Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.0. Aezare i limite 2.0. Capitalul natural al regiunii 2.1. elemente de geologie 2.2. caractere ale reliefului 2.3. caracteristici climatice (temperaturi, precipitaii, vnturi) 2.4.caracteristici hidrologice 3.0. Caractere biopedogeografice
Masivul Ceahlu, n cuprinsul cruia se ncadreaz Parcul Naional Ceahlu, este situat n grupa central a Carpailor Orientali, n partea de sud est a Muntilor Bistriei. n mod curent, prin masivul Ceahlu se nelege numai nodul orografic care se detaeaz net ca altitudine i masivitate n aria cuprins ntre vile Bistricioarei la nord, Bicazului la sud, Pinticului i Caprei la est. n ansamblu, se identific o arie central delimitat net printr-un abrupt, Masivul Ceahlu propriu-zis i una periferic, mult mai cobort i mai fragmentat, Munceii Ceahlului. (Geografia Romaniei, Vol. III)
Aezare i limite
Opera unei ndelungate si complexe evoluii geologice Masivul Ceahlu se ncadreaz, sub aspect structural, in aria fliului cretacic intern, cu excepia sectorului sud-estic care face parte din fliul extern. Masivul Ceahlu este modelat pe un complex de conglomerate cretacice, alcatuind axa unui sinclinal suspendat. (Geografia Romniei, Vol. III)
Elemente de geologie
Relieful poarta amprenta structurii geologice si litologiei. Platoul superior corespunde cu suprafaa boltita a sinclinalului ale crui extremitati sunt si cele mai mari altitudini: vrful Ocolaul Mare (1907m) la sud si vrful Toaca (1904 m). Platoul este delimitat de abrupturi nalte de 200 - 300m brzdate de culoare de avalane, jgheaburi de rostogolire a grohotiurilor, hornuri ntunecoase.n unele cazuri, pereii sunt fragmentai n trepte care, aici, poart numele de polie . O alta caracteristic o reprezint microrelieful format din stnci si formaiuni stncoase cu forme bizare: turnuri, coloane, cli, piramide. Impresionante sunt Clile lui Miron, Panaghia, Detunatele, Dochia etc.
Temperaturile Maxime absolute s-au nregistrat n luna august la Ceahlu Sat (36,4C) i Munte (31,1C). Minima absolut s-a inregistrat n luna Martie, la Ceahlu Toaca, n timp ce la Ceahlu Munte i Sat n Ianuarie (33C). Cantitile medii anuale de precipitaii la cele trei staii sunt : 682,8 mm la Toaca, 766,8 mm la Ceahlu Munte i 608,4 mm la Ceahlu sat. Din volumul total de precipitaii, o mare parte sunt sub forma de zpad. La varful Toaca, frecventa cea mai mare o au vanturile de V, cu predominare maxima in lunile Octombrie si Noiembrie, de pe versantul vestic. La Ceahlau Munte, directia predominanta este S, iar la Ceahlau Sat este SV. In ceea ce priveste viteza cu care sufla, vanturile de pe Ceahlau sunt violente, la nivelul culmilor inalte, viteza medie este de peste 10m/secunda, iar cea maxima atinge uneori 40m/sec si apartine vanturile de V si NV. Vanturile locale (brizele de munte-vale) sunt specifice si in aceasta zona.
Caracteristici climatice
Caracteristici hidrologice
1. 2. 3. 4. 5.
Principalele paraie din Ceahlau isi au izvoarele la baza abrupturilor conglomeratice, din apele subterane cantonate in acumularile de blocuri si grohotis, ce formeaza zona obarsiilor, mai sus de aceasta zona, reteaua hidrografica are caracter torential.(I.Stanescu citat de Dieaconu si Sandulache, 1980). Prin prezenta ruperilor de panta, la vaile transversale, este favorizata scurgerea in cascade, cea mai reprezentativa fiind cascada Duruitoarea. La limita estica a Masivului Ceahlau, se intinde lacul Izvorul Muntelui, acesta fiind cel mai mare lac de acumulare de pe raurile interioare din Romania. Apele subterane de pe teritoriulul Ceahlaului pot fi freatice si de adancime. Apele freatice sunt reprezentate de mai multe tipuri: ape cantonate in cuvertura eluviala de pe platoul superior apele subterane cantonate in depozitele de umplutura din marile fisuri de pe abrupturi. apele freatice cantonate in glacisurile de blocuri si grohotis. ape subterane cantonate in depozitele eluviale si deluviale de pe interfluvii si versanti. apele minerale: sulfuroase, bicarbonatate, si sarate.
Solurile de pe teritoriul masivului Ceahlau, sunt in mare parte solurile brune eumezobazice. Alte soluri intalnite in aceasta suprafata sunt cele brune acide,solurile brune feriiluviale, podzolul. Flora este reprezentata de 1840 de specii de plante inferioare, 1007 specii (plus 21 hibrizi) si 206 subspecii de plante superioare. Fauna se caracterizeaza printr-o mare diversitate de elemente si este formata din 17 specii de pesti, 10 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 70 de specii de pasari, si 30 de specii de mamifere. Etajele de vegetatie intalnite in acest spatiu montan sunt : etajul fagului (420-1100m), etajul molidului (1100-1700m) si etajul subalpin mai sus de 1700m.
Caractere biopedogeografice
Bibliografie
Dieaconu, D., Sndulache, I., 2008, Ceahlul Realitatea unui mit, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neam Badea, L., et Al., 1983, Geografia Romniei Geografia Fizic, Vol I, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti Oancea, D., et Al., 1987, Geografia Romniei Carpaii Romneti i Depresiunea Transilvaniei, Vol. III, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti
Bibliografie figuri: Dieaconu, D., Sndulache, I., 2008, Ceahlul Realitatea unui mit, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neam