Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Model 6
Foarte puţine elemente deosebesc biografia generală a poetului naţional român, Mihai Eminescu,
de biografia celorlalţi romantici europeni. Refuzul categoric al realului şi lupta cu lumea, condiţiile precare
de trai, neconformismul, nefericirea în dragoste, boala răvăşitoare şi moartea timpurie, ca şi genialitatea
incontestabilă au constituit datele esenţiale ale existenţei lui, reductibile la numitorul comun al existenţei
romantice.
Ceea ce a fost absolut specific destinului său s-a legat însă de lumea de acasă, de împrejurările
unei istorii particulare, de spiritul profund al unui neam. Căci Eminescu a dorit şi a izbutit o fuziune unică în
felul ei cu timpul şi spaţiul românesc, luând asupră-şi crucea unei misiuni de o covârşitoare însemnătate,
aceea de a şti şi de a reprezenta adevărul integral al unei istorii şi al unui spirit.
A fost oare un vizionar căruia i s-au revelat sâmburii de eternitate ai unei deveniri? A avut oare
parte de îndrumări iniţiatice care să fi dat în lături porţile de aur şi corn ale arcanelor supreme ascunse
ochilor muritorilor de rând?
Prea înalta-i discreţie cu privire la sine nu lasă să se întrevadă nimic special la nivelul biografiei,
deşi opera trădează altitudini nebănuite de cunoaştere metafizică şi artistică. Oricât de nerelevantă
pentru explicarea zborului uimitor al gândirii, biografia încheagă însă un mănunchi de verigi, legând laolaltă
un univers, configurând o lume dintr-un spaţiu şi un timp anume. Spaţiul în care s-a născut şi care l-a
marcat pentru totdeauna, devenind mai târziu spaţiul de elecţiune al operei sale, a fost Moldova de Nord,
Ţara de Sus, cum i se zicea în vechime. E un tărâm al frumuseţii blânde, al unei naturi tainice şi
prietenoase care-şi desfăşoară nesfârşita viaţă într-o netulburată armonie. Lanuri se întind pe coline
domoale ca ritmurile toate ale acestei lumi paşnice. Codri străvechi ascund poieni înflorite, pline de arome
şi culori, ori iazuri cu ape limpezi, neclintite în întunericul strălucitor al frunzişurilor bogate. Satele se
ascund în văi, stânele străjuiesc în vârfuri de deal spre care suie, în amurg, turmele de oi şi de pe care se
aud sunând arhaicele buciume ale ciobanilor. Unduirea aceea anume, deal-vale, deal-vale, atât de
specifică pentru spaţiul românesc, definită şi teoretizată de alt mare poet român, Lucian Blaga, în secolul
nostru, determină şi orizontul eminescian, cel exterior ca şi cel lăuntric.
Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu – Viaţa
*elecţiune - alegere
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul secvenţei luând asupră-şi crucea unei misiuni. 6 puncte
2. Menționează numele poetului român care a teoretizat unduirea specifică spaţiului românesc.
6 puncte
3. Precizează numele vechi al regiunii în care s-a născut Eminescu şi care l-a marcat pentru totdeauna,
justificându-ţi răspunsul cu o secvenţă din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care biografia poetului se încadrează în existenţa romantică. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, specificul destinului eminescian, aşa cum se desprinde din al doilea
paragraf al textului dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă biografia influenţează sau
nu opera unui artist, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras din volumul Eminescu – Viaţa
de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, cât şi la experienţa personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru
redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.