Examenul de bacalaureat naţional 2021

Proba E. a)
Limba şi literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:
Procesul prin care alegem o carte dintr-o librărie, concertul, filmul sau piesa de teatru pe care să le vedem
ține de o mulțime de factori, uneori foarte subtili, dacă nu chiar subconștienți. De exemplu, mărturisesc că am
ocolit de fiecare dată nenumăratele romane scrise de Haruki Murakami care se găsesc prin librării. M-am gândit
poate, în primul rând, că e puțin probabil să rezonez cu un scriitor dintr-o cultură atât de îndepărtată. Mi-am zis
și că, după ce mi-a plăcut deja un japonez (fie el și trăitor în Anglia) – Kazuo Ishiguro, care a scris Rămășițele
zilei –, e mai mult ca sigur că un al doilea mă va dezamăgi. Apoi, titlul celui mai cunoscut roman al lui Murakami
– Pădurea norvegiană – mi s-a părut curios pentru un japonez.
Despre un alt japonez, dirijorul Seiji Ozawa, am avut impresia, în ignoranța mea, că a apărut cam din
senin, pe la începutul anilor 2000, tocmai la conducerea Operei din Viena. A dirijat celebrul concert de 1 ianuarie
de la Musikverein și în câțiva ani a dispărut la fel de brusc. Văzând însă într-o librărie cartea de discuții dintre
Murakami și Ozawa (Pur și simplu despre muzică, Editura Polirom, 2018), prin același complicat și obscur
proces al alegerilor despre care pomeneam, am devenit dintr-odată interesat. Și am descoperit o bijuterie. Citind-
o, mi-am dat seama că judecasem complet greșit. Nu avusesem habar că Seiji Ozawa a fost discipolul favorit al
lui Leonard Bernstein, dar și al lui Herbert von Karajan (ce ar fi putut să-l recomande mai mult?). A condus
orchestrele din Toronto și San Francisco, apoi, timp de 29 de ani, a fost directorul celebrei orchestre din Boston,
pentru ca ulterior să fie numit dirijor principal la Opera din Viena (pe vremea când manager era Ioan
Holender).[…]
Murakami este un meloman desăvârșit, un om care știe cum să asculte un concert. Pare că poate face
foarte bine diferența între diverse interpretări ale aceleiași piese și știe când o bucată e cântată mai bine sau
mai prost, deși, după cum spune el însuși, e un „profan absolut”, adică nu se pricepe, tehnic, la note și la partituri.
Asta face ca întrebările și, în general, discuția sa cu maestrul Ozawa să fie de o natură universală și inteligibilă
pentru toți „profanii” iubitori de muzică. Așa aflăm, de exemplu, despre deosebirile de stil și de eficiență dintre
Bernstein și Karajan, despre diferențele de sunet, de ritm sau de calitate dintre diverse orchestre ale lumii,
despre cum sunt orchestrele permanente și cum sunt cele care se adună doar din când în când, despre cum s-
au modificat interpretările în funcție de schimbările tehnologice (trecerea de la sistemul analog la cel digital).
Ozawa și Murakami ascultă înregistrări și le discută. Disecă și analizează muzica lui Gustav Mahler și
redescoperirea ei de către Leonard Bernstein. De asemenea, întorc pe toate părțile concertul nr. 3 pentru pian
și orchestră de Beethoven. Ozawa explică și felul în care Brahms face să „dispară” respirațiile suflătorilor.
Cred că voi începe să citesc și romanele lui Murakami.
(Prejudecăți spulberate, Andrei Manolescu, Dilema veche, nr. 888, 15 - 21 aprilie 2021)
1. Indică sensul din text al secvenței a apărut cam din senin. 6 puncte
2. Menționează două orașe în care Seiji Ozawa a condus orchestre, utilizând informaţiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează efectul pe care îl are lectura cărții Pur și simplu despre muzică asupra autorului fragmentului
selectat, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
4. Explică de ce poate fi considerat Murakami „un meloman desăvârșit”. 6 puncte
5. Prezintă în 30 – 50 de cuvinte concluzia autorului „Cred că voi începe să citesc și romanele lui
Murakami.” 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă prejudecățile influențează sau
nu aprecierea unei personalități dintr-un anumit domeniu, raportându-te atât la informațiile din articolul apărut
în Dilema veche, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte

Pagina 1
 – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul
minim de cuvinte. 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos:

Se dezlipi de uluci și o luă încet spre spatele casei. Aici fetele puneau totdeauna porumb pentru copt;
creștea mai repede ca la câmp. Se opri printre firele înalte și rămase câtva timp între ele liniștit și recules. Apucă
apoi un fir și îl înmuie într-o parte cu talpa piciorului. „Domnule, ce discută ei în parlament?! exclamă deodată
enervat, uitându-și talpa desculță peste firul de porumb. Ce înseamnă situația asta? se supără el. Păi dumneata
nu-ți dai seama că toată omenirea stă cu ochii pe tine să vadă ce faci?!!!“
Oftă, se aplecă la rădăcina porumbului și multă vreme nu mai zise nimic. Pipăia cu palma adâncimea pe
care o atinsese ploaia. „A dat ploaia!“ constată apoi la sfârșit, cu un glas cu totul deosebit de cel dinainte, ca și
când ar fi vorbit alt om. „În fine, la nouă pogoane, cinci duble claia, ori zece clăi, cincizeci. Ori nouă, patru sute
cincizeci de duble de grâu.“ Ieși dintre fire și se duse lângă colțul casei. Se așeză pe tălpici, se căută de tutun.
„Cât a fost anul trecut dublul de grâu?!“ se informă. Apoi își porunci: „Ei, ia înmulțește două sute de duble
cu cincizeci... Scapi de daravelă? Cinci mii ar fi rata la bancă, plus dobânda, plus fonciirea pe doi ani. Nu mai
rămâne nimic, dar în fine!... Faci tu ceva la București? Întrebă apoi pe cineva din gând. Bine, dacă zici tu, zic și
eu ca tine, dar bagă de seamă!“ încheie el amenințător și se sculă hotărât de pe tălpici.
(Moromeții, Marin Preda)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –1 punct; logica înlănțuirii ideilor
– 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unuii text
dramatic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două scene relevante pentru tema textului dramatic;
– analiza a două componente de structură şi de limbaj, semnificative pentru textul dramatic ales(de exemplu:
acțiune, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea
– 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Pagina 2