DIETETICA GASTRITELOR HIPERACIDE © SI A BOLII ULCEROASE (dieta nr. 1) Gastrita este inflamajia mucoasei care captuseste stomacy Ca elect al inflamatiei, mucoasa se congestioneaza, poate singer secreta mult mucus, iar musculatura stomacului se poate contract prelungit si freevent, provocind dureri si varsdturi. Tulburaril de secretje gastrica se datoresc formarii excesive de acid clot dric gi de enzime necesare digestiei. Secrefia acida crescuta ni inofensiva pentru mucoasa gastricé inflamata si ea este de obie resim{ita de bolnay sub forma arsurilor in capul pieptului regurgitatiilor (rigtielilor) acide. 4 Cauza_gastritelor hiperacide se datoreste in general greselil de igiena alimentara, Abuzul de condimente (piper, otet, mu: hrean etc.) si de alimente prajite in grasime reprezinta o agresiu adusé continuu mucoasei gastrice, care sfirseste printr-o if tatie permanenta, ce duce la gastrita. Se stie cA grasimea se de compune prin prajire in unele substanje iritante care provo: tuse sau lacrimarea ochilor. Acelagi efect iritant il are grasi! prajita si asupra stomacului, cu deosebirea ca aici efectul se pre lungeste de-a lungul duratei sederii alimentelor in stomac, adie 4—5 ore. q Alt obicei neigienic pentru stomac este acela de aconsumaal mente prea reci sau prea fierbin{i, cum si obiceiul dea minca pre repede. In acest din urma caz alimentele, insuficient mestecat ajung in stomac in bucd{i prea mari, a cdror digestie este as’ fe prea prelungita si de aceeairitanta pentru stomac. De aici rez: importanta mestecatului metodic al alimentelor, pentru care e nevoie de odantura buna, reparata la vreme, sau acolo unde necesar, de folosirea unei proteze dentare. Bauturile alcoolice, mai ales cele distilate si mai cu si luate pe stomacul gol sau in cantitate prea mare ori prea des petate, constituie alt factor de iritatie gastricé ce poate du ejaparitia gastritei hiperacide. In aceeasi ordine de idei este de amintit éuéunul, cu efecte de stimulare inutild si chiar daunatoare a sacretiei si contractilitatii stomacului. In sfirsit, obiceiul nes&ndtos de a minca la ore neregulate sau de a provoca la masa discutii violente si enervari, poate, prin repe- tarea lui, duce la dezorganizarea mecanismului nervos care declan- seaza secrefia gastricd, ceea ce da loc la tulburari ale procesului de digestie gastrica si la favorizarea apari{iei unei gastrite. Se stie, intr-adevar, ca secretia de suc gastric are loc cu maxima eficienta la anumite ore, cind individul este obisnuit sd-si ia masa. Contrazicerea acestui reflux, prin nerespectarea frecventa a orelor de masa, expune stomacul ,,pe gol“ la actiunea iritanta a secretiei acide. Boala ulceroasd, a carei aparitie este favorizaté de factorii daunatori enumera{i mai sus, consta din tulburari de secretie si mobilitate a stomacului gi a primei portiuni a intestinului sub- tire, ce duc la constituirea unei ulceratii care intereseazd una sau mai multe din tunicile stomacului sau duodenului. Boala ulce- roasa este urmarea unor tulburari in echilibrul proceselor nervoase de la nivelul scoar{ei cerebrale, provocate de st4ri prea intense sau prea prelungite de incordare nervoasa, asa cum este cazul indivi- zilor surmenati sau supusi continuu unei tensiuni psihice (fried, ingrijorare etc.), In cazul bolii ulceroase, de sigur ca tratamentul nu se poate reduce numai la dieteticd, dar nu se poate ob{ine vindecarea fara masuri alimentare speciale, care au scopul, ca si in gastrita hiperacida, sa neutralizeze secretia gastticd in exces si sf calmeze stomacul iritat, punind in repaus terminatiile nervoase din peretii gastro-duedenului, cuprinse si ele in procesul inflamator propriu gastritelor, proces care insoteste de obicei si boala ulceroasa. Gastritele se pot vindeca definitiv printr-un bun tratament die- tetic si medicamentos. Despre boala ulceroasa se poate spune ace- lagi lucru, cu rezerva ins& c& vindecarea ei este de cele mai multe ori aparenta, Este intr-adevar ocaracteristica a bolii ulceroase de a evolua in crize legate de anotimp. Astfel, crizele sau »puseele acute“ de boala ulceroasd survin mai ales primavara si toamna. Un asemenea puseu are tendinta spontand de a se vindeca, pentru a reveni insd in primavara sau toamna urmatoare, atunci cind bolnavul, care nu mai suferise intre timp, se credea vindecat. Cunoseind aceasta particularitate a bolii ulceroase, bolnavul va trebui sd urmeze tratamentul si in primul rind dieta, cel putin limp de un an dupa primul puseu acut, Tenun{ind in rest defini- tiv la unele obiceiuri neigienice (niincatul grabit, la ore neregu- late, abuzul de condimente iritante, alcool sau tutun etc.). Maimult chiar, pentru a preintimpina revenirea bolii ulceroase, fw fiecare toamnd sau primavara, va reveni la regimul de viata si) cel alimentar recomandat de medic, pe durata de cel putin o luna, in scopul evitarii unui nou puseu acut, Numai in acest mod se va) putea obtine o vindecare durabilé in boala ulceroasa. Regimul de viafi si de alimentatie in gastrita hiperacida gi boala ulceroasa Regimul de viaté al bolnavului de ulcer cronic trebuie sa rational, de aceea profesiunile care cer o incordare nervoasa tensa trebuie abandonate, dupa avizul medicului, pentru un ti mai mult sau mai putin lung. Bolnavul va evita emotiile, inlatu: rind toti factorii de enervare sau cei care mentin o stare de tensiung nervoasa. De cele mai multe ori cura intr-o statiune balneara are in maj re masura o actiune favorabila in evolutia ulcerului, deoarece sco: peniru o perioada de timp bolnavul din preocuparile lui ob: nuite, i De asemenea, wn orar de viafd ordonat cu momente de destin dere (auditii muzicale, plimbari ugoare, practicarea unui sport comporta efort moderat in aer liber) are un rol deosebit in mentii nerea echilibrului nervos. Regimul atimentar rémine inst principalul factor in trata Eficienta sa depinde de intelegerea bolnavului si cooperarea act a acestuia cu medicul. Regimul alimentar trebuie prelungit si perioadele de calm. Fiind deci un regim de durata trebuie sa cunoscut in amanunt de bolnav. Pentru aceleasi motive, este portant ca el sa fie cit mai variat pentru ca, pentru bolnayv, ma s4 fie un moment de destindere, de placere. In caz contrar, dezgus tul pentru o alimentatie monoton’ va duce la indisciplinad sau I pierdetea poftei de mincare gi la o complicatie grava, la ,slabire urmata de cele mai multe ori de _,,denutritie*. f Alimentafia utcerosului trebuie fracfionatd in 4—5 sau chiar ® mese pe zi pentru a nu incdrca stomacul cu o cantitate mare de alf mente, ceea ce ar intirzia digestia si evacuarea. Bolnavul trebuie sa respecte un program de mese, cu ore regit late, sd mdnince incet, canlité{i moderate de alimente dintr-o data sd mestece bine, si evite sa bea in timpul mesei. Mincdrile se recomanda sd aibd o temperatura moderatd. Cri dureroase pot declansa deopotriva o supa sau_un ceai fierbinte, @ gio inghefata sau o halba de bere de la ghea{a.Se vor evita in timpul mesei orice fel de discutii in contradic- toriu, enervarile, emotiile negative etc. Este bine ca dupa masa, bolnavul sa stea culcat o jumatate de ora, cu caldura pe abdomen si sa ia la sfirgitul meselor principale sau intre mese cite o ceascad de infuzie de musetel, maces, tei sau cite un pahar cu apa alcalina, la temperatura potrivita. Scopul dietei in boala ulceroasi este de a neutraliza secre- lia gastrica si de a reduce inflamatia mucoasei gastrice. Dieta va fi ,de repaus* pentru tubul digestiv si indirect pentru sistemul nervos, Alegerea alimentelor va urméari ca acestea sd nu stimuleze secretia gastrica, sé nu stea mult timp in stomac si sd nu aiba efect iritant asupra mucoasei gastrice. Cel mai indicat aliment este laptele, care are acest efect, chiar administrat in plina crizd. El leaga acidul clorhidric in exces din sucul gastric, ferind peretii stomacului de efectul daunator al acestuia. Pentru acest motiv se recomand& ca, intre mese, bolnavul sa bea in mod repetat lapte in portii de cite 150 g. Nu toti bolnavii suporta insa laptele. In unele cazuri reintroducerea bruscd a aces- tuia in alimentatie poate da tulburari intestinale (diaree, con- stipatie). Ulcerosul nu trebuie si renunte insa nici in aceste cazuri la lapte. Incidentele acestea de intoleran{a pot fi indepartate, daca laptele se ia tdiat cu ceai, cu o apa alcalind sau daca la fiecare ceagca de lapte se adaug’ o linguritd de praf de carbonat de cal- ciu. O alta metoda este aceea de a consuma laptele in preparate cu fdinoase (gris, orez, taitei cu lapte). Alimente indicate pentru bolnavii cu gastrité cronicd hiperacidd §/ boala ulceroasd in faza de linistet Béuturi: lapte dulce sau lapte preparat din lapte praf sau lapte taiat cu ceai de tei, de maces, de musetel, cu cafea de orz Sau-cu apa minerala alcalind (ap4 minerala' de Olanesti izvorul 14, de Slaniec izvorul 1 bis etc.); suc de fructe dulci, chisel din fruete dulci preparat cu lapte; toate bauturile trebuie servite la temperatura camerei. Piine alba rece, de preferinta veche de o zi, Fdinoase: fainoase albe, de bund calitate, bine fierte gris, orez, taifei, macaroane), mai ales sub forma de sufleuri sau bu- dinei (cu lapte sau fierte in zeam& de zarzavat), garnituri lingd friptura (cas4), spume din idinoase, maméaliguta moale pripita, bine fiarta, creme (deserturi), biscuiti sau pesmeti pentru ulcer, eae In perioada de criz& dureroas4, bolnavul trebuie sa se alimenteze Tumai dupa indicatia medicului.Carne slab de vaca, vitel, gaina, pui sau pore slab sub forma) de rasol, tocatura dietetic’, sufleuri, budinci, mincari cu carne, Peste alb: salau, stiuca, crap, fierte ca rasol. Brinzeturi: brinza dulce de vaci, urda, cas nesarat. Oud: oua fierte moi, omleta pe aburi, ochiuri rominesti, sodou,. creme de ou, gelatind de ou sau lapte de pasare; in sufleuri saw budinci din fainoase fierte, pireuri de legume cu brinza saw carne tocata. ; Legume cu celuloza (partea lemnoasa) mai fina ca: dovlecei. cartofi, morcovi, mazare verde frageda, fierte, trecute apoi pri siti (supe-creme, pireuri, sufleuri). : Fructe: sucuri de fructe dulci, de preferin{a sub forma de chise sau ca gelatina, pireu de fructe coapte sau spume din pireuri d fructe coapte, compot preparat din fructe, fierte, trecute prin si Grésimi: smintina dulce, unt proaspat, frigca, untdelemn rae finat (fiert in sosul mincdrii), galbenus de ou, margarina foarte putin sarata. 4 Supe de lapte cu fainuri de cereale, supe din fdinoase (gri si) orez, franzela ete.) ca supe limpezi cu adaos de fainoase si mai tits ziu supe-creme preparate din legume pasate. q Sosuri dietetice preparate pe baza de lapte sau din supa li pede de zarzavat, ingrosate cu f4ind, amidon, smintina, galbenu Dulciuri: creme preparate cu amidon din lapte, frisea. sucurt de frticte, zeama de compot, ou; gelatine din sucuri de fructe sau din pireu de fructe coapte, din brinzi de vaci, sodou; fainoas fierte cu lapte, spuma din fainoase, lapte de pasare; budines din fainoase, sufleuri indulcite din brinzd de vaci, franzelay amidon etc. Aluaturi: aluat fiert (ecler), tarte cu frigca, cu crema de vant lie, cu peltea, aluat uscat de biscui{i, prajitura cu brinzd de vaci prajitura cu pireu de mere. 4 Zahdr cu masura. Peltea, miere batuta cu unt. q Condimente: sare cu masura, putina yanilina, zeama de lamiig indoité cu apd si exceptional si in cantitate foarte mica, puti# cimbru in tocatura. i Alimente neindicate pentru bolnavul cu gastritd cronicd hiperacidd si boald ulceroasa Bauturi: {uicd, rachiuri, lichioruri, ceai rusesc tare, ceai esen{a, ceai de zahar ars, cafea neagra naturala, sifonape minerale sarate, gazoase, siropuri, bduturi reci sau prea fierbinti. Piine: calda, proaspata, neagra, de tarite. Fdinoase: insuficient fierte, preparate cu grdsimi prajite la cuptor, mamialigu{a insuficient fiarta, prea consistentd. Carne: grasa, sarata, aiumata, vinat, mezeluri, conserve de carne in suc propriu, preparate cu grasime prajita si condimente iritante, snifel, tocdturi prajite si piperate, piftie de carne (aspic), mincari de carne si legume cu sosuri picante si grasime prajita, Peste gras, aspic (piftie) de peste, peste prajit, marinat, sarat, afumat, conservat, congelat. Brinzeturi fermentate, sarate, conservate. Oud prajite, fierte tari. Legume tari si crude: ridichi, castraveti, varzi, gulii, cono- pida, ardei gras, ardei iute, ceapa, usturoi; legume prajite grati- nate; legume in mineari cu rintas. Muréturi, varza acra, murata, Legume uscate: fasole alba, linte, maziire uscata. Fructe crude nepirguite, acre, cu coaja (vigine, zarzare). Fructe oleaginoase: nuci, migdale, alune. Grasimi: untura, slanina, seu, unt sdrat, untdelemn nerafinat, smintina acra, margarind sarata, orice grasime prajita. Supe de carne sau de peste, cu zarzavatul taiat mare, din fructe acre, preparate cu rintas, acrite cu zeama de varza, bors, sare de lamiie, colorate cu boia. Sosuri nedietetice: cu grasime incinsa si rintas, de mustar, condimentate cu boia, piper, foi de dafin, usturoi, Dulciuri; zaharicale, aluaturi dospite, aluaturi calde, aluat prajit (gogosi, clatite), foietaj, inghe{ata, prajituri preparate cu iructe acre sau cu simburi, cu rom, gem, dulcea{a. Condimente: mustat, piper, boia, ardei iute, scorfisoara, sare peste cantitatea permisd, cafea, ciocolatd, cacao. Pregitirea alimentelor Ceaiurile. Ceaiul de musetel sau de tei se prepara inainte de Setvire, aruncind florile uscate in apa clocotitaé. Se fierbe numai 5 minute, Ceaiul de maces, care contine o mare cantitate de vita- mind C, se pregateste dupa anumite reguli, tocmai pentru a se pastra cit mai multd vitamind si dupa fierbere. Aceasta se rea- lizeaza numai dac& macesul se fierbe timp limitat (10 minute),in apa care clocoteste fntr-un vas smal{uit cu capac si dacd se las apoi citeva ore sa stea (macereze) in acelasi vas (v. rejeta 1a Ceaiul de maces este indicat in locul apei de baut in tot timpul zilei, deoarece, pe lingé importanta Ini valoare nutritiva, are un gust placut. Prepararea sucurilor de legume si fructe crude. Cea mai impor-— tanta conditie, pentru ca zeama ob{inuta din legume sau fructe) sA fie gustoasd si sf aducd aportul maxim de vitamine, este cas legumele sau fructele sa fie proaspete si de buna calitate. Sucuri se vor pregati numai inainte de a fi servite. Se pot prepara din morcovi, sfecla, cartofi, rosii bine pir- guite 1, salata verde, pere si mere dulci, fragi si struguri. Fructele se spala asezate in sita sub curent de apa rece, iar radacinoasele se spala cu peria. Se cura{a apoi indepartind parti stricate. Dupa aceea se rad pe razatoare (fara a le indeparta coa cu cutitul) si se store prin tifon. Rosiile se taie bucati si se store prin tifon. Merele si perele se rad pe o razatoare de sticla. Salata verde se spala bine frunzd cu frunza sub curent de apa, se marunteste cu cufitul si apoi se stoarce prin tifon, Zeama de legume este mai gustoasd daca i se adauga putin sue de mere. Pentru a imbunatati gustul se pot combina sucurile intre ele. Sucurile de legume nu se beau ca apa in pahar, ci cul lingurita sau se adauga cantitatea respectiva in supa, la masa, Din 400 g morcovi cruzi se obtin 100g de suc iar din 200 g rosil 100 g de suc. 4 Chiselurile sint o bautura hranitoare si ugor de digerat. Ami donul sta la baza compozitiei oricdrui chisel, el dind consisten{a semilichidd a acestuia. fn maladia ulceroasi, regimul fiind lipsit de vitamina G din cauza interdictiei cruditatilor, chiselul de fructe este o bautun a extrem de indicata deoarece in fiertura de amidon rece se sloareg sucul de fructe crud, procedeu prin care se vitaminizeaza regimu alimentar al bolnavului. Supele, Pentru bolnayii de gastrita cu hiperaciditate sau ulcef, supele se prepara fie din lapte, fie din fainuri de cereale, fie din fainoase fierte in apd sau in zeama de legume. Legumele se po fierbe in apa gi apoi strecura, ob{inindu-se supa clara de legumé sau se pot fierbe si da apoi prin sita pentru a obtine supa-cre! de legume. Supele limpezi de legume se ingroas4 cu fdinoase. Devin mai 3 Pentru fiecare leguma sau fruct se va avea in vedere si toleran} personala a bolnavului.hrénitoare si li se imbundtateste gustul daci li se adauga (se dreg cu smintina) lapte sau galbenugs de ou, iar la servire cite o lingu- rita de unt. Supele din fainoase, cum si cele din legume facute cu mucilagiu din fainoase, sint foarte indicate, deoarece ele antre- neazd secretia gastrici exageratg sau o neutralizeazi, avind efectul unui adevarat pansament gastric. Supele din fainoase cum si cele din legume se pot vitaminiza cu sucuri de legume crude preparate dupa indicatiile de mai inainte (bauturi). In maladia ulceroas{ este indicat si nu se consume mai multe de o 1/, portie de supa la o masa. Minedri de carne. Pentru bolnavul de ulcer, carnea trebuie fiarta si apoi tocataé, deoarece sub forma aceasta ea este cel mai usor de mistuit, Carnea se curatd de oase, zgirciuri si pielite si se pune apoi la fiert in apa rece [ard sare. Prin fierbere in apa reee carnea cedeaza apei o bund parte din substantele excitante pentru secretia gastricd, asa-zisa ,tdrie“ a cdrnii, Cit eft bucatile de carne sint mai mici si fierberea este [acuta in clocot continuy si prelungit, se extrage o cantitate mai mare de substante extrac- tive si séruri minetale din carne. Prin fierbere, fibrele carnii se inmoaie si devin mai fragede. Pentru a scuti stomacul bolnav de o munea suplimentara este gi mai bine daca, dupa ce a fost fiarta, carnea se trece de 2—3 ori prin masina de tocat. In maladia ulceroasé, meto- da cea mai indicata de pregatire arnii, este fierberea la aburi. Pentru aceasta se foloseste vasul special de fiert la aburi (fig. 8) sau se asaz@ o strecuratoare cu gauri mari deasupra unei oale in care clocoteste apa, in asa fel incit suprafata apei din oalad si nu atinga fundul strecuratoarei. Carnea crud& tocata si modelata Ca perisoare se asazi in stre- curatoare, se acopera cu capac si fierbe 0 jumatate de ora. Prin fierberea prelungita la aburi, Fig. 8. Fierberea carnii la aburi carnea se fragezeste, pierzind totodata o cantitate si mai importanté de substante extractive, care dauneazdé stomacului prin excitarea secretiei. Pentru ali- mentat{ia bolnavului de ulcer, carnea tocata sau maruntita din care se fac sufleuri sau budinci trebuie sa fie tntti fiartd si apoi tocata, 2Garnituri de legume pentru carne pot fi pireuri si soteuri de lecume. Dintre legume sint permise, ca pireuri si soteuri, numai| cele indicate pentru bolnavii de gastrita si ulcer. a Pentru a obtine un pireu, zarzavaturile se fierb indbusit In apa, cit si le aeopere, in oale smal{uite cu capac. Dupa fierbere legumele se dau prin sita si se bat bine cu Japte si unt sau ¢ untdelemn rafinat. Uneori, in perioada de calm, sint permise si soteurile maj/ ales de dovlecei, de morcovi sau de cartofi, adica legume taiat in bucdtele subtiri rotunde sau ca fidelu{a. Soteurile se prepara si a la grec adic& se fierb inébusind leguma maruntita in untdes) lemn si putina apa, tntr-o craticioara cu capac. Garnituri din fdinoase. Pastele fainoase, pentru a fi ugor de mistuit, se fierb intr-o cantitate mare de apa si se limpezese cu apa calda. q Inainte de servire, cit sint ined fierbinti, se amesteca cu um proaspat sau cu putin untdelemn, Grigul pentru casa, (garnitura ling carne) sau pentru diversele budinci (servite ca felul doi), sé fierbe in supa limpede de zarzavat. La fel se procedeaza cu ore: zul pentru pilaf sau budinca. In felul acesta fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare, datorita adaosului de sarurt minerale si vitamine din zeama de legume. Orezul si fainoaselé nu se prajesc in grasime. 1 Mincarile de legume (permise) se prepara de preferin{a ca sufle: uri, budinci sau mincari cu sosuri dietetice. 4 Sosuri dietetice pentru gastrité si ulcer. Sosurile permist fn ulcer trebuie si fie preparate dietetic, adicd si con{ina grask mea (unt sau untdelemn) neprajita. Aceasta se adauga sa fiarb in sos sau, in cazul untului, se adauga chiar fn farfurie peste mincarea fierbinte. " Sosurile pentru ulcer se prepara pe baza de lapte si de su limpede de legume cu adaos de smintina, de galbenus sau de piret de legume. Qudle sint un aliment bine tolerat si util in boala uleeroasay daca modu] de pregatire este corect. Oudle fierte dietetic se pre para in felul urmator: se pun oudle intregi si fiarba in apa rece sau mai bine se sparge oul intr-o cand de faian{4 care se pull la foc, asezaté inir-un alt vas cu apa rece. Spargind oul tnainté de fierbere, exist siguranta ca este proaspat. Oul este fiert atunel cind albusul s-a inchegat. Ochiurile rominesti, ca sa fie dietetice; se prepara rasturnind oul crud in apa clocotita fara ofet.Dintre preparatele de ond cel mai usor de mistuit este omleta Ja aburi (v. refeta 5). Pentru ca omleta s se rastoarne fara sa se Tupa, se aseazd cana 10 minute pe o cirpa uda. Deserturile. Pentru bolnavul ulceros care trebuie sa consume un litru de lapte pe zi, sint foarte indicate preparatele din [ai- noase cu lapte. Grigul este mai indicat sa se prepare sub forma de spumd. Aceasta este un desert foarte usor de mistuit, deoarece grisul se umila prin batere cu telul (pe foe) si devine pufos, ~ Baterea grisului trebuie facula in timpul fierberii si citeva minute dupa aceea. Grisul nu trebuie sa fiarbj mai mult de 4 mi- nute, timp dupa care el se leaga (se incheaga) prea tare si nu se mai face spuma. Tot din fainoase lierte, scazute in lapte, se pot prepara budincile indulcite la care se adauga galbenus si al- bug de ou batut spuma. Budinca de [dinoase, in afara de aportul ei nutritiv important, este usor de mistuit datorita adaosului de albus de ou batut care, prin aerul inglobat, face budinca si creasca la caldura cup- torului, dindu-i o consisten{a puloasé. Budinca trebuie pusa la jiert intr-o forma uns cu unt si presdrata cu faind, forma ce se da la cuptor asezata intr-un alt vas cu apa. Budinea se da la cuptor acoperiti cu capac pentru a impiedica jormarea crustei de caramel pe care obisnuit o face zaharul din fainoase la caldura cuptorulti si care prin consisten{a ei ar putea irita mucoasa stomacului. Cremete sint un desert indicat in boala ulceroasa, atit pentru cd sint foarte hranitoare, cit si pentru consistenta lor, Ele se pre- para din lapte, oud, zahar si f4ina sau amidon. Se pot aroma cu vanilina gi se vitaminizeaza cu sucuri de fructe. Orice chisel cu un con{inut mai ridicat de amidon poate de- veni o crema. Gelatinele. Un desert indicat pentru bolnavii de stomac sint Si gelatinele. Acestea pe lingi faptul ca se digera usor, leaga acidul clorhidric in exces. Gelatina se prepara inglobind in lapte brinzd de vaci, smintina, sodou, sirop sau sucuri de fructe cite o foaie de gelatin’ 1a portie. Se d& la ricitor ca sé se inchege si inainte de a o minca se tine un slert de ord la temperatura camerei ca sd nou fie prea rece. Avantajul gelatinelor preparate din sucuri sau din pireu de iructe crude este aportul vitaminie nealterat, deoarece gelatina este un desert care se prepara la rece. Compotul nu este un desert ideal pentru bolnavii de stomac. Atunci cind totusi se consuma, el trebuie preparat din fructe dulci (pere, mere, cirese, caise, smeura), trecute prin sité, dupa Herbere. Compotul pentru gastrita si ulcer se indulceste moderat,(in can Ca prajituri sint permi de pandispan, aluatul usca’ Caracleristica acestor aluaturi este faptul Sint permise uneori si fructele coapte mineate fara coaj titate micd si nu pe stomacul gol). 4 se: aluatul fiert (de ecler), aluat t de biscuiti si aluatul nisipos. cH nu sint d pite si nici nu au multa grasime care sa le facé indigeste. Praj turile acestea se pun la cuptor in tava tapetata cu hirtie. Prajiturile pentru ulcer din aluat nisipos pot fitarte umplute cu peltea, cu crema de vanilie, cu gelatine de fructe, cu spumé de albus, cu brinzd de vaci ete. rile sint selectionate dupa anotimp. Eclerurile, de asemenea, pot fi umplute cu crema de vanil sau cu crema pregatita din surogat de calea sau cu frised. 7 in tabela 6 se dau meniurile pe sapte zile pentru gastrit cronicd hiperacida si boala ulceroasa, in faza de liniste; meni Tabela | Meniusi pentru gastrita cronici hiperacid& gi boala ulceroasa in faza de liniste Tarnéd—primdvard Ore Ziuel Ora Ziuae Ike 7 | Lapte, piine alba rece, unt 7 | Lapte, piine alba rece, brinza de vaci 10 | Bring’ de vaci, unt, pline 10 | Pasta de ou cleios tocat, unt, { pine 4 13 | Crema de orez 13 | Crema de conopida cu smin- Musaca dietetic tind ‘ Lapte de pasire Perisoare la abur, cast de grig, unt fi Crema rusease’ 16 | Viagra. etpo 16) | Daptieen Seiad oi, Sa i cuiti pentru ulcer 4 19 | Omlets ta abur _ 19 | Taitei cu unt Pireu de morcovi Brinzi de vaci Spuma de gris Lapte de pasire Y \ 21 | Lapte 21 | Lapte cu ceai de teiTabela 6 (continuare) Ora Zive a Ibe Ora Ziue a» Wee 7 | Lapte cu cafea de orz, ou 7 | Lapte, pastd de unt, miere, moale, unt, piiné alba rece pine alba rece 10 | Crema de brinza de vaci, unt, 10 | Brinzs cu smintina, piine piine alba 13. | Supa clara de legume cu fidea 13 | Supa-crema de dovlecei cu Carne fiarti cu sos roz unt Pireu de cartofi, unt Giitelate cu sos roz dietetic Papanasi fierfi, smintina Cask de orez, unt Spuma de gutui coapte cu albus 16 | Sodou 16 | Gelatina de lapte 19 | Budinea de carne 19 | Cartofi cu smintina Sos alb Carne rasol Orez cu lapte Spuma de gris cu lapre 21 | Lapte cu caimac 21 | Lapte cu ceai de miices Sea Ziua aVea Ora Ziua «Via 7 | Lapte eu ceai, margaring fara 7 | Lapte, piine alba rece, peltea, sare, brinzd de vaci, piine unt ba rece 10 | Ou cleios tocat, unt, piine 10 | Taurt dulce 13 aay crema’ de morcovi cu 13, | Supa clara de legume cu fulgi le ou Peste alb cu sos olandez Pilaf de pastre, unt ; Cartofi soteu ant 2 Ecler cu crema de vanilie Papar& cn bring’ de vaci 16 | Frisea, biseuisi 16 | Chisel de fructe 19 | Omleta a aburi 19 | Cartofi copti, unt Maméliguta pripit’ julama de pasate, maimé- Budinea de orez cu pireu de liguja pripita mere ar copt 21 | Lapte 21 | Lapte cu caim:Om Ziue « Vila a rd Lapte, pline alba rece, cag dulce 10 © felie de pandigpan 4 B Supi-crem& groasi de legume p, Pateuri dietetice umplute cu bring’ de vaci si smintina Spuma de gris 16 Crema ruseasc& 19 Ochiuri rominesti, unt Pilaf cu carne fiartd Gelatina de gutui pet ai Lapte cu ccai de te! Vara—toamna 7-| Lapte, piine alba rece, unt 7 | Lapte, cafea de orz, pelteay) piine alb& rece, unt q 10 | Brinza de vaci, unt, pline 10 | Past’ de ou cleios toc: piine 13. | Crema de zarzavat 13. | Supa groasi pasati de fulgi Rulada de cartofi cu carne de ovaz . tocat’, sos alb Peste rasol cu unt, pireu d Gelatina de caise cartofi = 4 Crem& de vanilie 16 | Crema de ou 16 | Lapte cu ceai de tei, biscuil pentru ulcer 19 | Mamaliguts cu brinz& si unt 19 | Budinca de taitei Rasol de carne cu smintina Brinzi de vaci Mar copt Compot de pere pasat 21 | Lapte cu cafea de orz 21 | LapteTabela 6 (continuare) — Ore Ziue aVew in ss Ore Zivas Ibe Ore Ziwe ale 7 | Lapte, unt, piine alba rece, 7 | Lapte cu ceai de tei, pasta rinz’ de vaci de unt si miere, piine alba rece 10 | Pasta de carne fiart#, unt, 10 | Crema de brinza de vaci, unt, piine pine 13 | Supa crema de conopida 13 | Crema de dovlecei Budinca de carne Perisoare cu sos alb, pireu de Spuma de gris morcov Budinca de franzela cu fructe (pireu) 16 | Sodou 16 | 4/, pahar frisca, biseuiji 19 | Gogosi dietetice umplute cu 19 | Ochiuri dietetice in cuib guned Sufleu dulce de brinzd i Crema de lapte morcov Biscuiti Par’ pergamut& 21 | Lapte cu ceai de maces 21 | Lapte Ziue a Vis 7 | Lapte, unt, piine alba rece 7 | Lapte cu cafea de orz, ow moale, unt, piine 10 | Pasta de ou cleios tocat, unt, 10 | Urda, unt, piine piine 13 | Supa-crema de iranzeia 13 | Supa limpede de iegume cu Musaca dieteticd galusti de pe Lapte de pasare Perigoare pe aburi cu sos alb, soteu de dovlecei, unt Tarta cu spuma de caise 16 | Chisel de eapsuni 16 | Gelatind de lapteTabela 6 (continuare) —..—$ ma Ore Ziae Vo Ore Zion Vie Jp] 19 | Mamaligugs cu smintins 19 | Crochete de gris, unt Rasal de vitel Ciulama de pasare Spuma de mere dulci cu albus Crema de vanilie 21 | Lapte cu ceai de maces 21 | Lapte cu ceai de tei Ora F Ziwe a Vibe 7 Lapte cu ceai de maces, 0 i Alia “de. pandiepan 10 Cag dulce, pline 13 Crema de orez Snifel fiert, pireu de conopida judinc& de fr iS cu pireu de caise 16 Lapte cu frigct 19 Fidea cu unt _ Brinza de vaci Tarte umplute eu crema de vanilie 21 Lapte cu caimac