Sunteți pe pagina 1din 15

BACALAUREAT 2022

ABORDAREA SUBIECTULUI AL II-LEA ÎN CADRUL


PROBEI SCRISE

LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1
Modelul 10
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul următor:

În marțea aceea, bătrâna nu-l aștepta pe Urcan. Plecase de acasă de-abia de o săptămână. Trebuia să
meargă pe Valea Florilor, pe la Cojocna și prin părțile Clujului și apoi peste trei săptămâni să se întoarcă pe
drumul Feleacului la Turda, de unde avea să-l aducă acasă Simion cu căruța.
„De ce o fi venind așa degrabă?” se întrebă femeia. Hm! Căscă lung, cu zgomot. Socotind că așa cum vine
el încet, șoltâc-șoltâc, mai este vreme până ajunge acasă, își adună întâi încet firul pe fus. Bătrânul era încă în
deal, departe.
De câțiva ani, Urcănesii nu-i mai bătea inima când îl vedea întorcându-se, după o lipsă de săptămâni.
Mai căscă o dată, apoi împlântă fusul în furcă.
„Oare el e, ori numai seamănă?” Duse mâna streașină la ochi și se uită stăruitor în zarea drumului. Pe alții
nu i-ar fi cunoscut de la o zvârlitură, căci îmbătrânind nu mai vedea departe ca în tinerețe, dar pe Urcan îl
recunoștea de cum se ivea în deal.
— El e dară. Cine să fie, vorbi ea singură. Ce-i, de vine atât de repede? Se desprinsese cu greu de pe
scaun, căci de ședere îndelungată o dureau oasele.

Pavel Dan, Înmormântarea lui Urcan bătrânul

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru
redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Textul epic exprimă indirect prin intermediul acțiunii și al personajelor viziunea despre lume și viață a
autorului. Evenimentele sunt relatate din perspectiva naratorului, instanță narativă intermediară între cititor și
operă.
În fragmentul citat din opera literară Înmormântarea lui Urcan bătrânul de Pavel Dan se remarcă
perspectiva narativă obiectivă. Întâmplările sunt relatate la persoana a III-a din perspectiva naratorului
omniscient și omniprezent care nu se implică afectiv în discursul epic: În marțea aceea, bătrâna nu-l aștepta
pe Urcan. Remarcăm astfel, ca în orice narațiune heterodiegetică, frecvența verbelor și a pronumelor de
persoana a III-a: plecase, se întrebă, oare el e, se desprinsese, nu-i mai bătea inima. De asemnea, naratorul
obiectiv este detașat, știe totul despre personajele sale, viziunea lui fiind dindărăt: De câțiva ani, Urcănesii nu-
i mai bătea inima când îl vedea întorcându-se, după o lipsă de săptămâni.
Așadar, fragmentul citat ilustrează obiectivitatea naratorului care își lasă personajele să acționeze fără să
intervină în niciun fel în evoluția eventimentelor.

2
Modelul 9
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.
E umed cimbrul pe colină, Din roze ceruri ciocârlia
Măceșii par o florărie, Zvonește cântece semețe,
Sorgintea râde cristalină, Domnește-n toate veselia,
– Ești tu, ești tu, copilărie! – ʻNapoi venit-ai, tinerețe!

Dar ce e vis, e o nălucă...


Rămân cu trista mea nevroză,
Cu dorul meu nespus de ducă,
Spre râul blond, spre ziua roză.

Alexandru Macedonski, Dor zadarnic

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Bucuria rostirii, emoția transmisă prin cuvânt, sensibilitatea creatoare sunt esențe poetice distilate în
creația macedonskiană care marchează în literatura română trecerea dinspre romantism spre simbolism.
Poezia Dor zadarnic de Alexandru Macedonki este o creație lirică în care se armonizează perfect
elementele romantice (sensibilitatea creatoare, cultivarea melancoliei) cu cele simboliste ( utilizarea simbolului,
corespondența dintre planul exterior și cel interior). Structurată în trei catrene, poezia are ca temă nostalgia
generată de trecerea timpului, ideea poetică evidențiind întoarcerea în trecut prin amintire.
Astfel, în prima strofă, imaginile vizuale E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie, completate
de exclamația retorică – Ești tu, ești tu, copilărie! evidențiază nostalgia eului liric care tânjește zadarnic după
anii pierduți ai copilăriei, realizând corespondența între palnul exterior al naturii și cel interior al trăirilor ființei.
Epitetele din strofa a doua cântece semețe, roze ceruri, precum și imaginea auditivă Din roze ceruri
ciocârlia / Zvonește cântece semețe, conturează atmosfera veselă, plină de elan vital, tipică perioadei de început a
vieții, rememorată cu dor. Poetul își exprimă direct nostalgia după anii tinereții, lirismul subiectiv fiind susținut la
nivelul expresiei poetice de formele verbale și pronominale de persoana a II-a Ești tu, ești tu, topica afectivă
trista mea nevroză și exclamații retorice: – ʻNapoi venit-ai, tinerețe! Strofa finală accentuează, prin metafora
nălucii Dar ce e vis, e o nălucă..., ideea că speranțele poetului sunt iluzorii, deoarece conștientizează
imposibilitatea întoarcerii în timp.
În plus, titlul analitic susține, prin epitetul Dor zadarnic, ideea pooetică, dorul fiind sentimentul care
macină ființa umană, care generează melancolia după anii tinereții pe care niemni și nimic nu îi mai poate
readuce în prezent. Așadar, textul citat se dezvăluie ca o construcție armonioasă care prin îndelunga meditație
asupra vieții și asupra timpului, prin profunda înțelegere și aplecare asupra sufletului uman, dobândește un
caracter original și o uriașă forță de expresie.

3
Modelul 8
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Nu știu de ce nu-mi vine să plec, de ce mă încăpățânez să mă joc iar cu lumina înșelătoare de fosfor a
ceasornicului meu oblong*. Dar acum jocul nu izbutește să mă mai câștige ca Ia început. Ba se pare că i-am prins
și secretul, dar n-am nicio satisfacție pentru asta. Aș dori să plec și totuși de la ușă mă întorc la fereastră, privesc
luminile orașului în negură și blocurile de zid într-atât cât intră în cercurile felinarelor. Pe urmă iar vreau să plec...
Mă aplec, cu o îndrăzneală care mă înfioară abia după ce o săvârșesc, deasupra largii streșini a mansardei, să văd
dacă la capătul ferestrelor este lumină; dar îmi amintesc la timp că prințul Preda își are dormitorul pe șirul odăilor
Auricăi și Irmei, așa că e inutil să-mi exagerez curajul deasupra abisului mut și întunecat. În sfârșit...

Gib I. Mihăescu, Donna Alba


*oblong – alungit

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Textul epic exprimă indirect prin intermediul acțiunii și al personajelor viziunea despre lume și viață a
autorului. Evenimentele sunt relatate din perspectiva naratorului, instanță narativă intermediară între cititor și
operă.
În fragmentul citat din opera literară Donna Alba de Gib Mihăescu se remarcă perspectiva narativă
subiectivă. Întâmplările sunt relatate la persoana I din perspectiva naratorului-personaj care se implică afectiv
în discursul epic: Mă aplec, cu o îndrăzneală care mă înfioară abia după ce o săvârșesc. Remarcăm astfel, ca
în orice narațiune homodiegetică, frecvența verbelor și a pronumelor de persoana I: nu știu, nu-mi vine să plec,
vreau să plec, să-mi exagerez curajul, îmi amintesc. De asemnea, naratorul subiectiv este implicat, trăiește
intîmplările alături de celelalte personaje ale sale, viziunea lui fiind împreună cu: dar îmi amintesc la timp că
prințul Preda își are dormitorul pe șirul odăilor Auricăi și Irmei, așa că e inutil să-mi exagerez curajul
deasupra abisului mut și întunecat.
Așadar, fragmentul citat ilustrează subiectivitatea naratorului-personaj care se implică afectiv în
derularea evenimentelor, el însuși fiind exponent al acestora.

4
Modelul 7
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului dintr-un text dramatic,
identificate în fragmentul dat.

CORINA (într-o rochie caldă de casă. Ștefan în pantaloni gri, pulover albastru, cu mâneci lungi și închis
la gât. Ținuta lor arată o dimineață rece de munte. Corina, pe terasă, în stânga, pe un șezlong, aproape paralel
cu rampa, privește afară, spre culise, într-un fel de reverie atentă ca și cum ar urmări ceva foarte important, ce
se petrece acolo. În hol, comod instalat într-unul din fotoliile albe de nuiele, Ștefan citește o carte. La ridicarea
cortinei, o clipă de tăcere prelungește această situație, care durează probabil mai de demult): Încă una…
ȘTEFAN: Ai spus ceva?
CORINA: A mai căzut încă una. E a șaptesprezecea. Ieri au fost unsprezece. Alaltăieri cinci.
ȘTEFAN: Vrei să le numeri pe toate?
CORINA: Aș vrea! Sunt așa de multe, că mi-ar trebui o eternitate… Ștefan!
ȘTEFAN (fără să-și întrerupă lectura): Daa…
CORINA: Pot să spun o prostie?
ȘTEFAN: Te rog. Nu te jena.
CORINA: Eu până acum nu văzusem niciodată cum cade o frunză. Credeam că se rupe și cade.
ȘTEFAN: Ai intuiții miraculoase, Corina. Închipuiește-ți că într-adevăr asta e singura metodă a frunzelor
de a cădea: se rup și cad. Mă epatezi.
CORINA: Și tu mă epatezi, dragul meu. Prin ignoranță. Nu știi, nu bănuiești câte gesturi mărunte sunt într-
o cădere de frunză… (Tăcere.) Optsprezece…
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Opera dramatică este textul literar organizat în acte și scene, scris sub formă de dialog sau monolog și
destinat reprezentării în fața publicului. Personajele evoluează într-un cadru susținut în decor și lumini, iar
intervenția autorului se realizează în didascalii.
Fragmentul citat din opera Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian este organizat în replici ale
personajelor Corina și Ștefan, linia de dialog lipsește, fiind substituită de numele protagoniștilor. Dialogul
declanșează și motivează acțiunea, definește relațiile dintre personaje și contribuie la caracterizarea lor. Astfel,
dialogul devine mijloc de caracterizare indirectă. Din replicile lui Ștefan deducem faptul că o tratează cu
indiferență pe Corina, răspunsurile lui fiind scurte, ușor ironice. Acest lucru este observat de fată, care îl
caracterizează direct, evidențiindu-i ignoranța: Prin ignoranță.
Caracterizarea directă este evidentă în didascalii prin conturarea portretului fizic al personajelor.
Ținuta lor vestimentară le evidențiază tinerețea: CORINA (într-o rochie caldă de casă. Ștefan în pantaloni gri,
pulover albastru, cu mâneci lungi și închis la gât. De asemenea, tot din indicațiile scenice se conturează indirect
portretul moral al celor două personaje: Ștefan este pasionat de lectură Ștefan citește o carte, (fără să-și
întrerupă lectura), iar Corina este visătoare: Corina, pe terasă, în stânga, pe un șezlong, aproape paralel cu
rampa, privește afară, spre culise, într-un fel de reverie atentă. Așadar, schimbul de replici și notațiile

5
autorului scot în evidență două personaje tinere, culte, cu trăiri interioare puternice ce pot fi interpretate cu succes
pe scenă.

Modelul 6
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.


ACTUL I
Scena se petrece în anul 1896. Decorul: salonul unor oameni cu stare din vremea aceea. Un pian, un
palmier în hârdău*. În dreptul ferestrelor cu draperii de catifea cu ciucuri, fotolii, canapea; pe masă, fructieră
cu cărți de vizită. [...] Pe pereți, două portrete de familie, în ramă de bronz şi pluş. O oglindă cu ramă grea și
înflorată. Pe pian, o clepsidră. [...] Stânga, ușă, în dreapta, două uşi.
SCENA 1
RUXANDRA, SULTANA
RUXANDRA (cu spatele la sală, cântă la pian. E îmbrăcată сu о bluzӑ сu dantele, сu mânecă lungă şi o
fustă creață la spate, peste un mic turnel, cordon lat. Părul strâns în coc și lăsat pe frunte. Reia mereu același
exercițiu. Întoarce clepsidra și exersează iar).
SULTANA (în fotoliu, croșetează. La brâu are un mănunchi mare de chei): Opt şi cu patru doisprezece.
RUXANDRA (se întrerupe): Poftim?
SULTANA: Am spus: opt şi cu patru, doisprezece.
RUXANDRA (dă din cap și exersează iar) (Pe stradă răsună un trap de cal și zgomot de trăsură.)

Lucia Demetrius, Trei generaţii


*hârdău – vas

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Opera dramatică este textul literar organizat în acte și scene, scris sub formă de dialog sau monolog și
destinat reprezentării în fața publicului. Personajele evoluează într-un cadru susținut în decor și lumini, iar
intervenția autorului se realizează în didascalii.
Notațiile autorului au un rol important în punerea în scenă a piesei de teatru, ele oferind detalii despre
decor, fixând spațiul și timpul acțiunii: scena se petrece în anul 1896, în dreptul ferestrelor cu draperii de
catifea cu ciucuri, fotolii, canapea; pe masă, fructieră cu cărți de vizită.
De asemenea, indicațiile scenice care au un rol important în piesa scenică. Ele includ detalii importante
despre gesturile și mimica personajelor: (cu spatele la sală, cântă la pian), (dă din cap și exersează iar), fiind
adevărate fișe de caracterizare directă sau indirectă: (E îmbrăcată сu о bluzӑ сu dantele, сu mânecă lungă şi o
fustă creață la spate, peste un mic turnel, cordon lat), (se întrerupe). Didascaliile sunt adresate regizorului și
actorilor implicați în spectacol, deoarece orice operă dramatică este scrisă cu scopul de a fi interpretată pe scenă.
Așadar, schimbul de replici și notațiile autorului scot în evidență o scenă semnificativă din viața celor
două personaje, scenă ce poate fi interpretată cu succes în fața publicului.

6
Modelul 12
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.

Ziua de ieri s-a ținut după mine, crezând,


Ca un câine flămând,
Că e legată cu ceva, cu vreo curea,
Cu vreo frânghie, de viața mea –
Și la o răspântie cu statui
S-a întors, văzând că nu-i.

S-a pierdut neputincioasă și pribeagă


După ce vremea întreagă
M-a urmat, pas cu pas, până azi
La amiazi.

Cine și-a pierdut o zi cât o viață,


S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă ceață.

Tudor Arghezi, O zi

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Bucuria rostirii, a spunerii cuvântului care zidește, a luminării interioare prin artă sunt esențe poetice
distilate în creația argheziană care marchează un punct de răscruce în evoluția liricii românești de secol XX.
Poezia O zi de Tudor Arghezi este o creație lirică ce se înscrie în modernismul poetic interbelic prin
ambiguitatea limbajului poetic dată de utilizarea cu precădere a metaforei, prin asocierile inedite de cuvinte, dar și
prin înnoirile prozodice. Structurată în trei secvențe poetice, poezia are ca temă trecerea timpului, ideea poetică
evidențiind o legătură inedită între acesta și ființa umană.
Astfel, prin personificările Ziua de ieri s-a ținut după mine.... S-a pierdut neputincioasă și pribeagă se
evidențiază încercarea omului de a înțelege logica unei realități incompatibile cu natura umană – trecerea
ireversibilă a timpului.
La nivel stilistic mesajul poetic este susținut și prin alte procedee artistice sugestive. În prima secvență
poetică remarcăm comparația Ziua de ieri s-a ținut după mine... Ca un câine flămând care ilustrează modul în
care omul percepe scurgerea timpului, despre care are impresia că îl macină cu hotărârea unui câine înfometat.
În plus, titlul sintetic, cheie de lectură, susține ideea poetică a efemerității timpului prin motivul literar
carpe diem, ziua fiind văzută ca un moment semnificativ din viața omului.

7
Așadar, textul citat se dezvăluie ca o construcție armonioasă care prin îndelunga meditație asupra vieții,
prin profunda înțelegere și aplecare asupra sufletului uman dobândește un caracter original și o uriașă forță de
expresie.

Modelul 15
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.

Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit,


Întins în zare lungă și fără de sfârșit,
Iar colo-n miază-noapte cu codri de stejar
Se pierd una cu cerul Carpații seculari;
Dar spre apus prin nouri o geană e subțire,
Prin care cerul râde cu-a lui nemărginire;
A nourilor lume aurită e de soare
Ce cu văpaie albă, frumoasă, orbitoare,
Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii;
Ca la minune cată la dânsul călătorii.
Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe
În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe,
Apunerea cerească părea de roze ninsă,
Ca pâsla păreau albe dumbravele sub dânsa,
Iar mări și lacuri, ape sclipesc ca și oglinzi,
Apoi, când răsăritul cu ochii îl cuprinzi.
Mihai Eminescu, Sub cerul plin de nouri

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Bucuria rostirii, emoția transmisă prin cuvânt, sensibilitatea creatoare sunt esențe poetice distilate în
creația eminesciană care marchează punctul culminant al romantismului românesc.
Poezia Sub cerul plin de nouri de Mihai Eminescu este o creație lirică ce se înscrie în romantism prin
cultivarea melancoliei, triumful sentimentului în fața rațiunii, interesul pentru natură ca spațiu ocrotitor. Având o
structură astrofică, poezia are ca temă natura, ideea poetică evidențiind comuniunea omului cu natura.
Apelând la descriere, ca mod de expunere specific, poezia devine un pastel, eul liric fiind surprins în
ipostaza unui contemplator meditativ al unui colț de natură. Motivele literare: cerul, norii, codri, marea, lacul
susțin tema poeziei, compunând un impresionant tablou al naturii terestre și cosmice.
Astfel, personificarea cerul râde cu-a lui nemărginire ilustrează ideea că în viață, ca și în natură, bucuriile
urmează unor perioade dificile. Elementele din câmpul semantic al cosmosului: cer, nori, soare, dar și triplul
epitet văpaie albă, frumoasă, orbitoare susțin ideea că ciclicitatea universală impune prezența obligatorie a
luminii după întuneric. De asemenea, metafora Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe / În ploi
scânteietoare de colb de pietre scumpe evidențiază comuniunea om-natură, accentuând legătura profundă dintre
miracolul vieții și cel al naturii. În plus, tilul analitic, devine incipit liric și reia prin laitmotivul norilor ideea că

8
frumusețea peisajului descris se sincronizează perfect cu starea interioară a eului liric. Așadar, textul poetic citat
se dezvăluie ca o construcție armonioasă care prin îndelunga meditație asupra vieții, prin surprinderea misterului
naturii terestre și cosmice, dobândește un caracter original și o uriașă forță de expresie.

Model pentru 2022


SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în


fragmentul dat.

„Rosmarin surâdea, în vreme ce Liana striga vesel:


— Sunt frumoasă, Tincuțo?
Bătu din palme și se răsuci cu pași de dans împrejurul camerei, parcă ar fi auzit o mare noutate. Apoi, după
ce Tinca ieși cu haina și blana, se așeză la masă, începând să examineze cu amănuntul cumpărăturile, explicând
fiece lucru în vederea zilei de mâine.
Era obișnuită să primească complimente și totuși îi făceau plăcere ori de la cine veneau. Pe stradă bărbații
întorceau capul după ea ca și când ar fi răspândit o vrajă irezistibilă. Figura ei de fetiță mirată și nevinovată, cu
părul blond natural, cu obrajii puțin bucălați, cu nasul mic obraznic, nu o prea distingeau din mulțimea de femei
drăgălașe care dau străzilor bucureștene, altfel puțin remarcabile, un aspect atât de simpatic. Ochii ei însă fascinau
prin culoarea lor albastră închisă cu reflexe violete, adumbriți de lungile gene blonde ca într-un cuib de aur. În
privirile lor scăpăra curiozitatea inteligentă, un etern semn de întrebare și, mai ales în momentele de uitare de sine,
o pâlpâire stranie, o melancolie tulburătoare ca un avertisment ascuns.”
Liviu Rebreanu, Jar
Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

9
Modelul 5
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.
Lucruri suntem printre lucruri.
Aproape suflete suntem, noi doi,
prin soartă asemenea tuturor.
Lucruri suntem, ce poartă în ele,
gânduri ca pietrele, uneori stele,
și totdeauna un dor.

Pe drumul său fiecare,


ne-am duce în veci undeva.
Ne-am duce-mpreună, mereu amândoi
Dar drumul norilor e prea mare
în lume noastră – pentru noi
Lucian Blaga, Lucruri suntem

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Poezia lui Lucian Blaga se află sub semnul corolei de minuni a lumii – simbol al perfecțiunii și se
constituie, cu fiecare volum, într-un edificiu fascinant în care lirismul, mitul și filozofia funcționează perfect.
Poezia Lucruri suntem este o creație lirică ce se înscrie în modernismul blagian prin ambiguitatea
limbajului dată de utilizarea cu precădere a metaforei revelatorii, dar și prin înnoirile prozodice. Structurată în
două secvențe lirice, poezia are ca temă condiția omului în raport cu Universul. Astfel, ideea poetică a
efemeritatății umane este susținută de metafora: Pe drumul său fiecare, / ne-am duce în veci undeva, iar
concepția poetului conform căreia omul este o ființă măcinată de sentimente este sugerată metaforic în
versurile: Lucruri suntem, ce poartă în ele,/gânduri ca pietrele, uneori stele, /și totdeauna un dor.
De asemenea, titlul devine incipit liric, ilustrând prin repetiție ideea că viața este o minune a lumii, iar în
raport cu cunoașterea a trăi înseamnă a cunoaște.
Finalul poeziei surprinde ideea vieții trecătoare, metafora Dar drumul norilor e prea mare / în lume
noastră – pentru noi evidențiind faptul că moartea este văzută ca o Mare Trecere într-o altă lume, o contopire a
ființei cu Marele Univers.

10
Așadar, textul poetic citat se dezvăluie ca o construcție armonioasă prin adâncimea semnificaţiilor,
iar motivele literare: soartă, stele, pietre, dor accentuează, de fapt, obsesiile definitorii ale autorului şi nervurile
organismului operei sale.

Subiect 2021
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

Limpede vârtej în cerul nostru,


anii ca un stol ne însoțesc.
Fragede au fost potecile.
Acum privirea ta luminează înainte.
Ascultă cum îngână fântânile
cuvintele rămase din trecut.
Ce cuminte mâna ta pe umăr
în acest țărm cu singur drum,
unde vremea ne poartă ca un cântec de leagăn!

Ion Vinea, Drum

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

11
Rezervă 2021
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă în fragmentul de mai jos.

Îmi plăcea să rămân ore întregi în faţa barăcilor fotografilor, contemplând persoanele necunoscute, în
grupuri sau singure, împietrite şi zâmbitoare, în faţa peisagiilor cenuşii cu cascade şi munţi îndepărtaţi. Toate
personagiile, prin decorul lor comun, păreau membrii unei aceleiaşi familii, porniţi în excursie în acelaşi loc
pitoresc unde se fotografiaseră unul după altul.
Într-un rând, într-o asemenea vitrină dădui peste propria mea fotografie. Întâlnirea aceasta bruscă cu mine
însumi, imobilizat într-o atitudine fixă, acolo, la marginea bâlciului, avu asupra mea un efect deprimant.
Înainte de a ajunge în orașul meu, ea călătorise desigur și prin alte locuri, necunoscute mie. Într-o clipă, avui
senzația de a nu exista decât pe fotografie.
M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

12
Sesiunea II 2021

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

ACTUL I
Vezi înaintea ochilor un șir de case ca și cum le-ai privi din stradă. Sunt acolo trei prăvălii modeste, de
târgușor provincial. Întâia este a lui Take, a doua este a lui Ianke și cea din urmă și micuță de tot, a lui Cadîr.
Casa lui Take și a lui Ianke sunt construite absolut la fel, numai că sunt cu totul altfel zugrăvite. De pildă,
zidurile casei lui Take sunt roșii, iar tabla de pe acoperiș albă, pe când casa lui Ianke are zidurile albastre și
tabla de pe acoperiș roșie. Firma lui Take, pe care-i scris doar: „La Take”, e neagră cu litere galbene, iar a lui
Ianke e galbenă cu litere negre. Căsuța micuță a lui Cadîr și firma lui au luat de la fiecare câte o culoare. Așa,
de pildă, zidurile sunt roșii, tabla neagră, firma galbenă cu litere albe. [...] E vreme de vară. Toate cele trei
prăvălii au perdele în față, cât ține micul trotuar provincial – firește, și ele deosebit colorate. E cald și zăpușeală.
Ghicești apropierea serii – dar vipia* nămiezii s-a prelungit până aici. Poate să fie ora cinci. Ulița e pustie și nu
se aude decât foarte departe – undeva – cântecul trist al unei flașnete*. Toţi trei negustorii, ușor și comod
îmbrăcați de vară, dormitează pe scaune înadins puse în față, fiecare la prăvălia lui.
SCENA I
TAKE, IANKE și CADÎR
TAKE (somnoros și lehămetit de căldură, își șterge nădușeala oftând): Ooof, cald e!
IANKE: Și ce-mi spui asta mie?

Victor Ion Popa, Take, Ianke și Cadîr

*vipie – (regionalism) căldură mare, arșiță


*flașnetă – mică orgă mecanică portativă, acționată prin învârtirea unei manivele

Notă:Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

13
Sesiunea II 2021 REZERVĂ

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci


pe geamuri. Plouă.
Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată
durerea,
ce-o simt, n-o simt în mine,
în inimă,
în piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Și altoită pe ființa mea imensa lume
cu toamna și cu seara ei
mă doare ca o rană.
Spre munți trec nori cu ugerele pline.
Și plouă.

Lucian Blaga, Melancolie

Notă:Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

14
Sesiunea specială 2021

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice în textul de mai jos.

În noaptea tristă care ne desparte,


Tu poate simți în jurul tău suspine
Și fâlfâiri de aripi și de șoapte...
E dorul meu ce vine de departe
Și ostenit adoarme lângă tine,
Cuminte ca un fluture de noapte
Ce s-a lăsat la capul tău, pe-o carte
Închisă de la sine
Când ai simțit că somnul ne desparte...
George Topîrceanu, Șoapte

Notă:Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

Orice operă literară își constituie mesajul pe baza inefabilei armonii dintre forma expresivă și substanța de
idei sau trăiri pe care autorul o transmite cititorului.

15