Nicolae Iorga:

Noi care am avut norocul sa-l vedem si

sa-l auzim vom ramane toata viata
stapaniti de senzatia ca prin moartea
lui Caragiale s-a deschis o prapastie , s-
a facut un gol in natura , ca o
perturbatie cosmica . Cu cat va trece
vremea va creste tot mai mult silueta si
vom ramane vrajiti de farmecul celui
mai luminat creier romanesc . (…) Se
vor crea legende si personalitatea lui va
lua proportii mitice . Generatiile
viitoare nici nu vor putea intelege daca
din stralucirea unei minti s-au
intruchipat vreodata astfel de raze
orbitoare .
 ION LUCA CARAGIALE
dramaturg, nuvelist, pamflet
ar, poet, scriitor, director de
teatru, comentator politic
și ziarist român.
La hanul lui Mânjoală a fost
publicat in 1898,în revista
Gazeta Săteanului apoi în
volumul Nuvele, povestiri și
este ca specie literara o
povestire.
Povestirea este o specie în
versuri sau în proza de
dimensiuni medii a genului
1852-1912
epic.
Focul – este un element primordial, la fel ca apa cu
care se află într-o permanentă opoziţie. Acesta are
trei ipostaze diferite:
Focul sacru sau focul purificator
Literatura fantastică este un tip de literatură modernă Focul uman sau al meşteşugurilor
care se definește prin următoarele trăsaturi: Focul demonic sau focul mistuitor pune în
-prezența a două planuri(real-fantastic care se evidenţă proprietatea focului de a arde, de a
suprapun) distruge. Este un element malefic al naturii. De
-prezența unor elemente
multe ori Infernul sau Lumea morţilor sunt văzute
precum:miturile,superstitiile,practicile
ca spaţii ale acestui foc.
religioase/magice etc.
-finalul deschis ambigu Labirintul- sugerează confuzia, ceva în care omul
-teme si motive specifice:pactul cu diavolul,sirenele se pierde.
etc. Vrăjitoare-o femeie cu puteri magice, ce poate
-personaje precum:vrajitoare,vraci,iele,strigoi etc realiza vindecări miraculoase, sau aduce
-obiecte magice:totem,oglindă,carte etc. nenorociri
Icoană-instrument prin care se realizează legătura
omului cu Dumnezeu, asemenea unei ferestre prin
care pătrunde în casă lumina soarelui.
 Titlul este analitic si nominal fiind
alcatuit dintr-o prepozitie ,,la”,un
substantiv comun ,,han” ,un pronume
personal ,,lui” si un substantiv
propriu ,,Mânjoală”.
Tema nuvelei constituie mitul folcloric al
vrăjitoarei malefice, care atrage tinerii
şi-i rasuceste din cale tulburându-le
minţile, scoţând la exterior
dorinţe ascunse, dar care, odată ieşiţi din
cercul magiei diavoleşti, îşi reiau făgaşul
normal al vieţii.
Cotoiul şi iedul(capra, ţapul) – animale
Structura
identificate cu Necuratul. Pisicile apar adesea -Perspectiva narativa este una subiectiva, acest
alături de vrăjitoare, iar Satana este reprezentat în lucru se poate remarca din faptul ca naratorul
foarte multe culturi jumătate om, jumătate ţap. prezinta actiunea la persoana I, fiind direct
Pisica ilustrează o superstiţie veche, legată de răul implicat in ispravele relatate si avand un punct
care poate tăia calea omului. de vedere unic.
Iordache este un
Marghioala- personajul sugerează demonicul
cititor intratextual, ce
prin vârsta nespecificată, precum şi prin ispitirea desluseste actiunea,
lui Fănică. dand senzatia ca si
Ochii - apar permanent în replica lui Fănică: acesta a trecut printr-
„Straşnici ochi ai, coană Marghioalo!" Privirea o aventura
hangiţei este, de fapt, o manieră de a stăpânii asemanatoare,
indemnandu-l pe
personajul, o primă formă a ispitirii şi a vrăjirii.
Fanica sa tina minte.
•existenţa în text a anumitor gesturi ale Felul acesta de cititor
personajului feminin sugerează, prin ambiguitatea ofera modernitate
lor, miraculosul. operei.
-Arta narativa exemplifica un singur fir fabulativ,
vrand sa ofere un conflict concentrat.
-Planul real utilizeaza motivul calatoriei ca
intermediu al acapararii informatiilor despre mituri
si credinte preavechi.
Prologul
-Incipitul nuvelei debuteaza cu planul real, printr-un
monolog al scriitorului ce este si personaj in
ipostaza calatorului, ce ne prezinta informatia
precisa privind timpul si spatiul real anume ca mai
este “un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala”,
iar ca va ajunge dupa socotirea lui la pocovnicul
Iordache in jurul orei zece. Acesta creatie fiind
printre putinele in care Ion Luca Caragiale nareaza
la persoana I.
-Personajul narator este subiectiv intrucat isi
exprima propriile reflectii despre voiaj prin
intermediul monologului interior si a stilului indirect
liber. Punctele de suspensie ce au fost folosite in
timp ce naratorul isi calcula orele necesare si
drumul pana la destinatie si in formularea concluziei
“cam intarziat.. trebuia sa plec mai devreme..”, dar
si a dorintei ca Iordache il va astepta, dau
monologului o discontinuitate a gandurilor si alaturi
de expresiile
din limba
vorbita,
creeaza stilului
o oralitate
sugestiva.
-Calatorul zareste
luminile puternice ale
hanului lui Manjoala
si isi aminteste ca
barbatul a murit acum
cinci ani, lasand
nevestei sale,
Manjaloaia, toata
afacerea ce
pe atunci nu o ducea bine fiind aproape de vinderea hanului.
Femeia a reusit sa se scape de datorii si sa duca o viata
instarita, de aceea lumea o banuia de farmece. Se manifesta
aici ipostaza naratorului-mesager, pentru ca transmite
lectorului fictive aflate de la el la altii.
-De aici, intamplarile ies din logica fireasca si se afla intr-un
cadru fantastic. Relatarea povestii in care hanul era sa fie jefuit
ne ajuta sa observam acest lucru intrucat imediat ce “al mai
voinic” a incercat sa loveasca usa, a cazut mort, iar fratele sau
a amutit, iar cand Manjaloaia urla “Hotii..!” au aparut parca de
nicaieri zapciul cu mai multi insi. Naratorul este aparent
obiectiv realizand o povestire in rama.
-Din urmatoarea secventa, cand se ilusteaza planul real,
personajul narator incepe sa faca parte din actiune, descriind cu
amanunte inghesuiala de la han si curtea in care poposeau
chirigii cu carutele incarcate.
-Calatorul este primit cu incantare de cucoana Marghioala,
aceasta ii mentioneaza numele, fiind singura data cand i se
specifica numele personajului. Cucoana porunceste sa i se
puna masa baiatului, iar acesta parca o vede pentru prima oara
asa frumoasa. O stia pe femeie de mic copil, dar acum era
diferit, dat fiind ca si el a
 crescut si ajunsese un Odata cu stingerea luminii, tanarul incepe sa o mangaie si
“tanar curatel si sa o sarute pe cucoana, dar jupaneasa ii intrerupe aducand
obraznic, mai mult tava cu mancare si o lumanare. Mancarea fusese placuta si
obraznic decat curatel” vinul il facuse sa simta “un fel de amorteala pe la
si isi facuse curaj sa o incheieturi”, dar acesta isi revine cand jupaneasa il anunta
ciupeasca si sa ii ca afara a venit viscolul. Toata lumea dormea, iar femeia
spuna ca are niste incerca sa il convinga sa nu plece, dar acesta neascultand-
ochi strasnici. Este o si luandu-si ramas bun si caciula de la cucoana, o
prima sugestie a intreaba cat are de platit si raspunsul este ca ii va achita
tentatiei la care este cand se intoarce, acest lucru sugerand noi elemente ale
supus de catre fortele legaturii dintre femeie si fortele malefice.
malefice.
Manjaloaia stia ca trebuie sa se logodeasca si il cearta pe
Fanica pentru obraznicie. Incaperea in care l-a dus pe
baiat il surprinde deoarece acesta mai vazuse odai curate,
dar ca aceea niciodata, totul era curat si cochet, “alb ca
laptele” si mirosea a mere si gutui, acesta era uimit de
obiectele incaperii descriind cu o admiratie. Cand tanarul
se asezase la masa, vrand sa se inchine, a observat ca
nu exista nicio icoana, iar femeia spune ca nu foloseste la
nimic. In momentul in care Fanica si-a facut cruce, de sub
-Baiatul plecase de la han, punandu-si caciula pe cap, iar
masa s-a auzit un urlet si acesta crede ca a calcat pe un
viscolul incepuse sa bata cu o putere si mai mare,
cotoi, dar cucoana degraba a deschis usa pentru a iesi
inghedandu-i mainile si picioarele. Acesta incepu sa simta
afara animalul mahnit si aerul rece stinsese lampa.
“durere la cerbice, la frunte si la tample fierbinteala si
Credintele populare spun ca pisica neagra este una dintre
bubuituri in urechi”, crezand ca este din cauza bauturii si
infatisarile diavolului, iar repeziciunea cu care femeia
regretand ca a parasit hanul. Dupa un timp, acesta simte
deschide usa reprezinta reprezinta un element al
ca parca il strangea prea tare de cap caciula si o da jos,
vrajitoriei.
atunci vremea incepe sa se domoleasca, dar acesta , il pierduse pe drum. Calul isi revenise subit si “o ia la
imediat cum vede isi pune caciula inapoi si incep sa goana pe camp”, Fanica pierzandu-l din ochi intr-o
ii “arza peretii capului” ca inainte. clipita.
-Nu dupa mult timp, intalneste o caprita mica neagra -Feciorul afla de la Gheorghe Natrut, paznic la coceni,
pe drum. Calul parca inebunise si nu mai voia sa ce il gasise acolo si il indepartase de diavol, ca era tot
mearga in “ruptul capului”. la Haculesti, in spatele grajdului. Cucoana Marghioala
inca nu dormea, parca il si astepta, iar baiatul
Fanica lua calul de innoptase acolo, din nou fiind atras de aspectele odaii.
capastru si se apleca spre Epilogul
animal, chemandu-l, -Ca in aproape toate nuvelele, epilogul poate avea mai
atunci calul a inceput sa multe interpretari intrucat finalul este unul dublu. -
“sforaie nebun”, dand sa Primul final fiind acela ca Fanica a fost indepartat cu
smuceasca si punandu-l sucess de taramul blestemat ce il facuse sa isi piarda
pe baiat in genunchi. mintile. Acest lucru a fost faurit prin post si rugaciune
Dupa ce iedul a fost pus cu ajutorul lui Iordache, ce a avut si el
in traista, “calul

o experienta similara.
se cutremură și dârdâia din toate încheieturile ca de -Al doilea final este
frigurile morții” si parca zbura pe drum pana cand a momentul in care Fanica si
cazut jos neputincios. Inainte cu putin, baiatul isi da socrul sau, Iordache, sedeau
seama ca ochii iedului seamana cu cei ai cucoanei. intr-o noapte, iar printr-un
-Ajungem in apogeul cadrul fanstatic cand pe cer apar ispravnic ajunge la Fanica
doua luni, barbatul fiind confuz care este cea vestea ca hanul a luat foc si i-
adevarata, fiind si cea care il indruma pe drumul a pus capat zilelor cucoanei
corect. Acesta era pierdut si dezorientat cand deodata Marghioala, acesta arzand
simte o zbatere langa piciorul drept, strivise iedul, iar pana in pamant si ingropand-o
traista era goala, si pe
cucoana cu el, facandu-se referire la purificarea
sufletului batranei si la focul purificator ce a sters
locul demonicde pe intinderea pamantului, ce era
considerat ca face parte din Infern.
Spatiul
Hanul semnifica un taram dominat de haos, in
opozitie cu lumea exterioara, ale care-i reguli sunt
stiute si controlate de personaj. Poate fi considerat
un centru al raului, in cercul construit de erou pe
parcursul calatoriei sale. Momentul in care strabate
acest spatiu, el devine captiv si nu are decat iluzia
ca isi poate impune vointa de a pleca imediat.
Neplatindu-si datoria fata de
hangita, devine dependent de aceasta.
Timpul
Nuvela are ca laitmotiv timpul ambivalent. Exista
un timp obiectiv ce masoara durata concreta a
orelor si unul subiectiv, masurabil prin perceptia
interioara a personajului, in functie de intensitatea
trairilor. Trairea in spatiul fantastic e posibila prin
dilatarea acestui timp subiectiv.
Constructia personajelor:
Personajul narator apare în două ipostaze:
-în planul real:Fănică este un tânăr obişnuit,
logodit cu fata polcovnicului Iordache, al cărei sot
va deveni, după ce se purifică intr-o mănăstire ,
timp de patruzeci de zile
--in planul miraculos:tânărul va trăi aventura
întâlnirii cu Necuratul si a iesiri din normalitate.
Provocarea călătoriei
sale o constituie
intâlnirea cu ispita sub
infățişarea cucoanei
Marghioala "frumoasă
,ochioasă și voinică".
 Din cuvintele hangiței :„Dumneata gândești că, dacă un moment critic de conflict interior intre datorie și
te-ascunzi sub căciulă , nu te mai vede nimeni ce pasiune.Învinge inițial datoria, tânărul plecând
faci.", reiese că Fănică isi „ascunde fața" reală, noaptea, pe o vreme rea. Insă focul pasiunii,
căciula fiind obiectul magic sub care se înfățișează alimentat și de posibilele vrăji ale Marghioalei il
in spațiul diavolesc; mai târziu, tot căciula va fi determină să revină la han. Din acel moment, timpul
descântată de femeie și-i va provoca tânărului real se modifică, iar prin stingerea lămpii, Fănică
inconfortul din timpul rătăcirii „ Căciula parcă mă intră intr-un intuneric de iad.
strângea de cap ca o menghinea. " „imi pun iar
căciula. Deodată sângele începe iar să-mi arză Mai târziu, vremea
pereții capului"). Atras de luminile hanului și năpraznică, peisajul
sensibilizat de legenda acestuia, tânăul caută căldura inspăimântător și frigul
bucătăriei (unde hangița veghea lângă cuptor, constituie cadrul în care
ca și când s-ar fi aflat la gura Infernului). va avea loc o nouă
întâlnire cu Necuratul.
Nedumerit și
„Tânăr, curățel și
înspăimântat de reacția
obraznic, mai mult
calului său, dezorientat pe
obraznic decât curățel"
un drum cunoscut, Fănică
(după cum se
se intoarce în spațiul
autocaracterizează),
malefic.
Fânică este „împins "
de „drac" să se apropie
de femeie. Desigur, autorul folosind echivocul și ambiguitatea, s-
ar putea crede și că „aventura" tânărului este rezultatul
atracției unei femei plăcute. Din tonul nostalgic al
Din naivitate, ignoră lipsa icoanelor și-și face cruce, evocării tragediei cucoanei Marghioala se deduce că
provocând reacția Diavolului întrupat in pisică. amintirea ei rămâne dragă eroului, chiar dacă farmecul
Naivitatea lui il face să nu o suspecteze pe s-a pierdut.
Marghioala, cu toate acestea este surprins într-
În comparație cu mult mai experimentatul său S-ar spune ca este in firea lucrurilor ca un tanar
socru, Fănică este innocent, fiind tentat să inca bucurandu-se de statutul de celibatar si mai
interpreteze rational evenimentele, neluând în mult obraznic decat curatel" sa nu ramana pasiv la
calcul o serie de coincidențe,exploatate în cheia aceste farmece naturale. Dar acumularea unor
superficială de socrul său, care face aluzie la gesturi si fapte ale acestei frumuseti locale ne face
propria experiență, cu consecințe negative mult sa banuim ca la farmecele pomenite se adauga si
mai puternice. altele.
Personaj secundar din perspectiva prezentei
directe in povestire, dar personaj principal in
lumina raporturilor cu personajul-narator, cucoana
Marghioala.
Manjoloaia este stapana unui han din care, dupa SURSE:
moartea barbatului ei, a reusit sa faca o afacere Informatii: 1-ro.scrib.com
infloritoare. Succesul rapid al femeii nu este 2-www.ebacalaureat.ro
explicabil pentru oamenii locului prin mijloace 3-edituraganesha.ro
tocmai ortodoxe:,, o banuiesc ca o fi gasit vreo 4-www.qdidactic.com
comoara... altii, ca umbla cu fermece". 5-www.rasfoiesc.com
Intamplarea cu talharii care au vrut sa-i calce hanul 6-www.autorii.com
vine sa intareasca aceste banuieli, dar ele sunt 7-lumifantastice9a.wordpress.com
lasate in suspensie de personajul-narator care le 8-www.referatele.com
evoca. Cocoana Marghioala, , frumoasa, voinica si 9-ro.m.wikipedia.org
ochioasa", este o gazda primitoare, dar si o mana 10-www.zdocs.ro
de fier, conducandu-si autoritar oamenii aflati in Poze: 1-ro.pinterest.com
slujba ei la han. Pe langa aceste calitati, cocoana 2-www.zedge.net
Marghioala este o gospodina desavarsita, o femeie 3-www.google.com
de a carei curatenie tanarul nu conteneste sa se
minuneze.
Proiect realizat de: Mircea Maria Nicole
Gândea Bianca Gabriela
Ciurescu Andreea Issabella
Berbec Antonia Carmen