Munţii Bârgăului

Capitolul I

  Unitatea montană Munţii Bârgăului este o unitate mai redusă ca suprafaţă,dar mai ales ca
înălţime,altitudinea maximă fiind de 1611 m(vârful Heniul Mare! Ei fac parte din culoarul
depresionar transversal ce se continuă spre Vatra $ornei si campulung Moldovenesc,o culme
larg extinsa între munţii înalţi cristalini ai &odnei şi masivul vulcanic al călimanului!
Munții Bârgâului repreintă o unitate muntoasă de dimensiuni reduse, atât ca înăl țime, dar și
ca suprafața, situat între Munții &odnei și călimani, făcând parte din culoarul depresionar
transversal Bârgău)Vatra $ornei)câmpulung!
&elieful este unul complex datorită preenței vulcanismului cu caracter su*crustat, scos la
suprafață prin îndepărtarea depoitelor sedimentare mai fria*ile!
 +umele Bârgău-- a fost legat de termenul german--*erg--(deal, munte, dar și de
denumirea de ,,*erga*hand--(coastă, povârniș , însă am*ele poartă nuan țe for țate! Există
mai
multe supoțtii cu privire la proveni ța denumirii acestei unită ți montane, însă cea a lui
/heorghe &usu pare cea mai verita*ilă, acesta susținând faptul că numele muntelui ar proveni
din slavona(*regova)sat pe muchia țărmului
Munți i Bârgăului s)au format prin înc ți rea țe i terestre în prima parte a 0e țiarului,
sco
aparținând grupei centrale vulcanice, fiind alcătuiți în mare parte din roci care sunt stră*ătute
și acoperite de lave vulcanice!

Așezare și limite
ceastă grupă de munți este localiată în partea central)nordică a &omâniei, în nord)vestul
carpaților 2rientali! 3n ceea ce priveste limitele, acestea sunt urmatoarele4 la nord)Valea
5omeș ului Mare la sud)V lea Bistriței, pârâul 7voru 8ung și Valea 5uperioară a $ornei la vest)
$ealurile 9răsiniș, Vf! Mărcuș la est)culoarului văil Măria)coș

Conditii geologice si de relief 

Munții Bistriței au avut o evolutie complexă, formarea lor începând în 2ligocenul
superior, această complexitate fiind evidențiată prin existența mai multor trepte! 7n est, treapta
este formată din gresii, calcare ți sișturi argiloase! 0reapta mi:locie este formată din gresii și
sișt uri argiloase străpunse și acoperite de masive vulcanice, despărțită de prima treaptă printr)o
vii*ilă discordantă, iar treapta vestică este alcătuită din gresii și situri argiloase acoperite de
cenusă vulcanică consolidată!
9ormele vulcanice intrusive sunt foarte *ine repreentate prin numeroase di;e)uri și conuri
vulcanice care apar la suprafață prin strapungerea rocilor sedimentare vechi și mai puțin
reistente!
corpurile su*vulcanice sunt repreentate prin laccolite ,sill)uri alcătuite din diorite, dacite
și andesite care au transformat gresiile în <-șisturi greoase negre--, prin fenomene de
metamorfism , la contactul cu rocile sedimentare!
3n sud)estul masivului întâlnim iviri de lavă și aglomerate! =e rocile vulcanice mai
reistente la eroiune decat cele sedimentare s)a format un relief de măguri separate de arii mai
co*orâte, uneori adevărate culoare depresionare( &usu, E!)1>88! &elieful vulcanic a:unge la
înălțimi cuprinse între 1@AA)16AAm! M! Heniu Mare)1611m! Miroslava )16A6,
Măguri ța)1@8m!
 Relieful

Muntii Bârgăului preintă un relief foarte complex repreentat prin C unită ți distincte4
1! Marile asive vulca ice
! Dona m ceilor ulcanici și sedimentări
C! =odiș l Di * oaia

1! Marile masive vulcanice sunt repreentate prin altitudini mari și ș pante accentuate i
uriașe văi care domină celelalte masive ale Bârgăului cu aspect de muncei! 8anțul vulcanic vestic
este constituit din urmatoarele masive4 cornu(1E@Am, Măguri ța(1@8Am, Heniu(161m,
repreentând cel mai înalt vârf din Bârgău!
! Dona muceil ulcanici și sedimentari) preintă aspect de platou u ș ndulat unde
înălțimile se situeaă în :urul valorii de 1AAAm, alcătuit din gresii și argile care domină regiunea
 pe sute de metri! ceastă treaptă are o altitudine mai redusă decât prima și ș se desfă oară din
Valea $ornei până la 5omeș! Văile preintă sectoare cu aspect de defileu când intersecteaă
masivele vulcanice și *ainete depresionare când stră*at formațiunile sedimentare greoase!
C! =odișu l Dim*roaia este considerat în mare parte un podi ș structural, dar, în acela și
timp,
 poate fi considerat și ca o inversiune de relief! &elieful are forme monotone, aproape plane!
&ocile vulcanice sunt rare, podișul fiind format numai din gresii și argile!
 =articularitățile morfologice ale reliefului mu ților Bârgăului îl deta șeaă de celelalt
masive muntoase înalte ca &odna și călimani, dar și faț ă de depresiunile $ornelor și
0ransilvaniei!
Unitatea aparține ților cu altitudine redusă și încadrată onelor :oase, având caracter
depresionar, ceea ce condiționeaă variația principalelor elemente ale cadrului natural!
=eisa:ul montan al Bârgăului se remarcă printr)un aliniament de măguri care se situeaă
deasupra liniei medii a înălțimilor medii de pe flisul transcarpatic! 7n partea centrala a unitatii, se
remarcă un relief mai co*orât ,unde găsim iviri su*vulcanice și culmi formate pe fliș ,elemente
morfologice ce sunt separate de înșeuari sau văi!
Dona nordică, devoltată pe un sinclinal larg, are mai curând aspectul unui platou împăr țit
de râuri decât de munte(&usu,E!)1>>8
5tratele de roci sedimentare care aparține în mare parte flișului transcarpatic din =aleogen
a condus la apariția unui relief de culmi :oase , cu altitudini de su* CAA m și a unor platouri mari!
Ve ții de pe fliș au forme mai accentuate ,fiind modelați prin p e de deplasare în masă,
dar și prin eroiune!
=aisa:ul capătă o nuanță deose*ită prin caracteristicile văilor, râurile având orientarea
est) vest, determinând orientarea similară a interfluviilor și aliniamentelor de culmi! Văile
preintă alternanțe de depresiuni și defilee!
3n Munții Bârgăului întâlnim următoarele tipuri de relief4 relief structural și litologic, relief
fluvial, relief su*vulcanic, relief fluvio)denudational și relief periglaciar!
Relieful structural și litologic nu este foarte *ine repreentat , tehtonica sla*ă și
--cutele cu raă largă de cur*ură a stratelor geologice--impunând existente unor structure
monoclinale ( &usu,E)1>>8!
*rupturile structurale sunt o raritate în ona Mun ților Bârgău , și se întâlnesc în nordul
regiunii , în one de aflorare a sedimentului meooic! 3ntâlnim depresiuni de anticlinal precum
depresiunea 5angeor)Bai la contactul dintre sedimentare și dacitele din Magura de Fos! 7n estul
regiunii întâlnim în șeuări litologice apărute prin alternan ța depoitelor de gresii și argile care
au
 dus la apariția de legătură (record între vârfurile flișu lui, spre exemplu în șeuările litologice
între vârful =lesa și 5uvarosu la 1C8A
Relieful fluvial . cele mai importante cursuri de apa care isi croiesc drum prin Muntii
Bargaului sunt 5omesul Mare ,7lva !Bistrita si Bargaul,acestea creandu)si vai care se impun prin
 particularitati morfologice cu rare asemanari ce alte rauri din Muntii carpati! &aurile au format
compartimente depresionare si sectoare de vai inguste ,stra*atand transversal compartimente
cu structura geologica si alcatuire litologica diferita si totodata cu reistenta diferita la
modelare! Valea 5omeș ușl ui Mare i Valea Bistriț ei sunt văi de contact litologic! Valea
5omeșului delimiteaă flișu l transcarpatic de cristalinul Munților &odnei , iar cea de)a doua ,
separă flișul transcarpatic de aglomerate vulcanice din Munții călimani!
Relieful subvulcanic! 5e comport ă ca relief dominant pentru formele create pe
sedimentarG! ceastă formă de relief ocupă porțiuni relative restrânse comparativ cu celelalte
tipuri de relief! Manifestarea vulcanismului polifaic a avut loc datorită existen ței unor falii
aparute succesiv,acestea atestand preenta unor aliniamente de maguri su*vulcanice!
7ntruiunile su*vulcanice au aparut datorita presiunii magmatice su*crustale ,existand doar
 puncte de concentrare locala! Magmatismul de contact este foarte sla* repreentat,doar pe cativa
eci de centimentri,foarte rar depasind un metro! 7n functie de natura rocilor reulta doaua
categorii de relief su*vulcanic si anume4 relieful intruiunilor magmatice su*secvente si relieful
formatiunilor vulcanogen)sedimentare!
Relieful fluvio-denudational . 7n eta:ul acestiu relief este poitionata ona flisului
transcarpatic ! &epatitia si intensitatea proceselor geomorfologice specific acestiu eta: sufera
modificari in functie de panta ,expoitie ,gradul de impadurire sau seon! =rocesele de modelare
in prima parte a seonului cald sunt mai intense datorita precipitatiilor mai a*undente!
ltitudinile inalte cuprinse intre 1AA)16AA m determina o prelungire a seonului rece cu
intensificarea unor procese de tip glaciar! 0emperaturile medii lunare sunt negative ,cel putin
@ luni pe an la 1EAA)16AA m,iar stratul de apada se mentine pe o perioada de 1@A)16A ile!
Relieful periglaciar! Muntii Bargaului nu au fost afectati de glaciatie in =leistocen ,dar 
se vad efecte ale periglaciarului! Manifestarile au o activitate intense in timpul iernii ,dar si in
 perioadele reci de tranitie! *rupturile de gelifractie si cornisele de desprindere se gasesc pe
varfurile magurilor su*vulcanice sau ale dG;e)urilor sau sillurilor afectate de eroiune! stfel de
a*rupturi gasim su* $unga =ietrei ,su* =iatra Mare! Blocurile glisante se gasesc pe magura
Bucnitori si provin din placa de sedimentar de pe varful acestiu corp intrusive! /rohotisurile si
conurile de grohotis se gasesc pe versantii magurilor intrusive sau la *aa lor! 5tratele de
grohotisuri pot fi fixe sau mo*ile ,asa cum este caul masivului Heniul Mare! Mai rar se intalnesc
solifluxiuni,campuri de *locuri,palnii nivale la nivelul altitudinal al Bargaului!

Clima

=oitia geografica si relieful sunt factori care influenteaa climatul,astfel Muntii Bargau
au o clima amoderata cu influentele aerului polar maritime! caracterul depresionar al muntilor
este relevant de regimul annual al temperaturii si cel al precipitatiilor(0ratatul de /eografie al
&omaniei,vol 777,pg 1A1
9iind situaiti intre Muntii &odnei si Muntii calimani,Muntii Bargaului au preluat unele
trasaturi mai aspre ale acestora ,insa nu in intregime ,aceasta poitiei adapostindu)l e impactul
vanturilor nordice,dar, in acelasi timp,cele vestice patrund mai usor spre axul carpatic! cantitatile
 mari de precipitatii se datoreaa faptului ca marile masive su*vulcanice din sud si vest
actioneaa ca o *ariera in calea maselor de aer vestic! climatul muntilor cu altitudini reduse este
caracteriat prin variatii moderate ale temperaturii aerului,temperature anuala fiind poitiva(6,8)
>,@c, in luna iulie temperature oscileaa intre 18)Ac ,iar in luna ianuarie variaa intre ()E)()
6c! 7n anul 1>@E s)a inregistrat atat minima ,cat si maxima temperaturii pana in
 present,respective )CCc si 8c!
Versantii vestici sunt aproape permanent acoperiti de nori,iar cei estici (cei adapostiti sunt
caracteristici tipului senin! Versantii sudici se remarca prin tip senin pe timpul noptii ,inregistrand
 precipitatii a*undente dupa)amiaa,in timp ce versantii nordici preinta temperaturi ale solului si
ale aerului moderate!
7n Muntii Bargaului precipitatiile depasesc 1AAA mm ,acestea crescand pe directia vest)est
odata cu altitudinea si expoitia vestica ce este favora*ila ploilor frontale! 8una cu cea mai
redusa cantitate de precipitatii este ianuarie (8A)1AAmm,luna iunie fiind cea mai ploioasa,in
aceasta perioada inregistrandu)se cantitati de precipitatii de peste 1CAmm!
=recipitatiile su* forma de apada cad pe la :umatatea lunii noiem*rie ,ninsorile sunt
a*undente ,grosimea stratului e apada depasind 1AA cm si chiar mai mult pe fundul vailor
,datorita spul*erarii apeii de pe versantii expusi vantului! 5tratul de apada reista mai mult de
1AA de ile pe an!
7n teritoriul studiat sunt preente vanturi caracteristice versantilor montani4*rie de munte
si vale in anotimpul cald! $epresiunile intramontane ofera un climat favora*il practicarii
turismului,singurul vant care *ate aici fiind *ria! Vanturile sunt influentate de gradul
de fragmentare ,orientarea culmilor vegetatie,etc!
Muntii Bargaului sunt caracteriati print)o insta*ilitate in ceea ce priveste frecventa si
vitea vantului datorita orientarii diferite a culmilor si vailor ! Masivele muntoase care
impre:muiesc Muntii Bargaului la nord si sud se comporta ca niste *ara:e in deplasarea aerului
,astfel vanturile vestice si estice devin predominante! Vitea vantului este ,in
general,scauta,exceptie facand onele cu altitudine ridicata unde intensitatea vantului este de E)
@mIs! cea mai mare intensitate a vantului se inregistreaa in luna martie ,iar cea mai mica in
septem*rie!
Umiditatea relativa are valori mari datorita poitiei nordice a versantului,influentelor
oceanice predominante si a celor *altice medii! Umeeala relativa a masivului oscileaa intre J>
K in onele cu altitudini mici si 86K in cele cu altitudini mari!

idrografia
Muntii Bargaului sunt traversati de rauri care apartin la  sisteme hidrologice diferite
4cel al 5omesului Mare si Bistritei! cursurile au o importanta limitata si curg in directia est)
vest,principalul colector fiind 5omesul Mare (de altfel, fiind cel mai mare rau care stra*ate
Bargaul! &aul Bistrita ,desi este un rau important,nu colecteaa decat o mica parte din apele
masivului!
$atorita conditiilor climatice specific acestei one ,*ilantul hidric este influentat atat prin
cantitatea de precipitatii ,cat si prin pierderile datorate evapotranspiratiei! 5curgerea e suprafata
si infiltratia sunt conditionate si de eta:area altitudinala a elementelor climatice determinand
diferentieri de densitate ale retelei hidrografice(&usu,E,1>>8,pg 1C
pele de suprafata sunt repreentate prin rauri si lacul de *ara: al coli*itei care va alimenta
cu apa orasul Bistrita si hidrocentrala electrica de pa Valea Bistritei(+aum,0,1>8J,pgJ
 caracteristica principala a hidronomiei Muntilor Bargau este aceea ca raurile sunt denumite
in functie de anumite proprietati fiico)geografice! stfel,apele curgatoare poarta numele
masivelor muntoase din care ivorasc(Magura,chicera,0omnaticul,unele au semnificatie
oografica(Ursoaica,cer*ul,cioroiul,altele au semnificatie in antroponimie(Marta,=araul lui
7onita, altele arata faptul ca isi au originea in one despadurite(rsita,&uncu,7vorul rsului,iar
altele releva caracterele fiico)geografice(7vorul al*,5ecul,5arata! pele minerale sunt
concentrate pe Valea 5omesului Mare ,fiind cunoscute inca de pe vremea romanilor si constituie
o *ogatie insemnata datorita calitatilor terapeutice si numarului mare de ivoare ,dar si datorita
de*itelor mari!
searile umane sunt concentrate in apropierea retelelor hidrografice,acestea din urma
avand si un important rol in sta*ilirea traseelor turistice! caile de acces spre cele mai inalte
varfuri ,traversate de numeroase trasee turistice,sunt repreentate prin vai care au fragmentat
Bargaul!
5omesul Mare ivoraste din muntii &odnei si chiar daca este poitionat la marginea
Bargaului ,dreneaa aproximativ >AK din arealul masivului! 5omesul Mare este un rau alohton
ce stra*ate defilee si depresiuni ,iar valea raului are un caracter transversal si asimetric datorita
diferentelor de altitudine si datorita diferentelor de duritate a rocilor cristaline din &odna si ale
flisului transcarpatic din Bargau(&usu,E,1>>8,pg 1CE! $e*itul 5omesului Mare a atins maximul
de C,@mIs in 1>JA!
&aul Bistrita ivoraste din calimani ,stra*ate arealul sudic al masivului drenandu)l pe o
suprafata de peste EAA ;m! =anta sa medie este mai mare decat cea a 5omesului ,fiind un rau
autohton! Valea raului Bistrita este asimetrica ,in stanga fiind marginita de versanti inalti ,iar in
dreapta de versanti scuni! Bistrita este un rau a cariu comportament hidrologic este ,in mare
 parte,asemanator cu cel al 5omesului Mare ,dar construirea lacului coli*ita a dus la modificari
importante,in special in ceea ce priveste de*itul la varsarea din lac!
cele mai importante rauri autohtone sunt4 7lva,Bargau si 8esu!
7mpactul antropic este redus ,singura amena:are hidrologica fiind cea din amonte de Bistrita
,repreentand un *ara: cu hidrocentrala care acumuleaa apa lacului coli*ia!
&egimul hidrologic al raurilor din Muntii Bargaului este dat in mod prioritar de
 precipitatiile atmosferice! $imensiunea raurilor este mare deoarece stra*at regiuni cu flis
,fragmentate, drenand ma:oritatea teritoriului montan!
&egimul termic al &araului influenteaa temperatura apelor raurilor pe parcursul anului
,cresterile de temperatura depinand de altitudini si de*ite! 0emperaturile reduse ale apelor dau
un de*it mare in lunile de primavera datorita apeilor! 7n anotimpul rece ,inghetul este present la
toate raurile din Bargau!
2 parte din apa precipitatiilor se infiltreaa in sol sau patrunde prin fisuri de scoarta terestra
,acesta fiin modul predominant de alimentare a apelor freatice!

Vegetatia
Vegetatia este diversa datorita conditiilor fiico)geografice si prin poitia geografica de
tranitie intre ona de influenta atlantica si cea scandinavo)*altica! 9lora este una specifuca
intregului lant carpatic ,dar si cu particularitati date de topoclimat,orientarea culmilor,expoitia
,etc!
Vegetatia repreinta una dintre atractiile turistice ale onei,floristica fiind impresionanta
atat prin culori,dar si prin forma! $intre speciile pe care le intalnim in acest areal amintim4
margarete,aglica ,clopotei,garofite purpurii,cicoare,*randuse(primavare,ciurul anelor(toamna!
 9anetele si pasunile (caracteristice aceste one iau sfarsit la marginea padurii de amestec sau de
molid pur,ona de tranitie fiind repreentata de o vegetatie caracteristica 4scorus,paducel,alun!
=adurea de amestec este formata din fag si molid ,iar printre speciile de plante pe care le intalnim
aici se numara 4pastita al*a si gal*ena ,crucea voinicului si viorelele! =adurile de molid sunt mai
reci ,iar vegetatie este una care preinta adaptari la temperature scaute4 lumanarica
 pamantului,plesnitoarea ,*randusa! 7n onele padurii in care umiditatea este ridicata intalnim
flori de nu)ma)uita si floarea studentului!
7n Bargau,vegetatia se sfarseste cu eta:ul su*alpine(al :neperisurilor! 5pecific acestor one
sunt mlastinile cu tur*a ,gasite in *ainul 0esnelor la /radinita! =rin ochiurile de mlastini se
intalneste otratelul de *alta,o specie de planta carnivora,iar in *ahne gasim roua cer*ului,o planta
otravitoare! $intre endemismele din Muntii Bargaului amintim4 campanula carpatica, conitum
Moldavium, cardamine /landulegera si 5ilene $u*ia!

Fauna
9auna Muntilor Bargau este diversificata deoarece cadrul fiico)geografic este unul
favora*il devoltarii si adaptarii vietuitoarelor! 5upravietuirea lor in acest areal este data de
cadrul ecologic al onei,dar odata cu umaniarea locului,gradul de suporta*ilitate s)a redus
considera*il ,scaand numarul vietuitoarelor ,in special al celor de talie
7n comformitate cu optimul ecologic imprimat de caracteristici fiico)geografice,fauna
muntilor Bargau apartine regiunii palearctice ,regiunea eurosi*eriana ,provincia dacica!(
&usu,E!,1>>8,pg16J
7n padurile de amestec ,fauna este mai *ine repreentata ,arealul speciilor fiind mai extins
,insa numarul vietuitoarelor din aceste one este in scadere
(ex4cer*ul,mistretul,caprioara,ursul,veverita,rasul ! dintre toate speciile,doar ursul si vulpea sunt
 prote:ate,in ultima peroada incepand sa se inmulteasca!
=adurile de conifere au o fauna *ogata(rsul,ursul,cer*ul ,fapt ce a atras numerosi vanatori
straini si romani! 7n Bargau mai intalnim vulpea rosie si *ursucul,ce traieste la poalele
muntelui,fiind atras de onele cultivate! 7ndreptandu)ne atentia catre stratul acvifer,putem afirma
ca acesta a fost favoriat de reteaua de ape curgatoare ,in acest mediu intalnind lipanul,glavocul
si pastravul!

Capitolul II

  =otenţialul turistic este cel care atrage în primul rând turiştii,acesta se *aeaă pe elemente ale
cadrului natural dar *ine înţeles că şi pe resursele antropice!
3n aprofundarea potenţialui reliefului am a:uns la concluia că este un element ma:or în structura
 potenţialului turistic,acesta fiind partea materială pe care se desfăşoară totalitatea activităţilor
turistice şi totodată şi un element esenţial alături de vegetaţie şi câteodată alături de elementul
antropic pentru piesa:ele din această unitate montană!
=rincipalele elemente geomorfologice cu activitate turistică se impun prin măreţia şi frumuseţea
lor precum stâncile şi *locurile litologice,formele carstice şi pseudocarstice,văile
deose*ite,pasurile şi chiar vârful unităţii montane! 0oate acestea preintă caracteristici
diferite,acestea au un grad de atracţie diferit în funcţie de altitudinea,masivitatea,forma,aspectul
care influenţeaă în mod direct aspectul peisa:ului! cestea,prin peisa: pot fi luate drept ca o resursă
naturala care satisface turiştii dar cel mai important este faptul ca face ca ona să fie
deose*ită!
 Vârful este unul dintre o*ictivele care se disting în mod special deoarece ma:oritatea care
a:ung în onele montane doresc să atingă vârful,asta se poate realia şi prin diferite activităţi
 precum căţărare sau alpinism! El atrage în primul rând prin altitudine şi aspect,format prin
condiţii geologice şi petrografice diferite care conferă un cadru special şi totodată tipic celor
montane!
Munţii Bârgăului sunt dominaţi în mare parte de păduri de molid şi de amestec,molid şi
fag,repreentând unul dintre cele mai importante domenii forestiere! 9ormele de relief aşeate pe
ona eruptivă sunt *ine împădurite,deose*indu)se de cele de pe fliş,ce sunt acoperite cu păşuni şi
fâneţe,acestea din urmă repreentând suportul multor gospodării ale locuitorilor onei!
=ădurile ocupă mai mult de :umătate din teritoriul oneide aceea,datorită resurselor
 *ogate de lemn,exploatarea acestuia este practicată din cele mai vechi timpuri! 5olurile
caracteristice onei sunt cele *rune de păduri argiloiluviale!

Capitolul III

=eisa:ele Munţilor Bârgăului sunt deose*ite,diversificate iar traseele sunt uşor accesi*ile
datorită culmilor cu pante reduse!
cu toate acestea,nu sunt valorificaţi la adevăratul lor potenţial turistic,deşi ona este mai
umaniată decât cea a Munţilor &odnei,situate la +ord de aceştia!
=otenţialul turistic al onei este repreentat în primul rând de aşeările rurale care sunt
localiate în interiorul Munţilor Bârgăului! +umele localităţilor sunt diversificate,făcând
trimitere atât la apartenenţa Munţilor Bârgăului(Bistriţa Bârgăului,cât şi la partea
altimetrică(9osenii,la influenţa filogeografică(/rădeniţa şi la constituirea litologică(=iatra
9ântânele!
când mergem de o*icei pentru cateva ile într)un astfel de loc o importanţă deose*ită are şi
hrana,iar după cum ştim din punct de vedere al gastronomiei ei nu clacheaă niciodată şi tot
timpul ne atrag mâncărurile specifice onelor! /astronomia este şi o resursă turistică de
 *aă,activităţile,tradiţiile,o*iceiurile,mediul natural şi sanătos fiind arătat de produsele preparate
de ei,de metodele de preparare şi de secretele culinare a regiunii respective! Uneori ei prepară
diferite dulceţuri,siropuri,pălinci sau vişinate ce sunt destinate vânării către turişti!
=otenţialul turistic al onei este dat şi de resursele turistice legate de o*iectivele economice şi ale
infrastructurii de transport care se referă atât la căile de comunicaţii importante cât şi la unele
o*iective de arhitectură precum, o nelipsită staţie, diverse poduri rutiere şi feroviare dar şi
tuneluri!
5pre deose*ire de anii trecuţi structurile de caare au mai crescut,însă există multe alternative de
caare cum ar fi de exemplu,pensiuni,vile sau chiar propriile case ale *ărgăuanilor
5tructurile turistice de alimentaţie constituie la rândul lor un segment deose*it de
important al structurilor turistice de primire la nivelul onei!&estaurantele sunt de cele mai multe
ori la un loc cu structurile de caare fiind importante surse de venit ale unor astfel de structuri
mixte mai ales în perioada de extraseon!

$easemenea şi structurile de agrement contri*uie într)o proporţie destul de ridicată la

atractivitatea destinaţiilor turistice fiind însă insuficient devoltate în raport cu potenţialul *ogat
şi complex al regiunii! cest potenţial cuprinde mai multe direcţii însă printre cel mai important
este cel legat de sporturile de iarnă în care se pot desfăşura mai multe activităţi care ar atrage
mult mai mulţi turişti!
  =ropunerile ce au loc pentru devoltarea turistică a onei nu pot fi făcute decât în funcţie de
cererea şi oferta de pe piată din punct de vedere turistic! $eşi ona preintă o varietate şi o
 *ogăţie a resurselor turistice, o tradiţie îndelungată în desfăşurarea activităţilor turistice în
teritoriu dar şi un număr suficient şi variat de structuri turistice de primire, în condiţiile cererii
actuale aceasta are o sla*a valorificare a resurselor naturale şi
antropice, demografice şi economice prin turism,deavanta:ul unei cereri turistice cu un grad
mare de seonalitate,insuficienţa amena:ărilor turistice de
agrement precum şi promovarea insuficientă la nivel local şi regional a serviciilor turistice!
3nsă cu a:utorul politicilor la nivel regional şi local care consideră turismul un domeniu economic
important,cu diferite posi*ilităţi de finanţare din domeniul turismului încura:ate de fondurile
5tructural dar şi prin promovarea in mod special a onei Bârgăului prin existenţa unor mi:loace
ieftine şi facile de promovare,cea mai simplă şi cea mai utiliată fiind internetul, prin toate
acestea ona munţilor Bârgăului ar putea fi mult mai devoltată şi făcută cunoscută celor doritori!
0oate aceste idei de devoltare a turismului tre*uiesc studiate în detaliu deoarece ele pot preenta
şi unele riscuri, printre acestea aflându)se concurenţa acer*ă la nivel regional, naţional şi
internaţional pe aceleaşi segmente ale pieţei turistice, prioritiarea altor domenii economice în
cadrul politicilor locale decât cel al turismului ce exercită presiuni asupra aceloraşi resurse
dar *ineînţeles că şi inexistenţa unor politici clare şi *ine coordonate de devoltare economică
locală şi de mar;eting în domeniul turismului!

+umeroasele vestigii istorice atestă istoria *ogată a onei,mai ales cele din perioada
neoliticului preente în Bistriţa,5lăltniţa etc! 9apt ce stârneşte curioitatea turiştilor! Un alt loc
care atrage turişti este drumul de legătură dintre cele trei castre romane(7lisua)8iveile)2rheiul
Bistriţei care sunt martorii stăpânirii romane,aici exploatându)se mari depoite de sare,fapt
inscripţionat pe altarul din piatră care se gaseşte astăi la Mueul de istorie din Bistriţa!
$esign)ul caselor tradiţionale este deose*it,atât prin ansam*lul de decoraţiuni dar şi prin
arhitectura simplă făra a fi încărcată de scluptură! Este specifică utiliarea motivelor)sim*ol pe
faţade,iar unele construcţii mai păstreaă încă chenarurile şi rom*urile de culoare al*astru)
ultramarin)al* ale ferestrelor,ceea ce le conferă o tentă de autenticitate! 2 altă tradiţie veche este
construirea caselor din lemn,cioplit pe doua feţe, însă în preent din păcate mai există doar
câteva exemplare,trecându)se la construcţia caselor din cărămidă,pe fundaţie de *eton,cu eta:,cu
 *alcoane şi turnuleţe la faţade sau în cele patru colţuri!
0eaurul folcloric este unul foarte diversificat repreentat prin porturi,o*iceiuri şi tradiţii
ce au fost în*ogăţit de)a lungul timpului de *ărgăuani!
0eatrul popular nescris din satul 5anţ este renumit,aici locuind pe vremuri *adea constantin
Fugan care a creat piese de teatru remarca*ile!
Vechile drumuri,situate de)a lungul văilor transversale,stră*at Munţii Bărăganului! 2raşul
Bistriţa repreintă principala cale de acces spre traseele montane! 2 atracţie importantă a onei
este Valea Bistriţei)0ihuţa)Măgura calului,acesta din urmă repreentând cel mai înalt punct al
traseului şi totodată un minunat loc de panoramă!2raşul Bistriţa este un cunoscut şi străvechi
centru meşteşugăresc ce păstreaă şi astăi monumente de arhitectură dar şi dovada istoriei sale
 *ogate!
=rintre atracţiile turistice ale onei amintim4 casa rgintarului,casa 7on Didaru,=iaţa
centrală,0urnul $ogarilor,etc!
 casa rgintarului!ici se crede că a locuit =etru &areş,dar astăi găduieşte Mueul de istorie
al :udeţului Bistriţa +ăsăud!
casa 7on Didaru este o construcţie aparţinând clădirilor medievale ce astăi a fost
transformată în cramă!
cel mai repreentativ monument de arhitectură îl găsim în =iaţa centrală la care este
vii*ilă influenţa gotică,fiind dominată de un turn înalt de J6 de m! 3n interiorul ei se găsesc
şi cele  de steaguri ale *reslelor!
consiliul popular orăşenesc se găseşte într)o clădire în care se află centrul administrativ al
$istrictului Bistriţei şi sediul celor 1AA de dregători!
2dată cu devoltarea onei Munţilor Bârgăului s)au devoltat şi numeroase unităţi
industriale de producţie precum 7nterprinderea de textile neţesute,7nterprinderea de sticlărie)
mena: şi com*inatul de prelucrare a lemnului!
Municipiul Bistriţa a fost supus unei emancipări social)culturale,administrative şi
comerciale,însă păstrând acelaşi cadru tradiţional al arhitecturii!
0ot oraşul Bistriţa repreintă şi punctul de intrare în ona Bârgăului,începând de aici se
face trecerea către onele pitoreşti cu un relief domol,cu „căpiţe de fâneţe şi case iolate ce te
înscriu într)o lume de *asm!
8a periferia Bârgăului se găsesc câteva staţiuni *alneoclimaterice precum staţinea
5ângero)Băi,fiind totodată şi una dintre cele mai frumoase sate româneşti,cu ape minerale
renumite!3n această staţiune ivoarele au o vechime însemnată,cu un gust plăcut,iar această
staţiune este dotată cu instalaţii pentru *ăi calde şi reci! ici se trateaă afecţiuni precum *olile
de inimă,ale aparatului urinar sau ale sistemului nervos!
3n localitatea nieş,există o altă staţiune la @CA de m! ce are aceleaşi efecte ca şi ale staţiunii
5ângero)Băi,fiind încadrată într)o pădure de *rai şi având două ivoare alcaline dintre care
unul se foloseşte pentru *ăi iar unul pentru *ăut!
coli*iţa este o staţiune climaterică su*alpăină aflată la 8A de m! altitudine! „climatul
 plăcut din această localitate,aerul *ine oonat,ploile rare şi vânturile puţine fac să atragă aici pe
cei suferini de afecţiuni uşoare ale căilor respiratorii,tu*erculoă osoasă,anemie(0raian +aum,
1>6>, pg! @J!
ca drept traseu ce poate fi recomandat în această onă a Munţilor Bârgăului îl putem
 puncta pe cel de pe Valea 5omeşului,cel de pe Valea 0iha,Valea 7lvei şi cel cu plecarea din
=rundul Bârgăului!