Examenul național de bacalaureat 2021

Proba E. a)
Limba și literatura română
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocațională – Toate
profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Varianta
10

SUBIECTUL I (50 de
puncte)
Citește următorul text:

Lucrez destul de mult acasă, așa că prind viața blocului în întregul ei. Să recunosc de la
început că n-am fost pregătită pentru meseria asta specială care e trăitul la bloc. Am crescut într-o
casă, fie ea și foarte veche, cu pod și pivniță, povești de familie și, vai, igrasie. Cărțile care m-au
format aveau în paginile lor toate tipurile de locuințe imaginabile, cu excepția blocurilor: case vechi
sau noi, maghernițe de mahala sau albe vile exotice cu patio, cabane, corturi […], intime locuințe
Biedermeier, cabine de vapor, castele franțuzești cu grădini simetric aranjate și castele englezești
bântuite de stafii, cu grădini sălbatice și largi peisaje aflate la răscruce de vânturi, ba chiar și vreun
apartament „bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie“, în
care e „o masă fără picioare, la mijloc“. […]
Viața însă m-a scutit până acum de toate acestea și m-a pus în fața întâlnirii cu singurul lucru
pentru care cărțile nu mă pregătiseră: banalul cotidian al vieții de bloc. Ușa mea nu are vizor, geamlâc
sau sonerie. E o ușă care se deschide, teoretic, numai pentru prieteni, dar practic și mult mai des
pentru diverse operațiuni financiar-statistic-comerciale. Bătăile în ușă, mai discrete sau mai agresive,
după temperament, se fac auzite zilnic, de pe la 8 dimineața și până pe la 10 seara. În genere înainte
de ora 9, vin taxele. Mă trezesc din vis niște ciocănituri viguroase, ca ale destinului însuși. „Lumina!“
aud o voce și deschid, buimăcită de somn. „Ionescu Anton?“ mă întreabă, imperturbabilă, de fiecare
dată, doamna cu chitanțele, provocându-mi o criză de identitate. E numele ex-ex-proprietarului, aflat
de mult într-o lume mai bună. La început răspundeam analitic, acum răspund sintetic: Da. (Recunosc,
vina e a mea.) Urmează o cifră la care trebuie să pun patru zerouri ca s-o înțeleg, ceea ce nu e un
lucru simplu, înainte de cafea. Altă zi, alte bătăi în ușă, abia audibile: „Gazele!“. Altă dată „Poșta!“ cu
un plic door to door. Altă dată administratoarea, pentru că am uitat să-i pun în cutia poștală bilețelul
cu cota de apă, care trebuie citită la sfârșitul fiecărei luni de pe apometru. Foarte des, seara târziu,
când „n-aș vrea ca nime-n ușa mea să bată“ și-mi pierd timpul, eminescian, „cu dulci nimicuri“, apar
colocatari de la diverse etaje, care imploră arghezian: „Deschide, vecină!“ Dar nu aduc nici mană, nici
otravă, ci vin cu tot felul de tabele pentru aprobări, care trebuie semnate în câte patru exemplare, cu
seria și numărul de buletin cu tot. […]
Altă dată – locuiam în altă parte și era, atunci, prima mea experiență de viață la bloc – aflată,
tot așa, la ananghie, am apelat la „o firmă“ de instalatori din Drumul Taberei, care lăsase fluturași
convingători în cutiile noastre poștale. Eram sătulă să-l chem pe nea’ Vasile din blocul nostru, pe care-l
foloseau toți, dar care cerea niște prețuri de 5 stele. (E drept, accepta rate!) Am sunat deci la firma
din Drumul Taberei, compusă, cred, din doi inși, au venit amândoi și mi-au oferit un spectacol
splendid de tip „Stan și Bran-instalatori“. Se chinuiau și se străduiau îngrozitor, le curgeau sudorile pe
față de-ți era mai mare mila, se înlocuiau unul pe altul cu o lipsă de inspirație uluitoare, punându-mi în
pericol toate instalațiile de la baie. La televizor erau seratele muzicale ale lui Sava, care durau trei-
patru ore și tot atât a durat efortul fără rost al instalatorilor. Au lăsat în urmă un adevărat dezastru,
așa că iar l-am chemat pe nea’ Vasile, care a zâmbit subțire, mi-a reparat stricăciunea într-un sfert de
oră și mi-a prezentat nota de plată 5 stele.
Între timp mi-am terminat ucenicia la bloc, l-am recitit pe Cărtărescu și mă simt mult mai
pregătită pentru un asemenea soi de viață. Vesel ca un desen animat.
(Ioana Pârvulescu, La bloc)
A. 1. Indică sensul secvenței buimăcită de somn. 6 puncte
2. Menționează două tipuri de locuințe evocate în lecturile din copilăria autoarei. 6 puncte
3. Precizează caracteristica fundamentală a vieții la bloc, justificându-ți răspunsul cu o secvență
semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică în ce constă un moment de relaxare în acest amalgam al întâmplărilor de la bloc.

1
 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, „profesionalismul” unor meșteri din zilele noastre. 6
puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă locuința are sau
nu o influență benefică asupra modului de viață, raportându-te atât la informațiile din textul Ioanei
Pârvulescu, La bloc, precum și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10

puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

SCENA IV
ANDREI, SINEȘTI, MATEI, MARIA
MARIA (nu pare să fi auzit că e vorba de ea, dă cu ochii de Sinești, are o încordare retractilă,
de vietate speriată și întărâtată în același timp… Îl privește palidă, cu mânie, câteva clip, și-i spune
nervos): Dumneata aici? Am stabilit amândoi că ți-e îngăduit numai să mă conduci la poartă… Ți-am
spus că niciodată, și pentru nimic în lume, nu trebuie să ne mai aflăm împreună, în această casă,
amândoi, față în față.
MATEI (o privește neliniștit).
SINEȘTI (vorbindu-i Mariei ca unui bolnav ): dar, desigur, Maria, așa am stabilit… ai dreptate.
Întâmplător am vorbit cu domnul Boiu.
MATEI (încercând s-o liniștească și el): Maria…
Camil Petrescu, Suflete tari

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă
minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de

puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui
text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau In Barbu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-un curent
cultural/literar;
– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
– analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare –
3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea
în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

24 iunie 2021

2
 Profesor doctor Hadrian SOARE,
Colegiul Național Zinca Golescu, Pitești