SYLVAIN TESSON

IN PADURILE
'\!,

SIBERIEI
6 luni pe malul lacului Baikal, singur,
Ia25kmdepdrtare de primul vecin

- Edilia a ll:a -

Traducere din limba francezi

de Liviu Dascilu

phil.obio
 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
TESSON, SYLVAIN
ln pidurile Siberiei: 5 luni pe malul lacului Baikal, singur,
la 25 km depirtare de primul vecin / Sylvain Tesson; trad. din lb. francezi
de Liviu Dascilu. - Ed. a 2-a. - Bucuregti: Philobia,2015
lsBN 978-606-8s60-41-O

l. Dascdlu, Liviu (trad.)

82I.133.7-992=135.1

Cet ouvroge, publid dons le cadre du Pragromme d'oide d Ia publication FEBRUARIE 13

,,Nicolae lorga', o binificid du soutien de I'tnstitut frangais de Roumahie.
Pddurea

MARTIE 59

' DANS LES FORCTS DE SIBERIE Timpul

FEVRIER-JUILLET 2o1o
SYLVAIN TESSON APRILIE 11s
Copyright @ Editions Gallimard, 2011 Lacul

iw pAounlt-s srBERrEr MAI 1.47

6 LUNI PE MALIJL LACULUl BAIKAL, SINGUR,
LA 25 KM DEPARTARE DE PRIMUL VECIN
Animalele
SYLVAIN TESSON
IUNIE 189
Credit foto coperti: @ Thomas Goisque PlAnsetele
tsqN 978-606-8560-41-0
IULIE 223
@ 2015 - Editura PHILOBIA Pacea

internet: www.philobia.com
e-mail: contact@philobia.com

Editor Bianca Biagini

Troducere: Liviu Dascilu
Redactare: Mihaela Toma 5i Raluca Bibiri
DIA Petronella Andrei
Corecturd: Oana Jiranu
Copertd : Citilin Furtund
 Marca Heinz comercializeazdvreo cincisprezece feluri de
cosuri. Le gisegti pe toate la supermarketul din Irkulk, iar eu
nu gtiu ce si aleg. Am umplut deja gase cdrucioare cu paste gi
cu sos iute Tabasco. Afard md agteapti un camion albastru.
Mig4 goferul, n-a oprit motorul, sunt -32 de grade. MAine
vom pleca din Irkufk. Vom face trei zile pAni la cabanS" pe
malul vestic al lacului. Trebuie sd termin cumpdrdturile azi.
Aleg ,,sosul super hot" din gama Heinz. Iau optsprezece
eticlu(e: cAte trei pentru fiecare 1un5. Cincisprezece sortimente
de ketchup. $i cAnd te gAndegti cd astfel de lucruri m-au fdcut
sd fug de civilizafie.

9 februarie
Sunt pe strada Froletarilor, la Nina acasd. Mi-a inchiriat o
camerd. Stau intins in pat. imi plac numele strizilor de aici. in
sate, dai peste nume ca ,,strada Muncii", ,,strada Revoluliei
din octombrie", ,,sttada Partizanilor" sau chiar ,,qoseaua En-
tuziasmului", clJ bunicule in haine cemite mergAnd pontAc-
gontAc.
Nina e cea mai bund gazdd din Irkufk. Odinioari, cAnta la
pian gi avea.concerte in toatd Uniunea Sovietici. in prezent,
tine o pensiune.Ieri mi-a spus: .N-aq frcrezutvreodati cd rni

15
 Sylvain Tesson
voi transforma intr-o fabricd de fdcut cldtite". Pisica Ninei imi
toarce pe burtd. Dacd ag fi pisicd, gtiu pe burta cui ag sta la
cdldurX.
Sunt pe cale sd-mi realizez un vis vechi de qapte ani. in
2003, am fost prima datd pe malul lacului Baikal.
inaintAnd de-a lungul malului, am descoperit cabane aflate
la o distanli egald una de alt4 locuite de pustnici surprinzdtor
de fericifi. GAndul de a md ascunde in mijlocul codrilor,
singur, in linigtea lor, a incollit atunci in mintea mea. $apte
ani mai tdrziu, iati-m5 aici.
Trebuie sd-mi adun forlele gi sd alung mAga. E nevoie de o
energie colosald ca sd te ridici din pat. Mai ales pentru a-!i
schimba viafa. Uneori, apare dorin{a de a face stAnga-mprejur
atunci cAnd eqti pe cale sd oblii ceea ce-!i doregti. Unii fac
stAnga-mprejurin momentul crucial. Mi-e teamd ca nu cumva
sd fac parte din aceasti categorie de oameni.
Camionul lui Miga este plin ochi. Ca sd ajungem la lac,
vom face un drum de cinci ore peste stepa inghefati, printre
piscurile gi prdpdstiile unei furtuni pe mare incremenite.
Satele fumegdla poaiele colinelor, aidoma unor vapoare scu-
fundate lAngd girm. in fala unor asemenea priveligti, Malevici
scria: ,,Cine a traversat Siberia nu va mai ndzui nicicAnd la
fericire". Ajungi in vArful unei coline, vedem lacul. Ne oprim
gi bem vodcd. Dupd cAteva pdhirele, md intreb: prin ce
minune au ajuns apa qi pdmAntul sd se ingemdneze atAt de
bine in linia firmului?
Iatd cAteva statistici. Lacul Baikal are o lungime de gapte
sute de kilometri gi un kilometru qi jumdtate adAncime. A
apdrut acum 25 de milioane de ani. larna, grosimea ghelii
mdsoard o sutd zece centimetri. Dar soarelui nu-i pasd de
toate astea. El iqi revarsd iubirea peste intinderea albd. Norii
t6
in pddurile Siberiei
hltreazd razele, iar o turmd de lespezi de lumind luneci pe
ziryadd: pomelii cadavrului se insenineazd.
Camionul pornegte pe ghea{d. Sub ro!i, apa e adAncd de un
kilometru. Daci nimerim in vreo crdpdtur5, magina se va
afunda in bezni. Corpurile vor cddea fdrd zgomot. Va ninge-
ncet cu inecafi. Lacul este cavoul perfect pentru cei ce se tem
de putreziciune. James Dean voia sd moari lisAnd in urmd
,,un cadavru frumos". Micii creveli Epischura baikalensis ar
curdla corpurile ii24 de ore gi n-ar ldsa decAt fildegul oaselor
pe fundul apei.
-10
februarie
Ne-am oprit peste noapte in satul Houjir, pe insula Olhon
(intr-unul dintre dialectele din nord se spune Olhraun), iar
ncum ne indreptdm spre nord. Miga nu scoate un cuvAnt.
Admir oamenii tacifurni, imi imaginez lucrurile la care se
g6ndesc.
Cilitoresc cdtre locul la care visez de atAta timp. Atmosfera
e sinistrd. Frigul gi-a slobozit pletele in v6nt. Fulgi lunguieli
dc nea zburdticesc in fala rofilor. Furtuna se strecoard in spa-
[iul strAmt dintre cer gi ghea{d. Privesc malul apei qi incerc sd
nu mi gAndesc cd voi trdi urmdtoarele gase luni in aceste pd-
duri mortuare. Gisegti aici toate elementele ce compun
imaginea deportdrii in Siberia: spaliul imens, lumina palid[.
Cheala are aspectul unui giulgiu. in urmd cu douizeci gi cinci
de ani, oameni nevinovali erau aruncafi in acest cogmar. in
schimb, eu voi trdi aici de bundvoie. N-are rost sh md plAng.
Miga: ,,Ce loc posomorAt".
Apoi, tdcere, pAnd a doua zi.
Cabana mea se afld la nord de rczervalia Baikal-Lena. E un
fost addpost pentru geologi, construit ir anii '8Q pierdut
t7
Sylvain Tesson
intr-o poiand de cedri. Arborii au dat acestui loc numele cu
care e trecut pe harti: ,,Capul Cedrilor de Nord". Cedrii de
Nord sund ca un nume de azil pentru persoane in vArsti. PAn[
la urm5, chiar asta e, un loc de refugiu.
S[ mergi cu rnagina pe lac este o incilcare a legilor firii.
Doar zeiigi piianjenii pXgesc pe api. in viaga mea am avut doar
in trei rAnduri impresia cd incalc un tabu. Prima dat[, contem-
plAnd fundul mdrii Araf care a secat din cauza oamenilor. A
doua oari, citind jurnalul intim al unei femei. A treia oard,
mergAnd cu rnagina peste apele lacului Baikal. De fiecare dati
am avut impresia ci sfAgii un vdl. Cd md uit prin gaura cheii.
ii explic asta lui Miga. Nu spune nimic.
Seara facem oprire la stalia qtiinlificd Pokoiniki, in inima
rezerva{iei.
Serghei gi Nataga au griji de acest loc. Sunt frumogi ca
niqte zei greci, doar cd imbricali mai gros. Trdiesc aici de mai
bine de douizeci de ani, hdituindu-i pe braconieri. Cabana
mea e la cincizeci de km depirtare, citre nord. Md bucur cd-mi
sunt vecini. imi va face plicere si md gAndesc la ei. Iubirea
lor: o insuli in iama siberiand.
Ne-am petrecut seara cu doi dintre amicii lor, Saga gi lura,
pescari siberieni care incarneazd doud tipuri dostoievskiene.
Saga e plin de vitalitate- ro$u-n obraji gi hipertensiv. Ochii lui
mongoloizi au o ciutdturi aspri. Iura e sumbru, rasputiniary
obignuit cu hrana adAncimilor, cu pegtele din mAl. Are pielea
palidd, precum locuitorii din Mordor, din scrierile lui Tolkien.
Primul e destinat faptelor eroice, celdlalt - conspirafiilor. Iura
n-a mai vdzut oragul de cincisprezece ani.
ll februarie
Diminea!4 ne reludm mersul pe ghea(d. Pddurea se perin-
dd prin dreptul geamurilor maginii. CAnd aveam doisprezece
18
in pddurile Siberiei
ani, am fost la Verdun cu ai mei gi am vizitat Muzeul Rdzbo-
iului cel Mare. imi amintesc de sala Drumului Doamnelor.
Soldalii francezi din Primul Rdzboi Mondial stdteauin tran$ee
bdgali in noroi p6nd la gat. Dimineaga asta, pddurea pare o
armatd scufundatd, din care nu ies la suprafa[d decAt baio-
netele.
Gheala crapd. Plicile comprimate de migcarea mantalei
explodeazd. I iniile de falie brdzdeazd cAmpia mercuriali,
acuipAnd un haos de cristal. Dintr-o cripiturd de sticlH se
scurge un sAnge albastru.
,rE frumos", spune Miga.
$i nu mai spune nimic pAni seara.
La ora 19, se zdregte locul unde o sd stau. Capul Cedrilor
de Nord. Cabana mea. Coordonatele GPS sunt N 54" 26'45.12" I
E 108" 32'40.32".
Siluetele intunecate ale unor omuleli insolili de cAini ina-
inteazi pe plajd pentru a ne intAmpina. Aratd precum liranii
pictali de Bruegel. Iarna transformd totul intr-un tablou olan-
dez: precis gi poleit.
Ninge, apoi se face seari gi tot acest alb devine un negru
infricogdtor.
L2 februarie
Volodia T., inspector forestier, bdrbat la vreo cincizeci de
ani, trdiegte de peste un deceniu gi jumdtatein cabana Cedrilor
de Nord cu solia s4 Ludmila. Are ochelari cu lentile fumurii
qi o figuri blAndi. Unii rugi aratd ca niqte brute, lui i-ai da in
15riji un ursule{. Volodia qi Ludmila vor sd se intoarcd la
lrkulk. Ludmila e bolnav6, are flebitd gi trebuie sd se trateze.
Pielea ei, precum a rusoaicelor imbibate de ceai, e la fel de
19
Sylvain Tesson in pddurile Siberiei

albd ca burta unei broagte: sistemul venos se confureazd ca

nigte fidelule sub pieli{a traslucidd. Md agteptau ca si poatd MATERIALE NECESARE
apoi pleca. cA sA rRArE$Tr 9ASE LUNI iN pAnunn
Cabana scoate fumin mijlocul unui crAng de cedri. Pe aco- Topor gi toporiqcd
perig, stratul de zdpadd parci e debezea, bArnele au culoarea
Prelatd
turtei dulci. Mi-e foame.
Sac de iutd
Cisu(a se sprijind de piciorul versanlilor i:ralgi de 2.000 de
HArle! gi ciocan pentru spart gheala
metri. Taigaua urcd spre vArful muntelui, dar se dd bdtutd la
Patine
1.000 de metri. Mai sus, domnegte piafia, gheafa qi cerul.
Rachetd de zdpadd
Panta urcd brusc in spatele cabanei. Pot vedea malul lacului,
Caiac Ai pagaie
aflatla45O de metri altitudine, chiar de la ferestrele cabanei.
Undifd, fir, plumb, mugte gi lingurild
Aflali in subordinea lui Serghei, inspectorii rezervaliei
Ustensile de bucdtdrie
sunt adipostili in cabane, din treizeci in treizeci de kilometri.
Ceainic
La nord, la Capul Ielogiry e vecinul meu Volodia. La sud, in
micul cdtun Zavarotnoe, alt Volodia. Mai tArziu, melancolic, Bomfaier manual de gdurit gheala

cAnd voi avea chef sd beau un pahar cu cineva, va fi de-ajuns FrAnghie

si merg cinci ore spre nord, sau o zi intreagi citre sud. SatAr gi culit elvelian

Serghei, qeful paznicilor, a venit cu noi de la Pokoiniki. Piatrd de ascufit

CoborAnd din camiory am privit amAndoi la frumuselea din Lampd cu ulei

jw fdrd.si scoatem un cpvAnt, apoi mi-a spus, atingAndu-gi cu Kerosen
mAna tAmpla: ,,Locul dsta e perfect pentru cine vrea sd-gi LumAndri
curme zllele". Am plecat de la Irku{k cu prietenul meu GPS, busold, hartd
Amaud, care a rdmas si mi agtepte in camion. A trdit acolo Panouri solare, cabluri gi baterii reircdrcabile
ultimii cincisprezece ani. S-a insurat cu cea mai frumoasd Chibrituri gi brichete
femeie din orag. Ea visa la bulevardul Montaigne gi la Cannes. Rucsac de munte
CAnd a inleles cd Arnaud voia doar si hoin[reascd prin taiga, Saci militari
l-a pdrisit. Carpete plugate
in zilele care urmea zE, vomface impreund pregdtirile pen- Saci de dormit
tru gederea mea. Apoi, prietenii vor pleca, lisAndu-md singur. Echipament de alpinism
Deocamdat6, ocupalia noastrd e sd descdrcdm lucrurile din
Plasd de protec{ie impotriva lAnfarilor, pentru fald
camion.

20 21
Sylvain Tesson ln pidurile Siberiei

Mdnuqi Icoane (sfAntul Serafin de Sarov, sfantul Nicolae,

familia imperiald a ultimilor Romanovi,
Cizme de fetru
larul Nicolae al Il-lea Fecioara Neagrd)
Piolet Cufere de lemn
Crampoane Binoclu
Medicamente Aparate electronice
(10 cutii de paracetamol ca si lupfi cu efectele vodcii)
Caiete gi stilouri
Ferdstrdu
Alimente (paste, orez, Tabascg pesmeti, cutii cu fructe,
Ciocan, cuie, guruburi, pild ardei iute, piper, sare, cafe4 miere gi ceai pentru gase luni)
Drapel francez pentru 14 iulie
Dispozitive anti-urs, tip fumigend
Pistol de semnalizare cu rachete E chiar amuzant, te hotdrigti si triiegti intr-o caban6, ili
Manta de ploaie lmaginezi cum o sd fumezi, privind ceruf pierdutinmeditagii,
Grdtar pl te trezegti bifAnd liste de aprovizionare intr-un caiet de
Feristriu pliant rurcini. Viata, o listd de cumpirdturi.
Cort tmping uqa cabanei. in Rusia triumfd coloranlii artificiali.
Covor impermeabil de camping liuptezeci de ani de materialism istoric le-au distrus rugilor
()rice simt estetic. Care o fi originea prosfului-gust? De ce sd
Lantemi de frunte
puilinoleum, in loc sd lagi gol? Cum a ajuns kitschul sd puni
Sac de dormit pentru temperaturi mai mici de -40"C
rtdpAnire pe lume? Goana popoarelor dupi urAt e principala
GeacX tip poli$a cdlare canadiani
mnnifestare a globalizirii. Ca sd te convingi ci-i uga e suficient
Sanie de plastic
rd te plimbi printr-un orag chinezesc, sd observi noul stil deco-
Crampoane
rrrtiv al Pogtei franceze sau imbricimintea turigtilor. Prostul-
Cizme cu jambiere
Hust este numitorul comun al umanitdfii.
Vodcd gi sticle de alcool Timp de doud zile, ajutat de Arnaud, inldtur linoleumul,
Alcool de 90 de grade pentru a compensa ntupamalele, husele de poliester gi tapetul de plastic de pe
lipsa articolului precedent pereti. Scoatem cu cle$tele cofrajul de carton, dAnd la iveali
Bibliotecd personald grinzile de lemn perlate de rdgind gi parchetul de un galben
Trabucuri, ligarete de foi, hArtie de Armenia pulid, culoarea camerei lui Van Gogh de la Arles. Volodia ne
gi cutie Tupperware pentru a servi drept umidifiant privegte uimit. El nu zsede cd lemnul gol, de culoarea ambrei,

22
Sylvain Tesson
este mai pldcut ochiului decAt pAnza ceruitd. Mi ascultd cAnd
incerc sd-i explic asta. Un burghez care-i spune cd parchetul e
mai bun decAt linoleumul. Estetismul este o deviatie reac-
(ionard.
Am adus cu noi de la Irku(k o fereastrd din lemn de brad
galben cu geam dublu, pentru a o inlocui pe cea veche, care
rdspAndegte in caband o lumind de comisariat. Ca sh poatd
monta fereastra, Serghei imi decupeazd cu drujba o deschi-
zdtard.in peretele format din bugteni. Muncegte cu nerv, fdrd
sd se odihneascl, fdr6 sd calculeze unghiurile, corectAndu-gi
greqelile din mers. Rugii fac mereu lucrurile in mare grabd, de
parci s-ar aqtepta sd fie atacafi de fascigti dintr-un minut in
altul.
in satele risipite de-a lungul acestor tinuturi, rugii trdiesc
cu congtiinfa fragilitd,tii condifiei lor. Nici purcelugul din po-
veste nu are mai multd siguranfd ir casa lui de paie. Via{a
intre patru pereli de lemn in mijlocul'mlagtinilor inghefate te
face modest. C[funele nu sunt construite pentru posteritate.
Sunt doar nigte biete adun[turi de bojdeuci care trosnesc sub
puterea vAntului din nord. Romanii construiau pentru o mie
de ani. Pentru rugi, important e sd rdzbeascd peste iarn[.
in fala violen{ei furtunilor de aici, cabana pare o cutie de
chibrituri. Fiici a pddurii, destinatd putreziciunii: bugtenii din
care sunt alcdtuili perefii sii au fost odinioarh copaci in
poiand. Se va intoarce in humd atunci cAnd proprietarul o va
lisa in plata Domnului. in simplitatea s4 te ap5rd cum nu se
poate mai bine de frigul iernii. Nu urAlegte prin nimic petecul
de naturi care o addpostegte. Alituri de iurtd gi iglu, cabana
mea e printre cele mai frumoase rdspunsuri ale omuluiin fa{a
adversitdlii mediului.
24
ln pddurile Siberiei
Ii februnrie
Dedicim zece ore strAngerii gunoaielor adunate in poian6.
('urd!dm, ca duhul locului sd poatd reveni. Rugii fac tabula
rrtsn cu trecuful lor, niciodatd cu degeurile. Sd arunce ei ceva?
Mnibine mor,ii auzi spunAnd. De ce sd dai un motor de tractor
rlin al cdrui piston ai putea face un stativ? Teritoriul fostei
Uniuni Sovietice e presirat cu excrementele planurilor cinci-
ttrle: uzine iir ruind, maqini-utilaje, carcase de avion. Mulgi
ruqi trdiesc tn locuri care aratd mai degrabd a qantiere sau a
cimitire de magini. Einuadd degeurile.Ignord spectacolul de
riub ochii lor. Verbul abstractirouauit, a face abstraclie, este cu-
vintul de ordine atunci cAnd trdieqti intr-un cAmp de gunoaie.
l4 februarie
Ultima ladd e o ladi cu cdrfi. Daci m-ar intreba cineva de
('(, am ales si md izolez aici, i-ag spune cd sunt in urmd cu
t'ititul. Batin cuie, deasupra patului, o poligd din pin pe care-mi
rrgcz cdr{ile. Mi-am adus vreo gaizeci. La Paris, intocmisem cu
grijd o listd ideald. CAnd incepi sd sim(i cd viala ta interioari
tlt.vine din ce in ce mai siracd, e caztrl si iei cu tine cAteva cdrli
Itune, ca sd ai cu ce sd umpli vidul dinduntru. Ar fi insd o gre-
y'nld sd alegi doar lecturi grele, gAndindu-te ci viala in pidu-
rt'ifi menline un grad foarte inalt al temperaturii spirituale. in
tlupi-amiezele cAnd ninge gi nu-l ai la indemAnd decdt pe
I lt'gel, timpul trece greu.
tnainte de plecare, un prieten m-a sfdtuit si iau cu mine
Mtmoriile cardinalului ReE gi Fouquet, de Morand. $tiam deja
t'il ar fi o gregeali sd am in bagaje cdrfi care evoci locul de
tltrtina{ie. CAnd egti la Venefi4 citegte Lermontov, iar pe
tnalul lacului Baikal, Byron.
25