Munii Brgului

Capitolul I
Unitatea montan Munii Brgului este o unitate mai redus ca suprafa,dar mai ales ca
nlime,altitudinea maxim fiind de 1611 m(vrful Heniul Mare). Ei fac parte din culoarul
depresionar transversal ce se continu spre Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc,o culme
larg extinsa ntre munii nali cristalini ai Rodnei i masivul vulcanic al Climanului.
Munii Brgului reprezint o unitate muntoas de dimensiuni reduse, att ca nlime, dar i ca
suprafaa, situat ntre Munii Rodnei i Climani, fcnd parte din culoarul depresionar
transversal Brgu-Vatra Dornei-Cmpulung.
Relieful este unul complex datorit prezenei vulcanismului cu caracter subcrustat, scos la
suprafa prin ndeprtarea depozitelor sedimentare mai friabile.
Numele Brgu a fost legat de termenul germanberg(deal, munte), dar i de
denumirea de ,,bergabhand(coast, povrni), ns ambele poart nuane forate. Exist mai
multe supoztii cu privire la proveniena denumirii acestei uniti montane, ns cea a lui
Gheorghe Rusu pare cea mai veritabil, acesta susinnd faptul c numele muntelui ar proveni
din slavona(bregova-sat pe muchia rmului)
Munii Brgului s-au format prin ncreirea scoarei terestre n prima parte a Teriarului,
aparinnd grupei centrale vulcanice, fiind alctuii n mare parte din roci care sunt strbtute i
acoperite de lave vulcanice.

Aezare i limite
Aceast grup de muni este localizat n partea central-nordic a Romniei, n nord-vestul
Carpailor Orientali. n ceea ce priveste limitele, acestea sunt urmatoarele: la nord-Valea
Someului Mare; la sud-Valea Bistriei, prul Izvoru Lung i Valea Superioar a Dornei; la vestDealurile Frsini, Vf. Mrcu; la est-culoarului vilor Mria-Cona.

Conditii geologice si de relief

Munii Bistriei au avut o evolutie complex, formarea lor ncepnd n Oligocenul
superior, aceast complexitate fiind evideniat prin existena mai multor trepte. In est, treapta
este format din gresii, calcare i situri argiloase. Treapta mijlocie este format din gresii i
situri argiloase strpunse i acoperite de masive vulcanice, desprit de prima treapt printr-o
vizibil discordant, iar treapta vestic este alctuit din gresii i situri argiloase acoperite de
cenus vulcanic consolidat.
Formele vulcanice intrusive sunt foarte bine reprezentate prin numeroase dike-uri i conuri
vulcanice care apar la suprafa prin strapungerea rocilor sedimentare vechi i mai puin
rezistente.
Corpurile subvulcanice sunt reprezentate prin laccolite ,sill-uri alctuite din diorite, dacite
i andesite care au transformat gresiile n isturi grezoase negre, prin fenomene de
metamorfism , la contactul cu rocile sedimentare.
n sud-estul masivului ntlnim iviri de lav i aglomerate. Pe rocile vulcanice mai
rezistente la eroziune decat cele sedimentare s-a format un relief de mguri separate de arii mai
coborte, uneori adevrate culoare depresionare( Rusu, E.-1988). Relieful vulcanic ajunge la
nlimi cuprinse ntre 1500-1600m. M. Heniu Mare-1611m. Miroslava -1606, Mguria-1582m.

Relieful
Muntii Brgului prezint un relief foarte complex reprezentat prin 3 uniti distincte:
1.
Marile masive vulcanice
2.
Zona muceilor vulcanici i sedimentri
3.
Podiul Zimbroaia
1. Marile masive vulcanice sunt reprezentate prin altitudini mari i pante accentuate i
uriae vi care domin celelalte masive ale Brgului cu aspect de muncei. Lanul vulcanic vestic
este constituit din urmatoarele masive: Cornu(1450m), Mguria(1580m), Heniu(1612m),
reprezentnd cel mai nalt vrf din Brgu.
2. Zona muceilor vulcanici i sedimentari- prezint un aspect de platou uor ondulat unde
nlimile se situeaz n jurul valorii de 1000m, alctuit din gresii i argile care domin regiunea
pe sute de metri. Aceast treapt are o altitudine mai redus dect prima i se desfoar din
Valea Dornei pn la Some. Vile prezint sectoare cu aspect de defileu cnd intersecteaz
masivele vulcanice i bazinete depresionare cnd strbat formaiunile sedimentare grezoase.
3. Podiul Zimbroaia este considerat n mare parte un podi structural, dar, n acelai timp,
poate fi considerat i ca o inversiune de relief. Relieful are forme monotone, aproape plane.
Rocile vulcanice sunt rare, podiul fiind format numai din gresii i argile.
Particularitile morfologice ale reliefului munilor Brgului l detaeaz de celelalte
masive muntoase nalte ca Rodna i Climani, dar i fa de depresiunile Dornelor i
Transilvaniei.
Unitatea aparine munilor cu altitudine redus i ncadrat zonelor joase, avnd caracter
depresionar, ceea ce condiioneaz variaia principalelor elemente ale cadrului natural.
Peisajul montan al Brgului se remarc printr-un aliniament de mguri care se situeaz
deasupra liniei medii a nlimilor medii de pe flisul transcarpatic. In partea centrala a unitatii, se
remarc un relief mai cobort ,unde gsim iviri subvulcanice i culmi formate pe fli ,elemente
morfologice ce sunt separate de neuari sau vi.
Zona nordic, dezvoltat pe un sinclinal larg, are mai curnd aspectul unui platou mprit
de ruri dect de munte(Rusu,E.-1998)
Stratele de roci sedimentare care aparine n mare parte fliului transcarpatic din Paleogen a
condus la apariia unui relief de culmi joase , cu altitudini de sub 300 m i a unor platouri mari.
Versanii de pe fli au forme mai accentuate ,fiind modelai prin procese de deplasare n mas,
dar i prin eroziune.
Paisajul capt o nuan deosebit prin caracteristicile vilor, rurile avnd orientarea estvest, determinnd orientarea similar a interfluviilor i aliniamentelor de culmi. Vile prezint
alternane de depresiuni i defilee.
n Munii Brgului ntlnim urmtoarele tipuri de relief: relief structural i litologic, relief
fluvial, relief subvulcanic, relief fluvio-denudational i relief periglaciar.
Relieful structural i litologic nu este foarte bine reprezentat , tehtonica slab i
cutele cu raz larg de curbur a stratelor geologiceimpunnd existente unor structure
monoclinale ( Rusu,E-1998).
Abrupturile structurale sunt o raritate n zona Munilor Brgu , i se ntlnesc n nordul
regiunii , n zone de aflorare a sedimentului mezozoic. ntlnim depresiuni de anticlinal precum
depresiunea Sangeorz-Bai la contactul dintre sedimentare i dacitele din Magura de Jos. In estul
regiunii ntlnim neuri litologice aprute prin alternana depozitelor de gresii i argile care au

dus la apariia de legtur (record) ntre vrfurile fliului, spre exemplu neurile litologice ntre
vrful Plesa i Suvarosu la 1380 m.
Relieful fluvial . Cele mai importante cursuri de apa care isi croiesc drum prin Muntii
Bargaului sunt Somesul Mare ,Ilva .Bistrita si Bargaul,acestea creandu-si vai care se impun prin
particularitati morfologice cu rare asemanari ce alte rauri din Muntii Carpati. Raurile au format
compartimente depresionare si sectoare de vai inguste ,strabatand transversal compartimente cu
structura geologica si alcatuire litologica diferita si totodata cu rezistenta diferita la modelare.
Valea Someului Mare i Valea Bistriei sunt vi de contact litologic. Valea Someului
delimiteaz fliul transcarpatic de cristalinul Munilor Rodnei , iar cea de-a doua , separ fliul
transcarpatic de aglomerate vulcanice din Munii Climani.
Relieful subvulcanic. Se comport ca relief dominant pentru formele create pe
sedimentary. Aceast form de relief ocup poriuni relative restrnse comparativ cu celelalte
tipuri de relief. Manifestarea vulcanismului polifazic a avut loc datorit existenei unor falii
aparute succesiv,acestea atestand prezenta unor aliniamente de maguri subvulcanice.
Intruziunile subvulcanice au aparut datorita presiunii magmatice subcrustale ,existand doar
puncte de concentrare locala. Magmatismul de contact este foarte slab reprezentat,doar pe cativa
zeci de centimentri,foarte rar depasind un metro. In functie de natura rocilor rezulta doaua
categorii de relief subvulcanic si anume: relieful intruziunilor magmatice subsecvente si relieful
formatiunilor vulcanogen-sedimentare.
Relieful fluvio-denudational . In etajul acestiu relief este pozitionata zona flisului
transcarpatic . Repatitia si intensitatea proceselor geomorfologice specific acestiu etaj sufera
modificari in functie de panta ,expozitie ,gradul de impadurire sau sezon. Procesele de modelare
in prima parte a sezonului cald sunt mai intense datorita precipitatiilor mai abundente.
Altitudinile inalte cuprinse intre 1200-1600 m determina o prelungire a sezonului rece cu
intensificarea unor procese de tip glaciar. Temperaturile medii lunare sunt negative ,cel putin 5
luni pe an la 1400-1600 m,iar stratul de zapada se mentine pe o perioada de 150-160 zile.
Relieful periglaciar. Muntii Bargaului nu au fost afectati de glaciatie in Pleistocen ,dar
se vad efecte ale periglaciarului. Manifestarile au o activitate intense in timpul iernii ,dar si in
perioadele reci de tranzitie. Abrupturile de gelifractie si cornisele de desprindere se gasesc pe
varfurile magurilor subvulcanice sau ale dyke-urilor sau sillurilor afectate de eroziune. Astfel de
abrupturi gasim sub Dunga Pietrei ,sub Piatra Mare. Blocurile glisante se gasesc pe magura
Bucnitori si provin din placa de sedimentar de pe varful acestiu corp intrusive. Grohotisurile si
conurile de grohotis se gasesc pe versantii magurilor intrusive sau la baza lor. Stratele de
grohotisuri pot fi fixe sau mobile ,asa cum este cazul masivului Heniul Mare. Mai rar se intalnesc
solifluxiuni,campuri de blocuri,palnii nivale la nivelul altitudinal al Bargaului.

Clima
Pozitia geografica si relieful sunt factori care influenteaza climatul,astfel Muntii Bargau
au o clima amoderata cu influentele aerului polar maritime. Caracterul depresionar al muntilor
este relevant de regimul annual al temperaturii si cel al precipitatiilor(Tratatul de Geografie al
Romaniei,vol III,pg 101)
Fiind situaiti intre Muntii Rodnei si Muntii Calimani,Muntii Bargaului au preluat unele
trasaturi mai aspre ale acestora ,insa nu in intregime ,aceasta pozitiei adapostindu-l e impactul
vanturilor nordice,dar, in acelasi timp,cele vestice patrund mai usor spre axul carpatic. Cantitatile

mari de precipitatii se datoreaza faptului ca marile masive subvulcanice din sud si vest
actioneaza ca o bariera in calea maselor de aer vestic. Climatul muntilor cu altitudini reduse este
caracterizat prin variatii moderate ale temperaturii aerului,temperature anuala fiind pozitiva(6,89,5C), in luna iulie temperature oscileaza intre 18-20C ,iar in luna ianuarie variaza intre (-4)-(6)C. In anul 1954 s-a inregistrat atat minima ,cat si maxima temperaturii pana in
present,respective -33C si 28C.
Versantii vestici sunt aproape permanent acoperiti de nori,iar cei estici (cei adapostiti) sunt
caracteristici tipului senin. Versantii sudici se remarca prin tip senin pe timpul noptii ,inregistrand
precipitatii abundente dupa-amiaza,in timp ce versantii nordici prezinta temperaturi ale solului si
ale aerului moderate.
In Muntii Bargaului precipitatiile depasesc 1000 mm ,acestea crescand pe directia vest-est
odata cu altitudinea si expozitia vestica ce este favorabila ploilor frontale. Luna cu cea mai
redusa cantitate de precipitatii este ianuarie (80-100mm),luna iunie fiind cea mai ploioasa,in
aceasta perioada inregistrandu-se cantitati de precipitatii de peste 130mm.
Precipitatiile sub forma de zapada cad pe la jumatatea lunii noiembrie ,ninsorile sunt
abundente ,grosimea stratului e zapada depasind 100 cm si chiar mai mult pe fundul vailor
,datorita spulberarii zapezii de pe versantii expusi vantului. Stratul de zapada rezista mai mult de
100 de zile pe an.
In teritoriul studiat sunt prezente vanturi caracteristice versantilor montani:brize de munte
si vale in anotimpul cald. Depresiunile intramontane ofera un climat favorabil practicarii
turismului,singurul vant care bate aici fiind briza. Vanturile sunt influentate de gradul de
fragmentare ,orientarea culmilor vegetatie,etc.
Muntii Bargaului sunt caracterizati print-o instabilitate in ceea ce priveste frecventa si
viteza vantului datorita orientarii diferite a culmilor si vailor . Masivele muntoase care
imprejmuiesc Muntii Bargaului la nord si sud se comporta ca niste baraje in deplasarea aerului
,astfel vanturile vestice si estice devin predominante. Viteza vantului este ,in
general,scazuta,exceptie facand zonele cu altitudine ridicata unde intensitatea vantului este de 45m/s. Cea mai mare intensitate a vantului se inregistreaza in luna martie ,iar cea mai mica in
septembrie.
Umiditatea relativa are valori mari datorita pozitiei nordice a versantului,influentelor
oceanice predominante si a celor baltice medii. Umezeala relativa a masivului oscileaza intre 79
% in zonele cu altitudini mici si 86% in cele cu altitudini mari.

Hidrografia
Muntii Bargaului sunt traversati de rauri care apartin la 2 sisteme hidrologice diferite
:cel al Somesului Mare si Bistritei. Cursurile au o importanta limitata si curg in directia estvest,principalul colector fiind Somesul Mare (de altfel, fiind cel mai mare rau care strabate
Bargaul). Raul Bistrita ,desi este un rau important,nu colecteaza decat o mica parte din apele
masivului.
Datorita conditiilor climatice specific acestei zone ,bilantul hidric este influentat atat prin
cantitatea de precipitatii ,cat si prin pierderile datorate evapotranspiratiei. Scurgerea e suprafata
si infiltratia sunt conditionate si de etajarea altitudinala a elementelor climatice determinand
diferentieri de densitate ale retelei hidrografice(Rusu,E,1998,pg 132)
Apele de suprafata sunt reprezentate prin rauri si lacul de baraj al Colibitei care va alimenta
cu apa orasul Bistrita si hidrocentrala electrica de pa Valea Bistritei(Naum,T,1987,pg27)

Caracteristica principala a hidronomiei Muntilor Bargau este aceea ca raurile sunt denumite
in functie de anumite proprietati fizico-geografice. Astfel,apele curgatoare poarta numele
masivelor muntoase din care izvorasc(Magura,Chicera,Tomnaticul),unele au semnificatie
zoografica(Ursoaica,Cerbul,Cioroiul),altele au semnificatie in antroponimie(Marta,Paraul lui
Ionita), altele arata faptul ca isi au originea in zone despadurite(Arsita,Runcu,Izvorul Arsului),iar
altele releva caracterele fizico-geografice(Izvorul alb,Secul,Sarata). Apele minerale sunt
concentrate pe Valea Somesului Mare ,fiind cunoscute inca de pe vremea romanilor si constituie
o bogatie insemnata datorita calitatilor terapeutice si numarului mare de izvoare ,dar si datorita
debitelor mari.
Asezarile umane sunt concentrate in apropierea retelelor hidrografice,acestea din urma
avand si un important rol in stabilirea traseelor turistice. Caile de acces spre cele mai inalte
varfuri ,traversate de numeroase trasee turistice,sunt reprezentate prin vai care au fragmentat
Bargaul.
Somesul Mare izvoraste din muntii Rodnei si chiar daca este pozitionat la marginea
Bargaului ,dreneaza aproximativ 90% din arealul masivului. Somesul Mare este un rau alohton
ce strabate defilee si depresiuni ,iar valea raului are un caracter transversal si asimetric datorita
diferentelor de altitudine si datorita diferentelor de duritate a rocilor cristaline din Rodna si ale
flisului transcarpatic din Bargau(Rusu,E,1998,pg 134). Debitul Somesului Mare a atins maximul
de 23,5m/s in 1970.
Raul Bistrita izvoraste din Calimani ,strabate arealul sudic al masivului drenandu-l pe o
suprafata de peste 400 km. Panta sa medie este mai mare decat cea a Somesului ,fiind un rau
autohton. Valea raului Bistrita este asimetrica ,in stanga fiind marginita de versanti inalti ,iar in
dreapta de versanti scunzi. Bistrita este un rau a cariu comportament hidrologic este ,in mare
parte,asemanator cu cel al Somesului Mare ,dar construirea lacului Colibita a dus la modificari
importante,in special in ceea ce priveste debitul la varsarea din lac.
Cele mai importante rauri autohtone sunt: Ilva,Bargau si Lesu.
Impactul antropic este redus ,singura amenajare hidrologica fiind cea din amonte de Bistrita
,reprezentand un baraj cu hidrocentrala care acumuleaza apa lacului Colibia.
Regimul hidrologic al raurilor din Muntii Bargaului este dat in mod prioritar de
precipitatiile atmosferice. Dimensiunea raurilor este mare deoarece strabat regiuni cu flis
,fragmentate, drenand majoritatea teritoriului montan.
Regimul termic al Raraului influenteaza temperatura apelor raurilor pe parcursul anului
,cresterile de temperatura depinzand de altitudini si debite. Temperaturile reduse ale apelor dau
un debit mare in lunile de primavera datorita zapezilor. In anotimpul rece ,inghetul este present la
toate raurile din Bargau.
O parte din apa precipitatiilor se infiltreaza in sol sau patrunde prin fisuri de scoarta terestra
,acesta fiin modul predominant de alimentare a apelor freatice.

Vegetatia
Vegetatia este diversa datorita conditiilor fizico-geografice si prin pozitia geografica de
tranzitie intre zona de influenta atlantica si cea scandinavo-baltica. Flora este una specifuca
intregului lant carpatic ,dar si cu particularitati date de topoclimat,orientarea culmilor,expozitia
,etc.
Vegetatia reprezinta una dintre atractiile turistice ale zonei,floristica fiind impresionanta
atat prin culori,dar si prin forma. Dintre speciile pe care le intalnim in acest areal amintim:
margarete,aglica ,clopotei,garofite purpurii,cicoare,branduse(primavare),ciurul zanelor(toamna).

Fanetele si pasunile (caracteristice aceste zone) iau sfarsit la marginea padurii de amestec sau de
molid pur,zona de tranzitie fiind reprezentata de o vegetatie caracteristica :scorus,paducel,alun.
Padurea de amestec este formata din fag si molid ,iar printre speciile de plante pe care le intalnim
aici se numara :pastita alba si galbena ,crucea voinicului si viorelele. Padurile de molid sunt mai
reci ,iar vegetatie este una care prezinta adaptari la temperature scazute: lumanarica
pamantului,plesnitoarea ,brandusa. In zonele padurii in care umiditatea este ridicata intalnim
flori de nu-ma-uita si floarea studentului.
In Bargau,vegetatia se sfarseste cu etajul subalpine(al jneperisurilor). Specific acestor zone
sunt mlastinile cu turba ,gasite in bazinul Tesnelor la Gradinita. Prin ochiurile de mlastini se
intalneste otratelul de balta,o specie de planta carnivora,iar in bahne gasim roua cerbului,o planta
otravitoare. Dintre endemismele din Muntii Bargaului amintim: Campanula Carpatica, Aconitum
Moldavium, Cardamine Glandulegera si Silene Dubia.

Fauna
Fauna Muntilor Bargau este diversificata deoarece cadrul fizico-geografic este unul
favorabil dezvoltarii si adaptarii vietuitoarelor. Supravietuirea lor in acest areal este data de
cadrul ecologic al zonei,dar odata cu umanizarea locului,gradul de suportabilitate s-a redus
considerabil ,scazand numarul vietuitoarelor ,in special al celor de talie mare.
In comformitate cu optimul ecologic imprimat de caracteristici fizico-geografice,fauna
muntilor Bargau apartine regiunii palearctice ,regiunea eurosiberiana ,provincia dacica.(
Rusu,E.,1998,pg167)
In padurile de amestec ,fauna este mai bine reprezentata ,arealul speciilor fiind mai extins
,insa numarul vietuitoarelor din aceste zone este in scadere
(ex:cerbul,mistretul,caprioara,ursul,veverita,rasul) . dintre toate speciile,doar ursul si vulpea sunt
protejate,in ultima peroada incepand sa se inmulteasca.
Padurile de conifere au o fauna bogata(rsul,ursul,cerbul) ,fapt ce a atras numerosi vanatori
straini si romani. In Bargau mai intalnim vulpea rosie si bursucul,ce traieste la poalele
muntelui,fiind atras de zonele cultivate. Indreptandu-ne atentia catre stratul acvifer,putem afirma
ca acesta a fost favorizat de reteaua de ape curgatoare ,in acest mediu intalnind lipanul,zglavocul
si pastravul.

Capitolul II
Potenialul turistic este cel care atrage n primul rnd turitii,acesta se bazeaz pe elemente ale
cadrului natural dar bine neles c i pe resursele antropice.
n aprofundarea potenialui reliefului am ajuns la concluzia c este un element major n structura
potenialului turistic,acesta fiind partea material pe care se desfoar totalitatea activitilor
turistice i totodat i un element esenial alturi de vegetaie i cteodat alturi de elementul
antropic pentru piesajele din aceast unitate montan.
Principalele elemente geomorfologice cu activitate turistic se impun prin mreia i frumuseea
lor precum stncile i blocurile litologice,formele carstice i pseudocarstice,vile
deosebite,pasurile i chiar vrful unitii montane. Toate acestea prezint caracteristici
diferite,acestea au un grad de atracie diferit n funcie de altitudinea,masivitatea,forma,aspectul
care influeneaz n mod direct aspectul peisajului. Acestea,prin peisaj pot fi luate drept ca o
resurs naturala care satisface turitii dar cel mai important este faptul ca face ca zona s fie
deosebit.

Vrful este unul dintre obictivele care se disting n mod special deoarece majoritatea care
ajung n zonele montane doresc s ating vrful,asta se poate realiza i prin diferite activiti
precum crare sau alpinism. El atrage n primul rnd prin altitudine i aspect,format prin
condiii geologice i petrografice diferite care confer un cadru special i totodat tipic celor
montane.
Munii Brgului sunt dominai n mare parte de pduri de molid i de amestec,molid i
fag,reprezentnd unul dintre cele mai importante domenii forestiere. Formele de relief aezate pe
zona eruptiv sunt bine mpdurite,deosebindu-se de cele de pe fli,ce sunt acoperite cu puni i
fnee,acestea din urm reprezentnd suportul multor gospodrii ale locuitorilor zonei.
Pdurile ocup mai mult de jumtate din teritoriul zonei;de aceea,datorit resurselor
bogate de lemn,exploatarea acestuia este practicat din cele mai vechi timpuri. Solurile
caracteristice zonei sunt cele brune de pduri argiloiluviale.

Capitolul III
Peisajele Munilor Brgului sunt deosebite,diversificate iar traseele sunt uor accesibile
datorit culmilor cu pante reduse.
Cu toate acestea,nu sunt valorificai la adevratul lor potenial turistic,dei zona este mai
umanizat dect cea a Munilor Rodnei,situate la Nord de acetia.
Potenialul turistic al zonei este reprezentat n primul rnd de aezrile rurale care sunt
localizate n interiorul Munilor Brgului. Numele localitilor sunt diversificate,fcnd
trimitere att la apartenena Munilor Brgului(Bistria Brgului),ct i la partea
altimetric(Fosenii),la influena filogeografic(Grdenia) i la constituirea litologic(Piatra
Fntnele).
Cnd mergem de obicei pentru cateva zile ntr-un astfel de loc o importan deosebit are i
hrana,iar dup cum tim din punct de vedere al gastronomiei ei nu clacheaz niciodat i tot
timpul ne atrag mncrurile specifice zonelor. Gastronomia este i o resurs turistic de
baz,activitile,tradiiile,obiceiurile,mediul natural i santos fiind artat de produsele preparate
de ei,de metodele de preparare i de secretele culinare a regiunii respective. Uneori ei prepar
diferite dulceuri,siropuri,plinci sau viinate ce sunt destinate vnzrii ctre turiti.
Potenialul turistic al zonei este dat i de resursele turistice legate de obiectivele economice i ale
infrastructurii de transport care se refer att la cile de comunicaii importante ct i la unele
obiective de arhitectur precum, o nelipsit staie, diverse poduri rutiere i feroviare dar i
tuneluri.
Spre deosebire de anii trecui structurile de cazare au mai crescut,ns exist multe alternative de
cazare cum ar fi de exemplu,pensiuni,vile sau chiar propriile case ale brguanilor
Structurile turistice de alimentaie constituie la rndul lor un segment deosebit de
important al structurilor turistice de primire la nivelul zonei.Restaurantele sunt de cele mai multe
ori la un loc cu structurile de cazare fiind importante surse de venit ale unor astfel de structuri
mixte mai ales n perioada de extrasezon.
Deasemenea i structurile de agrement contribuie ntr-o proporie destul de ridicat la
atractivitatea destinaiilor turistice fiind ns insuficient dezvoltate n raport cu potenialul bogat
i complex al regiunii. Acest potenial cuprinde mai multe direcii ns printre cel mai important
este cel legat de sporturile de iarn n care se pot desfura mai multe activiti care ar atrage
mult mai muli turiti.

Propunerile ce au loc pentru dezvoltarea turistic a zonei nu pot fi fcute dect n funcie de
cererea i oferta de pe piat din punct de vedere turistic. Dei zona prezint o varietate i o
bogie a resurselor turistice, o tradiie ndelungat n desfurarea activitilor turistice n
teritoriu dar i un numr suficient i variat de structuri turistice de primire, n condiiile cererii
actuale aceasta are o slaba valorificare a resurselor naturale i
antropice, demografice i economice prin turism,dezavantajul unei cereri turistice cu un grad
mare de sezonalitate,insuficiena amenajrilor turistice de
agrement precum i promovarea insuficient la nivel local i regional a serviciilor turistice.
ns cu ajutorul politicilor la nivel regional i local care consider turismul un domeniu economic
important,cu diferite posibiliti de finanare din domeniul turismului ncurajate de fondurile
Structural dar i prin promovarea in mod special a zonei Brgului prin existena unor mijloace
ieftine i facile de promovare,cea mai simpl i cea mai utilizat fiind internetul, prin toate
acestea zona munilor Brgului ar putea fi mult mai dezvoltat i fcut cunoscut celor doritori.
Toate aceste idei de dezvoltare a turismului trebuiesc studiate n detaliu deoarece ele pot prezenta
i unele riscuri, printre acestea aflndu-se concurena acerb la nivel regional, naional i
internaional pe aceleai segmente ale pieei turistice, prioritizarea altor domenii economice n
cadrul politicilor locale dect cel al turismului ce exercit presiuni asupra acelorai resurse
dar bineneles c i inexistena unor politici clare i bine coordonate de dezvoltare economic
local i de marketing n domeniul turismului.

Numeroasele vestigii istorice atest istoria bogat a zonei,mai ales cele din perioada
neoliticului prezente n Bistria,Slltnia etc. Fapt ce strnete curiozitatea turitilor. Un alt loc
care atrage turiti este drumul de legtur dintre cele trei castre romane(Ilisua-Livezile-Orheiul
Bistriei) care sunt martorii stpnirii romane,aici exploatndu-se mari depozite de sare,fapt
inscripionat pe altarul din piatr care se gasete astzi la Muzeul de istorie din Bistria.
Design-ul caselor tradiionale este deosebit,att prin ansamblul de decoraiuni dar i prin
arhitectura simpl fra a fi ncrcat de scluptur. Este specific utilizarea motivelor-simbol pe
faade,iar unele construcii mai pstreaz nc chenarurile i romburile de culoare albastruultramarin-alb ale ferestrelor,ceea ce le confer o tent de autenticitate. O alt tradiie veche este
construirea caselor din lemn,cioplit pe doua fee, ns n prezent din pcate mai exist doar
cteva exemplare,trecndu-se la construcia caselor din crmid,pe fundaie de beton,cu etaj,cu
balcoane i turnulee la faade sau n cele patru coluri.
Tezaurul folcloric este unul foarte diversificat reprezentat prin porturi,obiceiuri i tradiii
ce au fost nbogit de-a lungul timpului de brguani.
Teatrul popular nescris din satul San este renumit,aici locuind pe vremuri badea Constantin
Jugan care a creat piese de teatru remarcabile.
Vechile drumuri,situate de-a lungul vilor transversale,strbat Munii Brganului. Oraul
Bistria reprezint principala cale de acces spre traseele montane. O atracie important a zonei
este Valea Bistriei-Tihua-Mgura Calului,acesta din urm reprezentnd cel mai nalt punct al
traseului i totodat un minunat loc de panoram.Oraul Bistria este un cunoscut i strvechi
centru meteugresc ce pstreaz i astzi monumente de arhitectur dar i dovada istoriei sale
bogate.
Printre atraciile turistice ale zonei amintim: Casa Argintarului,Casa Ion Zidaru,Piaa
central,Turnul Dogarilor,etc.

Casa Argintarului.Aici se crede c a locuit Petru Rare,dar astzi gzduiete Muzeul de

istorie al judeului Bistria Nsud.
Casa Ion Zidaru este o construcie aparinnd cldirilor medievale ce astzi a fost
transformat n cram.
Cel mai reprezentativ monument de arhitectur l gsim n Piaa Central la care este
vizibil influena gotic,fiind dominat de un turn nalt de 76 de m. n interiorul ei se gsesc i
cele 22 de steaguri ale breslelor.
Consiliul popular orenesc se gsete ntr-o cldire n care se afl centrul administrativ al
Districtului Bistriei i sediul celor 100 de dregtori.
Odat cu dezvoltarea zonei Munilor Brgului s-au dezvoltat i numeroase uniti
industriale de producie precum Interprinderea de textile neesute,Interprinderea de sticlriemenaj i Combinatul de prelucrare a lemnului.
Municipiul Bistria a fost supus unei emancipri social-culturale,administrative i
comerciale,ns pstrnd acelai cadru tradiional al arhitecturii.
Tot oraul Bistria reprezint i punctul de intrare n zona Brgului,ncepnd de aici se
face trecerea ctre zonele pitoreti cu un relief domol,cu cpie de fnee i case izolate ce te
nscriu ntr-o lume de basm.
La periferia Brgului se gsesc cteva staiuni balneoclimaterice precum stainea
Sngeroz-Bi,fiind totodat i una dintre cele mai frumoase sate romneti,cu ape minerale
renumite.n aceast staiune izvoarele au o vechime nsemnat,cu un gust plcut,iar aceast
staiune este dotat cu instalaii pentru bi calde i reci. Aici se trateaz afeciuni precum bolile
de inim,ale aparatului urinar sau ale sistemului nervos.
n localitatea Anie,exist o alt staiune la 530 de m. Ce are aceleai efecte ca i ale
staiunii Sngeroz-Bi,fiind ncadrat ntr-o pdure de brazi i avnd dou izvoare alcaline dintre
care unul se folosete pentru bi iar unul pentru but.
Colibia este o staiune climateric subalpin aflat la 820 de m. altitudine. Climatul
plcut din aceast localitate,aerul bine ozonat,ploile rare i vnturile puine fac s atrag aici pe
cei suferinzi de afeciuni uoare ale cilor respiratorii,tuberculoz osoas,anemie(Traian Naum,
1969, pg. 57).
Ca drept traseu ce poate fi recomandat n aceast zon a Munilor Brgului l putem
puncta pe cel de pe Valea Someului,cel de pe Valea Tiha,Valea Ilvei i cel cu plecarea din
Prundul Brgului.