Basmul .

Caracteristici și
clasificări
A realizat eleva gr.42
Popovici Andreea
Caracteristici generale.Origine
Basmul-una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalată
încă din antichitate, răspândită într-un număr enorm de variante la
toate popoarele.

Este specia eticii populare şi
culte, în proză sau, mai rar teoria mitologică,
în versuri, de mare întindere
cu o răspândire mondială,
în care se narează
întâmplări reale ce se teoria antropologică,
împletesc cu cele fantastice. Despre originea
La acţiune participă basmelor au existat
mai multe teorii, mai
personaje imaginare importante fiind:
înzestrate cu puteri teoria ritualistă
supranaturale ce reprezintă
binele şi răul, iar în final
acesta din urmă este învins
teoria indianistă.
 Particularități
1.Basmul se situează într-un univers care cuprinde două lumi; cea reală a oamenilor şi cea
imaginară creată de fantezia poporului.

2.Timpul în care se petrec evenimentele este un timp imaginar.

3.În orice basm indiferent de evenimentele prin care trec, personajele sunt pozitive şi

negative. Personajele basmului sunt de două categorii cele care aparţin spaţiului
omenesc şi cele care aparţin lumii fantastice. Personajele spaţiului uman au însuşiri
obişnuite omului atât defecte cât şi calităţi personajele imaginare sunt înzestrate su
puteri supraomeneşti care depăşesc forţele obişnuite ale oamenilor .

4.Tema basmului este lupta dintre bine şi rău, iar personajele se supun toate acestei lupte din
această confruntare binele va ieşi întodeauna victorios, iar personajele negative vor fi învinse
de personajele pozitive.  Protagonistul va fi personajul care va  pargurge un drum presărat
cu obstacole pe care le va depăşi,  dovedind de fiecare dată o altă virtute a sa. În lupta pentru
stabilirea dreptăţii şi a adevărului eroul principal va încerca să răspundă idealurile omenirii.
 Orice basm conţine în structura sa formule concrete: f)Mesajul basmului reiese
întodeauna la sfârşitul
evenimentelor.
e)Stilul naraţiunii este specific
a)    formula introductivă prin intermediul căruia se poate pătrunde
naraţiunii populare. Limbajul
din realitatea concretă în lumea imaginară a basmului. folosit este simplu, popular
caracteristic comunicării orale.
Expresiile folosite vor fi cele
b)  formulă mediană care face legătura dintre două segmente importante specifice lumii satului dar
ale basmului-atrage atenţia ascultătorului că protagonistul mai are de încărcate de figuri de stil.
traversat obstacole şi de parcurs greutăţi.

c)   formula finală ce marchează sfârşitul evenimentelor fantastice

ieşirea din lumea imaginară a basmului şi întoarcerea
ascultătorului înrealitatea concretă. Uneori povestitorul aminteşte
în finalul basmului că el însuşi a fost martor la evenimentele narate
pentru a da asfel valoare de adevăr basmului.
 Clasificare fantastice, cele mai semnificative
și mai răspândite, desprinse de
regulă din mit, cu o pregnanță a
fenomenelor miraculoase.
populare, creație a
colectivității anonime

nuvelistice, având ca
După caracteristicile punct de pornire
personajelor, specificul și snoava, în narațiune
tematica acțiunii, semnalându-se o
predominanța elementelor
După autor,
basmele pot fi:
Basm miraculoase sau a
puternică inserție a
aspectelor reale,
aspectelor concrete de viață,
basmele se clasifică în: concrete de viață.

culte, creație a unui autor

cunoscut.
animaliere, provenite din
dezvoltarea narativă a legendelor
totemice despre animale, chiar
despre plante sau unele obiecte 
simbolice.
 In compozitia basmului identificam o serie de formule specifice: expresii
stereotipe  care au functii foarte precise.
Formulele initiale "a fost o data  ca niciodata" . au rolul de a introduce cititorul in
lumea fabuloasa a basmului. Expresia "a fost odata  "  indica un timp al
inceputurilor: "illotempore"(acel timp) cand totul era posibil iar intamplarile erau
unice si irepetabile.

Formulele mediane "Si  inainte cu poveste ca de-aicea mult mai este", etc, sunt menite  sa intretina
atentia cititorului /ascultatorului. Pot avea un rol clar in delimitarea secventelor  narative.
Formulele finale "Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa"  au rolul de a readuce cititorul in
lumea reala, spulberand vraja.

Tot in compozitia basmului identificam fenomenul triplicarii (fenomenul de inmultire  cu 3,

multiplicarii cu 3): personaje, obiecte, intamplari. Apar asadar cifre magice 3,7,9,12, obiecte cu
incarcatura magica (oglinda, peria, cutitul, amnarul, basmaua), expresii specifice ("zi de vara pana-
n seara", "la soare te puteai uita dar la dansa ba") si motive specifice (unele dintre ele devenind
toposuri): motivul calatoriei, imparatului fara urmasi, labirintului, drumului, probelor initiatice.
Trăsăturile basmului cult:
 Autorul este cunoscut;
 Textul nu poate fi modificat;
 Acțiunea este mai puțin stereotipă, mai
mereu aceeași, care se repetă;
 Poate ilustra idei filosofice sau morale;
Oralitatea stilului;
 Este prezent limbajul regional;
 Este prezent umorul.

Trăsăturile basmului popular:

 Sunt prezente cifre și obiecte magice;
 Se evidențiază caracterul anonim;
 Există confruntarea dintre bine și rău;
 Acțiunea se desfășoară pe două
planuri: real și fabulos – fantastic,
imaginar;
 Timpul acțiunii este fabulos, mitic;
 Sunt prezente formule narative specifice
 • „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă

• „Făt-Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu

• „Povestea lui Harap Alb” de Ion Creangă

• ,,Prâslea cel voinic și merele de aur’’ de Petre Ispires

• ,,Capra cu trei iezi ‘’de Ion Creangă

 Concluzie
Basmul ocupa primul loc dintre
genurile atrăgătoare pentru
copii.Fantasticul din Basme este o
extensiune a realului,aprezentului
pe liniile lui firești de dezvoltare.De
fapt el reprezintă o extensie a celor
mai puternice aspirații ale omului