Universitatea Al. I.

Cuza din Ia i Facultatea de Geografie i Geologie Specializarea Geografia Turismului

Mun ii Rar u-Giumal u

Iasi, Martie 2011

Rarau Giumalau

Asezare si limite
Muntii Rarau Giumalau, fac parte din Mtii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice ale Moldovei si Bistritei. Aceasta mica grupa de munti din partea central-nordica a tarii se desfasoara intre 472032 si 4732 lat N-ica si intre 2518 si 2543 lon E-ica. Mtii Rarau Giumalau sunt marginiti spre nord de Depresiunea Cimpulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecanisului si Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de Mtii Stanisoarei. In sudul lor se afla Mtii Bistritei, iar in sud-vest Depresiunea Tara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului, in vest Obcina Suhardului si Mtii Bargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale Muntilor Rodnei.

Muntii Rarau Giumalau sunt delimitati la nord-vest de Valea Putnei si de Saua sau Pasul Mestecanis (1096m) care ii separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei, spre rasarit fata de Obcina Voronetului cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie, Sandru si Slatioara. Spre sud-est, dincolo de aliniamentul Valea Chiril Curmatura Prislopului (intre Vf. Todirescu si Vf. Vacaria) si Paraul Hogea (afluent al Paraului Gemenea) se desfasoara culmile prelungi ale Mtilor Stanisoarei. La vest, Valea Bistritei Aurii constituie limita spre Obcina Suhardului, iar la sud de la confluienta cu raul Dorna, Valea Bistritei separa cele
2

doua masive de Mtii Bistritei. Bazinul depresionar Pojorata si Depresiunea Cimpulung Moldovenesc se inscriu in aria geografica a Muntilor Rarau Giumalau delimitandu-i de Obcinele Bucovinei.

Aspecte fizico-geografice
Mtii Rarau Giumalau au o suprafata de circa 375 km patrati, distantele cele mai mari sunt pe directia nord-sud, 21km intre Vatra Dornei si Pojorata si pe directia vest-est 28 km intre Iacobeni si Slatioara. Altitudinile maxime se afla in Masivul Giumalau 1857m si in Rarau 1651m. Fata de Depresiunea Cimpulung Moldovenesc respectiv Gara Cimpulung Moldovenesc Est 621m si centrul orasului 642m, Iacobeni 830m sau Vatra Dornei 795m si Vf. Giumalau sunt diferente de altitudine de 1000-1200m. In liniile sale generale relieful Mtilor Rarau Giumalau poarta in infatisarea sa amprenta structurii geologice. Structura geologica a Raraului se aseamana cu cea a Masivului Ceahlau si a Mtilor Bucegi. Ea este reprezentata printr-o imensa cuveta alcatuita din sisturi cristaline. In acest sinclinal s-au depus de-a lungul istoriei geologice stive groase de roci sedimantare mai ales gresii, conglomerate si calcare care poarta in ele urmele vietuitoarelor ce traiau in marile de alta data si care se localizau pe meleagurile noastre. Relieful masivului este extrem de diversificat. Pe ansamblu, Rar ul are forma unui masiv aproape izodiametric (C. Rusu, 1997), deta at clar de masivele montane nvecinate. Spre nord i est relieful are o dispunere oarecum n trepte, fapt care nu r mne valabil spre sud i vest. Monotonia regiunilor nalte, slab nclinate i dominate de platouri aplatizate (cum sunt vrfurile Rar u i Todirescu) este ntrerupt de morfografia de detaliu, inclusiv prin prezen a unor vrfuri ascu ite i puternic fragmentate, cu o morfogenez complex . Abrupturile se impun n relief uneori asociate cu platourile calcaroase i calcaro-dolomitice. Reprezentativ n acest sens este abruptul nord-estic al Rar ului, cu o lungime de circa 2 km, dar i abruptul sud-estic al Pietrei Zimbrului, cel nordic al Pietrelor Doamnei, avnd pe ansamblu o energie de relief de 60 150 m. Trebuie men iona i n egal m sur versan ii abrup i ai v ilor n sectoarele de chei, cum sunt cheile Bistri ei de la Zugreni s pate n isturi cristaline (este vorba de fapt de un dycke porfiroid), abrupturile care flancheaz Prul lui Ion, Moara Dracului sau cele amplificate prin activit i antropice, cum ar fi cele din defileul Pojorta-Sadova. n cadrul masivului Rar u au fost separate patru unit i morfostructurale: unitatea morfostructural a isturilor cristaline (Btca Neagr Munceii n ira i), care corespunde mai multor unit i tectonice prealpine, situate n soclul pnzei bucovinice: Rar u, Pietrosul Bistri ei, Chiril i Putna. Aceste forma iuni prezint o rezisten ridicat la modelare; unitatea morfostructural calcaro-dolomitic (Rar u), corespunz toare resturilor pnzelor transilvane i flancurilor dolomitice ale sinclinalului, apar innd pnzei
3

bucovinice. Partea central a unit ii de fa reprezint o inversiune de relief, axul sinclinalului marginal extern avnd altitudinea maxim n vrful Rar u. unitatea morfostructural a grezo-conglomeratelor i a marnelor (M gurile Cmpulungului) cuprinde teritoriul din nord-estul i estul extrem al masivului; unitatea morfostructural a wildfli ului (Pojorta Izvoru Alb) corespunde cuverturii sedimentare a pnzei bucovinice, care alc tuie te umplutura cuvetei Rar u. Compartimentele depresionare Fundu Pojortei, Valea Seac i Izvoru Alb sunt tipic de eroziune diferen iat ., r mnnd n loc unii martori de rezisten litologic i fiind favorizate procesele de versant de tipul alunec rilor de teren.

Endocarstul este slab reprezentat: apar avenuri inactive (n abruptul nord-estic al Vrfului Rar u i n Pietrele Doamnei), avenuri active care fac leg tura ntre unele forme de suprafa (doline de tip plnie) i golurile subterane pe vrful Todirescu i pe platoul Rar ului (n preajma Cabanei pastorale). Pe tera Liliecilor este cea mai cunoscut din masiv, fiind situat pe platoul Rar ului, la 1480 m altitudine, la circa 900 m nord fa de Pietrele Doamnei. Pe tera este s pat n calcare alb-cenu ii, stratificate i puternic tectonizate. Cuprinde ase s li, apropiate ntre ele, din care ultimele trei sunt etajate. Lungimea total a pe terii este de circa 100 m, iar denivelarea este de circa 50 m. Exocarstul este mult mai bine reprezentat comparativ cu endocarstul. Lapiezurile, liniare, tubulare sau mixte, de obicei din categoria lapiezurilor nude se grupeaz uneori n cmpuri de lapiezuri de mici dimensiuni, cu un microrelief accidentat, dar cu crestele dintre ele adesea rotunjite. Cmpuri de lapiezuri se ntlnesc n Pietrele Doamnei, Pochii Rar ului, H gimi , Todirescu, Coada Peretelui (Vrful Rar u), dar i n cazul maselor izolate de calcar.ntruct pozi ia stratigrafic i tectonic a maselor dolomitice nu favorizeaz evolu ia dolinelor, acestea se ntlnesc doar pe platoul Rar ului (n preajma cabanei pastorale), n zona Pochii Rar ului i n Todirescu. Dolinele de tip farfurie, cu fundul plat i rama foarte pu in nclinat , sunt dominante fa de cele de tip plnie (doar pe platoul Rar ului i n zona Todirescu). Majoritatea dolinelor sunt de dimensiuni mici, cu diametrul cuprins ntre 3 i 10 m, chiar mai pu in, urmate de dolinele mijlocii, cu diametrul de 10 30 m. Uneori apar i v ile seci (sohodoluri carstice) care rezult din pierderea apei n subteran, prin blocuri calcaroase i fisuri, cum este cazul unui tronson de cteva sute de metri aval de sectorul de chei de pe Prul lui Ion. Cheile rezultate prin evolu ie combinat , carstic i fluvial se pot ntlni n zona deja amintit de pe Prul lui Ion, dar mai ales n zona Moara Dracului. Giumalaul este alcatuit in intregime din sisturi cristaline si calcare cristaline, iar in dreptul celor mai mari inaltimi dintr-o banda de roca dura, asanumitul dyke porfiroid (alcatuit din roci foarte dure ca amfibolite, paragnaisuri, gnaisuri porfiroide de Pietrosul, calcare cristaline, roci ce se continua si in Muntele Pietrosul Bistritei respectiv si in Mtii Bistritei pana in Valea Barnarelului si chiar la sudul Negrei Brostenilor de pe malul drept al Bistritei) ce strapunge acest masiv. Rocile cristaline paleozoice si, poate chiar mai vechi reprezinta fundamental Raraului si alcatuiesc in intregime Masivul Giumalau. Sisturile cristaline epizonale (formate mai la suprafata scoartei terestre) sunt compuse din sisturi cloritice, sericitice apoi din cuartite porfiroide, calcare cristaline si gnaisuri oculare numite de Rarau.

Mtii Giumalau apar ca un bloc greoi, o imensa claie din care se desprind raiar culmi si picioare de munte cu forme de relief domoale sectionate de ape. Giumalaul se profileaza ca un masiv bloc tronconic cu prispe si spinari netede sau usor rotunjite din care coboara in trepte picioare de munte dispuse radiar si separate prin vai adanci de 500-600m.

Invelisul pedologic
Distribu ia tipurilor de sol pe teritoriul masivului Rar u este strns legat de varia ia spa ial a factorilor pedogenetici: diversitatea petrografic , morfologic , diferen ierea condi iilor hidrobioclimatice. Din clasa molisolurilor, apar doar rendzinele tipice, cambice sau litice, condi ionate de prezen a rocilor calcaro-dolomitice. Fondul dominant al nveli ului pedologic este reprezentat prin cambisoluri, care ntrunesc condi iile optime de formare n etajul montan inferior i, local, mijlociu. Cambisolurile sunt condi ionate de complexele litostratigrafice marno-argilo- istoase ale wildfli ului, dar se ntlnesc i pe grezo-conglomerate. Dintre cele trei unit i taxonomice care compun aceast clas , reprezentative sunt solurile brune eu-mezobazice i brune acide. Solurile brune eu-mezobazice sunt frecvent ntlnite n bazinele depresionare Fundu Pojortei, Valea Seac i Izvoru Alb-Limpedea, n M gurile Cmpulungului i n estul teritoriului, ntre Valea Caselor i Sl tioara. Solurile brune acide au o r spndire mult mai restrns , fiind ntlnite n aria isturilor cristaline epi- i mezometamorfice din vestul, sudul i estul regiunii, unde ocup treapta cobort de relief (sub 1000 1100 m altitudine). Spodosolurile se constituie ntr-o unitate pedogenetic distinct care include vestul i sudul Rar ului. De fapt, masivul Rar u reprezint limita estic a spodosolurilor din Carpa ii Orientali pentru aceast latitudine, spodosolurile fiind caracteristice pentru aria cristalino-mezozoic , pentru aria fli ului de la est fiind caracteristice cambisolurile. Din clasa spodosolurilor, mai extinse sunt solurile brune feriiluviale, podzolurile avnd o pondere foarte redus . Umbrisolurile, care ncheie etajarea altitudinal a solurilor prin tipul humico-silicatic este foarte slab reprezentat. Umbrisolurile din Rar u constituie un caz particular, legat de prezen a unor roci acide, ns pe areale extrem de reduse. Solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate sunt reprezentate doar prin soluri neevoluate, caracterizate prin procese incipiente de pedogenez (litosoluri, regosoluri, erodisoluri). n albiile rurilor apar protosoluri aluviale i soluri aluviale. n interiorul sinclinalului, n arealul Piatra oimului Pietrele Doamnei Piatra Zimbrului, Pochii Rar ului, Vrful Rar u apar mici enclave de calcar la zi, de vrst triasic i cretacic .

Reteaua hidrografica
Regiunea Mtilor Rarau Giumalau este foarte bogata din punct de vedere hidrografic, apele care isi au obarsiile in cele doua masive apartinand de doua bazine hidrografice: Bistrita si Moldova, ambele tributare Siretului. Cele doua
5

masive sunt adevarate castele de ape, reteaua hidrografica desfasurandu-se radiar atat spre bazinul Moldovei cat si spre cel al Bistritei. Bistrita aduna apele de pe laturile de vest si sud, iar Moldova pe cele din nordul si estul celor doua masive. Bistrita cu izvoarele in Mtii Rodnei (lungime totala 288km, suprafata bazinului 6974km patrati) limiteza cele doua masive pe laturile de vest de la nord de Iacobeni la Vatra Dornei si de sud de la Vatra Dornei pana la confluienta cu Paraul Chiril pe o distant de circa 33km (intre Paraul Ciotina la nord de Iacobeni si Paraul Chiril, suprafata bazinului are aproximativ 1140km patrati). Adancimea vaii este de-a dreptul impresionanta depasind in unele sectoare 1000m in timp ce latimea variaza de la cateva sute de m la 1-3km. In cuprinsul zonei muntoase intreaga vale prezinta o caracteristica aparte. Alternanta sectoarelor inguste, a cheilor sapate pe Giumalau in sisturi Valea Bistritei, vedere de cristaline, cu sectoare largi care au aspectul unor adevarate sesuri etajate. In Cheile Zugrenilor valea are o largime de numai 150-200m, iar intre localitatile Chiril si Crucea peste 2km. Moldova este cea de-a doua mare artera hidrografica din regiunea Mtilor Rarau Giumalau care curge pe flancul nordic al acestora intre defileele de la Pojorata si Prisaca Dornei. Ea traverseaza in lungul culoarului depresionar a Campulungului Moldovenesc delimitand totodata cele doua masive fata de Obcinele Bucovinei alcatuite din roci ale flisului cretacic cu exceptia Obcinei Mestecanisului alcatuita din roci cristaline si sedimentare. Din lungimea sa totala de 237 km (suprafata bazinului este de 4316km) circa 25 km ii reprezinta cursul dintre Pojorata (confluienta cu valea Putnei si defileul de la Stramtura Rosie amonte de Prisaca Dornei) adunand ape dintr-un bazin cu suprafata de 345km patrati. Moldova, principalul colector, izvoraste din Obcina Mestecanisului de pe versantul de sud al Culmii Alunisului (1294m). Principalul afluent din aria Giumalaului este Putna care isi are izvoarele sub Vf. Giumalau prin Putna Mare numita si Paraul Rosu si in Poiana Ciungilor prin Putna Mica. Ele se unesc in Poiana Itcani, apele Putnei sunt sporite si de paraiele Chiril si Putnisoara (afluienti pe partea stanga) si Paraiele Vacaria, Iacob, Tinis, Frumos si Cristia (pe partea dreapta). Al doilea afluent din aria Giumalaului este Izvorul Giumalaului care isi are izvoarele in saua Fundu Colbului prin Paraul Colbu. Apele subterane. Acestea sunt bogate si dau nastere la numeroase si abundente izvoare cu apa cristalina curata mai cu seama la contactul calcarelor si al conglomeratelor (lipsite de apa) cu sisturile cristaline marnoase ale flisului cretacic. Pe flancurile de vest, sud-vest si nord-vest ale Giumalaului, in special in Tara Dornelor si pe Bistrita Aurie exista o mare abundenta de ape minerale care sunt folosite in cadrul statiunii Vatra Dornei, sau numai pentru imbuteliere ca ape de masa.

Conditii climatice
Regiunea Mtilor Rarau Giumalau se caracterizeaza in ansamblul sau printr-o clima continentala cu nuante de excesivitate. Cea mai mare parte a culmilor care alcatuiesc aceasta regiune muntoasa se incadreaza in tinutul climei de munti cu altitudini de la 800 la 1700m si doar o mica parte, adica principala culme a Giumalaului in tinutul climei muntilor cu altitudini de peste 1700m, in timp ce Valea Moldovei si Tara Dornelor au clima de depresiune cu frecvente inversiuni termice.

Iernile sunt lungi, bogate in zapezi, verile sunt scurte, racoroase si umede. Temperaturile medii anuale prezinta valori scazute, precipitatiile atmosferice sunt baogate. In intreaga regiune se resimt influiente ale maselor de aer rece de origine baltica dar si influiente ale maselor de aer vestice, Atlantice care se fac simtite mai ales in timpul verii. In timpul iernii se resimt si influiente ale maselor de aer continentale estice si polare. Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna. Temperaturile medii anuale variaza de la 2 C la statia meteo Rarau la circa 5 C la Vatra Dornei si 6,8C la Cimpulung Moldovenesc fiind printre cele mai coborate din Moldova si din tara. Luna cea mai friguroasa este Ianuarie cand se inregistreaza o temperature medie de -7,7 C la Rarau, -6C la Vatra Dornei si -3,5C la Cimpulung Moldovenesc, iar cele mai calde Iulie cu o temperature medie de 16,4C la Cimpulung Moldovenesc, 15C la Vatra Dornei si August cu 11,8C la Rarau. Frecventa zilelor de iarna cu temperature medie sub 0C variaza de la 120 la 150 si chiar la 180 de zile pe culmile cele mai inalte. Numarul de zile cu precipitatii mai mari de 0,1mm este in jur de 170 in Rarau si Giumalau si de 130 in depresiuni, iar al acelora cu strat de zapada de aproximativ 150 in Giumalau si Rarau cu grosimi mai mari de 50cm ajungand uneori sa depaseasca 90cm la altitudini de peste 1400m. Peste 120 de zile cu zapada la Vatra Dornei si circa 90 zile la Cimpulung Moldovenesc cu grosimi de 30-50cm ceea ce recomanda intreaga regiune pentru practicarea sporturilor de iarna. Nebulozitatea medie anuala este 6.5-7 zecimi din bolta cereasca la peste 1200m si mai scazuta in Valea Moldovei cu valori de 5,5-6 zecimi. Numarul mediu anual de zile cu cer senin este sub 40, iar al acelora cu cer acoperit, peste 140.

Vegetatia si fauna
Vegetatia Mtilor Rarau Giumalau completeaza pitorescul relief oferind valori peisagistice remarcabile. Ea este alcatuita din pajisti si paduri reprezentand o mare bogatie a regiunii. In general covorul vegetal este ca si clima si solurile etajat pe verticala, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. Fata de infatisarea initiala asociatiile vegetale prezinta modificari mari datorita interventiei omului care actionand timp indelungat a reusit sa schimbe limite, mai ales acele ale padurii in favoarea pajistilor naturale. Invelisul vegetal actual al Rar ului este n bun parte rezultatul evolu iei paleogeografice, cel pu in n ceea ce prive te evolu ia ter iar i mai ales cuaternar , iar diferen ierea i distribu ia actual a nveli ului vegetal se face pe baza diferen ierii condi iilor morfopedoclimatice. Dominante sunt molidi urile, ns succesiunea etajelor vegetale ncepe cu etajul f getelor mixte (montane), care ncepe din lunca Molodovei (circa 600m) i se ntrep trunde cu etajul molidi urilor (datorit unor inversiuni de vegeta ie acest etaj apare n codrul secular Sl tioara, chiar i sub plaiul Todirescu): Fagus sylvatica, Picea abies, Acer pseudoplatanus. Etajul molidetelor ncepe uneori pe terasele Moldovei (n zona Cmpulung Moldovenesc) i ine pn la 1550 m (sub vrful Rar u i Pietrele Doamnei): Picea abies, Sorbus aucuparia, Abies alba, Acer pseudoplatanus. Etajul subalpin este slab reprezentat, pe vrfurile cele mai nalte, i corespunde limitei inferioare a acestui etaj din grupa nordic a Carpa ilor Orientali. Vegeta ia
7

subalpin este caracteristic la altitudini de 1550 1651 m i ete alc tuit din tuf ri uri i paji ti, n timp ce golul montan superior, ce se l rge te treptat prin defri ri este ocupat de paji ti montane cu caracter mezofil: Pinus mugo, Oxalis acetosella, Juniperus communis, Vaccinium myrthillus, Campanula abietina, Rubus idaeus, Campanula alpina, Nardus stricta. Ca vegeta ie azonal , reprezentativ este vegeta ia saxicol , instalat pe stncile cu pere i abrup i i pe grohoti uri, pe Pietrele Doamnei, Piatra oimului, Piatra Zimbrului etc. n locuri cu exces temporar sau permanent de umiditate se instaleaz o vegeta ie dominant de specii higrofile i mezohigrofile. Distribu ia zonal a speciilor animale din Masivul Rar u urmeaz , n linii generale, etajele de vegeta ie, de i ntre acestea exist specii capabile de a tr i n condi ii de mediu foarte variate; marea majoritate a speciilor evoluate nu pot fi limitate strict n cadrul unor zone sau etaje fitoclimatice, mobilitatea lor fiind uneori foarte mare. Dintre speciile mai cunoscute, cit m: cerbul (Cervus elaphus), mistre ul (Sus scrofa), rsul (Lynx lynx), jderul de scorbur (Martes martes), c prioara (Capreolus capreolus), veveri a (Sciurus vulgaris), lupul (Canis lupus), iar dintre p s ri gai a (Garrulus glandarius), mierla (Turdus merula), huhurezul (Strix aluco) .a., toate bine reprezentate n etajul p durilor de amestec, apare coco ul de munte (Tetrao urogallus), coco ul de mesteac n (Lyrurus tetrix), ierunca (Tetrastes bonasia).

Rezervatii naturale si arii protejate

In regiunea Mtilor Rarau Giumalau se afla importante rezervatii naturale in care sunt incluse numeroase monumente ale naturii, respectiv teritorii de diferite dimensiuni, in care intreg cadrul natural sau anumite elemente componente (forestiere, floristice, geologice, paleontologice, botanice, etc.) sunt ocrotite prin lege. 1. Codrul secular Slatioara (854,30 ha, inclusiv rezervatia Todirescu) se afla pe versantul estic al Masivului Rarau, respectiv al Virfurilor Popii Raraului, Todirescu si Arsita Rea, prelunginduse spre est atat pe culmile Batca Lesi, Batca cu Plai si Batca Neagra, cat si pe vaile Paraului lui Ion, Paraului Ursului, Paraului Ciurgau si Paraului Slatioara, apartinand ocolului silvic Stulpicani. Rezervatia este etajata intre 800m (localitatea Slatioara) si 1320m altitudine. Codrul a primit statut oficial de protectie in anul 1941. Atentia specialistilor a fost atrasa de marea vechime a arborilor si in special a coniferelor, acestia estimand Codrul Slatioara ca cea mai veche padure din tara si din Europa. Unele exemplare de brad si molid au respectabila varsta de 350-400 de ani, diametre de peste 1m si inaltimi pana la 50m. In perimetrul rezervatiei Codrul secular Slatioara se afla numeroasa plante declarate monumente ale naturii, dintre care amintim: Papucul doamnei (Cypripedium calceolus), din familia orhideelor, Tulichina pitica (Daphne cneurum), Vulturica (Hieracium pojoritense), Albumita (Leontopodium alpinum), etc. 2. Rezerva ia Pietrele Doamnei este simbolul masivului Rar u, rezultat printr-o evolu ie geologic destul de complicat , p strnd numeroase urme paleontologice i conservnd numeroase specii floristice, multe endemice. 3. Rezerva ia geologic i geomorfologic Cheile Moara Dracului este situat pe valea prului cu acela i nume, afluent de pe stnga al prului Valea Caselor. Suprafa a total ,
8

inclusiv cea de protec ie este de circa 10 ha. Cheile s-au format prin t ierea barei de calcare dolomitice de pe flancul estic al sinclinalului Rar u de c tre apa Moara Dracului. Litologic, perimetrul protejat este constituit din dolomite i calcare dolomitice, cenu ii i alb-g lbui, de vrst triasic . Formarea cheilor este rezultatul conlucr rii a dou procese morfogenetice: evolu ie carstic (de adncime) i fluvial (de suprafa ). Pere ii calcaro-dolomitici au n l imi de 20 30 m, l rgirea cheilor n sectorul din amonte fiind de 4-5 m. Dintre speciile rare, relicte, ocrotite, men ion m floarea-de-col (Leontopodium alpinum), papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), precum i numero i clopo ei (Campanula carpatica, Campanula abietina). 4. Rezerva ia Cheile Bistri ei (Cheile Zugrenilor) cuprinde un sector al v ii Bistri ei ntre localitatea Osoi (dup confluen a cu prul Sun tori) i Chiril ; perimetru protejat este de 153 ha, ad postind un relief s lbatic i numeroase specii floristice de valoare. Pe o distan de aproape 4 km, valea traverseaz un sector de roci foarte dure, mezometamorfice, constituite din gnaisele porfiroide al pnzei de Pietrosul Bistri ei. n sectorul cheilor, valea este foarte ngust , cu l imi cuprinse ntre 150 i 200 m. Versan ii au o nclinare apreciabil i devin pe alocuri abrup i, cu n l imi de 200 300 m i chiar mai mult. Pe versantul drept al v ii, din Vrful Bogolin, coboar o creast pn la altitudinea de 1330 m, dup care ncepe versantul abrupt al v ii. La partea terminal , acest versant continu cu un contrafort de roci dure, care for eaz rul s - i creeze un meandru puternic. Prin t ierea contrafortului (haitul de la Zugreni) s-a deta at o btc izolat cu altitudinea de 800 m, n timp ce albia Bistri ei r mne la 750 m. 5. Punctul fosilifer Stratele cu Apthycus este situat n Cheile Moldovei dintra Sadova i Pojorta (Cheile Piatra Str jii), pe malul drept al rului. Rezerva ia, cu suprafa a de circa 1 ha, conserv una dintre cele mai bogate faune de la sfr itul jurasicului i nceputul cretacicului. Numele rezerva iei provine de la fauna numeroas de molu te cefalopode din neamul amoni ilor, cu cochilia n form de spiral . 6. Piatra Soimului, stanca situata la vest de Hotelul Rarau, este ocrotita pe plan local incepand din anul 1971, rezervatia geologica avand o suprafata de 1ha. In Rarau exista si alte valori geologice, geomorfologice, paleontologice si floristice de mare interes peisagistic: Piramidele naturale calcaroase Adam si Eva de langa Pojorata, Marele abrupt N-ic si E-ic al Vf-ului Rarau, Popii Raraului, punctul fosilifer de pe Coasta Pra ca, ulmul de la Cimpulung Moldovenesc, din curtea unui localnic situat pe Paraul Morii, a carei varsta a fost estimata la circa 700 ani.

Populatia
Localitatile din zona Mtilor Rarau Giumalau sunt Cimpulung Moldovenesc, Pojorata, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Arini, Crucea. Populatia totala a zonei este de 47.739. 18% din totalul populatiei desfasoara activitati care se incadreaza in sectorul primar, 38% in sectorul secundar, iar 44% in sectorul tertiar.

Turism
Muntii Rarau - Giumalau se afla in preajma Valurilor Impietrite ale Obcinelor Bucovinei, care adapostesc, in vai ascunse sau in coasta padurii, locuri sacre din istoria Moldovei protejate de UNESCO. Motivatia atractivitatii pentru practicarea turismului in aceasta regiune de munte este constituita din valorile fondului turistic natural si cultural. In ceea ce priveste fondul turistic natural, la loc de frunte se situeaza elementele de relief. Dintre acestea cele mai impunatoare sunt martorii de eroziune. Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, Piatra Buhei, Vf-urile Adam si Eva, stancile si turnurile de la Popii Raraului. Tot atat de renumite prin frumusete si dimensiuni sunt si formele de relief carstic si in special vaile sapate in calcare: Cheile Zugrenilor, Cheile Moara Dracului, Cheile Strajii, Cheile Izvorului Alb. Datorita abundentei de calcare din zona au aparut lapiezuri, doline si grote dintre care cea mai mare este Pestera Liliecilor de pe podul Raraului. Infrastructura de cazare din zona Rarau-Giumalau este destul de dezvoltata, Municipiul Vatra Dornei fiind pe primul loc in ceea ce priveste numarul unitatilor de cazare.

10

Fondul turistic din Mtii Rarau-Giumalau este, incomparatie cu acela al altor masive muntoase, usor de vizitat, datorita cailor de comunicatii si localitatilor cu mult puncte de plecare spre culmile celor doua masive. Regiunea este accesibila prin cai ferate si prin cai rutiere.
11

Bibliografie
1. Rusu, C.-V. (2002) Masivul Rar u. Studiu de geografie fizic , Editura Academiei Romne, Bucure ti 2. C. Oancea, C Swizewski (1983) Muntii Rarau-Giumalau ghid turistic, Editura Sport-Turism 3. Colectia muntii nostri - Rarau-Giumalau 4. www.inbucovina.ro 5. http://ochi-si-urechi.blogspot.com 6. www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=183

12