Sunteți pe pagina 1din 7

REGISTRELE STILISTICE

Niveluri stilistice de care dispun vorbitorii unei limbi pentru a-si modula mesajul in functie de
circumstante,din toate modalitatile de exprimare pe care le detin, vorbitorul le selecteaa pe
acelea care ii par adecvate la scopul comunicarii,la contextul in care are loc comunicarea
ex! fiul unei profesoare isi va saluta"va discuta#diferit mama -acasa-re$istru familiar
-la scoala

%actori care impun folosirea unor re$istre stilistice!
a# reperele spatio-temporale ale universului fictional"cand si unde se petrece actiunea unei
piese de teatru#
-re$istru ar&aic
-re$istru re$ional
-re$istru popular
-re$istru cult
b# componentele psi&osociale si tiparele comportamentale ale personajelor-in op'lit si ale
locutorilor
-re$istru cult(pop
-re$istru ar$otic
-re$istru cu elemente de jar$on
-re$istru colocvial(retoric
c# re$istrele discursive ele emitatorului
-re$istru oral
-re$istru scris
REGISTR)L *+*)L,R
-limbaj marcat de spontaneitate si de indici ai implicarii afective
ex' -Si %at-%rumos odata ti-l insfaca pe meu'''-
niv' fonetic -marci ale oralitatii-expresii onomatopeice,interjectii,vb imitative
ex' -Si pupaa barr.pe-o du$&eana-
-accente afective ale enunturilor"tipare exclamative#
-variante fonetice familiare ,incorecte
ex' avucat
-rime si pasaje ritmate,aliteratii-
Crean$a -proverbe,icatori,portretul lui Gerila si al lui +c&ila
niv' lexical - cuvinte si expresii idiomatice specifice univ' rustic"inclusiv re$ionalisme#
ex' a-si ba$a in card cu'''/a pune la suflet''''/a da ortu popii'''
-frecventa mare a diminutivelor
-abateri si $reseli ! pleonasm, tautolo$ie
niv' morfo-sintactic - forme neliterare precum!
-forme $resite de pl ! in$&etati
-,c cu prepo in locul 0 ! I-am dat lu1 mama(mamei
-forme pronominale colocviale - alde"2untenia#
-preumtivul -Sa fi facut paine,nu-mi era foame'"0aca as fi facut'''#
-superlativul popular - f' frumoasa - - o mandrete de '''
-fraa simplista,cu repetitii frecvente/ ,N,C+L)T/
niv' stilistic -fi$' de stil cu caracter traditional,stereotip
- oc&isorii lui (2ura campului-
- par ca spicul $raului'''-
- obrajei ca doi bujori'
REGISTR)L C)LT
-defineste,in $eneral, operele literare culte,dar in mod evident--si stilul stiintific si administrativ -juridic
niv' fonetic - eufonie "lipsa oricarei stridente,cacofonii etc#
- in op' lit' -ritmuri si rime complexe
niv' lexical -diversitate si bo$atie sinonimica" factor ce ajuta la evitarea unor repetitii su- paratoare#
ex' in critica literara Romanele lui Rebrenu impresioneaa prin constructia lor'Textele sunt
ri$uros ec&ilibrate si structurate,astfel incat opera rebreniana pare un monument'
- preluarea de termeni din sfere specialiate!neolo$isme,termeni te&nici,stiintifici,
juridici
- valorificarea tuturor semnificatiilor unui cuvant
niv' morfo-sintactic - corectitudine la nivel morfolo$ic
- fraa complexa,elaborata
niv' stilistic - predilectia pentru variatie stilistica
- ori$inalitate
- tropi inovatori
REGISTR)L +R,L
+R,LIT,TE,-apare pe doua straturi stilistice
in lit' populara- pt care este o trasatura esentiala,manifestata in toate faele existentei acestor
creatii"creatie,conservare,receptare# si influentand structura acesteia" lun$imea versurilor# a
episoadelor narative,felul unor structuri stereotipe ce le delimiteaa,facand atent receptorul- ex'
-%runa verde'''-#etc
strat derivat- in stilul unor scriitori culti ce folosesc in mod intentionat aceste elemente3"Crean$a#
- in structurile dialo$ate din dif' tipuri de texte"ex' op' literare epice si dramatice#
*,RTIC)L,RIT,TI
niv' fonetic - pronuntarea trunc&iata a unor cuvinte" -poa1 - ,-tre1 -#
- frecventa interjectiilor
- elemente specifice adresarii directe si familiare
ex' - - ,ndrei,unde esti, mama3-( - 4au.-, - Ei.-, - 5ei.-
niv' lexical - frecventa folosire a unor sinta$me (expresii colocviale
6 - relevanta elementelor paraverbale si nonverbale in constituirea sensurilor
- one de incidenta cu re$istrul pop si re$ional
niv' morfosintactic - incalcari ale normelor lb literare"forme de pl,de ca,etc'#
- frecventa-substantivelor in vocativ
-a verbelor la imperativ
- deacordul,anacolutul
-topica afectiva
niv' stilistic -$rad ridicat de stereotipie si conventionalitate in producerea fi$' de stil
- elemente preluate din re$istrul stilistic pop'
6 comunicare directa,preponderent colocviala,afectiva si spontana'
REGISTR)L STILISTIC SCRIS
-presupune o comunicare mediata " E si R sunt la distanta,de aceea,mesajul e condus in alte conditii#
vei fisa comunicare orala(scrisa
niv'fonetic a) este neutru in stilurile stiintific si administrativ
b # in stilul beletristic si in cel publicistic apar elemente in plus!-importanta acordata
eufoniei,rimelor si pasajelor ritmate - importanta niv'
$rafematic" exploatarea resurselor su$estive ale punerii textului in pa$ina!
versul,cali$ramele,pictopoeia#
niv' lexical a# in stilurile stiintific si juridic- corectitudine,evitarea omonimiilor suparatoare,sinonimie
uneori totala,aparitia frecventa a monosemantismului
b # in stilul beletristic- orientare deliberata a limbajului catre!polisemia
maxima"esentiala pentru fi$' de stil#, exploatarea unor caampuri semantice,termeni mai putin folositi in
exprimarea curenta'
niv' morfosintactic a#respectarea formelor flexionare si a re$ulilor sintactice specifice limbii literare
b#6 folosirea unor forme flexionare rare" vei limbajul eminescian -- o prea
frumoasa'''-# / polipton/ peri$menon
c# fi$ stilistice baate pe constructii sintactice
deosebite"recurenta,simetria,opoitia,repetitia,c&iasmul#
d# structurarea textului literar astfel incat fiecare secventa sa participe la
relevanta intre$ului
niv' stilistic a# neutru stilistic si afectiv
b# cautarea ori$inalitatii,le$atura forma-fond
REGISTR)L %,2ILI,R
,pare numai in stilul beletristic sau in cel publicistic" ex' interviuri#/ o cate$orie aparte o repreinta
jurnalul literar si memoriile care sunt considerate texte de $ranita" asociind stilul beletristic si pe cel
confesiv,dar aici exista si o dimensiune non-fictionala a textului- referentul real,bio$rafic#
R+L STILISTIC
-contribuie la portretiarea unor personaje dintr-un text literar
-contribuie la conturarea unei atmosfere,a unui mediu cultural sau socioprofesional
- in poeia postmodernista avem un proaism deliberat, menit sa conturee banalitatea cotidiana
*,RTIC)L,RIT,TI
-valorieaa varianta spontana, neelaborata a limbii vorbite
-apare- in mod corect- intre persoane cu statul social e$al sau intre care exista un anumit $rad de
apropiere, de intimitate" rude,cole$i,prieteni#
6 %olosit in afara acestor situatii, limbajul familiar denota fie senatia de superioritate a emitatorului fata
de apropiere excesiva pe care receptorul s-ar putea sa nu o a$reee'
-predominant oral.
- in scris! corespondente intre rude si prieteni
in limbajul jurnalistic
-. preia deopotriva elemente specifice limbajului cult si elemente ce apartin altor re$istre
stilistice" popular,ar$otic#,c&iar lexic vul$ar" ex' injuratura afectuoasa sau admirativa! -Esti dat dracului
de istet.-#
- se foloseste de multe elem nonverbale"$esturi,mimica# si paraverbale"ton# si vocative
TR,S,T)RI
7# Naturaletea- relaxarea-comunicarea nu se supune unor re$uli atat de stricte precum in re$' cult
- apar elem' specifice unei one sau unui mediu social
8#Informatia nu e intotdeauna exacta,determinari aproximative
cuvinte cumulative" cu continut va$-usor de folosit in f' multe contexte#
ex' Tutunul nu e un lucru bun'
Si-a pus toate lucrurile in $eamantan
Ce lucruri ai sa-mi spui3
*ronume si adverbe ne&otarate!
ex' Stii cumva pe cineva care stie sa faca asa ceva
aproximari cu ajutorul numeralelor si substantivelor
ex' - vine de vreo doua-trei ori-
-cumpara o multime (droaie(sumedenie de pixuri'''-
9#Niv' lexical-f' diversificat
cuvinte la moda" sic,trend:#
elem' dialectate,ar$otice"verisori,euroi,aia ,astialalti,alde#
ticuri verbale
diminut
ive frec,c&iar la numele proprii
ex'- 0a-ti seama, Naica,puisorule,ce simteam'''-
au$mentative cu val disfemistica"baboi,casoi,maturoi#
expresii cliseiate! -;una-,-Noroc-,-,vansati-,-Cobori la prima 3-
<# Continua oscilare intre economie si abundenta de mijloace
-economie- scurtarea unor expresii
- stai la casa-"de bilete#
tre1,poa1,sunt fe-fe- bine
-abundenta-repetitie,tautolo$ie
=# %olosirea frec a proverbelor,icatorilor si a -icerilor de du&-"structuri f frec' folosite
-$en!-Go$ule,probleme'''-,-Si marmota'''-,- Era ta-su ,ba.#-
># Sintaxa simplificata-
- enunturi f fra$mentate
-se fol' mai ales coordonarea"fraa e usor de urmarit# sau suboordonarea simpla
- topica si sintaxa afectiva" ordinea cuvintelor arata interesul emitatorului pt ele- cu ele incep fraa#
- inversiuni,elipse,di$resiuni,completari
?6#. Inclinatia spre umor si satira,ironie si autoironie
- numeroase porecle
- contaminari lexicale "falimentara@alimentara, nepurcele@nepotele#
-calambururi
- stridente lexicale si $ramaticale
-+ ducem prost ca e multi destepti in tara'-
Exemple in stilul jurnalistic
-Salvarea taranilor de catre ministru e o noua abureala'''-
-*rimul -ministru s-a facut ca ploua din motive lesne de inteles'-
-,facerea %runa sau cum sa-ti dai cu stan$u-n dreptu1'-
-In urma declaratiilor de ieri,Comisia Centrala a ,rbitrilor si-a dat foc la valia-
-0omnul A' nu prea le are cu ecolo$ia'-
Exemple in stilul epistolar
-0ra$a Relu,
,m aici si poemele lui ;la$a si antolo$ia lui de texte populare'4ilele trecuta am recitit -Luceafarul-'Nu
are perec&e in toata literatura francea.2icile poeme pe care mi le-ai trimis sunt f' frumoase'Ce limba
avem.Nu cunosc alta mai poetica.0in pacate,e intraductibila'Tradus,Eminescu devine aproape
cara$&ios,oricum,teribil de minor si de invec&it.
Ti-am trimis acum doua saptamani niste carti.
Cu dra$,
Lut
"Emil Cioran#
6REGISTR)L STILISTIC S+LE2N
- caracteristic unor specii literare clasice " tra$edia,oda,imnul# sau unor discursuri tinute de personalitati
in situatii solemne
*articularitati!
- tonalitate $rava,ceremonioasa
-cate$oria estetica dominanta! sublimul
-lexic elevat,fi$uri retorice
-este menit sa emotionee puternic receptorul,prin evocarea sobra a unor idei inaltatoare,a unor
evenimente sau personalitati impunatoare

6REGISTR)L STILISTIC RET+RIC
- isi are ori$inea in arta antica a retoricii" arta de a elabora un discurs persuasiv#
*articularitati!
-tonalitati exaltate"atentie la punctuatie.#
-mare frecventa a fi$' de stil,mai ales din sfera fi$' retorice"intero$atia retorica,invocatia
retorica,enumeratia,$radatia,antitee,metafore indranete,&iperbola#
.-sintaxa studiata-simetrii si opoitii
.- textul e impartit in unitati f' bine delimitate"-supramarcate-#-fraa,secventa poetica
- in op' lit' poate crea o tonalitate patetica,exprimand exaltarea persj' locutor,tensiunea paroxistica a
unor conflicte,intensitatea trairilor interioare
.- supralicitate,aceste elem' creeaa efectul contrar"efecte comice sau parodice#- vei declaratia lui
Aenturiano'

REGISTR)L STILISTIC ,RG+TIC
-poate sa apara in stilul publicistic uneori"interviuri luate unor personaje din anumite medii sociale#
-este specific textelor beletristice care considera ca ar$oul poate fi o sursa de imbo$atire a limbajului
artistic
*articularitati!
niv' lexical- atribuie unor termeni deja cunoscuti alte sensuri"ex' -lovitura--spar$ere#
- fol' cuv' din limba rromani-un limbaj codificat"uneori receptorul trebuie initiat#
niv' fonetic- abateri de la normele lb' literare
niv' morfosintactic-apar forme incorecte de s$ (pl,$en ale unor subst sau forme flexionare $resite ale
unor verbe
-sintaxa simplificata-enunturi scurte,predomina coordonarea sau
subordonarea simpla
6Expresivitatea-fol',metaforei,a metonimiei,a eufonismului

REGISTR)L STILISTIC CE %+L'B,RG+N)L
-mai rar intalnit,mai ales in textele literare
- in mod traditional,jar$onul dorea limitarea comunicarii,a accesibilitatii mesajului la un $rup de oameni
care se considerau uniti prin cultura si(sau conditii sociale si, evident,superiori celorlalti"de care voiau
sa se deosebeasca#
-in lit'-functii!
-conturarea unui mediu
- caract' unui personaj",lecsandri,Cara$iale#
- dimens' ironica naratorului
ex' -2oftan$ioaica romana vorbeste romaneste avec les domestiCues,incolo frantueste'-
"Cara$iale#
-trimite la o marca a omului modern- '''' lui de miscare intr-un spatiu multicultural spar$and limitele
limbii nationale si tinand spre plurilin$vism
REGISTR)L STILISTIC NE+L+GIC
- este asociat frecvent textelor culte stiintifice,uneori si in textele administrativ-juridice sau in operele
literare
-presupune existenta unui emitator specialiat si a unui public tinta cu nivel intelectual similar/ deci
accesibilitatea nu este o calitate definitorie a textelor scrise in acest re$istru'
*articularitati!
niv' fonetic si morfosintactic-corectitudine pe toate planurile"respectarea normelor limbii literare#
niv' lexical- frecventa mare a termenilor neolo$ici specialiati in sfera stiintelor sau in domeniile te&nice
- aparitia frec' a subst' cu val' abstracta' atermenilor cu circulatie internationala si a
elem' de compunere savanta"prefixoide si sufixoide-ex! &iper-, macro-, (-bil, -fob, -fil
niv stilistic!
-in textele stiintifice si juridice nu apare incarcatura afectiva sau stilistica
-in textele literare sau eseistice-contureaa un mediu intelectual
- poate diferentia planul naratorului de acela al pesonajelor
- efectul maxim se poate obtine prin realiarea unui contrast intre
neolo$isme si termeni pop',colocviali sau elem' de jar$on
6 - e o subcate$orie a re$istrului cult'

6 REGISTRE STILISTICE S*ECI,LE
7# *,R+0IC
-imitarea unei opere din -$enul inalt-, in scopul compromiterii acesteia
-apare intertextualitatea"copreenta unor frafmente din doua sau mai multe texte#
-expresivitatea--de-construirea- textului initial prin introducerea unor pasaje ce produc efecte stilistice
neasteptate
ex' )R2)4--Ismail este compus din oc&i,favoriti si roc&ie si se $aseste astei cu mare $reutate inainte
vreme crestea in Gradina ;otanica,iar mai tariu $ratie pro$resului stiintei moderne s-a reusit sa se
fabrice unul si pe cale c&imica,prin s:nt&ea'-
8#IR+NIC
-disimularea unei atitudini critice su aparenta laudativa
ironia apare in mai multe $rade"ironie bonoma,dispret ,sarcasm#
*articulatitati.
-T'Aianu-- formularile ironice n-au alt mijloc de a se face recunoscute in afara de intonatiile cu care sunt
debitate'-
-esenta ironiei este sa provoace tocmai trairile contrare acelora le$ate in mod obisnuit de cuvintele si
expresiile intrebuintate in mesaj'
CERINTE L, *R+;, +R,L,
7'Ce tip de text este ilustrat prin fra$mentul dat3
8'Ce elemente importante de continut"idei,ar$umente,opinii#identifici in textul dat3
9'Consideri utile informatiile din textul dat3
<'Cui s-ar putea adresa textul de mai sus3
='In ce tip de text"narativ,descriptiv, informativ, ar$umentativ#poti incadra acest fra$ment3*reinta doua
dintre caracteristicile tipului de text identificat'
>'Care este ideea in jurul careia s-a constituit textul3
?'2arcile adresarii directe
D')n posibil portret al autorului acestui text
E'Cine este emitatorul mesajului3*recieaa perspectiva si intentiile autorului dintextul de mai sus'
7F'Care este stilul functional utiliat in text3
77'*articularitatile re$istrului stilistic din text
78'2otivarea preentei enumeratiilor intr-un para$raf'''
79'Identifica in text fapte de limba specifice stilului adm-juridic"la ale$ere din nivelurile orto$rafic si de
punctuatie,morfosintactic,lexicosemantic,stilistic'#

S-ar putea să vă placă și