GRUPA I

Citiţi atent rextul următor şi răspundeţi la cerințele formulate:

Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari, negre; o frunte
înaltă, senină; nişte ochi mari-la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este
înăuntru; un zânbet blând şi adânc, melencolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-
o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor
chinuri viitoare... aşa l-am cunoscut atunci, aşa a rămas până în cele din urmă momente
bune: vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; blând şi aspru; mulţumindu-se cu nimic şi
nemulţumit întotdeauna de toate; aici de o abstinenţă de pustnic, aici apoi lacom de
plăcerile vieţii; fugind de oameni şi căutţndu-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca
o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!
( I.L. Caragiale, În Nirvana, articol omagial, scris cu ocazia morţii poetului)
Cerinţe:
1. Identificaţi, în textul dat, elemnte specifice atât textului nonliterar cât şi celui
literar şi motivaţi importanţa înbinării lor în textul memorialistic.
2. Motivaţi că textul este extras dintr-un portret şi identificaţi câteva trăsături ale
omului Eminescu, aşa cum le prezintă Caragiale.
3. Menţionaţi figura de stil centrală a textului şi explicaţi importanţa acesteia în
realizarea expresivităţii textului.
4. Comentaţi enunţul cu care se încheie textul, precizând pe cât e posibil, ce anume
din această „amestecătură” a fost o fericire pentru artist ce anume- nefericire
pentru om.

GRUPA II

Citiţi cu atenţie textul următor şi răspundeţi la cerințele formulate:

Vinerea Patemelor 26 martie 1882

Fetiţule dragă,

Nu te supăra dacă nu-ţi scriu numaidecât după ce-ţi primesc scrisorile, dar în
adevăr înot în stele. Acuma m-au apucat frigurile versului şi vei vedea în curând ceea ce
scriu. Îndată ce mă voi muta de aici îţi trimit bani de drum; pân-atunci "Legenda" la care
lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă de el,
fetiţul meu cel gingaş şi mititel, şi nu te-i supăra că nu-ţi scriu imediat, nici că nu-ţi scriu
mult. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care-l cultiv acum. E de-o linişte perfectă,
Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu
eşti regina stelelor din cerul meu şi regina gândurilor mele - graziosa - graziosissima
donna - pe care o sărut de mii de ori în somn şi trează şi mă plec ei ca robul din "O mie şi
una de nopţi"
E
min
Cerinţe:
1. Motivaţi că textul dat este unul epistolar, precizând două trăsături ale acestui tip de
compoziţie.
2. Pezentaţi, în manieră argumentată, câteva trăsături ale omului Eminescu, pe care le
consideraţi necesare împlinirii sale ca artist, aşa cum vă sunt sugerate de textul dat.
3. Exprimaţi-vă opinia cu privire la interesul pe care îl poate suscita, pentru un adolescent,
citirea colecţiei de scrisori din care a fost extrasă cea mai sus reprodusă.
 GRUPA III
Citiţi cu atenţie textele următoare şi răspundeţi la cerințele formulate:
„Care a fost personalitatea poetului? Viaţa lui externă e simplu de povestit.Ce a fost
şi ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului său înnăscut.(...) ceea ce caracterizează
mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o aşa de covârşitoare inteligenţă,
ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa(...)
Grijile existenţei nu l-au cuprins niciodată... Vreun premiu academic pentru poeziile lui
Eminescu...dar Eminescu ar fi întâmpinat această propunere cu un râs homeric. Regina
României, admiratoare a poeziilor lui, a dorit să-l vadă. Dar când a fost vorba să i se
confere o distincţie onorifică, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însuşi al cugetării
omeneşti, care alt rege ar fi putut să-l distingă?”(Titu Maiorescu, Eminescu şi poeziile
lu).
„Există o condiţie care ridică pe Eminescu deasupra poeţilor de circulaţie
mărginită. A cunoscut poporul şi provinciile româneşti, a devenit familiar cu speculaţiile
filosofice cele mai înalte, a iubit fără a fi fericit, a dus o existenţă nesigură şi trudnică, a
trăit într-un veac ingrat ce nu răspundea idealului său, a plâns şi a blestemat, apoi s-a
îmbolnăvit şi a murit foarte tânăr. Tot ce a avut de spus, a spus până la 33 de ani. Viaţa
lui se confundă cu opera, Eminescu n-are altă biografie. (...) Eminescu va rămâne în
poezia noastră nerereche.”(G. Călinescu, Eminescu, viaţa şi opera )
1. Având în vedere faptul că ambele fragmente aparţin unor critici literari, identificaţi
trăsături ale textului nonliterar. Aveţi în vedere scopul comunicării, limbajul
folosit, implicarea sau nu a autorului.
2. Identificaţi, în textele date, trăsături morale, ce fac din Eminescu o personalitate.
3. Alegeţi din fiecare text câte o figură de stil şi comentaţi-o succint.

GRUPA IV
Citiţi cu atenţie fragmentele următoare şi răspundeţi la cerintele formulate mai jos:
Eu nu cred nici in Iehova Scrisoarea II
Nu mă încântaţi nici cu clasici, De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu
Nici cu stil curat şi antic – cumva
Toate-mi sunt deopotrivă, Oamenii din ziua de-astăzi să-nceap-a mă lăuda.
Eu rămân ce-am fost : romantic Dacă port cu uşurinţă şi cu zâmbet a lor ură,
Laudele lor, desigur, m-ar mâhni peste măsură...

Criticilor mei
E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Inşirând cuvinte goale
Ce din coada au să sune.
 
Dar când inima-ţi framântă
Doruri vii şi patimi multe,
Ş-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte

Ah! atuncea ţi se pare

Că pe cap îţi cade cerul:
Unde vei găsi cuvâtul
Ce exprimă adevărul?

1. Ilustraţi, făcând apel la două argumente, că fragmentele de mai sus au fost extrase din
texte literare.
2. Folosind doar textele date, identificaţi câte o trăsătură a lui Eminescu- artistul, pe care
să o prezentaţi succint
3. Comentaţi o figură de stil identificată în unul din fragmentele citate.