Scurt istoric al Drumului regal Novaci-Ranca-Sebes, (Transalpina, Drumul Regelui, Poteca

Dracului, DN 67C)
de prof. dr. Patrascu Dumitru Valentin
Drumul national Novaci-Ranca-Sebes constituie principala cale de acces in muntii Sebesului si
leaga localitatile din bazinul Gilortului, traversand masivul Parang prin Ranca, Obarsia Lotrului si
Oasa, cu cele din bazinul Sebesului si avand aproximativ 108 km lungime.
Drumul a fost initial o poteca de munte, folosita de catre pastorii din Marginimea Sibiului pentru
a traversa muntii cu turmele in Tara Romaneasca.Aceasta poteca era cunoscuta ca "Poteca Dracului".
Este deosebit de sugestiv faptul ca, dupa informatiile oferite de catre istoricul Constantin C.
Giurescu, cel care a redactat monumentala lucrare Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), inca
din anul 1731 autoritatile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul
vechiului drum de transhumanta ce lega Transilvania de Oltenia.
La sfarsitul secolului al XIX-lea acea poteca ce fusese utilizata in trecut de catre pastorii ardeleni
a fost amenajata dupa planurile intocmite de catre inginerul Aurel Diaconovici, sef Serviciu Tehnic
al judetului Gorj, tinand seama de importanta economica ce o avea acest drum pentru plasa Novaci.
(Este de aratat faptul ca inginerul Aurel Diaconovici, alaturi de Alexandru Stefulescu, Iuliu Moisil si
sculptorul de origine poloneza Witold Rolla Piekarski au pus bazele, la 16 iulie 1894, Muzeului
Gorjului, unul dintre primele muzee judetene infiintate in Romania antebelica - Vechiul Regat).
Drumul a fost reamenajat si consolidat in timpul primului razboi mondial in scopuri strategice.
In perioada 1934-1939, in timpul domniei regelui Carol al II-lea, drumul a fost refacut, fiind realizate
ziduri de sprijin si corectat traseul acestuia.
Drumul national 67C a fost inaugurat in 1939 fiind situat la cea mai mare altitudine dintre toate
drumurile din Romania, atingand in punctul Lespezi de pe muntele Urdele altitudinea de 2162 metri.

Traseul montan al drumului incepe la Novaci. De la Novaci la Ranca drumul este asfaltat iar de
la Ranca la Podu Stefanului este accesibil doar masinilor de teren, trecand prin pasul Urdele.
Drumul este cunoscut inca de la inaugurare sub denumirea de "Drumul Regal" deoarece
reamenajarea sa a fost realizata din initiativa regelui Carol al II-lea dupa ce acesta traversase Carpatii
de la Sebes, prin: Apa Frumoasa, Lotru, Ranca, pana la Novaci, venind de la Sarmizegetusa. Pentru
stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tatarescu a plecat pe munte de la Novaci la
Lotru, insotit de 20 de calareti din Novaci, in fruntea carora se afla invatatorul Ion D. Giurgiulan.
Chiar Gheorghe Tatarescu a inaugurat lucrarile de constructie a drumului pe platoul Novaciului.
Lucrarile de constructie a drumului au fost finantate prin intermediul Bancii Populare "Gilortul"
din Novaci care a gestionat toti banii investiti din fonduri publice. Director al bancii in acea perioada
era domnul Ion D. Giurgiulan. De asemenea, multi oameni din Novaci si din comunele vecine avand,
datorita participarii la lucrarile de amenajare a drumului, un venit sigur pentru cel putin trei ani.
La inaugurarea drumului, in anul 1939, a participat si regele Carol al II-lea, insotit de viitorul
rege Mihai I, precum si primul-ministru Gheorghe Tatarescu si sotia sa Arethia. impreuna au parcurs
intregul traseu al drumului la bordul unei masini de teren, la volan aflandu-se chiar regele Carol al IIlea. Seara, regele a fost cazat la cabana "Ciuperca" de la Ranca, iar a doua zi de dimineata a coborat
la Novaci. La Novaci, regale Carol al II-lea a fost intampinat de primarul comunei, Gheorghe
Comanescu, de fanfara "Novaceanca" si de multi localnici veniti special pentru a-l aclama.
Festivitatile ocazionate de inaugurarea drumului s-au desfasurat la podul de peste raul Gilort. Cu
acest prilej, invatatorul Ion D. Giurgiulan a adus sincere omagii tuturor oaspetilor Novaciului.
Conform datelor prezentate de catre Constantin I. Darvareanu in lucrarea Monografia orasului
Novaci editata la Deva in anul 2008 si care contine referiri la istoricul Drumului Regal, dupa
revolutia din decembrie 1989 drumul nu a mai fost intretinut, o parte a zidurilor de sprijin au fost
desfiintate, piatra fiind sustrasa si utilizata la realizarea fundatiilor unor vile ce au fost construite la
Ranca.

Istoria soselei Transalpina

Transalpina, denumita si "Drumul Regelui" face legatura intre Transilvania si Oltenia. Aflat la
peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai nalt drum din Romnia care poate fi
traversat cu maina, avnd punctul cel mai nalt n Pasul Urdele (la 2.145 m). Desi mai inalta decat
Transfagarsanul este mai putin cunoscuta decat acesta pentru ca nu a fost niciodata asfaltat chiar daca
figureaza ca si drum national pe toate hartile, fie ele tiparite sau GPS. In 2009 a inceput asfaltarea si
modernizarea acestui drum pe o distan de 148 de kilometri, ntre Sebe, judeul Alba si Bengesti
judeul Gorj. In luna iulie 2012 pe mai mult din 99% din traseul Transalpinei primul strat de asfalt a
fost asternut. Se preconizeaza ca intreaga Transalpina va fi asfaltata si modernizata pana la finele
anului 2012.
nceputurile acestui drum sunt neclare. Unele surse susin c a fost construit prima dat de
legiunile romane n timpul rzboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hrile de istorie este trecut sub
denumirea de "coridorul IV strategic roman".
Exist i o legend local, care spune c, la sfritul secolului XVIII i la nceputul secolului
XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei poriuni din acest drum, n funcie de
posibilitile fizice i financiare ale sale.
Potrivit altor surse, oseaua a fost construit i pietruit de germani n timpul primului razboi
mondial , din raiuni militare, ns a fost foarte puin folosit.
Transalpina a fost reconstruit n perioada interbelic i dat n folosin n 1938, cnd a fost
inaugurat de regele Carol al II-lea.
Drumul a mai fost reabilitat n timpul celui de-al doilea razboi mondial, cnd germanii aveau
nevoie de aceast cale de acces din motive militare. De atunci Transalpina a fost foarte puin
ntreinuta.

Traseul era folosit din timpuri stravechi de catre pastorii din Marginimea Sibiului care isi treceau
turmele in Oltenia, fiind nu mai mult decat o cararuie prapastioasa pentru cai, numita sugestiv
"Poteca Dracului". Inaugurarea Transalpinei s-a facut in primele zile ale anului 1938 de catre regele
Carol al II-lea la Poiana Sibiului. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnica, cu
rol economic, strategic si militar, cu atat mai mult cu cat oamenilor le era proaspata in minte perioada
in care li se impusese religia catolica si cand unele familii au plecat pe acest drum pentru a-si pastra
traditia. Conform memoriilor localnicilor, circa 200 de localnici din Jina, aflat acum in judetul Sibiu,
insotiti de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversand muntii pe "Poteca Dracului" si
stabilindu-se in localitatea Corbii de Piatra din actualul judet Arges. Asa se explica si faptul ca
locuitorii din Marginimea Sibiului si cei din localitatile Novaci, Vaideeni si Babeni, aflate dincolo de
munti, in judetul Valcea, au aceleasi costume nationale, aceleasi traditii si aceeasi ocupatie:
pastoritul, fiind cunoscuti sub numele de "ungureni".
Transalpina, Drumul Regelui, porneste din Jina de unde coboara pe o distanta de 7 km pana la
Sugag. De aici incepe urcusul. Dupa cativa kilometri se ajunge la barajul Tau si apoi la barajul Oasa.
Transalpina continua traversand in partea stanga Barajul Oasa mergand apoi pana la Obarsia
Lotrului. Tot de la barajul Oasa, in dreapta, se poate lua spre colonia de la "Fetita", unde s-a construit
o manastire. De acolo, urcand la Sureanu, se trece prin "Luncile Prigoanei", un loc de trista amintire
pentru localnici, deoarece aici erau pedepsiti cei ce vroiau sa plece in bejenie, si se ajunge la Cabana
si iezerul Sureanu, magnific descris de Lucian Blaga, in acelasi "Hronicul si cantecul
varstelor".Vechea cabana Oasa este acoperita acum de apele lacului de la barajul cu acelasi nume, ca
de altfel si celebrul "brad stramb" al lui Mihail Sadoveanu de pe Valea Frumoasei, iar de aici se
ajunge in localitatea Sadu si apoi in Talmaciu, dupa ce se parcurg 62 km de peisaj minunat. De la
Obarsia Lotrului, aflata intr-o vale cu o deschidere foarte frumoasa, sunt mai multe posibilitati: se
poate merge in stanga spre Brezoi ce se afla la circa 60 km, trecand pe langa Lacul Vidra si apoi prin

statiunea Voineasa, sau in dreapta spre Petrila, care e cale de 28 de km. Pentru a continua insa
Drumul Regelui, Transalpina, DN 67C trebuie mers inainte spre Novaci. De fapt, de abia acum
incepe cea mai spectaculoasa parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpina, adevarata
Transalpina. Serpentinele se insiruie una dupa alta, ducandu-ne in locuri tot mai inalte: Stefanu,
Carbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o data muntele dispare, iar in fata se intinde platoul de pe varful
Papusa de unde se coboara in Statiunea Ranca si apoi la Novaci unde ia sfarsit Transalpina.
In 1938, la inaugurarea Transalpinei, Carol al II-lea si suita sa au parcurs traseul Novaci Salistea in opt ore. In zilele noastre datorita lucrarilor aflate in curs pe traseul Jina - Sugag,
Transalpina este parcursa pe traseul Sebes - Sugag - Obarsia Lotrului - Ranca - Novaci intr-un timp
de aproximativ 3 - 4 ore.
Stanile din Marginimea Sibiului
La margini de pduri de brad rsar stani temeinice adevrate case de munte din brne
ncheiate n cele patru cornuri. Ca i n ali muni ai altor judee unde apar aceti oieri, vei constata o
trstur caracteristic bine pstrat: la stni vei vedea fete si femei, ca banie sau ajutoare bine
neles c nici copiii nu vor lipsi. Odat cu pornirea oilor la munte n luna Mai, alturi de ntregul
tarhat ciobnesc, ele i ncarc pe cai si strictul necesar ca mbrcminte de zile lucratoare si de
srbtori, urmnd ca, pn la spartul stnilor, mai ntreaga gospodrie s cad n sarcina lor. i e de
reinut acest fapt i din urmtoarea, consideraiune: odat pe an in ziua Sanzienelor, cel puin stanele
diutre muntele Serbota si Izvoarele Lotrului particip la o strveche, interesant i impresionant
manifestare etno-sociala, srbtorind Nedeia n Poiana-muierii. Lsnd la stni un personal redus,
toi si toate, clri ca si pe jos, n curate costume strlucitoare, pornesc n alai srbtoresc spre
aceast poian, unde vin si Jienir si unde petrec pn spre sear. In afar de caracterul ei religios,
rostul istoric sub raportul social al acestei petreceri e acelai cu cel al aa numitelor trguri de fete.