|



Estados Unidos Mexicanos (Statele Unite Mexicane).

Cu o cultură şi o geografie variate,

Mexicul este o ţară a contrastelor, cu ceva pe
gustul fiecăruia: oraşe coloniale şi centre urbane
moderne, zone arheologice, rezervaţii naturale,
şi nu în ultimul rând plaje faimoase, ca cele de la
Acapulco şi Cancun. O destinaţie potrivită pentru
toate gusturile şi bugetele, cu un sistem de
comunicare dezvoltat: aeroporturi internaţionale
moderne, autostrăzi
catre cele mai importante destinaţii turistice,
tran-sport maritim intern şi internaţional. Pe langă
toate acestea, Mexic este un loc ideal pentru
cumpărături, un paradis al gastronomiei şi al distractiilor,
o destinaţie fascinantă, de neuitat. Dar Mexic nu oferă
numai plaja şi distracţie, ci şi o bogată moştenire
culturală, rămăşiţe ale unei lumi fascinante şi încă
necunoscute - civilizaţia Maya.
 O
 


   
—
 
 

V

   
   
   
        ! "

V# $
 VV $   V % V &
V '() V '*
 + V ' 
V ,- V , ./ 0
V! +)
# 1 2 V 3 (
 
 3

4  
/15
 
  
  62
 6  6)
! 7  # 8*

V  
Statul este situat în sudul Americii de Nord , cu deschidere la Oceanul
Pacific în vest şi Oceanul Atlantic în est ( Golful Mexic , Marea Caraibilor) .
 Aşezat în extremitatea sudica a Americii de Nord, se
învecinează la nord cu —
, la vest şi sud cu   
 , la est cu    iar la sud-est cu 

 şi     .
‡—
 V
 

‡_
 
 V

 

‡„
   —




‡v
   V
 
 `
 

  




 
  

 



 


   

 






 

  
 

  




   
 



!  

   "


 
  
 

#


— 


 $  










%
  V V& 






 V $V



#     '  
V V
 
   



 
 


 
 

(

 


  

 " 
V$ 






 ( —


  V
 )
 

  


  

 %
  

*
  





  

Peso 1 peso = 100 centavos.
•


‡


$+
‡ 
$+
‡


+ 

'     —
   

 Scurt istoric:

Ú     cuprinde mai multe culturi

impresionante si misterioase in acelasi timp.


 un popor misterios despre care nu se

stie nici de unde au venit nici cum au disparut, au
influentat culturile ulterioare.

 asezati in nordul Vaii Mexicului, au

ridicat orasul Tula, in jurul anului 600 ICh.
Cultura tolteca a influientat puternic cultura
maya si azteca
   au avut cea mai puternica si
influenta cultura. Ei sunt care au
inventat sistemul numeric si au fost
maestrii ai ingineriei si arhitecturii,
au folosi scrierea hieroglifica, au
controlat un mare imperiu si aveau
mari calitati de comercianti.
Complexele de la    (Palatul
construit in mijlocul orasului, pe un
deal artificial, inconjurat de galerii
si curti; Templul Soarelui a fost
construit de Chan ² Bahlum/ sarpele
jaguar),    
,  Ú
 

 (Piramida
Magicianului, despre care, legenda
spune ca a fost construita intr-o
noapte de un copil minune, devenit
ulterior conducatorul mayasilor/ in
realitate constructia a durat 300 de
ani) sunt marturii vii a culturii
maiase.
 s  au dezvolata valea Oxaca. Au fost excelenti constructori si
artistii in metal si ceramica. Descendentii lor locuiesc in statul Oxaca de astazi

, sunt ultimul trib sosit din nord in jurul anului 1200 ICh, pe
Valea Mexicului. Nu au avut o istorie scrisa, informatiile pastrandu-se
din generatie in generatie, in forma orala.
Legenda spune ca au sosit din insula numita Aztlan, asezata in mijlocul
lacului Chicomoztoc. In mijlocul insulei existau 7 temple dedicate
zeului protector Huitzilopochtli. Se spune ca erau poporul ales al zeului
care le-a cerut sa pleca in cautarea « pamantului promis ».
Pentru o lunga perioada de timp au avut un stil de viata nomad.

Abia in 1325, marele trib al aztecilor se stabileste in sudul lacului

Texcoco, la  , localitate devenita astazi Mexico, denumire
ce deriva din numele zeului razboiului Mexitli.

Cunoscuti mai ales prin munarul mare de sacrifiici uname facute

zeilor, aztecii credeau ca bunavointa zilnica a zeilor poate fi dobandita
prin sacrificarea unui sclav. Sacrificau anual intre 20-50 de mii de
sclavi, crezand ca sunt singurii responsabili de fericirea zeilor.

La sosirea spaniolilor, aztecii erau cea mai mare putere in zona. Aztecii
si Montezuma, conducatorul imperiului, au fost cuceriti de Cortez
(1520-1538), incheidu-se astfel istoria marelui imperiu Aztec.
 El este variat , cuprinzand lungi lanturi montuoase, intanse podisuri, campii, depresiuni. Pe
teritoriul Mexican se desfasoara, pe directia NV ² SE, doua mari lanturi muntuoase: Sierra
Madre Occidentali( alt. max. 3420 m), abrupti spre V si cu pante domoale spre E, cu vai de tip
canion, si Sierra Madre Oriental, cu alt. mai scazute(2000-2500 m ; si alt. max 4054 m), care
delimiteaza, spre E si V, inaltul Podis Mexican, inchis spre S de lantul muntos Sierra Volcanica
Transversal, care atinge
cele mai mari altitudini din
Mexic in vulcanii active
Pico de Orizaba(5747 m.),
Popocatepeti(5452 m)
Iztaccihuati(5326 m).
Podisul Mexican cuprinde o
serie demari bazine,
dominate de massive
muntuase, sectorul sudic
reprezentand cea mai
populate regiune. In V
Mexicul, despartita de
restul teritorului prin
Golful Californiei, se
desfasoara Peninsula
California(1330 Km.
lungime, 90 Km latime
medie), cu un relief
muntos(3078 m Cerro de
Encatada).
Caracteristicile cele mai vizibile geografice din Mexic sunt peninsulele Baja California, în
nord-vest şi în Peninsula Yucatan la est. Primul este traversat de la nord la sud de o
gamă de munte, recunoscut sub numele Sierra de Baja California, San Francisco sau
Sierra de la Giganta, punctul său cel mai înalt este vulcanul ³Trei fecioare´. Peninsula
Yucatan, prin contrast, este o platforma de calcar aproape complet plat.

Situat între Sierra Madre Oriental şi Occidental, şi axa neo-vulcanică, este Podisul
mexican, care, la rândul său, este împărţit în două părţi de munte mici intervale, cum ar
fi Zacatecas şi San Luis. Partea de nord este arid şi mai mică decât sud. Este situat
deşertul Chihuahua şi semidesert din Zacatecas. În partea de sud a muntelui transversal
se află regiunea Bajio şi văi numeroase ca Podisul Tarascan, valea Toluca, Mexic, şi
Puebla- Tlaxcala. În jumătatea
sudică a platoului este concentra-
tă cea mai mare parte a populaţiei
mexicane.
Între Neovolcanic şi
Sierra Madre del Sur este situat în
Depresiunea Balsas şi Tierra
Caliente de Michoacan, Jalisco şi
Guerrero. La est traversează
Sierra Mixteca complicate, sunt
Văi Central al Oaxaca, inconjurata
de munti abrupte, care complică
de acces şi de comunicaţii.
 n sudul ţării clima este tropicală, în
regiunile situate sub Tropicul Racului. n nord,
deasupra Tropicului, temperaturile sunt mai reci în
lunile de iarnă, în vreme ce în sud se menţin
constante pe tot parcursul anului, dar variază în
funcţie de altitudine. Mexic are una dintre cele
mai diverse sisteme climatice din lume.
Tropicul Racului efectiv împarte Mexicul în
două zone de climă: partea din nord cu climă
temperată(iarnă cu temperaturi mai reci) şi partea
din sud cu climă tropicală(cu temperaturi
aproximativ constante pentru tot timpul
anului).Zonele din sudul paralelei 24, care ajung
până la înălţimea de 1000 m au o temperatură
medie anuală situată între 24ºC şi 28ºC. n aceste
zone temperatura rămâne mare tot timpul anului
existând doar o diferenţă de 5ºC între
temperaturile medii de vară şi temperaturile medii
de iarnă.
n nordul paralelei 24,
( deşi zonele de acolo
sunt la o altitudine mai
joasă decât cele din
sudul paralelei), tempe-
raturile medii anuale
variază între 20ºC şi
24ºC, aceste tempera-
turi fiind date de verile
umede şi fierbinţi şi
iernile reci. De exem-
plu la Acapulco tempe-
ratura medie este de
26ºC în ianuarie şi de
29ºC în iulie, cantita-
tea de precipitaţii fiind de numai 7 cm pe an. Temperatura medie la
Mexico este de 12ºC, respectiv 18º, cantitatea de precipitaţii fiind de 55
cm/an, iar în oraşul Merida din sud cifrele sunt de 23ºC , respectiv 28ºC
şi 90 cm/an precipitaţii. Acest lucru îi conferă Mexicului unul dintre cele
mai complexe sisteme climatice de pe Terra.
á
   
   
       

 
 



      
 
mC/m    
 



.

mm/inch

| 
     

 
  

 •âurile din Mexic sunt grupate în trei
direcţii. Panta din Pacific, Golf şi partea interioară. Cel mai
lung fluviu este mexican Bravo, panta din Golf. Acesta are
o lungime de 3034 km, şi serveşte ca frontiera SUA. Alte
râuri sunt în acest moment de cotitură Usumacinta, care
serveşte la frontiera cu Guatemala, râul Grijalva, probabil,
cea mai puternică din ţară, şi râul Panuco, al cărui bazin
este o parte din Valea Mexic.
În fluxul Pacific Lerma şi râuri Balsas sunt de o
importanţă vitală pentru oraşele Highlands din Mexic, râuri
Sonora, Fuerte, Mayo şi Yaqui, care deţin agricultura
prosperă în nord-vest, şi Colorado •iver, în comun cu
Statele Unite ale Americii. râuri interioare, adică cele care
nu se varsă în mare, sunt scurte şi fluxul de rar. •epere
includ Casas Grandes •iver în Chihuahua, şi Nazas,
Durango. Cele mai multe râuri din Mexic au puţină apă, şi
aproape nici unul dintre ei este navigabil.
Mexicul detine multe lacuri şi iazuri, dar de
dimensiuni modeste. Cel mai important organism intern de
apă este Lacul Chapala, insă din cauza supraexploatării
este în pericol de dispariţie. Alte lacuri Lacul Pátzcuaro,
Zirahuén şi Cuitzeo, toate în Michoacan. În plus,
construirea de baraje a dus la formarea de lacuri
artificiale, cum ar fi Insulele mii, în Oaxaca.
 Mexicul şi America Centrală împreună, reprezintă una dintre regiunile cu
plantele cele diversitate iar datorita acetui fapt, au fost mult timp cunoscutepentru
aceasta. Sarcina acestor state a fost de a cuantifica diversitatea florei mexicane, dar
cercetarile au fost încetinite; lipsa unui inventar complet de specii cunoscute este
cauzată numărului semnificativ estimat de specii nedescoperite.
Astazi cunoaşterea bogăţiei floristice păstrează multe din identitatea anumitor
plante, pe parucrsull anilor ni se dezvă-
luie din ce în ce multe specii interesante.
O distribuţie a biodiversităţii vegetale în
Mexic nu este (cum era de aşteptat),
dar orasele cu cele mai mari concentraţii
de specii sunt Chiapas, Oaxaca şi
Veracruz. Un număr semnificativ mai mic
de specii pot fi găsite pe Peninsula
Yucatan, care include statele din Yucatan,
Campeche şi Quintana •oo (vezi harta).
 De asemenea, este interesant de notat, că
şase familii de plante face până în jur de 40% din flora mexi-
cane şi că importanţa relativă a fiecărei familii variază de la
regiune la regiune. Compositae, graminee şi Cactaceae sunt
cel mai bine reprezentate în părţile nordice şi centrale ale
ţării, în timp ce Orchidaceae şi •ubiaceae sunt mai diverse
în jumătatea de sud. Leguminosae devin mai abundente în
zonele cu climă mai caldă.
Flora din Mexic este, de asemenea notabilă pentru
numărul mare de endemics. Sa estimat că 12% din genurile
din lume sunt limitate (endemice) spre Mexic, care reprezintă
una dintre cele mai mari procente de endemism generice
din lume. Astfel, cu o floră de 20.000 până la 30.000 de spe-
cii, între 10.000 şi 15.000 pot trăi numai în Mexico. Plantele
endemice la cel mai înalt nivel de specie se
găsesc în înălţimile montane (70%), zonele
aride şi semi-aride zone (60 %), moderat ridicat
(40%) în zonele tropicale, moderată (30%) în
zonele temperate umede (5%) şi o mică parte în
zonele joase tropicale umede, motive pentru
care o astfel de bogăţie biologică sunt multe.
 O corelaţie
remarcabil poate fi
observată între
endemism ridicat la
nivel de genuri şi
specii, climatice şi
ariditatea puternică.
La nivel de specie,
şi semi-umede
zonele temperate
sunt la fel de dotate
cu endemics. Totuşi,
în regiunile calde
umede, endemism
este slabă. În
general, genurile
endemice sunt mai
bine reprezentate în
jumătatea de nord a
ţării, şi a speciilor
endemice sunt mai
numeroase pe
pantele din Pacific
decât Atlanticul de
pante.
 Există mai mult de 170 de ţări din
lume. Dintre acestea doar 12 împart între 60 şi 70% din biodiversitatea totală a planetei
şi să câştige astfel privilegiul de a fi numit
megadiverse. Mexicul este una dintre ele.
Puteţi găsi Mexic cea mai mare diversitate
de reptile, mamifere, amfibieni, plante vascu+
lare şi păsări. În general, se estimează că
mai mult de 10% din toate speciile din lume
trăiesc în această ţară; aproximativ 65.000 de specii au fost descrise, desi mai mult de
200.000 de se crede ca exista aici.
Pe locul întâi în biodiversităţii în reptilelor
cu 707 de specii cunoscute, al doilea la mamifere,
cu 438 de specii, al patrulea în amfibieni cu 290 de
specii, şi al patrulea din flora, cu 26 mii de specii
diferite. Mexicul este, de asemenea, considerată a
doua ţară în lume în ecosisteme şi a patra la
speciile de ansamblu. Aproximativ 2500 de specii
sunt protejate de legislaţiile mexicane.
 Guvernul mexican a creat Sistemul
Naţional de Informaţii despre biodiversitate, în
scopul de a studia şi a promova utilizarea durabilă a
ecosistemelor. Despadurirea este unul dintre cele
mai grave probleme de mediu în Mexic, mai mult de
un milion de hectare de padure sunt pierdute în
fiecare an. În 2002, Mexic a avut cea mai rapida
defrişărilor în lume, fiind pe locul doi în acest sens.
În Mexic, 170.000 de kilometri pătraţi sunt
consideraţi ai "ariilor naturale protejate." Acestea includ 34 biosfere rezervă (ecosisteme
nealterate), 64 parcuri naţionale, 4 monumente ale naturii (protejate pentru eternitatea
lor estetică, ştiinţifică sau valoarea istorică), 26 zone de floră şi faună protejate, 4 zone
de protecţie a resurselor naturale (de conservare a solului, bazinele hidrologice şi
păduri) şi 17 sanctuare (zone bogate în diverse specii).[72]
Descoperirea Americi a adus lumii
multe culturi alimentare şi plante comestibile
folosite pe scară largă. Din Mexic unele reţete
culinare, ingrediente cum ar fi:ciocolata, de
avocado, roşii, porumb, vanilie, guava, chayote,
epazote, camote, jícama, nopal, dovlecel,
tejocote, huitlacoche, sapote, sapote mamey,
multe soiuri de fasole, şi o mai mare varietate
chiar de ardei iute, cum ar fi Habanero şi
Xalapeño. Cele mai multe dintre aceste nume
provin din limbi indigene ca Nahuatl.
 v
 
 

 V
 
V

  
 
  
  



 V


     V 
 V V

  V



 VV V
 
  

  
  VV 




 

Mexicul are o populaţie de 104.9 milioane locuitori(in 2003) cu o densitate de 53,18 loc/
km2 . Structura pe vârste este următoarea :
‡ ntre 0-14 ani: 32.3% (bărbaţi 17 298 964; femei 16 617 728);
‡ ntre 15-64 ani: 63.1% (bărbaţi 32 217 513; femei 33 932 km2 603);
‡ Peste 65 ani: 4.6% (bărbaţi 2 145 252; femei 2 695 931) (estimare din anul 2003). • 
     ! a fost estimată ca fiind de 1,43%.
‡     existente sunt: metişi 75%, albi 10-15%, amerindieni 9% şi alte etnii.
 Cu o populaţie
111211789 în 2009, ' ) este
cel mai populat stat vorbitor de
limba spaniolă din lume, A doua
ţară din cele mai populate
din America Latină după
portugheza vorbită de Brazilia,
şi a doua în America de Nord,
după Satele Unite. De-a lungul
celei mai mari parţi a secolului
al douăzecilea, populaţia
Mexicului s-a caracterizat printr-
o creştere rapidă. Oraşul cel
mai populat din ţară este
capitala, Ciudad de Mexico , cu
o populaţie de 8,7 milioane
(2005), este şi o zonă
metropolitană, de asemenea,
cel mai populat din ţară cu 19,2
milioane (2005). Aproximativ
50% din populaţie trăieşte într-
una din cele 55 de zone
metropolitane mari din ţară.
 În 1900, populaţia mexicană a
fost de 13600000. În perioada de
prosperitate economică, care a fost numit
de catre economisti ca "mexican Miracle",
guvernul mexican a investit in programe
sociale eficiente, care a redus mortalitatea
infantilă şi rata crescută a speranţei de
viaţă în comun, care a condus la o
creşterea demografică intensă între 1930
şi 1980 a populaţiei, rata anuală de
creştere a fost redusă de la un vârf 3.5%,
în 1965, la 0,99% în 2005. •atele fertilităţii au scăzut, de asemenea de la 5,7 copii pe
femeie în 1976 la 2.2 în 2006. Statul cu rata cea mai scăzută de creştere a populaţiei în
aceeaşi perioadă a fost Michoacán (-0,1%), în timp ce statele cu cele mai mari rate de
creştere a populaţiei au fost Quintana •oo (4,7%) şi Baja California Sur (3,4).
Guvernul, conform anumitor proiecte mexicane, presupune că populaţia
mexicană va creste pana la aproximativ 123 de milioane până în 2042 şi apoi va avea
loc un declin lent. Ipoteze includ stabilizarea fertilităţii la 1.85 copii pe femeie dar şi
emigrarea ridicată (uşor în scădere de la 583 mii în 2005 la
393000 în 2050).
Mexico City, fiind coextensiv cu Districtul Federal,
este oraşul cel mai populat din ţară, şi a fost estimat a fi cel
de-al doilea oraş populat din lume, de către ONU •aport
de urbanizare.
 În timpul secolului XIX, populaţia Mexicului abia dacă se dubla. Această tendinţa a
continuat în timpul primelor două decade ale secolului XX şi incluviv, la recensământul din
1920 s-a înregistrat o pierdere de circa 2 milioane de locuitori. Fenomenul poate explica de
ce din timpul deceniului 1910 până în 1920 a avut loc •evoluţia mexicană.•ata de creştere a
crescut drastic între deceniile 1930 şi 1980, când ţara a ajuns să întregistreze indici de
creştere mai mari de 3% (1950-1980). Populaţia mexicană s-a dublat într-o sută de ani şi în
acest ritm se aşteaptă ca pentru anul
2000 să fie 120 milioane de mexicani.Înainte de această situaţie, guvernul
federal a creat Consiliul Naţional al Populaţiei (CONAPO), cu misiunea de a stabiliza politica
de control a natalităţii si de a realiza investigaţii despre popula-
ţia ţării. Măsurile luate au avut rezultate spectaculoase şi rata de creştere a scăzut până la
1,6 în perioada1995-2000. Speranţa de viaţă a trecut de la 36 de ani în 1895 la 72 ani în
anul 2000.
De asemenea s-a schimbat şi imaginea mexicanilor. La începutul secolului XX
aproape 90% din populaţie trăia în localităţi rurale (sate,moşii). Datele recensământului
din 1960 au arătat că populaţia urbană era pentru prima dată mai mare decât cea rurală
50,6% din total). Numărul persoanelor care au reşedinţa în statul său natal
în 1895 reprezenta 96,6% din populaţia totală a ţării. La recensământul din 1920 însumau
puţin mai mult de 90%. Treizeci de ani mai târziu reprezentau 80%, iar astăzi depăşesc cu
puţin 18% cei ce trăiesc în afara statului în care s-au născut. Ambele tendinţe se pot explica
prin procesul de industrializare a oraşelor mari şi mijlocii şi prin sărăcirea treptată din mediul
rural, cauzată de recesiunea din agricultură. Oraşele ce concentrau cea mai mare populaţie
sunt Estado de México,Distrito Federal, Veracruz,Jalisco şi Puebla. În schimb, cele mai puţin
populate sunt Baja CaliforniA Sur,Campeche şi Quintana •oo. Acest ultim oraş este unul din
cele ce prezintă o rată de creştere a populaţiei cea mai mare din ţară, ca urmare a industriei
turistice a Cancunului, ce concentrează 50% din populaţia oraşului Quintana •oo.
Din punct de vedere etnic, Mexicul este divers. În articolul 2 din Constituţia Mexicană se
defineşte ca fiind o naţiune multiculturală fondată pe principiul statelor indigene. Mexicul
actual se caracterizează ca fiind o "naţiune amestecată", sau aşa cum zicea José
Vasconcelos Calderón (1925), un "creuzet al tuturor raselor" atât naţional cât şi rasial.
Deşi nu este o statistică oficială pentru identităţile etnice ale ţării, un procentaj mare a
populaţiei este fenotipic mixtă.
Politica predominantă primului secol de
viaţă independentă a Mexicului era puţin
rasistă. După triumful revoluţiei, mai mulţi
gânditori au considerat că Mexicul era o
naţiune mixtă din punct de vedere cultural,
şi atunci politicile sociale s-au dirijat să
asimileze indigenii în cultura naţională.
Consecinţele au fost: reducerea în termeni
absoluţi şi relativi a persoanelor ce vorbesc
limbi indigene. Criteriul pe baza limbii a
fost utilizat pentru a determina numărul
indigenilor din ţară. Cu toate acestea,
acest criteriu a fost criticat, deoarece
identitatea etnică nu este dată de identitatea lingvistică precum spuneaGuillermo Bonfil
Batalla în á

.<
Cifrele oferite de Institutul Naţional de Geografie, Statistică şi Informatică şi Comisia
Naţională pentru Dezvoltare a Popoarelor Indigene (înainte Institutul Naţional Indigen, INI)
sunt în opoziţie. Pentru prima dată, populaţia indigenă este în jur de 6% din total, cât şi
pentru INI, proporţia oscilează între 10% si 14%. Pe site-ul web al CNDI cifra oferită de
instituţie este de 10.220 indigeni în ţară în anul 2000, care reprezentau circa 11% din
populaţia mexicană. Criteriile angajaţilor de la CNDI pentru calcul includ, în afara celor
lingvistice, locul de origine, identitatea etnică a unuia sau a ambilor părinţi, ipoteza individuală
a identităţii indigene, printre altele.
CNDI recunoaşte doar 65 de grupuri etnice indigene distincte reciproce pe baza criteriului
lingvistic. Cele mai mari astfel de grupuri 


  

sunt náhuatl, maya, zapoteco, mixteco, otomi şi purépecha.
Toate acestea sunt descendente ale vechilor mesoamerica-
nilor. Grupurile mai mici sunt kiliwa, aşezat la nord de Baja
California şi lacandón în Chiapas, cu aproape 100 de inte-
granţi. Privind imigraţia în Mexic, principalele comunităţi
străine cu puternică prezenţă în teritoriul naţional de mulţi
ani se întălnesc comunităţile de americani, spanioli, germani, á
  
italiei, cubanezi, francezi, chinezi, ruşi,libanezi, evrei, rromi,  | 
japonezi, peruani, coreeni, filipinezi, greci, irlandezi,
 

 
&

austrieci, unguri, polonezi, belgieni, portoricani, sirieni şi (

(




!
turci. Dintre comunităţile străine recent apărute pe teritoriul 




! V
Mexicului se disting comunităţile provenite din Argentina, ,
 -

! $
Columbia, Guatemala, Honduras, Salvador, Canada,
 . —
"! && V
Uruguay, Ecuador, Costa •ica, Bolivia, Brazilia, Nicaragua,
/0 '1213! &&
Panama, Venezuela, •epublica Dominicană, Chile, Haiti,

 
 ! VV&&
Paraguay, Elveţia, Olanda şi Suedia.
 Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu
un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este cla-
sificată ca şi economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel
mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza eco-
nomică din 1994-1995, ţara a trecut printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de
creştere economică de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2004 la
17,6% în 2004. •ata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de
27,9% in 2004.
În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de
stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe
industrie şi servicii, deşi există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al
patrulea cel mai mare producător de ţiţei din lume.
Datorită înţelegerii NAFTA, comerţul cu Canada şi SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990,
Mexicul s-a angajat în comerţ din ce în ce mai liber, introducând agremente de comerţ liber
cu peste 40 de ţări, inclusiv ţările Uniunii Europene şi Japonia. Guvernul este în discuţii cu
blocul Mercosur pentru aranjamente de comerţ liber.
Deşi economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există
diverse probleme structurale. Problemele ţării includ salarii mici, o distribuţie neuniformă a
veniturilor (20% din populaţie câştigă 55% din venitul naţional) şi oportunităţi reduse pentru
statele din sud, care au o populaţie amerindiană numeroasă. Inegalităţile geografice sunt de
asemenea o problemă principală: părţi ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel
al Italiei. Corupţia şi evaziunea rămân probleme cronice.
 Mexicul este bogat in minerale si surse de energie
se gasesc din [Link] extrag peste 150 mil t de petrol,
37160 de mil de metri8 cubi de gaze naturale si 9 mil t de
[Link] si rezerve de gips,argint, fluorit,fier,zinc si
[Link] curand a avut loc o industralizare rapida.
Au inflorit prelucrarea produselor agricole,
siderurgia si produsele [Link] fabrica produse textile si se produce otel in
zona industriala din nord.50% din industrii sunt situate in zona orasului [Link]
mexicana se inscrie intre cele mai dezvoltate si diversificate de pe continentul
[Link] este principalul producator mondial de argint si un important
producator de petrol(locul 5).Multa vreme concentrata in capitala industria prelucratoare
a cunoscut in ultimele decenii un proces de descentralizare,noile intreprinderi fiind
amplasate cu precadere in orase ca Monterrey,Veracruz,Guadalajara,
Leon. Industriilor traditionale - textila pe baza de bumbac,pielarie,
a zaharului-li s-au adaugat siderurgia(mai ales otel),metalurgia nefe-
roasa(plumb,zinc, cupru), constructiile de masini(material feroviar
unul dintre primele locuri pe glob-masini textile,montaj de autovehi-
cule),prelucrarea petrolului si industria chimica.
 In Mexic, principalele ramuri industriale sunt: industria de automobile,
petrochimică, industria de cement şi construcţii, textilele, industria alimentară.
Ú  de automobile în Mexic se deosebeşte de cea din alte ţări latino-
americane, fiind bazată, în special, pe asamblarea autovehiculelor   (
General Moters, ord şi Chrysler) s-au amplasat în Mexic din 1930, în comparaţie cu
Volkswagen şi Nissan ² 1960. Dintre companiile autohtone din domeniul
autovehiculelor putem enunţa Dina Camiones S.A., specializată în producerea de
tractoare şi microbuze.
Sectorul energetic este administrat de c
ătre stat împreună cu sectorul privat. Mexic este
al 15 ² lea exportator de petrol în lume, cu 3,8
milioane de barrel/zi. n 2000, exportul de petrol
a constituit 7,3% din totalul exportului.
Sectorul terţiar include transportul,
comerţul, servicii hoteliere, sănătate, educaţie,
servicii financiare şi bancare, telecomunicaţii.
Sectorul serviciilor în Mexic este foarte
puternic dezvoltat, detronind Brazilia de pe
poziţia virf din ţările latino-americane in anul 2001.
Din industria alimentara putem enumera aşa corporaţii trans-
naţionale ca 9: $ '  (producerea alcoolului).
Tehnologiile de virf sunt reprezentate de companiile 2:
6   ): 6  .
   
 a

a O

i
r
rt
i l i

    !    lt r
 t

tr
riltr
i

 
    "##$    %& '  lt r ii
 lri r
t

lit
t .
   ('  &)#  "*'  &(# 
r i  r
f
ţ



tli 
t fi
+    á    flit
tr ltri i
lt tr
     ,    


t. t i frt


t
    á    !    

j
t
i
riltr
,
r i
rtl
    
   
  
li
t lr t i
 ti
l tr
  !! -    
   !!! -   l
ti
i r t r . rl
l 


      .     r  i r t ri ri t  iri
tii.
   !/ -      R
ril Ri r
 i Olr
 t
i
rt
t i r,   lti
frt ,
l 
i 

 i 
t 
f r

rti . lt
rti
l l
tli t

flit 

i tr
riltr

 it t
,
ii lti
- r
, 
r

i tt
ll t r li lti
t,
r 
i r
, r i f
l . I  riil
i lf  lti
tr ti 

r i frt .

tril , ili t il
,  ti i 
t,



, i
r i r t r

it
r t r

it lr tr 
r .
 Transportul ² Cei 19.906 km de
cale ferata sunt importanti pentru
transportul de marfa si de pasageri,
legand, in principal, cele mai
importante orase, dar aducand legaturi
internationale cu S.U.A. si Guatemala.
Exista peste 225.000 km de drumuri
din care jumatate sunt asfaltate. Un avion Aeromexico aterizare la Mexico City International
Airport
Traficul pe coasta este important
pentru comertul intern si penru
legaturile cu California cu coasta
Golfului din S.U.A. Transportul aerian
s-a dezvoltat rapid, cu 116 linii aeriene
si 1.113 de aeroporturi, dintre care
18 se ocupa si cu zboruri pe
distante mari.
O mare parte din traficul auto Mexic depinde de sistemul de
drumuri nationale.
 Ú
   

   
  

       
    
  

        

 
      
          
         

     !!  "#$
Î %& '      
  

   
    
     
  
    
    (  
      î       

) î     
    
     
     


        

         *
    
  $ 
     (   
         ³´ î +  
,      µ'!  + 
     

   
 -     

.   
     
 
 
Mexico City (Ciudad de Mexico), cel mai
important megalopolis din Mexic, se gaseste
chiar in locul unde odinioara se afla
legendara asezare azteca Tehochtitlan, care i-a
uluit pe spaniolii ce au descoperit-o, prin
amploare, bogatie si frumusete. Daca astazi
asezarea azteca a ramas doar o legenda,
Mexico City este un oras suficient de interesant
pentru a atrage pe oricine, chiar daca din alte
motive.
Este cel mai mare oras de pe planeta, cu circa
25 de milioane de locuitori si este clar ca atunci
cand veti ajunge aici marimea orasului va va lasa
fara cuvinte. Mexico City este pur si simplu urias,
pare infinit, si te poti convinge de aceasta inca de
cand ajungi in Aeroportul International Benito
Juarez, mereu aglomerat si plini de turisti. Va veti
regasi, dupa obositoarea calatorie, la inaltimi, iar
Mexico City se intinde in toate directiile cat vezi
cu ochii.
 Cele mai mari zone metropolitane din Mexic la
recensământul din 2005 sunt:

Nr. s  Stat federal Populaţie (2005)

1 Mexico City D 19.231.829

2 Guadalajara Jalisco 4.095.853
3 Monterrey Nuevo León 3.664.331

4 Puebla de Zaragoza Puebla 2.109.049

5 Toluca de Lerdo México 1.610.786

6 Tijuana Baja California 1.483.992

7 León Guanajuato 1.425.210
8 Ciudad Juárez Chihuahua 1.313.338
9 Torreón Coahuila 1.110.890
10 San Luis Potosi San Luis Potosí 957.753
11 Querétaro Querétaro 918.100
12 Mérida Yucatán 897.740

13 Mexicali Baja California 855.962

14 Aguascalientes Aguascalientes 805.666

15 Tampico Tamaulipas 803.196

16 Culiacán Sinaloa 793.730
17 Cuernavaca Morelos 787.556
18 Acapulco Guerrero 786.583
19 Chihuahua Chihuahua 784.882
20 Morelia Michoacán 735.624
 Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale
dobândite de un popor şi transmise din generaţie în generaţie.
//
 / ////
/ /   /
/
/
/ / //
 //î / /   / +//
. /  /// // /( / // 
 //
/ // +/ ) ////  //
//
/ / ./ / / /0) // ///
/
1 
/(///
// / /  ///*/
 //// / / /  /
 /
2. /  / / //
/  /
 / // /
/
/./ / 
/î / Î / //. /
) /(

/
// /  / ) /3// /" //(.. /Ú/
î /   / ///î ) //
. // /
#  / / /  / /
/ / // //
 // /4 /  / /
/
 // /
/
/ / /
  / /
/#  / /
/
   /
 / //
5î /// /. // / /  /
  //// /  / /// / /
/ ////
/./*//
/// //
 /
//
// ///
/ / ( /

 / /*/
/ /" //(.. /Ú/ / / ////
. /
 ///
 0 /// ////
/ //// /
/ //
 //
/// // // /
/ //
///////
///// // /
//
$/  / // / /
/  /î / //
/ / // /// //
 /
î
/ /
0 /// /î /   ////î /6  /(  
$  // 7  //// ////î /+ /  /
 /
// /0/2 /( // /Î /  //
/ / / /
//// // /

//
//î / //  //# 
 //  /
///  /
 / // / /
/  /
   /0/4

/( /8

 
 //,/9 / /
9+/(  /
// // / /
 / /
/
/0/2 //
   /În statul Veracruz se practică mai
ales rafting-ul pe râuri repezi şi învolburate.
Fiind şi o ţară montană, este de la sine
înteles că în Mexic se practică alpinismul,
mai ales pe cei mai înalţi vulcani Iztaccihuatl,
Pico de Orizaba, Nevado de Toluca şi La
Malinche.
 Picturile murale ale aztecilor de pe teri-
toriul mexican, datând din anii 200 i.e.n.,
infăţişează războinici care beau o băutu-
ră numită Pulque, făcută din sucul fermen=
tat al unei plante (Agava). După cucerirea
Mexicului de către spanioli, când rezerve
le de vinuri şi cognac s-au sfârşit, conchis-
tadorii au început să distileze acest suc de Agava pentru a obţine alcool. Aşa s-
a născut tequila. Contrar credinţelor populare,
Agava nu este un cactus, ci este inrudită cu Amarullis, o specie de crin cu
frunze lungi şi subtiri şi flori foarte înalte
(uneori mai inalte de 12 m). iecărei plante
îi trebuie 10-70 de ani pentru a ajunge la maturitate.
Ca un enorm muzeu, Ciudad de Mexico este un oras remarcabil cu o cultura
veche de 3000 ani, fiind cel mai vechi oraş din Emisfera Vestica. Este asezat pe
vechea albie a unui lac larg de 7500 metri fiind inconjurat de munţi. Doar câteva
oraşe din lume pot concura cu grandoarea acestui oras, cu un istoric ce imbină
culturi ale erei Pre Columbiene, colonizarii Europene şi erei moderne în
[Link]şul Ciudad de Mexico este oraşul pe care civilizaţia Azteca l-a dezvoltat
in aşa măsură, încât era cel mai mare şi mai remarcabil oraş al civilizaţiei secolului al
16 lea.
Mexic are o prezenţă semnificativă la nivel mondial şi este
membră a mai multor organizaţii internaţionale şi forumuri, cum ar
fi Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Statelor Americane, G8
+5, G-20 econo-
mii majore, Asia
-Pacifi, Cooperare
Economică şi
Organizaţia
pentru Cooperare
Economică şi
Dezvoltare.
 Intr-o vizita in Mexic nu vei putea trece cu vederea orasele piata - locuri
perfecte pentru a te relaxa si a studia oamenii locului.
Aceste locuri deschise au un farmec aparte tocmai pentru ca nu sunt moderne, ele fiind
pastrate in stilul traditional al societatii mexicane.

1     

' )
   ;
×  care este faimoasa pentru muzica ce se aude non stop si veselia tropicala.
O singura privire spre piata 
 si iti vei da seama de ce e atat de importanta pentru
localnici, imbina foarte bine frumusetea si grandoarea ei cu o intimitate linistitoare.
á
  are o parte intunecata si dramatica a istoriei ± ereticii
erau arsi pe rug aici in perioada coloniala. Astazi insa iubitorii de plimbari sunt rasfatati
de vanzatorii din piata cu dulciuri si diverse sortimente de prajiturele.


á  
 este un loc foarte bun pentru intalniri, relaxare,
pictat si facut schite. In timpul festivalurilor este plina de dansatori, parade si artificii
elaborate. Localnicii prefera sa-si faca singuri fel de fel de artificii complicate.
 
    sunt cele mai linsitite si comode piete. Oamenii vin
aici pentru a se odihni pe iarba in timp ce citesc o carte sau povestesc ceva cu amicii.
in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.
'1
Nimic nu evidentiaza sufletul oamenilor ca muzica, iar Mexic are multe stiluri
de muzica. Poti gasi mariachi in faimoasa Plaza de Garibaldi. Sau poate doresti sa
asculti muzica romantica despre dezamagirea in dragoste cantata de o chitara
spaniola sau cum o numesc mexicanii : musica tropical.
"
<= 

Fie ca e Ballet Folklorico in Mexic sau Ballet Folclorico in Guadalajara,
aproape in fiecare seara se danseaza in parc in Merida. Aceste dansuri sunt colorate si
fac parte din traditiile Mexicului.


Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca peretii cladirilor sunt
din piatra si ciment altfel ar fi ars orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui.
6 

Aproape fiecare oras sau sat are targurile lui. Aceste
targuri scot la vanzare produse regionale: tequilla sau bauturi
din fructe, septel, sculpturi din argint si multe altele. Cel mai
cunoscut oras care gazduieste un astfel de targ este LaFeria
del Caballo in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau
inceputul lui aprilie.
 Actul de a găti in Mexic este considerat ca fiind una
din cele mai importante activităţi şi îndeplineşte funcţii
sociale şi rituale extrem de valoroase. n Mexic aceasta
profesie este predominant feminina, şi acest lucru îşi are
rădăcinile încă din perioada colonială, când bucătăresele
moşiilor erau numite Åmayorasµ, ceea ce in prezent, în
limbajul european este echivalent cu cuvântul Åşef
bucătarµ. Ora mesei în Mexic este extrem de valorată, ea
fiind un mijloc de a reuni familia. De altfel mâncarea este
factorul ce uneşte societatea, prin intermediul ei se
stabilesc prietenii, se cunosc viitoarele cupluri, se încheie
afaceri, se întăresc legăturile familiale, sau pur şi simplu
se savurează un moment plăcut.
Gastronomia mexicană, a fost mereu calificată ca
fiind o bucătărie de o mare influenţă barocă, datorită
diversităţii culinare.
Pe plan internaţional, bucătăria mexicană este
cunoscută ca fiind una din gastronomiile mâncării rapide
(fast food), existând astfel numeroase restaurante, în
majoritatea capitalelor lumii.
 Bucătăria mexicană nu ar mai fi aceeaşi fără nenumăratele
soiuri de ardei, dintre care o bună parte sunt foarte iuţi. Alte
condimente sunt: chimion, scorţişoară, cuişoare, coriandru, oregano,
ceapă, usturoi şi sucurile de lămâie si lămâie verde (limes). In plus,
roşiile, fructele de avocado si bananele joaca un rol important in
bucătăria mexicană. Tomatillos - cunoscute şi sub numele de "tomates
verdes" - se folosesc in pregătirea sosurilor.
O delicatesă mexicană originală, autentică este Åmole poblanoµ ²
curcan in sos cu zeci de ingrediente, printre care ardei iute si
ciocolată. Un desert specific sunt fructele de nopales (smochine
indiene).

—




—
M

 ± ?
???? ?

?  ?
   ? 
 ?
?
?
? 

??


 ???

??
??

?? 
??  
?
?  ?




??

?

?÷

± ? 

 ? ?
 

 ?
   

 ?????
 ? 

?
 ? 
4
 ± 
??

? 
??
 
? î



 
?
?
?

 
  !!?

_ ± ?
 ?

?
   ?
? ?? ?

 



 ?
??

 ??
 

? 
  
 
6

 ±  ?? ?
?

? ? ? 

 ?
 



 ?"#?
 ?  ?
 




 ?
$%?
??
????  

 



$&  ?
?



?

? 
?? 
?$'? ??
? 
 
?
?  
$&? 
 
?
? ?
 

$%?
 î
 ? 
?$
 6 ÷

® ?(

?
? (
 ?) 


 

?? $
 

?
?
? ?
 ? ??
??  $'?? ?
?


?  ?$#?

?
???  


?
?(

?(


? ?$*???
? ? 
$
?

?

 ?
 ?
?+  
,$'

? 
 

?
??-
 ???

 ??$.
? ? ?
?? 
-
?

 ??$
/
??
?? 
 -
 ?
 ? +


,+ 
?
?,?

  ?
??

(

? ?
$-  


? 

??
  

 ?
  -
  ?? 

?
?
?
?
? ?
  %? 0
 & 1
 2?  
0  %
?  % 
?  #
 

?? ?? 
 ?
-
$
÷ 
®  

? ?

??$
0 ??
 ? ?
 3
?  ?



 

??

(


?? ?
?$
÷ ® ?
? 
?

 ?
  



?
 
(


? ? ?
?  ?4 ?  ?

??
$5-??


?
%

??6

?
?






?
?

?4?
 5
 
$'? ?

?
?

?(



  ?(
?
  ?$
6
 4 ?


5?
? 
?-?? ?
??




?
4(
?
 ??
??
5$


 ®   ??
?

(
?




?
?$/
%

??6

?  
? ?  ? 
  
 ?
? 



  
 $/
 

?
?? ?

 
?

??
  ? 

$
  ÷
± ?
?  



? î

î
??

?î
  


 
????
3
?
? ?
?? ?


?$

| ® ?? 

 ?? 

 ?
 (

  ??


 
? 
??
?
  ?

 ® ?? 



 

 (



?
??

?
 

?

 ??
?
 ?
?
  
?
  ? ??
??

?


 ® ? 
 
? ?
 ?
?
 
 ?
?
?
?
 ?
?
45 ?
?



(
 ?

(
?
(


 ??  $
??
?
 
?

÷
÷ 
÷ ?
?


p


4

??
 

5$
?? ?
?

?

? 


 ? 

 ?$
.../$     (4>2> în spaniolă) a fost de fapt
un conflict între Mexic şi Franţa?
...Adevăratul nume al lui Francisco Villa era Doroteo Arango Arámbula?
...La data de 13 august 1521, oraşul Tenochtitlan a fost cucerit de spanioli?
...?
.  ,@
>

>' )
> este cea mai mare
din America după numărul de studenţi, şi cea mai bine cotată din
lumea hispanică?
...Mexicul este a doua ţară din lume după numărul de credincioşi catolici?
...Mexicul are cea mai mare comunitate hispanofonă din lume?
...Ciudad de Mexico este al doilea mare oraş al lumii după Tokio?
...Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume?
...Mexicul este ţara cu cea mai mare populaţie indigenă din America?
 [Link] SUA, Mexicul este un furnizor constant de imigranti ilegali. Unul din 11
mexicani trăieşte în SUA, majoritatea ajungând acolo ilegal. Numarul lor a depăşit
10 milioane, iar cei care înfruntă riscurile trecerii frontierei nu se descurajează în
ciuda vigilenţelor patrule cetăţeneşti şi de grăniceri, care supraveghează frontiera
cu Mexicul 24 de ore din 24.
Mişcarea cetăţenească numită "Minuteman Project" are filiale în 18 state
americane, şi a inspirat alte 40 de organizaţii asemănătoare care se ocupa cu
detectarea şi denunţarea imigranţilor ilegali, în special cei hispanici.
Majoritatea imigrantilor ilegali nu au nici o educaţie sau calificare, îngrosind
considerabil numarul săracilor, copiii născuti din aceste familii nu au acces oficial la
servicii medicale şi şcoli. Cei fără documente muncesc pe salarii mici, fără asigurari
şi în condiţii dificile.
n Mexic toate partidele politice sunt favorabile emigraţiei către SUA,
televiziunea prezintă deseori reportaje despre cazuri de maltratare a imigrantilor
ilegali capturati la graniţă, iar legile americane referitoare la imigratie sunt
discutate pe larg în presă. Preşedintele Mexican, Vincente ox este supus în
parlament tirurilor partidelor din opozitie care il acuza de imobilism pentru a-i
convinge pe americani să deschidă graniţele. Nu sunt puţini nici mexicanii care îşi
doresc o "recucerire" a Americii, printre ei, cunoscutul scriitor Carlos uentes care
menţiona într-un articol o eventuală "recucerire linistită", prin raspândirea cât mai
larga a limbii spaniole pe teritoriul SUA.
 [Link] unor studii efectuate de experţi orasul Ciudad de Mexico se scufundă
- în unele zone- cu cel putin un picior pe an, în ultimul secol scufundându-se cu 30 de
picioare. Metropola, care este de 2 ori mai mare decât Londra, a secat acviferele pe
care a fost construit (iar acviferele sunt în prezent în colaps).
Pentru a face faţă cererii curente de 10.5 milioane de galoane de apă pe zi,
oraşul se aprovizionează de la 2 bazine de rau învecinate, pentru care cheltuie
50,000$ pe zi, doar pentru dreptul pentru apa.
Oraşul influenţează în mare măsură şi distribuţia pentru reţeaua de apă şi
sistemele de drenare, care înregistrează pierderi de aproximativ 40% din apa
potabilă. Oraşul ar trebui să aibă canale cu acces spre Golful Mexic.
Apa uzată a oraşului reprezintă un semn al problemelor care vor rezulta din
cauza metastabilităţii marilor oraşe ale lumii.
[Link] au unul dintre cele mai mari procente de infractori. Sunt cei care
poartă crucea de aur la gât dar scot repede cuţitul şi te omoară .Sunt cei care când
iau banii fug la birt şi-i beau pâna la ultimul banut,la mulţi neajungandu-le până la
urmatorul salar. Mexicul este o ţară mare unde pe langă spanioli şi alte naţionalităţi
se află un procent mare de indieni americani care sunt ca şi sălbaticii.
[Link] se afiă pe locul 3 în topul celor mai celebre [Link], în anul
1985, la Ciudad de Mexico, a avut loc un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter.