Avalamşa de la

Bâlea Lac 1977

Proiect realizat de:
- Zaharia Ioana
- Alessia Ţigănuş
- Constantin Catrinel
01
Introducere
Tragedia din Retezat, care s-a soldat cu moartea a doi
oameni, readuce în lumină un dezastru natural din urmă cu
patru decenii, când furia naturii a lovit o tabără de schi la
Bâlea Lac.
 Introducere
Cea mai mare tragedie montană petrecută vreodată în Munţii Făgăraş a avut loc
pe 17 aprilie 1977, ziua fatidică în care au pierit sub zăpadă 16 copii şi 7 adulţi, ieşiţi la schi
pe o pârtie de lângă Bâlea Lac.
- 17 aprilie 1977. Trecuse o lună și jumătate de la marele cutremur care lovise
România. Era ultima zi a vacanţei de primăvară pentru elevii şi profesorii de la Liceul
German din Sibiu, care se aflau în tabără de schi la Bâlea Lac. Ninsese mult, trei zile şi
trei nopţi, iar zăpada atingea câţiva metri, până la acoperişul cabanei Bâlea. Instructorul
de schi care conducea tabăra elevilor a hotărât, totuşi, să-şi scoată grupa la o ultimă
tură. Salvamontiştii, care ştiau că zăpada depusă este instabilă, au încercat să-l
împiedice.
 Interviu!
Liviu Miu, şeful echipelor de căutare, povestește: „Nu l-a putut
opri. Au discutat în contradictoriu, tot şi el, nimica. La el nu exista,
la nemţi în general, în tabere din ăstea, aşa, ei hotărăsc. Apăi dacă
zice profesorul aşa, toată lumea! Nu se discută!”
Despre
avalanşă:
Au ieşit pe pârtie împreună cu o parte
dintre dascălii însoţitori şi câţiva dintre turiştii
veniţi să schieze la Bâlea. Nici n-au apucat să
bătătorească locul, că s-a şi declanşat infernul.
Zăpada a început deodată s-o ia la vale,
măturând tot ce era pe pârtie.
Cauza
declanşării:
Au ieşit cu toţii pe versant şi, aşa cum
făceau de obicei, au început să-şi amenajeze
singuri o pârtie, bătătorind zăpada cu schiurile.
O bucată imensă de zăpadă s-a desprins
atunci de pe versant acolo unde se aflau şi
copiii, împreună cu profesorii lor, şi se
pregăteau să coboare pe schiuri.
 Despre avalanşă:
Era în jurul orei 10:00 când s-a produs avalanșă prin alunecare. Este una dintre cele mai perfide
avalanșe. Nu face zgomot. Stratul de zăpadă alunecă în falii mari.” După două zile de ninsoare, zăpadă
pusă în mișcare de avalanșă a trecut peste Lacul Bâlea și aproape că a acoperit Vila Paltinul, rezervată
cuplului Ceaușescu. În zona în care a lovit casa prezidențială geamurile au fost sparte.

Ion Sanduloiu, șeful salvamont Argeș da câteva informații:

● „Avalanşa puternică venită de pe versant a făcut ca gheaţa lacului să se spargă sub greutatea
zăpezii, iar trupurile victimelor să se afunde. Căutările au fost cu atât mai grele.”

● „A nins înainte de accident trei zile încontinuu, şi practic cabana era o cocoaşă de zăpadă
acoperită. Ca să poată să deschidă uşa de la intrare de pe terasă în cabană a trebuit să iasă prin
partea nordică, pe un geam de la o baie, să vină prin zăpadă cu lopeţi să deszăpezească uşa, aşa
era de mare zăpada”, avea să povestească în anul 2011, la aproape 35 de ani de la tragedie, Liviu
Miu, care în aprilie 1977 era adjunctul şefului Salvamontului pe judeţul Sibiu, şi care a coordonat
operaţiunea de recuperare a cadavrelor din avalanşă.
 Operaţiunile de
salvare:
Viscolul puternic făcea aproape imposibilă funcționarea telecabinei între
Bâlea Cascadă și Bâlea Lac.

Cu asumarea riscului, telecabina a fost pusă în mișcare, deși balansul

acesteia era riscant. Deja se făcuse ora 14:30-15:00, se lăsa seara, iar ceața nu te lăsa
să faci un pas. „Nu știam ce să facem. Nu aveam nici o posibilitate să intervenim. Am
fost nevoiți să așteptăm până a două zi. Era deja luni.” Dată fiind amploarea
evenimentului, în sprijinul Salvamontului Sibiu au venit salvamontisti din orașul
Victoria și din Brașov și zeci de elevi de la Școală Militară din Sibiu. Luni dimineață,
vremea a permis, în sfârșit, să fie demarate acțiunile de căutare.
 Operaţiunile de
salvare
Iniţial, salvamontiştii au încercat să ajungă la locul intervenţiei cu elicopterul,
însă vremea rea i-a obligat să se întoarcă. Au urcat apoi cu maşini de armată, în faţa
cărora drumul era deschis de o turbofreză militară. De la Bâlea Cascadă, au urcat
cu telecabina până la Bâlea Lac, iar a doua zi, împreună cu salvamontiştii din
Braşov şi ajutaţi de două companii de soldaţi, au început operaţiunile de căutare.
De dimineaţă de la ora 7 şi până după-amiază la ora 4, rând pe rând, de sub
muntele de zăpadă au fost scoase toate cele 23 de corpuri neînsufleţite.
Cadavrele au fost coborâte cu telecabina până jos, la Bâlea Cascadă, şi de
acolo duse la morga din Sibiu. Părinţii copiilor, strânşi jos la Cascadă, n-au fost lăsaţi
să urce. Au privit neputincioşi cum trupurile copiilor erau mutate din telecabină în
salvări sau maşini de armată, care plecau apoi la Sibiu.
 Interviu!
● „Ca să putem să-i pescuim, cum să... cum să zic altfel, eram obligaţi
să punem peste apă o scară şi, culcaţi pe scară, îi prindeam şi îi
scoteam din apă”, povestește Liviu Miu.

● „Şi dacă am găsit pe unul şi am văzut un vârf de schi care

ducea în partea stângă, un băţ străin care era în partea dreapta,
săpam în partea aia, găseam altul”, continuă el.

● „Noi ştiam că nu mai găsim, că, în cazuri din ăstea, vă daţi seama,
sufocare clară... Nu se putea trăi . La autopsie, ne-a spus doctorul
Ivan, toţi aveau traheea şi tot înfundate cu zăpadă. Normal, zăpada
aia, cu viteza aia, când... N-ai ce face”, spune Liviu Miu.
03
Facts!
Întâmplări marcante!
 Noroc!
Unul dintre elevii din grup şi-a dat seama în ultima clipă că şi-a uitat ochelarii de
schi în cabană. S-a întors după ei, însă, când a ieşit din nou pe uşă a rămas îngrozit.

● „În sala de mese a intrat un copil şi cu o voce sugrumată a pronunţat cuvintele

Afară este o avalanşă! Şi auzindu-l, eu m-am ridicat să văd în ce loc al Căldării
Bâlii a fost avalanşa. Ajungând în tocul uşii mi-am îndreptat privirea spre pârtia
care cu puţine minute înainte era plină de elevi şi profesori sibieni. Pârtia era
goală... ”

Povestește Dan Căpitan, martor al grozăviei din 1977. Neatenţia i-a salvat copilului
viaţa. Toţi ceilalţi 19 colegi ai săi din tabăra de schi au fost îngropaţi în zăpadă. Odată cu
ei, şi instructorul care a condus tabăra, un dascăl, o profesoară tânără, însărcinată în
luna a patra, şi un turist din Braşov.
 Comunismul
corupt!
Autorităţile comuniste au încercat să ţină tragedia sub
tăcere. Abia după patru zile, într-un ziar local a apărut o ştire
scurtă, la rubrica „alte informaţii”, fără ca autorul să menţioneze
numărul morţilor.

Rudele celor care au pierit atunci, aproape toţi cu origini

săseşti, şi-au refăcut vieţile după 1989 în Germania. Comemorări
se mai ţin doar o dată la 10 ani.

Elev în acea perioadă la Liceul German a fost şi

preşedintele României, Klaus Iohannis. Deşi de obicei mergea pe
munte, şeful statului nu a fost în acea tabără de schi.
03
Concluzie:
În memoria celor 23 de victime ale avalanşei, pe o stȃncă,
mai sus de Cabana Bȃlea Lac, este o placă cu numele şi
vȃrsta celor dispăruţi.

În zona înaltă a Munţilor Făgăraş, zăpezile dăinuie pȃnă tȃrziu

şi au loc dese avalanşe.
03
Facts!
O poză cât o mie de
cuvinte!
 Bibliografie
● https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/40-de-ani-de-la-cea-mai-gr
ava-avalansa-din-romania-381169
● https://www.roxy-world.ro/avalanse-balea
● http://www.emunte.ro/foto-avalansa-de-la-balea-lac-cea-mai-mare-tragedie-m
ontana-din-romania/
 Finalul
proiectului!
Zaharia Ioana

Ţigănuş Alessia

Constantin Catrinel

CREDITS: This presentation template was created by

Slidesgo, including icons by Flaticon and infographics &
images by Freepik