Anexa A – Fișa de identitate a basmului cult

Definiție Trăsături Personaje

Termenul definește o
specie a epicii populare (de
regulă în proză) și culte, în
care se narează întâmplări
fantastice ale unor personaje
imaginare (feți-frumoși,
zâne, animale năzdrăvane
ș.a.), aflate în luptă cu
forțele nefaste ale naturii
sau ale societății,
simbolizate prin balauri,
zmei, vrăjitoare ș.a., pe care
ajung a le birui în cele din
urmă.
• clişee compoziţionale: formule tipice (iniţiale,  eroul
mediane, finale);  răufăcătorul
• motive narative diverse: călătoria, lupta, victoria  donatorul
eroului, probele depăşite, demascarea şi pedepsirea  ajutorul năzdrăvan
răufăcătorului, căsătoria şi răsplata eroului;  trimițătorul
• specificul reperelor temporale (timpul fabulos, mitic)  falsul erou
şi spaţiale (tărâmul acesta şi tărâmul celalalt) – sunt  fata de împărat
vagi, imaginare, redate la modul general;
• stil elaborat, îmbinarea naraţiunii cu dialogul şi cu Notă! Acestea pot fi feți-
descrierea; frumoși, zâne, animale
• cifre magice, simbolice; năzdrăvane, balauri, zmei,
• obiecte miraculoase; vrăjitoare, dar și personaje ce
• întrepătrunderea planurilor real – fabulos; aparțin realității.
• fabulosul este tratat în mod realist;
• convenţia basmului (acceptată de cititor): acceptarea
de la început a supranaturalului ca explicaţie a
întâmplărilor incredibile.

Tipologia Motive Oralitatea

1. În funcție de natura personajelor:
 fantastice (Povestea lui Harap-
Alb de Ion Creangă);
 nuvelistice (Soacra cu trei
nurori de Ion Creangă);
 animaliere ( Capra cu trei iezi
de Ion Creangă);
2. În funcție de specia pe care o
prelucrează:
 basmul-feerie (Sînziana și
Pepelea de Vasile Alecsandri);
 basmul-nuvelă (Soacra cu trei
nurori de Ion Creangă);
 basmul- poem (Făt-Frumos din
lacrimă de Mihai Eminescu);
 basmul-parodie (Dămult, mai
dădămult de Ion Luca
Caragiale);
 basmul-idilă (Crăiasa zânelor
de George Coșbuc).
 împăratul fără urmași; elementele oralității se subordonează
 superioritatea mezinului; artei cărturărești, devenind o expresie a
 probele, stilului;
procedeele oralității sunt: concizia și
 călătoria;
logica firului epic, evitarea divagațiilor;
 drumul cu obstacole; Limbajul poate să conțină:
 cifra 3;  mijloacele paraverbale (intonație,
 ajutorul dat de natură și de accent, pauze);
divinitate;  implicarea interlocutorului;
 lupta;  repetițiile;
 impostorul;  reducerile de sunete;
 un vocabular relativ redus cu
 apa vie și apa moartă;
polisemie bogată;
 calul năzdrăvan;  locuțiuni și expresii, care au la bază
 vicleșugul; metafore și comparații concrete;
 demascarea;  o structură sintactică simplă, cu
 nunta. puține elemente de relație;
 elemente afective: interjecții,
diminutive, construcții expresive cu
valoare de superlativ ș.a.

Procedee stilistice Fantasticul / Formulele tipice

 repetiția; Fabulosul Formulele inițiale au rolul de a proiecta
 personificarea;  Fantasticul cuprinde ceea narațiunea în fabulos, făcând trecerea de la planul
 metafora și comparația ce este prorpiu închipuirii, real în cel ireal: „A fost odată un împărat..”.
simple; ireal, himeric, incredibil; în Formulele mediane se referă la relația
 alegoria; literatură, fantasticul povestitorului cu cititorul, având o anumită
 antiteza. concurează cu realul, dependență de acțiunea basmului, dar și o
alternând cu el sau încercând dependență ca integrare în elementele esențiale ale
să-l înlocuiască printr-o lume
narațiunii: „Dar iaca ce m-am apucat de spus”.
stranie, ireală.
 Fabulosul este o categorie  Formulele finale readuc cititorul în prezentul
a fantasticului și desemnează narațiunii, restabilesc ordinea inițială și mimează
personaje sau fapte imaginare, scorneala, invenția sub forma unui scurt text ritmat
incredibile, de domeniul și rimat: „ Ş-au trăit apoi în pace şi în linişte ani
fanteziei, al mitului, al mulţi şi fericiţi...”
poveștii.
 Anexa B – Tabel sinoptic „Relația basmului cu alte specii ale genului epic”
Nr BASM
.
1. Specia e denumită
regional POVESTE în
Transilvania, Moldova, pe
alocuri și în Muntenia. În
Muntenia este răspândit
termenul BASM.
 Termen de origine
slavă.
 Apare în literatura
veche sub formă de
„basnă” sau „basn” cu
sensul de narațiune
lipsită de adevăr.
2. Specia este considerată o
poveste de dimensiuni
ample.
3. Relatează întâmplări
ireale: face apel la
formulele: inițială,
median, finală.
4. Povestirorul nu-și
suprapune persoana peste
cea a eroului.
5. Naratotul revendică acea
calitate de martor fidel al
întâmplărilor și faptelor
relatate.
6. Narațiunea devine
proprietatea povestitorului
(povestea mea).
POVESTE
Termenul denumește
toate speciile narrative în
proză provenite „din
tradiție”:
 BASMUL
 LEGENDA
 SNOAVA
În Oltenia și Muntenia
prin POVESTE se
înțelegea o narațiune
scurtă, de tipul legendei,
snoavei sau a basmului
despre animale.
 Termen de origine
slavă.
 Apare cu înțeles de
narațiune lipsită de
adevăr.
Povestea are dimensiuni
variabile.
Relatează întâmplări
ireale: face apel la
formulele: inițială,
median, finală.
Povestitorul nu se
identifică cu eroul.
Naratotul revendică acea
calitate de martor fidel al
întâmplărilor și faptelor
relatate.
Narațiunea devine
proprietatea povestitorului
(povestea mea).
POVESTIRE
Termen livresc ce
indică narațiunile prin
care povestitorii comunică
întâmplările mai deosebite
din viața lor.
Se aseamănă cu
legenda prin intenția de a
dezvălui realitatea.
Unele povestiri au
suferit modificări de
conținut, devenind legend
sau snoave.
Are dimensiuni mai
reduse decât ale legendei.
Întâmplările sunt
adevărate sau sunt
prezentate ca fiind
adevărate.
Povestitorul își poate
însuși calitatea de erou al
narațiunii.
Naratorul prezintă
întâmplările din postura
unui martor autorizat.
Povestitorul își asumă
responsabilitatea pentru
cele relatate.
LEGENDĂ SNOAVĂ
Specia e denumită Termenul derivă
popular, pretutindeni, la din cuvântul de
noi, POVESTE. origine slavă „iz
Este considerată una nova” care
dintre cele mai vechi înseamnă „din
specii. nou” și este
explicat în DEX
ca mică povestire
(de tip popular) cu
conținut
anecdotic.
 Termen de
proveniență cultă, din  Termen de
fr. Légende, lat proveniență
Legenda slavă.
Este considerată o Are dimensiuni
poveste de dimensiuni reduse.
mai reduse decât
basmul.
Întâmplările sunt Întâmplările par a
prezentate ca fiind fi reale.
incerte, dovadă
formulele inițiale: „Se
zice”, „se spune că”...
.
Povestitorul evită să Povestitorul nu își
depună mărturie pentru confundă persoana
cele relatate. cu cea a erouluui.
Naratorul nu depune Naratorul poate să
mărturie pentru faptele depună mărturie,
și întâmplările relatate. plasîndu-se pe
poziția unui
martor obiectiv în
aprecierea
comportamentului
personajelor.
Povestitorul își asumă Povestitorul își
responsabilitatea pentru asumă
cele relatate. responsabilitatea
pentru cele
relatate, apelând la
o ironie vizibilă.
7. Evenimentele relatate sunt Evenimentele relatate sunt Evenimentele aparțin unui Evenimentele aparțin Evenimentele
proiectate într-un trecut proiectate într-un trecut și trecut personal și unui unui trecut nedefinit și aparțin unui trecut
fabulos și într-un spațiu într-un spațiu fabulous. spațiu mai mult sau mai se încadrează într-un nedefinit și se
care poate lua forma unui puțin real. spațiu mai mult sau mai încadrează într-un
alt tărâm. puțin real. spațiu real.

8. IREALUL, fabulosul IREALUL constituie un IREALUL este absent, Se întâlnesc Nu sunt depășite
devine o permanență, element esențial aflat sub dar poate fi înlocuit de ELEMENTE ALE limitele
aflată sub control uman. control uman. elemente de senzațional, FABULOSULUI care verosimilului.
sub control mai mult sau controlează și-și lasă
mai puțin uman. amprenta asupra
destinului uman.

9. Narațiunea este ritmată Narațiunea este ritmată Narațiunea este mai mult Narațiunea nu este Narațiunea este
datorită situațiilor epice datorită situațiilor epice sau mai puțin ritmată în ritmată. simplă, neritmată.
variate. variate. funcție de situațiile epice
relatate.

10. BASMELE pot fi grupate S-a pus în evidență faptul S-au înregistrat și Au fost întâlnite: Gluma și anecdota
în: că POVESTEA povestiri cu valoare  legende care explică pot fi considerate
I. BASME DESPRE denumește toate speciile documentară, drept originea și numele subspecii:
ANIMALE narrative în proză, mărturii ale psihologiei elementelor  grupate în
 grupa animalelor provenite din tradiție: populare. Sunt prezentate, geografice: jurul lui Păcală
domestice  basmul despre animale de asemenea, întâmplări – ape  care prezintă
 grupa animalelor  basmul propriu-zis de pe front, întâlniri cu – forme de relief relații de familie
sălbatice  legenda animalele, sau cu oamenii – drumur, străzi, și rudenie
II. BASMUL PROPRIU-  snoava cu anomalii și orașe și sate  care prezintă
ZIS comportamente bizarre. – păduri deficiențe fizice
4 subspecii (Aarne – peșteri sau intelectuale
Thompson) precum și numele
 basmul fantastic unor familii sau
 basmul legendar personaje.
 basmul novelistic  legende mitologice
 basmul despre dracul cu ființe fantastice:
ăl prost vârcolaci, diavoli,
vrăjitori, balauri,
pitici
 legende despre plante