STRUCTURAT IN FUNCTIE DE:

1) DATE DE IDENTIFICARE A INTERVENTIEI (ADICA A TRANSFAGARASANULUI)

2) LOCALIZARE GEOGRAFICA
3) PERIOADA REALIZARII + CONTEXT ISTORIC
4) AUTORI, ANTREPRENORI, PARTENERIATE
5) DESCRIEREA STARII ANTERIOARE INTERVENTIEI (DPDV. GEOGRAFIC,
MORFOLOGIC, DE MEDIU)
6) DESCRIEREA STARII POST-INTERVENTIE: EFECTE ECONOMICE, SOCIALE,
AMBIENTALE, CULTURALE
7) EVALUARE EFECTE POZITIVE, EFECTE NEGATIVE-ARGUMENTE

Punct de plecare: Crioara, Romnia

Punct final: Curtea de Arge, Romnia
Distana: 116 km
Puncte de atracie: Munii Fgra, cetatea
Poienari, cascada Blea, barajul Vidraru
Observaie: acest drum este de obicei nchis
din octombrie pn n iunie
n prezent acest traseu face legtura dintre Transilvania i Muntenia nvecinat,
erpuind, urcnd i cobornd prin munii Fgra. Situat la peste 2.000 de metri
deasupra nivelului mrii, Transfgranul (sau dac este prea greu de pronunat,
DN7C) este unul dintre cele mai nalte trasee din Europa. Indiferent c-l
parcurgei din nord spre sud sau invers, v vei bucura de priveliti spectaculoase,
mai ales cea pe care o vei contempla de pe muntele Moldoveanu, cel mai
nalt vrf din Romnia (2.034 metri). Cea mai remarcabil parte a traseului
este fr ndoial tronsonul de 890 m care nu ofer nici o privelite, fiind vorba
de un tunel neiluminat care traverseaz muntele. Acesta constituie o barier
remarcabil ntre peisajul montan arid i acoperit de zpad din nord, i vile
verzi i luxuriante din sud cu temperaturi sensibil mai ridicate.
Drumul DN7C Transfgran este o cale rutier de circulaie din Romnia, care ncepe n
comuna Bascov, Judeul Arge de lng oraul Piteti, n direcia oraului Curtea de Arge i se
termin la intersecia cu drumul DN1 ntre Sibiu i Braov, n apropierea comuneiCrioara, cu o
lungime de 151 km.
Pornit din comuna Bascov, dup 61 km dincolo de comuna Arefu ncepe poriunea aa
[1]
numitului Transfgran, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Transfgranul (de la prefixul trans- + Fgra) face parte din Drumul Naional 7C (DN7C) i este
[2]
unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romnia, numit i drumul din nori, care leag
regiunea istoric a Munteniei cu Transilvania.
Drumul construit peste Munii Fgra, cel mai nalt lan muntos din Romnia, care face parte
din Carpaii Meridionali, este un drum asfaltatcare n apropierea tunelului de lng Lacul Blea, ajunge
[1]
la altitudinea de 2042 m. Transfgranul este situat pe locul al doilea ca altitudine n Romnia
dup oseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munii Parng.
[3]

Primul segment al Transfgranului trece prin faa hidrocentralei de la Vidraru amplasat subteran
n masivul Cetuia. De aici, n apropierea cetii Poenari, drumul urc pe serpentine i viaducte,

trecnd prin trei tunele mai scurte ajungnd pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 m leag Munii
Pleaa i Vidraru. Trecnd barajul, drumul continu n partea stng de-al lungul lacului Vidraru pn
la nceputul acestuia. n continuare drumul ncepe s urce n serpentine, trecnd pe la Cascada
Capra, pn la partea sudic al tunelului de la Capra la Blea Lac, unde cu o lungime de 887 m
strbate Munii Fgra. Tunelul Blea, cel mai lung tunel din Romnia, cu o nlime de 4,4 m, 6 m
[4]
lime i un trotuar cu o lime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legtura cu partea nordic a
[5]
Transfgranului.
n partea nordic a drumului, dup Tunelul Blea Transfgranul trece prin rezervaia natural Golul
[6]
[7]
Alpin i Lacul Blea, pe la lacul glaciar Blea urmat de o coborre abrupt n serpentine. Trece n
apropierea cascadei Blea, care este o cascad n trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest
fel n Romnia, i se afl la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M.
n timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie pn n 30 iunie (sectorul cuprins ntre kilometrul 104 de la
Piscu Negru i kilometrul 130 la cabana Blea Cascad), cnd Transfgranul este nchis circulaiei
rutiere, la Lacul Blea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana Blea Cascad din apropierea
cascadei Blea.
Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfgranului, este cuprins ntre Lacul Blea i Blea
Cascad pe o lungime de 13 km. De la Blea Cascad pn la intersecia cu drumul DN1 sau
i drumul european E68 n apropierea comunei Crioara, mai sunt 21 km.
Transfgranul trece peste 830 podee, 27 viaducte; pentru construcia lui a fost necesar s fie
dislocate mai multe milioane de tone deroc; pentru aceasta s-au folosit de exemplu:
[2]
6520 tone de dinamit, din care 20 de tone numai la tunelul Capra Blea i multe alte materiale de
construcii.

Istoric:
Transfgranul a fost construit ntre anii 1970 1974 n timpul lui Nicolae Ceauescu, care a vrut s
[8]
asigure un drum strategic peste muni. Inaugurarea avnd loc n data de 20 septembrie 1974,
Drumul peste Munii Fgra, s-a realizat cu eforturi materiale considerabile i cu preul multor viei
de soldai i muncitori care au contribuit la construcia lui. Oficial se vorbete de 40 de oameni
decedai pentru ca acest drum s strbat munii, dar oameni care dup 35 de ani mai sunt n via
vorbesc de sute de viei omeneti pierdute. Rspunznd unui interviu, un martor al timpului
[2]
spunea: Numai la baraj au murit vreo 400 de biei.

Cei mai multi dintre noi cunosc faptul ca idea construirii unui drum peste muntii
Fagarasului i-a apartinut lui Ceausescu. Realitate este ca existau schite si planuri
realizate inainte de 1960 care contineau detaliile unui drum ce printre muntii
Fagarasului. Proiectul a fost abandonat deoarece bugetul de atunci nu suporta o
asemenea cheltuiala, dar ideea a fost reluata dupa finalizarea lucrarilor la
hidrocentrala de la Vidraru.
Dupa invazia Cehoslovaciei, in anul 1968, s-a pus problema unui drum strategic, dar
in zona muntilor Cernei si Mehedintului.
In aceasta perioada, Nicolae Ceausescu a descoperit planurile initiale si a hotarat
construirea unui drum cu o singura banda care sa asigura preluarea masei lemnoase
a padurilor Fagarasilor si o ruta intre sudul si centrul tarii.
Lucrarile au demarat in decembrie 1969, din ambele capete de la sud, genistii din
cadrul Regimentului 1 Ramnicu Valcea, iar de la nord cei de la Regimentului 52 Alba

Iulia. Acestora li s-au alaturat lucratori civili atrasi in special de salariu destul de
consistent pe vremea aceea, de aproximativ 6000 de lei.
In anul 1971, Ceausescu a schimbat planurile si drumul a devenit un drum national
cu doua benzi, iar zona muntilor Fagaras ar fi trebuit sa devina o statiune a
sporturilor de iarna cu peste 100 km de partii de schi , partii de bob, patinoare si
hoteluri.
Proiectul s-a impotmolit cauza fiind lipsa acuta de fonduri sau indreptarea acestora
catre alte lucrari considerate la acelt timp de stricta necesitate . Drumul ce unduia pe
langa crestele Fagarasilor inghitise bani cu lopata.
In partea sudica drumul a fost construit pe drumurile forestiere care existau deja in
jurul lacului, iar pe Valea Caprei era amenajat un drum forestier aproximativ 10 km.
Lucrarile trebuiau finalizate in 1973, dar conditiile meteo nefavorabile si greutate
traseului au amanat finalizare cu 1 an.
Drumul a fost finalizat pe 20 septembrie 1974, la inaugurare fiind prezent si
Ceausescu. Initial, ruta alpina avea sa poarte numele sau, dar acesta a refuzat si
astfel numele acesteia a devenit Transfagarasan.
A urmat asfatarea drumului, care a durat 4 ani, ruta de azi asa cum o stim noi fiind
finalizata in anul 1980.
Constructia drumului a cerut si jertfe omenesti atat din partea militarilor, cat si a
civililor. Datele oficiale vorbesc despre 40 de oameni care si-au dat viata pentru
construirea Transfagarasanului.
In memoria acestora si a celor care au participat la constructia rutei s-au construit
doua monumente Poarta Genistilor (coata 1200) si Poarta ntlniri (cota 1600).

Regim circulatie
Zona montan nalt a DN7C este deschis pentru circulaia rutier doar n perioada iulie-octombrie a
fiecrui an, ntruct drumul este nzpezit pe timp de iarn, iar dezpezirea lui este nepractic. Iarna,
pe acest drum accesul rutier este permis pe versantul sudic doar pn cel mult la cabana Capra
(kilometrul 104 - Piscu Negru, judeul Arge)), iar pe cel nordic pn la Blea-cascad (kilometrul
[9]
131). Chiar i n timpul verii, traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje, iar limita de
vitez este impus la 40 km/h.
Repere
Printre obiectivele de atractie turistica putem enumera Lacul si Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar
Balea si Cascada Balea.
Lacul glaciar Balea, format in circ glaciar, este o adevarata minune a naturii, ce se intinde intre Defileul Oltului si
Poalele Muntilor Piatra Craiului. Lacul Balea atinge o lungime de 360 metri, o latime de 240 metri si o adancime
de 11 metri, fiind situat la o altitudine de 2034 metri. Incepand cu anul 1932, atat intreaga suprafata a lacului, cat
si cca 180 hectare din jurul sau, au fost declarate rezervatie stiintifica. Trebuie amintit si ca in decursul anului
2006 in apropierea lacului, a fost construit primul hotel de gheata din Europa de Est.
In functie de perioada anului, pe suprafata lacului se pot practica diverse activitati sportive. Si anume, in perioada
verii se poate practica canotajul, iar pe parcursul iernii, cand apa ingheata, se poate patina, se joaca curling sau
hokey.

Cascada Balea, o alta minunatie a naturii, este situate in Muntii Fagaras, reprezantand una dintre cele mai
renumite cascade din Romania. Cascada Balea se situeaza la o altitudine de 1234 metri, iar apa curge de la o
inaltime de 68 metri.
Pe parcusul iernii, de la Cascada se poate cobori cu schiurile. Vara se poate ajunge cu masina, iar in restul
perioadelor cu telecabina.
Cetatea Poienari, este recunoscuta ca fiind una dintre resedintele lui Vlad Tepes ( Dracula ), o mare fortareata
construita in calea invadatorilor otomani. Fiind situate pe un varf de munte, de la ruinele cetatii se observa o
imagine panoramica cu Barajul Vidraru si Muntii Fagaras. Pentru a vizita aceasta cetate este necesara
parcurgerea unui drum cu peste 1000 de trepte.
Barajul Vidraru a fost construit intre anii 1961 si 1966, iar pentru realizarea lui s-au facut mari sacrificii, fiind circa
80 de decedati. La finalizarea construirii barajului, acesta se clasa pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume.
Turistii pot ajunge la baraj prin partea estica a lacului Vidraru, pe un drum ce urca pana la Balea. Prin partea
stanga a barajului se poate ajunge la depresiunea Cumpana. Un alt obiectiv turistic in zona il reprezinta platforma
Belvedere, de unde se poate admira frumusetea captivanta a locului.
Pe muntele Plesa se afla faimoasa statuie a lui Prometeu cu fulgerul in mana, un simbol al electricitatii. La doar
cateva sute de metri de baraj turistii pot merge la Casa Argeseana si la debarcaderul unde se practica curse de
agreement cu vaporasul.
Doritorii de senzatii tari pot practica bungee jumping, la baraj fiind amenajata cea mai mai inalta pista de lansare.
Lacul Vidraru este un lac de acumulare, avand 465 milioane metri cubi de apa, cu o lungime de 10,3 km si o
latime de 2,2 km, cumuland astfel o suprafata totala de 870 de hectare si adancime maxima de 155 metri. In
subteran se afla amplasata centrala electrica, in masivul Cetatuia, la o adancime de 104 metri si care poate
asigura o productie de energie anuala de 400 GWh.

Schema
http://www.welcometoromania.ro/DN7c/DN7c_Harta_Obiective_r.htm

DRUMUL

PROPRIU-ZIS

Am prezentat in introducere ca Transfagarsasanul incepe imediat dupa municipiul

Pitesti. De fapt Transfagarasanul, in acceptiunea celor mai multi incepe undeva in
apropierea localitatii Capataneni (DN 7C km 35), ultima localitate din judetul Arges
situata pe DN 7C si se termina la intersectia acestuia cu DN 1. De la Capataneni
pana la Piscul Negru sunt 69 (DN 7C km 104) de kilometrii, de aici pana la tunel
(DN 7C km 116+300) sunt 12, 3 kilometrii, tunelul are 884 de metrii, iar de la iesirea
din tunel mai sunt 35 de kilometrii pana la DN 1. In total 117, 184 kilometrii.
Cea mai inalta altitudine la care ajunge drumul este de 2042 metrii (in zona tunelului
de la Balea), fiind situat dupa Transalpina care are o altitudine maxima de 2145
metrii.
Drumul are 833 de podete si 28 de viaducte.
TUNELURILE

Odata cu pornirea lucrarilor la ruta printre muntii Fagarasului, o problema a constituito muntele Paltinul. Atfel s-a luat hotararea de a sapa un tunel. Tunelul are o lungime

de 884 metrii, o latime de 6 metrii si o inaltime de 4,40 metrii fiind construit la

kilometru 116+360 in anul 1972, fiind cel mai lung tunel si tunelul situata la cea mai
mare altitudine din tara noastra. In anul 1974, la inaugurare a functionat in incinta
acestuia si o instalatie de iluminat care nu mai exista.
Pe ruta Transfagarsan mai sunt un numar de 4 tuneluri astfel :
la kilometru 57+465, un tunel cu lungimea de 15,95 metrii si latimea de 6 metrii,
construit in anul 1962;
la kilometru 57+600, un tunel cu lungimea de 51,47 metrii si latimea de 6,20 metrii,
construit in anul 1962;
la kilometru 60+700, un tunel cu lungimea de 117,10 metrii si latimea de 6 metrii,
construit in anul 1962;
la kilometru 61+400, un tunel cu lungimea 97,89 metrii si latimea de 7,10 metrii,
construit in anul 1962.
TRANSFAGARASANUL
IN
CIFRE

La constructia drumului au fost dislocate aproximativ 3 milioane de tone de roca,

folosindu-se numai putin de 6520 de tone de TNT.
Pentru construirea tunelului prin inima muntelui Paltinul s-au utilizat 20 de tone de
TNT, au fost excavate aproximativ 41 de miloane mc de roca si s-au folosit
urmatoarele materiale de constructii:
3573 de tone de ciment;
89 de tone otel beton;
24 000 de ancore;
129 de tone de plase sudate;
14 200 metri patrati de cofraje;
1750 metri liniari de tuburi de beton;
4100 de metri liniari de teava;
50 de tone confectii metalice;
6900 metrii cubi de nisip;
6000 metrii cubi de pietris;
3000 de tone cribluri;
740 de lampi de iluminat.

Efecte:
http://www.authorstream.com/Presentation/Alexxx-191214-transfagarasan-entertainment-pptpowerpoint/