.
Nici unul n-a voit s-aleag,
S-i ia asupra-i vina lui ntreag.
De mielie, nu att de furt,
Rspunsul aspru fu i scurt;
C Dumnezeu lovete-ntotdeauna
Mai tare dect faptele minciuna.
Din Raiul dulce i din tihna bun
Domnul i-a dat afar, n furtun.

Capitolul 1
1. La nceput a fcut Dumnezeu cerul i pmntul.
2. i pmntul era netocmit i gol. ntuneric era deasupra adncului i Duhul lui Dumnezeu Se purta
pe deasupra apelor.
3. i a zis Dumnezeu: "S fie lumin!" i a fost lumin.
4. i a vzut Dumnezeu c este bun lumina, i a desprit Dumnezeu lumina de ntuneric.
26. i a zis Dumnezeu: "S facem om dup chipul i dup asemnarea Noastr, ca s stpneasc
petii mrii, psrile cerului, animalele domestice, toate vietile ce se trsc pe pmnt i tot
pmntul!"
27. i a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul lui Dumnezeu l-a fcut; a fcut brbat
i femeie.
28. i Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd: "Cretei i v nmulii i umplei pmntul i-l supunei;
i stpnii peste petii mrii, peste psrile cerului, peste toate animalele, peste toate vietile ce
se mic pe pmnt i peste tot pmntul!"
29. Apoi a zis Dumnezeu: "Iat, v dau toat iarba ce face smn de pe toat faa pmntului i tot
pomul ce are rod cu smn n el. Acestea vor fi hrana voastr.
15. i a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l fcuse i l-a pus n grdina cea din Eden, ca
s-o lucreze i s-o pzeasc.
16. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam porunc i a zis: "Din toi pomii din rai poi s
mnnci,
17. Iar din pomul cunotinei binelui i rului s nu mnnci, cci, n ziua n care vei mnca din
el, vei muri negreit!
18. i a zis Domnul Dumnezeu: "Nu este bine s fie omul singur; s-i facem ajutor potrivit
pentru el".
19. i Domnul Dumnezeu, Care fcuse din pmnt toate fiarele cmpului i toate psrile
cerului, le-a adus la Adam, ca s vad cum le va numi; aa ca toate fiinele vii s se
numeasc precum le va numi Adam.
20. i a pus Adam nume tuturor animalelor i tuturor psrilor cerului i tuturor fiarelor
slbatice; dar pentru Adam nu s-a gsit ajutor de potriva lui.
21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; i, dac a adormit, a luat una
din coastele lui i a plinit locul ei cu carne.
22. Iar coasta luat din Adam a fcut-o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o la Adam.
23. i a zis Adam: "Iat aceasta-i os din oasele mele i carne din carnea mea; ea se va numi
femeie, pentru c este luat din brbatul su.
24. De aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va uni cu femeia sa i vor fi amndoi
un trup.
25. Adam i femeia lui erau amndoi goi i nu se ruinau.( CAPITOLUL 2)

Tablouri Biblice de Tudor Arghezi

ADAM SI EVA
Poezia Adam si Eva este o prezentare a creatiei cu o tenta alegorica. Arghezi, un titan
al poeziei moderne, resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace
artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare.
Importanta lui Tudor
Arghezi in literatura romana este inestimabila, intrega sa opera cupranzand o varietate de teme si
dezvoltand numeroare motive. Tema esteticii uratului este prezenta in arta poetica a lui Arghezi,
fiind una din cele mai importante si mai surprinzatoare abordari literare ale sale. Tudor Arghezi mai
contribuie si la dezvoltarea literaturii pentru copii. Poeziile sale reprezinta o invitatie la a medita si
a cunoste. Temele sale cu tenta religioasa sunt printre cele mai disputate. O astfel de tema se
regaseste si in poezia Adam si Eva. Spre deosebire sentimentele si ideile contradictorii din Psalmi,
in poezia Adam si Eva se renunta la profunzimea detaliilor, si la toata razvratirea impotriva
divinitatii cugetata in alte poezii de ale autorului. Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie,
este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca
eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu
sa aiba-n cer copii. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din borangic, argint
sau promoroaca,, insa el a fost creat din cu praf si nitelus scuipat, acesta fiind si motivul pentru
care Adam a iesit trandav si naravas. Autorul sugereaza aceasta imperfectiune a omului din lipsa
unei extravagante a bazei din care divinitatea a facut fiinta omeneasca. Adevarul biblic revelat este
neluat in seama de autor, el prezentandu-si propria viziune asupra facerii, netinand cont de
adancimea faptei si de sacralitatea infaptuirii. Aluatul gresit reprezinta o exprimare aproape
apofatica, poetul se foloseste de aceasta, aflandu-se in imposibilitatea unei explicarii a
imperfectiunii. Experienta monahala a lui Tudor arghezi a fost o importanta resursa si punct de
plecare in abordarea temelor religioase. Poezia Adam si Eva ascunde o ipostaza a neintelesului,
prin jocul crearii. Divinitatea este inchipuita ca o fiinta omeneasca, fiinta care se plictiseste si care
din materia creata anterior, creeaza omul. Adam, primul om, nu poate fi insa descris cu
minutiuozitate de catre autor deoarece, nici o poza nu ne-nvata/Cum ar fi fost omul dintai la fata.
Aici autorul da libertate imaginatiei, a gandurilor. Este o invitatie la a descoperii imaginea
promordiala. Din costa lui Adam este facuta Eva. Poetul nu insista in a descrie aceasta zamislire a
Evei. Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca: s-au
luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat. In acesta secventa se surpinde intr-un
mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni. Erau precum copii liberi, ce
sovaiau prin gradina. Intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza
pe Adam si Eva in gradina raiului. Acest act al creatiei este surprins de poet ca o joaca, in care omul
creat de Dumnezeu isi atribuie acesta taina a facerii si nestingheriti profita de minunatiile raiului.

Porunca
Printre volumele sale de poezie se numara si Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) care
cuprinde o grupare de cinci poezii:Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul,
Pedeapsa.Ele s-au publicat in august 1944 in Revista Fundasiilor Regale.
Poezia Porunca are ca sursa de inspiratie Vechiul Testament.Titlul este sugestiv pentru
porunca divina de a interzica oamenilor sa se infructe din pomul cunoasterii.Este structurata in trei
segvente lirice inegale ca marime.

Prima secventa prezinta universal minuscul reprezentat de gaze, iezi, muguri, copii.Incipitul
exprima un adevar general-valabil:Prin rai copii au dus-o foarte bine.
A doua segventa prezinta traiul fericit din rai care se datoreaza absentei constrangerii de
orice fel, lipsei indrumarilor permanente, cicalitoare ale parintilor, lipsei grijilor fata de
scoala.Repetitia adverbului nici si enumeratia evidentiaza traiul lipsit de griji din rai.Se ramarca
intentia ludica dar si ironia poetului adresata copiilor care ar dorii san u aiba nici o indatorire , tot
timpul sa fie destinat distractie si jocurilor.Verbul asteptaisugereazadiscret idea ca astfel de trai ar
conveni oracarui om inclusive cititorului
In a treia segventa Dumnezeu apare grandiose ,autoritar ca un stapan atotputernic dand
primele porunci, adresarea directa se constituie din vocativul Evo, Adame. Atitudinea Evei si a
lui Adam este realizata prin dialog.
Lirismul este obiectiv deoarece lipsesc marcile lexico gramaticale ale eului liric.Sinegdota
pom sugereaza toate tentatiile pentru omul plin de slabiciuni ultimele doua versuri definesc o
caracteristica tipic umana tentatiile ispitesc omul mai ales cand i se interzice un lucru.
In text se manifesta lirica mastilor Eva, Adam, Dumnezeu nu sunt pesonaje ci voci
lirice, masti sub care se ascunde eul liric.

Pedeapsa
Poezia Pedeapsa de Tudor Arghezi se inscrie in randul poeziilor ce innobileaza liricul
prin stilul unic si expresiv plin de semnificatii dure si sentimente dintre cele mai neasteptate. Creatia
argheziana este una a contrastelor, poetul fiind intr-o permanenta cumpana intre razvratire si
impacare, frumos si urat, cadere si inaltare, disperare si tacere.
Poezia Pedeapsa poate fi considerata o continuare a poeziei Adam si Eva in care tema
creatiei, a contextului promordial este reluata si aici ca o prelungire a stilului simplu ce invaluie o
serie de motive precum conditia omului primordial, a caderii, si a izgonirii din rai.
Atentia lui Arghezi pentru scrierile cu subiect religios se observa cu usurinta in intreaga sa
creatie. Stilurile, insa, in care sunt abordate acestea sunt din cele mai diferite. Daca in Psalmi
poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale
trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia
Pedeapsa eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in
mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stilistica.
Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele
petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului
pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi
ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni ea,
cam neroada, dansul cam netot ce credeau in fluturii ca iscoade trimisi de Dumnezeu pentru a-i
veghea.
Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii credeau ca
Domnul e culcat. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o
exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat:
Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in
raspar. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost
si prinsi cu ea in gura, aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste
lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea,
descrise in poezia Adam si Eva in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara.

Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia

Pedeapsa este unul care adanceste ideea de absolut religios, de necuprindere a imaginii
dumnezeirii. Dumnezeu este vazut de autor aici ca o fiinta ce vegheaza cu ochiul lui deschis.
Poetul face ideea poetica a divinitatii usor de perceput prin faptul ca foloseste o exprimare simpla,
populara. Dumnezeu, vazut, venind in rotogoale este pus sub aspectul unei prezenta imediate,
deoarece, el si departarile le vede in raspar.
Poezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in care primii oameni cad in pacat, se
infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul interzis. Din text se subintelege intreaga
intamplare plina de semnificatii ce descopera taina caderii primului intr-o forma capabila de a putea
fi inteleasa si cugetata. Raspunsul aspru si scurt al oamenilor in fata divinitatii pune in evidenta
importanta extraordinara a poruncii. Mancand sin pom au incalcat porunca lui Dumnezeu. Adam a
invinovatit-o pe Eva, iar Eva pe sarpe.
Aceasta eschivare a recunosterii, a asumarii responsabilitatii este apare in poezie ca o
dovada a neintelegerii puterii dumnezeiesti. Dumnezeu este atotvazator si stiutor a toate, iar aceste
lucruri nu sunt cunoscute si intelese de oameni. Poetul sugereaza acestea cu o sesizabila finete lirica.
Minciuna este cea care decide pedeapsa caci: Dumnezeu loveste-ntotdeauna/ mai tare decat faptele
minciuna. Caderea la Arghezi este un motiv esential in a raporta omul la divinitate. Pedeapsa este
de fapt o consecinta, o urmare a neascultarii. Din Raiul dulce si din tihna buna/ Domnul i-a dat
afara, in furtuna. Omul, acum decazut spiritual este dat furtunii adica vietii trectoare, a suferintelor
si a durerii. Epitetul raiul dulce evidentiaza bunatatea oferita omului, ce ar fii putut sa disfute din
plin din dulceata raiului ce era facut pentru el.
Fara o adancire religioasa a poeziei, tema argheziana ar fii una fara profunzime. Adancirea
intelesurilor face ca lirica lui arghezi sa creeze noi raporturi in relatia om-Dumnezeu, om-spatiu, omcunoastere.

Test de cunotine
Nume ..........
Clasa ...........
A. Literatur
1. Completeaz spaiile punctate cu informaiile corecte.
Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci poezii:
1 p.
a) ........................; b) ...................; c) ...................; d) ...................; e) ...................
2. Menioneaz dou motive literare identificate n ciclul Tablouri biblice.
a) ..................................; b) .....................................

0,5 p.

3. Precizeaz dac poeziile din ciclul de mai sus sunt texte ficionale sau nonficionale.
Argumenteaz!
0,5 p.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................
5. Comenteaz semnificaia versului: Ca s ncerce dac un altoi / De stea putea putea s prind
pe noroi; pune versul din Adam i Eva de T. Arghezi n legtur cu textul biblic al facerii omului.
1 p.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
B. Limb i comunicare
6. a. Subliniaz n lista urmtoare cuvintele care aparin familiei lexicale a substantivului floare:
floare-de-col, floral, florar, flor, florreas, florrie, floricic, nflorat, nflorire, nflorit.
1 p.
b. Precizeaz mijlocul de mbogire a lexicului pentru cuvintele:
florreas........................................; nflorire .........................................
0,5 p.
7. Menioneaz cte un sinonim i cte un antonim pentru cuvintele:
autentic:
sinonim ..................................; antonim ...............................................
beneficiu: sinonim .................................; antonim ...............................................

1 p.

8. Transform din vorbire direct n vorbire indirect urmtorul dialog:

- Din pomul sta, Evo i Adame, / S nu v-atingei nicidecum de poame;/ De unde nu,
cunoatei c v-ateapt / Pedeapsa mea cea crncen i dreapt. / - Ai auzit? / - Ce fel, c se
mnie Domnul, nsui el? (T. Arghezi);
1,5 p.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................

TEXTUL ARGUMENTATIV
Textul argumentativ reprezint un act de comunicare cu scopul de a-l convinge pe
receptor cu privire la punctul de vedere susinut de autor. ntr-un text argumentativ, autorul apr o
tez (idee) prin utilizarea unor argumente pe care le poate ilustra cu exemple.
I.
Strunctura unui text argumentativ
Orice text argumentativ cuprinde, de obicei, o constatare general (care poate fi, eventual, o afirmaie
cu caracter general, care trebuie susinut prin demonstraie), argumentele aduse de autor n sprijinul
sau mpotriva constatrii enunate i o concluzie (sintez a opiniilor exprimate). Sintetic, aceste
componente pot fi reprezentate astfel:
1. Teza (ideea susinut de autor) rspunde la ntrebarea ce vrea s demonstreze autorul su?. Ea
poate fi explicit, cnd este enunat foarte clar de ctre autor cel mai adesea la nceputul sau
la finalul textului, n aceast ultim situaie aprnd sub forma unei concluzii a ideilor
exprimate pe parcursul ntregului discurs, sau implicit, cnd se deduce din scopul general
urmrit n ansamblul argumentaiei.
2. Argumentele ilustrate cu exemple. Pentru a-i demonstra teza, autorul face apel la argumente
pro sau contra tezei argumentate. Argumentele trebuie s fie solide, formulate clar i ordonate
logic pentru a justifica teza i a convinge receptorul. n comunicarea scris, fiecrui argument i
corespunde un paragraf distinct. Argumentele pot fi nsoite de contraargumente, care confer
ntregului discurs un plus de precizie i de viabiliate/credibilitate. Formularea argumentelor se
realizeaz cu ajutorul unor structuri de tipul: consider c..., deoarece/fiindc/ntruct/pentru
c..., m intereseaz, mi place, mi strnete interesul... deoarece. De asemenea, se pot utiliza
structuri lexicale cu rol emfatic i persuasiv: bineneles, n mod sigur, n mod evident, cert este
c... Exemplul permite ilustrarea unui argument al tezei. Dac argumentul conine o referin
general, exemplul expune ntotdeauna un caz particular. Exemplele pot fi reluate prin: apelul
la experiena personal, preluarea unor opinii credibile, de autoritate, citarea unor surse de
referin (filosofi, lingviti, critici literari etc.), invocarea utilitii problematicii abordate. Unele
argumentri sunt foarte bine ilustrate prin contraexemple.
3. Concluzia rezum demersul argumentativ.
III. Conectorii
Ordonarea prilor componente ale textului argumentativ se realizeaz cu ajutorul unor elemente conectoare
(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau locuiuni conjuncionale, structuri verbale) care exprim diferite
raporturi.
1. Dup structura lor, pot fi: cuvinte (conjuncii, adverbe, prepoziii, interjecii), expresii i
locuiuni (conjuncionale, adverbiale, prepoziionale), verbe i expresii verbale, propoziii care
organizeaz discursul argumentativ.
2. Dup funcia n cadrul argumentrii enunului pe care l induc:
- Conectori care introduc argumente (justificatori): cci, pentru c, de fapt, dovad c,
cum, avnd n vedere c, de altfel;
- Conectori care introduc teza: prerea mea este c, voi arta c;
- Conectori care introduc legitimarea argumentului (atunci cnd acest element este
explicitat): se tie c, tiut fiind c, avnd n vedere c, admind c;
- Conectori care introduc concluzia: deci, n concluzie, aadar, iat de ce, ei bine.
3. Dup tipul de legtur pe care l realizeaz:
- Conectori pentru argumentele ntre ele (indicatori ai juxtapunerii): i, dar, ns, ci, sau;

Conectori pentru argumentele tezelor pe care le susin (indicatori ai ntemeierii): prin

urmare, aadar, n consecin, fiindc, deoarece, ntruct.
4. Dup relaia ntre argumentele pe care le introduc:
- Conectori care introduc argumentele coorientate: desigur, de altfel, nu numai..., ci i;
- Conectori care introduc argumente antiorientate: ns, dar, totui, n fond.
5. Dup locul ocupat de argumentul pe care l introduc:
- Conectori care introduc primul argument: n primul rnd, mai nti de toate, s ncepem
prin, trebuie amintit mai nti, prima remarc se refer la, s pornim de la;
- Conectori care introduc urmtoarele argumente: n al doilea rnd, n plus, n continuare,
la fel, pe de o parte... pe de alt parte, nu numai..., ci i;
- Conectori pentru ultimul argument: n fine, pentru a termina, n ultimul rnd, nu n
ultimul rnd.
6. Dup natura relaiei ntre secvenele discursive pe care le leag:
- de analogie: i, de asemenea, adic, precum, ca i, ca i cum, asta amintete de, s ne
amintim de;
- de exemplificare sau ilustrare: de exemplu, de pild, anume, s lum n considerare;
- de explicare: adic, altfel spus, m refer la, vreau s spun, de fapt;
- de disjuncie: sau, fie, ori, exceptnd, ceea ce exclude, spre deosebire;
- de opoziie, de rezerv, de rectificare, de respingere: dar, or, totui, cu toate acestea, n
schimb, din contr, de fapt, n realitate, n timp ce, n loc s, nici, pe de o parte, ceea ce
contrazice, ceea ce interzice;
- de concesie: chiar dac, cu toate acestea, totui, s admitem totui, n ciuda;
- de cauzalitate: pentru c, fiindc, deoarece, cci, avnd n vedere, dat fiind c, din
moment ce, de aceea;
- de consecin: deci, n consecin, ca urmare, ceea ce implic, de unde decurge, ceea ce
antreneaz, ceea ce ne trimite la, ceea ce produce, de frica, de teama;
- de finalitate (ca o consecin dorit): pentru ca, ca s, n sperana c, la urma urmei, n
consecin.
IV. Tehnici ale argumetrii. Pentru a susine o idee, se pot folosi:
a) exemplul din experina personal, din informaia cultural, din documente; se introduce
prin formule specifice: de exemplu, astfel, ca martor etc.;
b) comparaia, pentru a evidenia elementele comune sau pentru a sublinia diferenele;
c) citatul, pentru a arta identitatea punctelor de vedere cu o autoritate recunoscut;
d) antiteza, pentru a trata n manier diferit o problem;
e) reducerea la absurd, pentru a nfia caracterul inacceptabil al unei idei;
f) absena unui aspect, pentru a sugera c se poate susine o idee;
g) influena afectiv a lectorului strnindu-i interesul asupra importanei problemei,
evideniind punctele de vedere comune, aducnd date noi etc.
-

Sfaturi utile n realizarea unei argumentri:

- formularea clar a ipotezei/ a propriei opinii fa de afirmaia dat
- enunarea a dou argumente (pro i/ sau contra) viabile, pertinente, adecvate ipotezei i dezvoltarea
lor convingtoare, prin exemplificri sau prin explicaii clare
- organizarea ideilor n scris (coerena i coeziunea textului; text clar organizat, cu echilibru ntre
cele trei componente: ipotez argumente - concluzie;
- construcia paragrafelor trebuie s sublinieze ideile
- utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate discursului de tip argumentativ (de exemplu, verbe de
opinie: a crede, a considera, a presupune etc.; adverbe/ locuiuni adverbiale de mod folosite ca
indici ai subiectivitii evaluative: probabil, posibil, desigur, fr ndoial, cu siguran etc.;

conjuncii/ locuiuni conjuncionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor

de tip cauzal, consecutiv, final, conclusiv etc.: deoarece, din cauz c, nct, ca s, aadar etc.;
conectori argumentativi: n primul rnd, n plus, de fapt, oricum, n ceea ce privete, prin
urmare, n realitate etc
Corectitudinea limbii utilizate
corectitudinea exprimrii
ortografia i punctuaia corect
formularea unei concluzii adecvate
Text argumentativ despre familie:

Dei nu devotamentul provoac iubirea, fiind mai degrab un efect, el este esenial n
meninerea netirbit a acesteia. n absena devotamentului, iubirea este expus riscului
degradrii i, n cele din urm, dispariiei. ( Liviu Antonesei. "Despre dragoste")
Afirmaia lui Liviu Antonesei este plin de nelepciune. Consider c dragostea nu apare din
dorina de a fi devotat unei anumite persoane, dar fr acest devotament relaia de iubire nu poate
rezista n timp.
Un prim argument n susinerea acestei concepii este c, atunci cnd iubeti, te druieti n
totalitate persoanei dragi, fa de care dovedeti credin i fidelitate. ncrederea n partener este o
alt condiie necesar n meninerea cuplului, gelozia i suspiciunea sunt dumani siguri care ucid
iubirea.
n alt ordine de idei, devotamentul fa de persoana iubit este o dovad cert a dragostei pe
care i-o pori i poate salva oricnd relaia, dac tactul, rbdarea i nelegerea se manifest cu
pricepere. Un exemplu gritor este cuplul Persida-Nal, a crui relaie s-a degradat din cauza
comportamentului deplasat al brbatului i care este salvat prin dragostea plin de ngduin i
nelepciune cu care femeia l-a nconjurat, chiar dac i-a fost teribil de greu.
n concluzie, devotamentul este esenial n meninerea netirbit a sentimentului de iubire,
altfel, ea se degradeaz i, n cele din urm, se stinge.

Bucuresti, 31 octombrie 1879

Draga si dulcea mea amica,
De cand ai plecat tu, n-a plecat numai fericirea ci si linistea si sanatatea mea. Dureri
reumatice am inceput a simti in picioare, insotite ca totdeuna de dese batai de inima. Nu este, nu
poate fi mai mare deosebire decat intre mine acum doua saptamani si intre mine astazi. De unde
eram cu tine, fericit si multumit, acum sunt singur, nemultamit, rau dispus prin singuratate si boala,
obosit de viata.
Veronica, draga Veronica, cand nu m-ai mai iubi, sa stii ca mor. Iti scriu tarziu pentru ca
abia alaltaieri m-am mutat. Adaoga pe langa asta, ca abia in ziua de Sf. Dumitru am gasit casa, cam trebuit sa-mi mut lucrurile din doua locuri, ca pe langa aceasta s-a mutat si redactia si
tipografia, apoi ca am zilnic de lucru pe langa tribulatiunile mele personale si vei intelege de ce am
preferat a nu-ti scrie, decat a-ti scrie in fuga.
Cand gandesc la tine mi se umplu ochii de lacrimi si nu mai gasesc cuvinte sa-ti spun ceea ce
de-o mie de ori ti-am spus: ca te iubesc. Aceasta unica gandire, care e izvorul fericirii si a
lacrimelor mele, aceasta unica simtire care ma leaga de pamant e totodata si izvorul ingrijirilor
mele.
Veronica draga, au n-am fost noi prea fericiti intr-o lume, in care fericirea nu poate exista?
Este in lumea asta destul loc pentru atata iubire cata o avem? Nu este amorul nostru o anomalie in
ordinea lucrurilor lumii, o anomalie pentru care cata sa fim pedepsiti? se potriveste amorul si
suferintele noastre cu o lume in care basseta, invidia, rautatea domnesc peste tot si pururea?
Si cand gandesc ca-n viata mea compusa din suferinte fizice si rele morale ca o exceptie tu
mi-ai dat zile aurite, pot crede in dainuirea acestei exceptii?
Dulce si draga veronica, doresc ca amorul unui nenorocit ca mine sa nu fi aruncat o umbra in viata
ta senina, in sufletul tau plin de veselie precat e plin de un gingas si nesfarsit amor. Iubeste-ma si
iarta-mi pacatele, caci tu esti Dumnezeul la care ma inchin.
Deacuma-ti voi scrie mai des, desi sarmanele foi scrise sunt departe de-a plati o singura
imbratisare a ta - dulcea mea copila. Am sarutat cel putin aceasta foaie care va intra in mainile tale
cele mici, de la cari[-]si asteapta toata fericirea.
al tau
Eminescu

Textul epistolar provine din limba latin epistola - ,,scrisoare

- este un mesaj scris, trimis de un expeditor ctre un destinatar.
n funcie de coninut, relaia dintre expeditor i destinatar, scop, particulariti stilistice
scrisorile sunt de mai multe feluri:
SCRISOARE AMICAL transmite informaii care exprim relaia dintre dou persoane
legate printr-o strns prietenie;
SCRISOAREA FAMILIAL :
ADESAT UNOR MEMBRI AI FAMILIEI;
Scrisoare de mulumire:
TARNSMITE MULUMIRI UNEI PERSOANE PENTRU NDEPLINIREA UNEI SOLICITRI;
Scrisoare de felicitare
Text, de obicei, scurt prin care se transmit felicitri, urri de bine, cu prilejul unei zile onomastice,
a Crciunului, a Anului Nou, a Patelui;
Scrisoarea de invitaie
Transmite ntr-un stil protocolar, o invitaie la un banchet, vernisaj, simpozion, la o aniversare, la o
ocazie deosebit;
Scrisoare oficial
Este adresat unei instituii
Orice scrisoare se redacteaz potrivit unei convenii:
n partea de sus n dreapta se scriu:
- localitatea de unde se expediaz scrisoarea i data (ziua, luna, anul). Aceste indicii pot fi
consemnate i la sfritul scrisorii, n stnga.
La mijlocul rndului, de sus, se scrie formula de adresare, care diferr n funcie de tiupu scrisorii i
de natura relaiilor existente ntre expeditor i destinatar: Draga mea, Stimate Domnule, Iubiii
mei prini, etc.

Formula de introducere, variabil n funcie de criteriile de mai sus i de circumstana care duce la
readctarea scrisorii: i rspund la precedenta scrisoare..., ntmplarea care m determin s-i
scriu..., etc.
Formula de ncheiere, pe acelai ton cu formula de adresare, raportat la natura relaiilor dintre
expeditor i destinatar: Cu drag, Cu toat dragostea, Cu sentimente alese, Cu toat
consideraia etc.
Semntura la sfritul textului, spre dreapta.
Post scriptum (prescurtat P. S. din latin ,,dup ceea ce a fost scris, cnd situaia o impune.

Relaii lexico-semantice
Semantica este tiina care studiaz sensul cuvintelor i evoluia lor.
Cmpul semantic cuprinde toate cuvintele nrudite care aparin aceluiai domeniu.
Ex. Cas- cldire, locuin, imobil, camer, odaie, construcie, ncpere, reedin, sediu, zidire...
Categoriile semantice sunt:
1.Sinonimele- cuvinte cu sens asemntor (actual- contemporan)
2.Antonimele- cuvinte cu sens opus ( altruism-egoism)
3.Paronimele- cuvinte cu sens diferit ( temporal-temporar)
4.Omonimele-cuvinte cu sens diferit (banc)
n funcie de neles, unele cuvinte sunt:
a) monosemantice (cu un singur sens);
b) polisemantice ( cu mai multe sensuri).
Obs. Sensurile unui cuvnt polisemantic sunt mai mult sau mai puin apropiate, spre deosebire de
sensurile omonimelor care sunt total diferite.

FI DE LUCRU
Se d textul:
Peste vrfuri trece lun,
Codru-i bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sun.

(Mihai Eminescu, Peste vrfuri)

Se cere:
a) Transcrie dou cuvinte care aparin cmpului semantic al naturii.
....................................................................................................................................................... b)
Construiete enunuri n care s evideniezi polisemantismul verbului a bate.

.......................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
...................................................................................................................... c) Transcrie din text un
omonim.
.......................................................................................................................................................
d) Precizeaz sinonimul cuvntului melancolic.
.......................................................................................................................................................
Se d textul:
- Adio, pic frunza
i-i galben ca tine,Rmi i nu mai plnge,
i uit-m pe mine.
(George Bacovia, Pastel)
Se cere:
a) Transcrie dou cuvinte care aparin cmpului semantic al toamnei.
b)
Construiete enunuri n care s evideniezi polisemantismul verbului a rmne.

c) Transcrie din text un omonim.

d) Precizeaz antonimul cuvntului a uita.

Pleonasmul
Reprezint o eroare semantic, repetarea inutil a aceluiai coninut prin mai multe cuvinte sau
expresii nvecinate n enun.
Tipuri:
a) pleonasme acceptate:
a)mujdei de usturoi, a cronometra timpul
caligrafie frumoas, munc laborioas,
culesul recoltei,
Cacofonia
Este o mbinare de sunete identice cu efect acustic ne-plcut (n silaba final a unui cuvnt i n
silaba iniial a celui imediat urmtor) sau trezind asociaii nedorite i care trebuie evitat n vorbire
Cacofonii tolerate:
*Ion Luca Caragiale.;tactica cavalereasc, Banca Comercial,biserica catolic.
APLICAII :
1. Extragei din enunurile de mai jos expresiile pleonastice:
Profesorul a repetat din nou ntrebarea, pentru c rspunsul elevului schia doar sumar tematica

propus.
n scurta alocuiune rostit n faa absolvenilor,directorul a inclus un exemplu pilduitor de
comportament.
Au convieuit laolalt mult vreme i s-au ntrajutorat reciproc.
A continuat s persiste

s fac contraband ilegal.

Prietenul meu a ajuns un mare magnat.

2. Transcriei replicile personajelor i subliniai pleonasmele:

(I. L. Caragiale O noapte furtunoas)

(I. L. Caragiale O scrisoare pierdut)

3.Explicai de ce construciile de mai jos sunt considerate pleonastice:

perspective de viitor;

conducere managerial;

cel mai optim;

protagonist principal;

prognoze pentru viitor;

foarte infim;

4. Creai 5 enunuri n care s folosii construcii pleonastice.

5. Presa audio-vizual, din grab ori neatenie, poate rspndi exprimri pleonastice,
nesesizate de publicul neinformat. Explic ce este eronat n exemplele de mai jos:
privatizarea marilor mamui industriali;
nali prelai bisericeti;
privind retrospectiv n urm;
Cacofonia
APLICAII:
1. Extragei din enunurile de mai jos construciile cacofonice:
n coala sa s-a desfurat concursulNu tiu dac au venit sau s-au desprit.
S-au ntlnit deoarece cei de acolo i-au chemat.
Am mers la Laura unde va veni i Marica care i este coleg.

Era att de flmnd nct mnca ca un lup.

2. Reformulai enunurile de mai sus folosind mijloacele de evitare a cacofoniei.
3. Explicai de ce construciile de mai jos sunt considerate cacofonice:
Dup partida de fotbal mergem la un suc.
Un local al unei universiti nu poate fi n starea asta de murdrie!
Am precizat c cine nu particip la protest rmne la serviciu!
N-au dect s-mi zic cum le place!
4. Creai 5 enunuri n care s folosii cacofonii.
5. Precizeaz procedeele folosite pentru evitarea cacofoniei n enunurile de mai jos:
E albastru ca cerul./ E albastru asemeni cerului.
Explic cauzele care au determinat aceast situaie./Explic, pe scurt, cauzele care au
determinat aceast situaie.
V vd de mult vreme, ns s nu credei c v aprob n ceea ce facei./ V-am vzut de mult
vreme, dar nu s nu credei c v aprob n ceea ce facei.
6. Creai cte o expresie tautologic cu urmtoarele cuvinte: prietenia, afacerea, prostul, inima,
frate.
7. Evitai cacofoniile din enunurile de mai jos:
a.Ca conductor al acestei clase, mi exprim dezaprobarea fa de aceste practici.
b. Morcovul sta e mai bun ca carnea.
c.Explic concepia artistic a poetului.
d. Mi s-a comunicat c comisia a fost alctuit.
e. Dac cade acest guvern se vor organiza alegeri anticipate.
f. Cnta tare fr s in cont de ceilali.
g.S-o socoti cu el cnd va avea vreme.

(n. 1 februarie 1852, Haimanale, judeul Prahova, astzi I. L.

Caragiale, judeul Dmbovia, d. 9 iunie 1912, Berlin)

A fost un dramaturg, nuvelist,pamfletar, poet, scriitor. Este considerat a fi

cel mai mare dramaturg romn i unul dintre cei mai importani scriitori
romni.
S-a nscut n ziua de 1 februarie 1852,[1] n satulHaimanale[3], care-i poart
astzi numele, fiind primul nscut al lui Luca Caragiale i al Ecaterinei.
Tatl su (1812 - 1870) i fraii acestuia, Costache i Iorgu, s-au nscut
la Constantinopol, ca fii ai lui tefan, de profesie buctar, angajat de Ion
George Caragea n suita sa la sfritul anului 1812.
Atras de teatru, Luca s-a cstorit n 1839 cu actria i cntreaa Caloropulos, de care s-a desprit, fr a
divora vreodat, ntemeindu-i o familie statornic cu braoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca
Chiriac Caraboas.
n 1889, la 78 ianuarie s-a cstorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din
aceast cstorie vor rezulta mai nti dou fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) i Agatha (n. 10
noiembrie 1890). La3 iulie 1893 i se nate un fiu, Luca Ion.
1873 - 1874 Debuteaza, apoi colaboreaza la "Ghimpele". O poema, versuri, ii apare in 'Revista
contemporana' (1 octombrie 1874)
1878 La invitatia lui M. Eminescu, pe care-l cunoscuse la Giurgiu cu zece ani in urma, incepe (in februarie)
colaborarea la "Timpul". Are loc premiera piesei lui Al. Parodi, "Romainvinsa" in traducerea excelenta a lui
Caragiale, care avea acum 21 de ani. In 26 mai participa pentru prima data la intrunirile bucurestene ale
"Junimii". La 12 noiembrie citeste la Iasi, la a XV-a aniversare a "Junimii", comedia "O noapte furtunoasa"
sau "Numarul 9"
1879 Premiera piesei "O noapte furtunoasa". La al doilea spectacol Ion Ghica, directorul Nationalului
intervine in text fara consimtamantul autorului. Iritat, acesta isi retrage piesa de pe afis. Va face prima
calatorie in strainatate, la Viena, ca invitat al lui Titu Maiorescu.
1880 "Conul Leonida fata cu reactiunea" este citita in cercul "Junimii" acasa la Maiorescu.
1881 Retras de la "Timpul", va fi numit in octombrie, prin decret regal, revizor scolar pentru judetele Neamt
si Suceava.
1882 Este transferat, la cerere, in judetul Arges-Valcea. Va pune astfel o necesara distanta intre el si
Veronica Micle, cu care avusese o scurta idila, evitand astfel si posibilele accese de violenta ale lui Eminescu.
Functia de revizor inceteaza in octombrie.
1883-02-18 Are loc premiera farsei Soacra-mea Fifina (O soacra).
1884 1 martie, premiera operei bufe "Hatmanul Baltag", scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi.
13 noiembrie, intaiul spectacol cu "O scrisoare pierduta". Succesul depaseste orice asteptari, gratie si actorilor.
Functionar la Regia Monopolurilor, unde o va cunoaste pe Maria Constantinescu; din aceasta legatura se va
naste Mateiu I. Caragiale
1885-04-08 Premiera piesei "D-ale carnavalului", care a fost fluierata. In septembrie, Maiorescu publica in
"Convorbiri literare" Comediile d-lui Caragiale.
1894 Editeaza, impreuna cu I. Slavici si G. Cosbuc, revista 'Vatra'.
912 Refuza propunerea avansata de Emil Garleanu, in numele Societatii Scriitorilor Romani, de a fi
sarbatorit cu prilejul aniversarii a 60 de ani.
Moare subit in zorii zilei de 22 iunie . In toamna aceluiasi an trupul sau a fost deshumat din cimitirul berlinez
si adus in tara, unde a fost reinhumat la cimitirul Belu din Bucuresti, alaturi de M. Eminescu si G. Cosbuc.

Comedia este o specie a genului dramatic, in proza sau in versuri, in care sunt prezentate personaje,
moravuri sociale, sunt ridiculizate relatii sociale, tipuri umane, defecte, intr-un mod care
starneste rasul, avand intotdeauna final comic.
Caracteristici:
* moduri de expunere: dialogul, monologul;
* textul este organizat pe acte, scene, tablouri;
* contine indicatiile scenice ale autorului;
* este destinata interpretarii scenice;
* opera este structurata pe momentele subiectului;
* personajele sunt portretizate mai ales prin limbaj si vorbire directa;
* elementele caracteristice sunt neprevazutul situatiilor si rasturnarile de situatie. Acestea au ca
rezultat: surpriza, crearea unei atmosfere de buna dispozitie, replica ce starneste rasul;
* prin comedie se ridiculizeaza: moravuri, tipuri umane (femeia adultera, orgoliosul, arivistul,
ipocritul, don juan-ul), defecte (lasitatea, ipocrizia) si aspecte sociale;
* personajul comic e redus la cateva trasaturi, ingrosate pana la caricatura. El nu este constient de
ridicolul situatiei sale;
* personajele sunt putine;
* Intamplarile sunt multe, imprevizibile, generatoare de efecte comice;
* formele principale ale comicului sunt: umorul si satira.
Comicul poate fi de mai multe tipuri:
a. Comicul de situatie rezulta din intamplarile care se petrec, incurcaturi, confuzii: pierderea
scrisorii, gasirea ei (O scrisoare pierduta).
b. Comicul de caracter subliniaza defectele si viciile omenesti: lasitatea, prostia; vizeaza tipuri
umane: Agamemnon Dandanache.
c. Comicul de moravuri rezulta din abaterile unor personaje de la regulile general valabile:
relatia Tipatescu Zoe, practicarea santajului politic.
d. Comicul numelor proprii este o forma subtila prin care autorul sugereaza anumite trasaturi
morale proprii personajelor care poarta numele respective: Trahanache provine de la cuvantul
trahana, care inseamna coca foarte moale, usor maleabila, asa cum pare a fi personajul in mainile
Zoei.
e. Comicul de limbaj rezulta din erorile grave pe care personajele le comit in vorbire. Comicul de
limbaj apare prin:
* nonsens (propozitii, exprimari fara sens): la doisprezece trecute fix merg la tribunal;
* ticul verbal: curat misel, curat murdar;

* tautologia: o societate fara printipii va sa zica nu le are;

* deformarea cuvintelor din necunoastere sau incapacitate de a le pronunta: bampir, famelie;
f. Comicul de desfasurare si de rezolvare conflictului: aparitia lui Agamemnon Dandanache
anuleaza toate conflictele si intreaga agitatie, restabilind calmul.

Anexa 1: ntrebrile care vizeaz cunotinele nvate anterior:

1. Ce este un act?
2. Ce sunt indicaiile scenice?
3. Ce este monologul dramatic?
4. Ce este interogaia retoric?
5. Cum definii genul dramatic?
6. Ce este comedia?
7. Care este intriga comediei?
8. Care este punctul culminant?
9. Care este deznodamantul?
10. Precizeaz spaiul i timpul desfurrii subiectului piesei.
11. Precizeaz denumirea ziarului condus de Nae Catavencu.
12. Cum se numete personajul feminin din comedie?
13.Cui aparine replica Famelie mare, renumeraie dup buget mic ?
14.Ce este o replica?

Anexa 2:
1.Care sunt lucrurile mrunte pe care pun accent personajele? Care este singurul lor el?
2.Care sunt nsuirile morale ale personajelor?
3.Fiecare individ, pe parcursul vieii, parcurge un traseu evolutiv, de la neiniiat la iniiat. n ce fel
evolueaz personajele?
4.Cum ar trebui s se comporte i cum se comport? Exemplificai.
5.Ce tie cititorul despre trecutul lor? n ce fel se realizeaz caracterizarea direct?
6.Putem vorbi de o pedepsire a celor ri?
7.Care este principalul mijloc de caracterizare?
8.Ce prere avei n privina numelor?
9.Care este relaia dintre personaje?

Fi de lucru
Citete cu atenie urmtorul fragment:
Tiptescu: Eu vampir, ai ? Caraghios !
Pristanda: Curat caraghios ! Pardon, s iertai, coane Fnic, c ntreb: bampir ce-i aia, bampir
?
Tiptescu: Unul care suge sngele poporului! Eu sug sngele poporului!
Pristanda: Dumneata sugi sngele poporului! Aoleu !
Tiptescu: Miel !
Pristanda: Curat miel !
Tiptescu: Murdar !
Pristanda: Curat murdar! ( I.L.Caragiale, O scrisoare pierdut)
Redacteaz rspunsuri pentru fiecare dintre urmtoarele cerine:
1. Prezint relaia dintre cele dou personaje,aa cum rezult din schimbul de replici de mai sus
.
2. Care este rolul lui Tiptescu n economia piesei ?
3. Dar al lui Pristanda?
4. Ce observaii poi face n legtur cu limbajul lui Pristanda?
5. Care este principala trstur a poliaiului ce rezult din fragmentul dat?
*GRILA DE EVALUARE: 5 * 2 puncte

Genul dramatic cuprinde opere create sub form de dialog i destinate pentru a fi jucate pe ascen.
Autorul i exprim ideile, sentimentele i concepiile prin intermediul personajelor care particip la
aciunea subiectului, scriitorul fiind prezent doar prin indicaiile scenice cuprinse n didascalii.
Comedia este o specie a genului dreamatic n proz sau n versuri care provoac rsul prin
satirizarea moravurilor, a tipurilor umane sau prin nlnuirea unor situaii neprevzute avnd final
fericit i deseori unul moralizator .
Comicul este o categorie estetic care cuprinde actele, situaiile, personajele care strnesc rsul.
Sursel comicului sunt contrastul dintre aparen i esen, pretenii i realitate, ateptri i rezultate,
ceea ce este i ceea ce vrea s par personajul.
Tipuri de comic:
comicul de caracter-personaje ridicole, trsturi negative, tare morale, caricaturizate, tipizarea
(btrnul ncornorat i credul, servilul, demagogul, semidoctul preios, femeia voluntar, arivistul);
- comicul de moravuri-contrast ntre ceea ce este personajul i ceea ce vrea s par
- comicul de situaii-coincidene ncurcturi, situaii echivoce, qui-pro-quo-ul
- comicul de nume- cuprind o trstur decaracter
- comicul de limbaj-pronunie greit, etimologii greite, ticuti verbale, contradicia n termeni,
nonsensul, truismele, incoerena logic.
- comicul de intenie-atitudinea autorului fa de personaj;e ironia, parodia, satira, sarcasmul i
caricatura

SPECIA: comedie de moravuri sociale, politice i familiale,

TEMA:
TITLUL: numele obiectului bucluca
COMPOZIIA:
- lista de personaje care se adreseaz cititorului prin informaiile aduse drept completare
- 4 acte, 8, 14, 7,14 scene,
- dialog construi sub form de replici,
- intervenia scriitorului se face remarcat prin didascalii
CONFLICTUL: se dezvolt progresiv pn la punctul culminant, deznodmntul este neateptat
LOCUL I TIMPUL ACIUNII: n capitala unui jude de munte, n zilele noastre.
MOMENTELE SUBIECTULUI:
Expoziiunea: Ghi Pristanda i raporteaz lui tefan Tiptescu ce aflase spionndu-l pe Nae
Caavencu candidatul la Camera Deputailor din opoziie
Intriga: Tiptescu afl c scrisoarea lui de dragoste ctre Zoe Trahanache e n minile lui Caavencu,
acesta antajndu-i s-l voteze altfel o va publica n Rcnetul Carpailor.
Desfurarea aciunii: Caavencu pentru a obine sprijin politic i antajaz pe cei doi ndrgostii i
pe Trahanache care nu-l crede, Farfuridii i Brnzovenescu se tem de trdare i trimit o telegram
aninim la centru care este interceptat de Trahanache. Trahanache l antajaz pe Caavencu cu o
poli falsificat de acesta.
Punctul culminant: de la centru se primete ordin s fie ales Agami Dandanache.
Deznodmntul: Agami Dandanache se dovedete a fi mai prost dect Farfuridi i mai canalie
dect Caavencu, ajungnd s fie ales tot datorit unui antaj. Caavencu pierde scrisoarea pe care o
gsete Ceteanul turmentat i o restituie adresantului. Toat lumea se mpac i se mbriaz.

Citii fragmentele de mai jos:

ATUL II
(Acelai salon)
Scena I
TRAHANACHE, FARFURIDI i BRNZOVENESCU stau mprejurul unei mese rotunde, studind
listele electorale; fiecare are cte un creion n mn
BRNZOVENESCU: aizeci i nou cu rou, buni... unsprece cu albastru... ai lor...
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Ai puintic rbdare... unu, doi, cinci... apte... zece... unsprezece.
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Cu Ienache Siripeanu.
BRNZOVENESCU: Nici nu mai are drept de vot, de cnd i-a mritat fata... Nu i-a dat casele de
zestre? Ei? Dac voteaz, merge la pucrie onorabilul.
TRAHANACHE: Ai puintic rbdare... Da' dac-l putem aduce s voteze cu noi ?
FARFURIDI: Alt vorb... S voteze cu noi, e uor; are procesul cu epitropia bisericii, sptmna
viitoare... dar s voteze cu noi ? Adic cum s voteze cu noi ?...
BRNZOVENESCU: Adic cum s voteze cu noi?
TRAHANACHE: S voteze cu noi.
BRNZOVENESCU: Nu pricepi, neic Zahario, vorba noastr? Adic noi", partidul nostru, pentru
cine votm noi, pentru cine lucrm noi? Noi nc nu tim...
TRAHANACHE: M rog, avei puintic...

FARFURIDI: Nu tim...
1. Identificai elemente ale genului dramatic.
2. identificai tipurile de comic existente n fragment
B) Citii fragmentele de mai jos:
FARFURIDI (emoionat i asudnd) : Atunci, iat ce zic eu, i mpreun cu mine (ncepe s se nece)
trebuie s zic asemenea toi aceia care nu vor s caz la extremitate (se neac mereu), adic vreau
s zic, da, ca s fie moderai... adic nu exageraiuni!... ntr-o chestiune politic... i care, de la care
atrn viitorul, prezentul i trecutul rii... s fie ori prea-prea, ori foarte-foarte... (se ncurc, asud i
nghite) nct vine aci ocazia s ntrebm pentru ce? da... pentru ce?... Dac Europa... s fie cu
ochii aintii asupra noastr, dac m pot pronuna astfel, care lovesc soietatea, adic fiindc din
cauza zguduirilor... i idei subversive... (asud i se rtcete din ce n ce) i m-nelegi, mai n
sfrit, pentru care n orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau s zic ntr-o privin,
poporul, naiunea, Romnia... (cu trie) ara n sfrit... cu bun-sim, pentru ca Europa cu un moment
mai nainte s vie i s recunoasc, de la care putem zice depand... (se ncurc i asud mai tare)
precum, dai-mi voie (se terge) precum la 21, dai-mi voie (se terge) la 48, la 34, la 54, la 64,
la 74 asemenea i la 84 i 94, i eetera, ntru ct ne privete... pentru ca s dm exemplul chiar
surorilor noastre de ginte latine ns! (foarte asudat, se terge, bea, iar se terge i sufl foarte greu.
Trahanache a urmrit cu mna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo i aplauze n fund,
conduse de Brnzovenescu; rsete i ssituri n grupul lui Caavencu. Clopoelul lui Trahanache de
abia se mai aude. Dup ce s-a mai oprit zgomotul, cu mult aprindere.) Dai-mi voie! Termin
ndat! mai am dou vorbe de zis. (zgomotul tace.) Iat dar opinia mea. (n suprem lupt cu
oboseala care-l biruie.) Din dou una, dai-mi voie: ori s se revizuiasc, primesc! dar s nu se
schimbe nimica; ori s nu se revizuiasc, primesc! dar atunci s se schimbe pe ici pe colo, i anume
n punctele... eseniale... Din aceast dilem nu putei iei... Am zis!
(Aplauze n fund, ssituri n fa. Farfuridi coboar zdrobit, tergndu-se de sudoare, i merge n
fund. Brnzovenescu i ali alegtori l ntmpin i-i strng mna. Rumoare. Mai muli din
auditoriu se scoal i stric rndurile. Caavencu suie de la dreapta n mijloc, unde vorbete ncet cu
grupul su gesticulnd viu. Cu un alt grup mai n fund Farfuridi i Brnzovenescu asemenea.
Pristanda iese misterios din cabinetul primarului, trece prin ucioara grilajului, care este la spatele
tribunii, i trage de pulpan pe Trahanache, care sun clopoelul.)
1
2

Identificai elemente ale genului dramatic.

Identificai tipurile de comic existente n fragment

B) Citii fragmentele de mai jos:

Actul I; Scena VIII
ACEIAI GHI PRISTANDA
PRISTANDA (intr gfind ntr-un suflet, prin fund) : Coane Fnic! Coan Joiico!
TIPTESCU i ZOE: Ghi!
PRISTANDA: Vine! vine conul Zaharia!
CETEANUL (pufnind): Conul Zaharia?... nu mai spune (sughite) c ameesc...
TIPTESCU (lui Pristanda, artnd pe Ceteanul turmentat): Ia-l pe nenorocitul sta, i...
ZOE: i d-i drumul prin dos, pe scara a mic.
PRISTANDA (ridicnd pe Ceteanul turmentat) : 'Aide, cetene! (l mpinge spre dreapta)
CETEANUL: Nu m-mpinge (sughite) c ameesc.
PRISTANDA (acelai joc) : 'Aide !
CETEANUL: Vorba e... eu pentru cine votez?...
PRISTANDA: 'Aide!

CETEANUL: Nu m-mpinge (sughite) c ameesc. (iese, mpins de Pristanda)

1. Identificai elemente ale genului dramatic.
2. Identificai tipurile de comic existente n fragment

B) Citii fragmentele de mai jos:

Actul IV; Scena III
ZOE, TIPTESCU, DANDANACHE
DANDANACHE: Cum i spui, s nu m-aleg, puicusorule, nu merdzea... Eu, familia mea, de la
patuzsopt... lupt, lupt si d-i, si d-i si lupt... si eu m-neledzi tocmai acuma s remi pe
dinafar... fr coledzi!... si ct p-ai, neicusorule, s nu m-aleg...
ZOE: S nu te-alegi d-ta, cu meritele d-tale! era peste putin...
TIPTESCU: Peste putin
DANDANACHE: Ei, uite asa, cu meritele mele, coni, vezi! era ct p-ai, dar stii, ct p-ai...
ntreab-m, neicusorule, s-i spui: nu vrea Comitetul entral si pae; ziea c nu sunt marcant. Auzi,
eu s nu fiu marcant... Am avut noroc, mare noroc am avut. S vedei. ntr-o sear... inevas nu
spui ine... persoan nsemnat... da' becher vine si zoac la mine crti... si cnd pleac si uit
pardesiul la mine... A doua zi, voi s-l mbrac... gndeam c-i al meu... vz c nu-i al meu; l caut
prin buzunare si dau... peste e te gndesti?
TIPTESCU: Peste?
DANDANACHE (rznd): Peste o scrisoric.
AMNDOI: O scrisoric.
DANDANACHE: De amor...
AMNDOI (micai): O scrisoric de amor?
DANDANACHE: O scrisoric de amor ctr becherul meu, de la nevasta unui prietin, nu spui
ine... persoan nsemnat.
1. Identificai elemente ale genului dramatic.
2. Identificai tipurile de comic existente n fragment