Sunteți pe pagina 1din 18

Stoica Florin Geografia Turismului Anul III I.F.

R Relieful Litoral al Romaniei

RELIEFUL LITORAL
1.DEFINIREA DOMENIULUI LITORAL
Relieful s ecific !e litoral ia na"tere #n regiunea !e contact !intre uscat "i mare $#n urma unor rocese mecanice$fi%ice$ c&imice "i 'iologice$#n corela(ie cu ti ul su'stratului "i cu o%i(ia geografic) e glo'.*)rmul re re%int) linia care !es arte uscatul "i a a.Litoralul este s a(iul !e interferen() !intre uscat "i mare$care se e+tin!e at,t e uscat c,t "i su' a ) "i care )strea%) caracteristici genetice su'marine "i su'aeriene.A ele marine ac(ionea%) asu ra ()rmurilor at,t e -ertical)$c,t "i e ori%ontal)$liniar.

.LATFORMA /ONTINENTALA A MARII NEGRE - pozitia geografica si limitele 1 a3ung 2 in larg Situata !e0a lungul litoralului$ a-an! latimi -aria'ile. 1In N si N2 Marii Negre ana la 145 6m.7 In tara noastra se !esfasoara intre 'ratul /&ilia si localitatea 2ama 2ec&e$ iar ana la 886m 118 mile marine7 cores un%ator 9marii teritoriale:.

- caracteristici Are as ectul unei cam ii cu o inclinare foarte re!usa$ este o continuare a uscatului in a a formata rin ri!icarea ni-elului marii$ a-an! a!ancimi !e la 5m la 855m. Este aco erita cu alu-iuni a!use !e rauri si curenti. Este 'ogata in etrol si ga%e naturale. A a latformei continentale are o salinitate mai re!usa si o fauna 'ogata 1sturioni$ !elfini$ gu-i%i$ sta-ri%i$ me!u%e$ scoici$ etc.7 /urentii marini se !e lasea%a aralel cu tarmul si !e un cor!oane !e nisi forman! lacuri 1lagune si limane7.

AGEN*I $.RO/ESE ;I ME/ANISME /ARE AFE/TEA<= DOMENIUL LITORAL


a7AGEN*I 2ALURILE>mi"c)ri ritmice ale articulelor !e a ) #n 3urul unui unct imaginar !e ec&ili'ru. /lasificarea -alurilor su' as ect genetic> - -aluri eoliene care a ar su' ac(iunea frec)rii tagen(iale ale maselor !e aer #n !e lasare$cu resiunea normal)$fa() !e a a marin). - -aluri mareice1ti!ale7$generate !e for(ele mareice ro-ocate !e atrac(ia Lunii "i a Soarelui?!e las)rile maselor !e a ) #n sens ori%ontal se ro!uc su' forma curen(ilor mareici - -aluri anomo'arice care a ar su' forma unor un!e lungi $legate !e trecerea asu ra unei regiuni oceanice a unor sisteme 'arice atmosferice1cicloni$furtuni tro icale0taifunuri7$care ro-oac) sc&im')ri 'ru"te ale resiunii atmosferice "i ale -,nturilor

-aluri seismice$generate !e mi"c)rile 'ru"te e -ertical) "i e ori%ontal) ale scoar(ei terestre$#n tim ul cutremurelor !e )m,nt$alunec)rilor !e teren intraoceanice "i al eru (iilor -ulcanice?la su rafa() ele a ar ca ni"te un!e li'ere care se r)s ,n!esc cu o -ite%) mare$acestea sunt numite tsunami - -aluri na-ale se ro!uc #n tim ul !e las)rii unor na-e sau a unor cor uri soli!e #n a )1&ul) !e #nso(ire7 Du ) criteriul for(elor !e ani&ilare ale -alorilor cele mai im ortante sunt for(ele gra-ita(ionale "i for(ele ca ilare1-aluri ca ilare$#ncre(ituri er en!iculare e !irec(ia -,ntului $unele straturi !e ulei lutitor la su rafa()7 - -aluri for(ate !e -,nt sunt #n cre"tere$sau #n ec&ili'ru !inamic cu -,ntul generator - -aluri gra-ita(ional li'ere care nu sunt for(ate !e -,nt "i oart) !enumirea !e &ul) marin)?au !imensiuni tre tat sc)%,n!e - -aluri sta(ionare care se formea%) #n ca%ul interferen(ei unor -aluri cu !irec(ie !iferit)$sau c&iar o use !e !e lasare?astfel !is are sen%a(ia !e las)rii e ori%ontal). Gene%a "i e-olu(ia -alurilor eoliene.@n ri-in(a form)rii -alurilor e+ist) mai multe teorii$!intre care cea mai !ura'il) este teoria -alurilor tro&oi!ale a lui Aerstner114587 $ela'orat) entru un ocean !e a!,ncime nelimitat)$lic&i! i!eal$f)r) frecare lic&i!)$cu !ensitate constant)$un!e se formea%) -aluri cu mi"care !e transla(ie $gra-ita(ionale "i li'er)./onclu%iile acestei teorii sunt c) articulele !e a ) #n mi"carea lor urm)resc o or'it) #nc&is)$#ntr0un intre-al !e tim egal erioa!ei -alului$or'it)$care este u"or !eformat) e !irec(ia -alului?iar articulele !e la su rafa() rimesc cea mai mare cantitate !e energie eolian)$!eci -or a-ea ra%a or'itei cea mai mare.O!at) cu cre"terea a!,ncimii $energia se transmite e cale &i!raulic)$!eci or'itele articulelor -or fi tot mai mici.2alurile !is un !e energie oten(ial) "i energie cinetic)$"i ele se calculea%) #n func(ie !e elementele !e m)rime "i -ite%) 1m)rimea lungimii -alului7.2alul cu !esf)"urare i!eal) "i simetric) este &ula regulat)$care este un -al gra-ita(ional #n stingere nefor(at !e -,nt. @n ca%ul -alurilor for(ate !e -,nt cu intensitate cresc,n!) se ro!uce !eferlarea -alurilor $sau r)'u"irea eolian) a crestei.@n asemenea ca%uri -,ntul e+ercit) o resiune e+cesi-) asu ra )r(ii su erioare a crestei fe(ei ascen!ente "i crea%) o !e resiune #n artea o us)$ e fa(a !escen!ent).Deferlarea -alurilor #n fa(a ()rmurilor a'ru te ro!uce -aluri !e interferen()..uterea im actului !e r)'u"ire se #nregistrea%) cu a3utorul !inamometrelor "i !inamografelor.Transformarea -alurilor este mai mo!erat) #n %onele !e ()rm cu la3)$acumulati-e.Aici iau na"tere -alurile !e resac)$'ri%an(ii$#n ca%ul #n care a'ru tul acti-i%at !e -aluri nu !is une !e a!,ncime suficient) !e !e%-oltare. Dimensiunile ma+ime ale -alurilor se o'ser-) #n regiunile $un!e -ite%a -,ntului$!urata ei "i s a(iul !e !e%-oltare li'er) al -alurilor sunt cele mai mari.@n cu rinsul Oceanului lanetar frec-en(a cea mai mare o au -alurile cu #n)l(ime mic)$su' 8$1m.@n ca%ul furtunilor e+ce (ionale ele ot a-ea #n)l(imi !e este 85 m "i o lungime #n 3ur !e B55 m.2alurile o'i"nuite #n tim ul uraganelor au o #n)l(ime !e cca. 4 m $cu erioa!) !e 4 secun!e$-ite%) !e 14085 mCs "i ant) #n 3ur !e 1C15m D 1CE5m.Regiunile cu uragane frec-ente "i ericuloase entru na-iga(ie coinci! cu regiunile !e gene%) a ciclonilor$cum sunt )r(ile nor!ice ale Oceanului .acific$ale Oceanului Atlantic$ recum "i regiunile uraganelor tro icale 1taifunurilor7.Frec-en(a cea mai mare a uraganelor se o'ser-) #n erioa!ele !e sf,r"it !e iarn) 1fe'ruarie7 "i !e sf,r"it !e -ar) 1august7. /almarea -alurilor eoliene #n ra%a orturilor se o'(ine rin filarea unei cantit)(i limitate !e ulei la su rafa(a a ei..rin acest roce!eu se o re"te mi"carea or'itoi!al) a

articulelor !e a ) !e la su rafa()$ roces$care rin interferen() se transmite "i la a!,ncime.Efectele asem)n)toare re%ult) !in aco erirea su rafe(ei m)rii cu sloiuri !e g&ea() $sau !e%-oltarea unei -egeta(ii ac-atice e su rafe(e mari..ic)turile !e loaie calmea%) "i ele -alurile$mai ales #n tim ul loilor intense $cu energie mare. 2alurile interioare. .ot lua na"tere #n toate situa(iile $c,n! !ou) straturi !e lic&i! tangente neomogene ca !ensitate au mi"c)ri relati- !iferite.@n ca%ul m)rilor este un fenomen !estul !e frec-ent $c,n! !easu ra unui strat !e a ) cu salinitate mai mare se !e lasea%) un strat !e a ) cu !ensitate mai mic).@n acest ca% se transfer) energie !in stratul su erior #n !e lasare c)tre stratul inferior stagnant.Astfel #n masele !e a ) mai !ense se formea%) -aluri interioare$asem)n)toare -alurilor !e su rafa().Dac) na-ele tra-ersea%) #n mers !in sens o us un asemenea -al sau creasta lui$ea oate fi o rit) 'rusc.Na-igatorii -or'esc #n acest ca% !e a ) moart). 2alurile seismice1tsunami7 .@n tim ul cutremurelor !e )m,nt$ #nso(ite uneori !e eru (ii -ulcanice $se formea%) un!e !e "oc $care transmise masei !e a ) formea%) un!e !e transla(ie seismic).Unui singur "oc #i cores un!e un singur -al seismic$care atinge uneori !imensiuni "i -ite%e incre!i'ile..ot a-ea #n)l(imi !e ,n) la EF m "i -ite%e !e este 1F5GmC&.Tsunami a ar #n urma cutremurelor cu magnitu!ini !e este H gra!e Mercalli$cu &i ocentre ,n) la B5 Gm a!,ncime.Tsunami nu sunt o'ser-a'ile #n largul m)rii !in cau%a lungimilor mari !e un!) $!ar la lo-irea !e ()rmuri $#n)l(imea un!ei se am lific).Datorit) agu'elor mari ro-ocate !e tsunami e coastele Asiei Orientale "i #n Ia onia$a fost organi%at rimul sistem automat !e re!ic(ie a un!elor !e -aluri !e transla(ie seismic). Sei"ele sunt -aluri sta(ionare $formate #n s a(ii marine #nc&ise sau semi#nc&ise.@n tim ul ac(iunii sei"elor $ e #nregistr)rile mareografice a ar -aria(ii !e ni-el sistematice $ e care se ot su ra une "i alte forme !e -aria(ii$cau%ate uneori !e maree$-aluri.Sei"ele ot a )rea "i #n m)ri !ar "i #n lacuri mai mari..en!ularea #ntregii mase !e a ) afectat) !e sei"e$se ro!uce #n 3urul unui no! sau mai multe no!uri 1monono!ale$'ino!ale $ olino!ale7..entru ro!ucerea fenomenului este necesar) aglomerarea a ei #n !re tul ()rmului o us -,ntului $care la un moment !at !in cau%a energiei sale oten(iale !) na"tere en!ul)rii. MAREELE sunt mi"c)ri !in categoria un!elor !e -aluri solitare$care a ar ro-ocate !e atrac(ia gra-ita(ional) a Lunii "i Soarelui$e+ercitat) asu ra m)rilor$oceanelor "i a scoar(ei terestre$inclusi- a ele su'terane. Mareele oceanice a ar #n %onele !e coast) #n inter-al !iurn$!u ) trecerea Lunii "i a Soarelui este unctul !e culminare #n unctul -i%at.2aria(iile !e ni-el sunt #nregistrate !e mareografe$care !esenea%) e o 'an!) !e &,rtie mersul ni-elului a ei #n inter-al !iurn sau s) t)m,nal.Mareograma este !iagrama !esenat) !e mareograf./ele mai frec-ente sunt mareele !iurne$formate !intr0o maree #nalt) "i una 3oas) #n fiecare %i.Mareele semi!iurne sunt constituite !in !ou) maree #nalte "i !ou) maree 3oase #n !ecursul unei %ile.Mareea are o a ari(ie "i o !esf)"urare regulat) "i er etu) #ntr0un unct oarecare$!ar -aria'il !in unct !e -e!ere s a(io0tem oral. /lasificarea se face !u ) frec-en(a "i caracterul !e manifestare a lor #n !ecursul unei %ile lunare$a!ic) 8B ore "i F5$BJ minute.Dac) #n acest inter-al se formea%) !ou) un!e mareice clare$se -or'e"te !es re maree semi!iurn) regulat)./,n! a are un singur flu+ simetric$se -or'e"te !e maree !iurn) regulat)..ot a are "i un!e asimetrice $c,n! mareele se com un !in un!e neregulate sau !eformate.Reflu+ul $sau mareea 3oas) oate fi "i ea asimetric) "i #n acest ca% se -or'e"te !e maree neregulat).Flu+ul este mareea #nalt). Termeni !e maree> - un!e mareice $sunt ro-ocate !e for(ele mareeogenetice.

flu+ul mareic este !eni-elarea o%iti-) ro-ocat) !e for(ele mareeogene reflu+ul mareic este !eni-elarea negati-) ro!us) !u ) trecerea un!ei !e flu+ a a #nalt) este ni-elul ma+im al flu+ului a a 3oas) este ni-elul ro!us #n tim ul reflu+ului erioa!a mareic) este inter-alul !e tim ce trece #ntre !ou) culmin)ri !e flu+ "i !ou) minime !e reflu+ - #n)l(imea flu+ului este !iferen(a !e ni-el fa() !e %ero &)r(ii - m)rimea mareei este !iferen(a !e ni-el !intre !ou) flu+uri sau reflu+uri succesi-e - am litu!inea flu+ului este #n)l(imea flu+ului fa() !e ni-elul mareic me!iu - !urata sta(ion)rii este inter-alul !e tim #n care ni-elurile nu -aria%) - tim ul flu+ului este momentul culmin)rii flu+ului - tim ul reflu+ului este momentul i-irii ni-elului minim - tim ul !e cre"tere este inter-alul !e tim ce trece !e la tim ul reflu+ului ,n) la tim ul flu+ului - tim ul !e sc)!ere este inter-alul !e tim ce trece !e la tim ul flu+ului ,n) la reflu+ Im actul mareelor este !e mare am loare cu continentele $insulele "i ar&i elagurile.@n urma acestui im act $la ()rmul uscatului$masele !e a ) se ri!ic) #n fa(a ()rmurilor cu cca. 1014m fa() !e ni-elul reflu+ului.@n m)rile mai i%olate "i cu !imensiuni limitate ca e+tensiune $mareele au #n)l(imi mici.S re e+em lu #n Marea Me!iteran) -aria(iile !e ni-el sunt !e a ro+imati- E50F5 cm$iar #n Marea Neagr) #n 3ur !e 15 cm. .RO/ESELE DE ERO<IUNE @N <ONA LITORAL= .rocesul !e !egra!are al ()rmurilor$numit "i a'ra%iune marin)$se reali%ea%) rin mai multe rocese legate !irect !e ac(iunea a ei "i in!irect !e ac(iunea altor agen(i secun!ari. 1./orosiunea are loc rin ac(iunea a ei asu ra rocilor !in ()rmuri$roci care rin #nmuiere$sl)'irea coe%iunii rin ac(iunea o+igenului "i a altor su'stan(e !in a e $!uc la m)cinarea su'stratului.Ac(iunea este #nceat) "i continu)$iar efectele sale se o'ser-) mult mai regnant asu ra rocilor se!imentare./limatul are "i el o contri'u(ie #n !esf)"urarea acestui roces. 8./ora%iunea marin)1a'ra%iunea7 are loc rin mi"carea a ei "i s argerea -alurilor #nc)rcate cu nisi $ ietri"$'olo-)ni".2alurile ero!ea%) rocile cu a3utorul materialului #n sus ensie.@n a'sen(a acestor materiale a'ra%iunea este inefecti-). E.;ocul mecanic ro!us !e i%'irea -alurilor .2alurile se s arg cu o a"a utere #nc,t ot !isloca st,nci$sau ot s) fragmente%e 'locuri !e !imensiuni mari "i s) mute !intr0un loc #n altul cantit)(i im ortante !e materiale.Ac(iunea !e i%'ire are efect mai ales asu ra ()rmurilor alc)tuite e roci moi "i intens fisurate.La efectul ro!us se mai a!aug) resiunea re%ultat) #n urma com rim)rii 'ru"te a aerului "i a a ei.Decom rimarea este urmat) !e sur )ri $ r)'u"iri$etc. B.Fr)m,ntarea materialelor..rin frecare #n tim ul #naint)rii "i retragerii -alurilor are loc m)run(irea materialelor$care ot fi mi"cate !e a ). F.Ac(iunea &i!raulic)1s )larea7reali%at) !e masa !e a ) #n mi"care are ca efect trans ortul materialelor!ins re latforma litoral) c)tre ()rm.S )larea $la gurile marilor flu-ii$#m ie!ic) !e unerile "i formarea !eltelor$cor!oanelor "i insulelor !e acumulare.Ac(iunea &i!raulic) coman!) rogra!area "i retrogra!area formelor !e acumulare. H..rocesele mecanice$se #nt,lnesc e ()rmurile #nalte "i se manifest) rin alunec)ri$ r)'u"iri$sufo%iune$geli-a(ie$ero%iunea 'locurilor !e g&ea()$etc.

J..rocesele fi%ico0c&imice se manifest) rin ac(iunea frigului$c)l!urii $a a ei !e loaie$a ce(ii "i a a elor su'terane ce i%-or)sc #n %ona ()rmului.Se ro!uce !e%agregarea rocilor !atorit) clorurii !e so!iu #n fisuri?alterarea ra i!) a rocilor 'ogate #n fier "i !i%ol-area rocilor car'onatice !uce la a ari(ia ca-it)(ilor "i la ie%urilor. 4..lu-io!enu!a(ia "i ra-ina(ia mo!elea%) )r(ile #nalte ale ()rmurilor li site !e -egeta(ie.@n %onele cu climat ari!$semiari! "i tem erat$ra-ina(ia !esfigurea%) frontul fale%elor #m'og)(in! %onele 3oase cu materiale rolu-iale. K.Defla(ia "i cora%iunea eolian) sunt acti-e e ()rmurile su use ')t)ii -,nturilor !ominate "i celor catastrofale.For(a lor sl)'e"te re%isten(a coastelor$-,nturile L#ngr)m)!esc: loile "i %) e%ile s re ()rmuri $s ul'er) nisi urile "i rafurile$con!i(ionea%) !e unerile "i or!onarea acestora. 15..rocesele !eterminate !e ac(iuni 'iologice se resimt e litoralele o ulate cu lante "i animale.Microorganismele 3oac) un rol im ortant #n mo!elarea )r(ii 3oase a !omeniului litoral.Algele -er%i "i algele 'rune$ e tim !e noa te eli'erea%) !io+i! !e car'on$iar e tim !e %i$o+igen.Algele !e e ()rm amorti%ea%) -alurile "i se !iminuea%) ero%iunea.Recifele !e la marginea litoralelor sunt re%ultatul ac(iunii coralilor "i algelor calcaroase.Organismele lit&ofage1molu"te$arici !e mare$alge7 !uc la erforarea rocilor..rin ac(iunea lor mecanic) "i rin aci%ii e care #i secret)$microorganismele !uc la formarea unor sco'ituri $galerii "i al-eole. MODELUL DE ORGANI<ARE S.A*IAL= A LITORALULUI ROMMNES/ Marea Neagr) este o mare !in Na%inul Atlantic$situat) #ntre Euro a "i Asia.Este a treia mare ca !imensiune !u ) Me!iteran) "i Marea Nor!ului.Se #n-ecinea%) cu Rusia$Ucraina$Rom,nia$Nulgaria $Turcia $Gru%ia.Str,mtoarea 6erci face leg)tura !intre Marea Neagr) "i Marea A%o-$iar rin str,mtoarea Nosfor se a3unge #n Marea Marmara$la Marea Egee "i !eci la Me!iteran) se a3unge rin str,mtoarea Dar!anele.Are o su rafa() total) !e B1E555 Gm )tra(i$!eci este !e a roa e !ou) ori mai mare !ec,t teritoriul Rom,niei.A fost !enumit) !e -ec&ii greci !in Milet$.ontul Eu+in. Lungimea litoralului rom,nesc are o lungime !e 8BF Gm "i se #ntin!e !e la Nra(ul /&ilia$la nor!$ ,n) la grani(a cu Nulgaria$la su!.Este #m )r(it #n !ou) mari sectoare> - sectorul !in artea !e nor!$cu relief caracteristic !e !elt)$cor!oane litorale$ lagune1Musura$/a ul Mi!ia7 - sectorul su!ic$cu ()rm ri!icat$!ominat !e fale%e$golfuri "i romontorii1#ntre /a ul Mi!ia "i localitatea 2ama 2ec&e7?()rmul este s) at !in loess "i !e o%ite sarmatice "i re%int) !in loc #n loc la3e1Mamaia$Agigea$Eforie Nor!$Eforie Su!$/ostine"ti $Mangalia7. Fale%a este amena3at) rin talu%e !e -er!ea() "i !iguri..la3ele litoralului rom,nesc sunt foarte c)utate #n Euro a rin e+ unerea lor estic) "i rin nisi ul fin..reci ita(iile atmosferice sunt foarte -aria'ile "i se ro!uc la inter-ale mari1B55 D J55 mmCan7.2ecin)tatea m)rii "i a uscatului fa-ori%ea%) a ari(ia 'ri%elor.Litoralul rom,nesc este su us e tim !e iarn) $-iscolului1-,nturile !e N0E7. De0a lungul litoralului se !eose'esc !ou) nuan(e climatice> - la nor! !e /a ul Mi!ia$e-a ora(ii uternice %iua1Delta Dun)rii$com le+ul Ra%elm7$care asigur) ume%irea aerului "i !uc la sc)!erea am litu!inilor termice.

la su! !e /a ul Mi!ia regimul tem eraturii aerului este mo!erat "i cu caracter marin mai ronun(at>-ara $tem eratura aerului este mai co'or,t) !ec,t #n nor!$ e c,n! iarna este mai ri!icat). .la3ele se #ntin! e mai 'ine !e 48 Gm "i au o l)(ime !e 8F5 m la Mangalia "i Tec&irg&iol$iar #n rest l)(imi !e F5 0855 m. Nisi ul auriu renumit entru fine(ea sa$atinge #n tim ul -erii BFO /$fiin! i!eal entru aerotera ie "i ')i !e nisi . @ngem)narea !intre uscat "i a ) se face tre tat$ la3ele co'or,n! lin #n mare.E+ist) %one late !e 1550855m un!e a a nu !e )"e"te F m a!,ncime.Aerul este 'ine ioni%at cu aerosoli marini care #m reun) cu influen(a -alurilor$generea%)$cure t)m)!uitoare !e talasotera ie. @n %ona litoralului rom,nesc salinitatea sca!e mult$#n mo! o'i"nuit fiin! !e J018 la mie.A!,ncimea ma+im) este !e 8811m$#n artea central0su!ic)$iar #n regiunea nor!ic) sca!e su' F5 m. Mareele sunt foarte sla'e$!eoarece este o mare a oroa e #nc&is)$iar la su rafa(a a ei a ar curen(i !in cau%a -,nturilor nor!0estice. Litoralul rom,nesc este im ortant at,t entru la3ele #nsorite$c,t "i entru acti-itatea ortuar) re re%entat) rin trans ortul !e m)rfuri rin ortul /onstan(a.Re re%int) o atrac(ie turistic) at,t entru rom,ni c,t "i entru turi"tii !in ()rile #n-ecinate.

Statiunile Litoralului Romanesc


/ea mai im ortant) sta(iune este Mamaia$ situat) la nor!ul ora"ului /onstan(a$ e o f,"ie !e )m,nt care se ar) Marea Neagr) !e lacul Siutg&iol. Mamaia este o !estina(ie o ular) #n tim ul -erii$ entru rom,ni "i entru turi"tii str)ini$ ca urmare a rogramelor !e in-esti(ii ma3ore.

Litoralul romanesc al Marii Negre. Alte sta(iuni im ortante sunt> Eforie Nor!$ Eforie Su!$ /ostinesti$ Ne tun$ 2enus$ Saturn$ 2ama 2ec&e. /ostine"ti este sta(iunea tra!i(ional) a stu!en(ilor$ #n tim ce 2ama 2ec&e 1la e+trema su!ic)$ la grani(a cu Nulgaria7 este locul escarilor$ cunoscut entru atmosfera L&i ie:. Ora"ele rinci ale !in regiune sunt /onstan(a 1cel mai mare ort !e la Marea Neagr)7$ Mangalia "i N)-o!ari.

Litoralul romanesc al Marii Negre. .la3a$ orientata e !irectia est si su!0est$ are o latime cu rinsa intre 1F5 D 855 m cu nisi fin in cea mai mare arte. .anta este lina si usor accesi'ila$ marea are salinitate re!usa iar tem eratura a ei este in 3ur !e 8B !e gra!e /elsius in se%onul esti-al. /lima este 'lan!a !atorita 'ri%elor marine$ 'ogate in aerosoli care atenuea%a arsita %ilelor !e -ara. In tim ul se%onului se oate face la3a ana la 15 D 18 ore e %i. Marea Neagra este a treia ca !imensiune !in Euro a si a !oua ca a!ancime. /urentii marini sunt sla'i iar mareea este !e circa 15 D 85 !e cm. E+ista o s ecie !e rec&in 1SPualus acant&ias D 9cainele !e mare:7 !e !imensiuni mici$ !ar care este inofensi-a entru om si nu se a ro ie !e tarm.

.arcul ac-atic APua Magic$ intins e o su rafata !e 8J855 m $ se afla la intrarea in Statiunea Mamaia si are o ca acitate !e este 8F55 -i%itatori. In lus$ entru cei care !oresc sa urme%e tratamente me!icale$ e+ista !i-erse resurse 'alneare cu a e minerale si minerali%ate$ cu namoluri tera eutice$ in 'a%ele !e tratament !in %ona lacurilor Tec&irg&iol$ Tatlageac$ Ne tun$ Nelona$ Siutg&iol$ /or'u$ Sinoe$ Na-o!ari si Tasaul. .osi'ilitatile !e ca%are sunt multi le$ !e la &oteluri !e cinci stele ana la ensiuni$ cam ing0uri sau in ga%!a la localnici. De o'icei$ ince an! cu 1 se tem'rie returile la ca%ari sca! !eoarece se intra in e+trase%on. /a osi'ilitati !e !istractie e+ista nenumarate 'aruri$ !iscoteci$ ca%inouri$ se oate 3uca 'oQling si 'iliar!$ ing0 ong$ sunt terenuri amena3ate un!e se ot ractica !i-erse s orturi cum ar fi fot'al$ tenis$ -olei$ 'a!minton$ 'asc&et$ si entru cei mai in!ra%neti e+ista osi'ilitatea !e a ractica s orturi nautice.

Statiunea Mamaia

Statiunea Mamaia$ -e!ere !in telegon!ola. Mamaia este cea mai renumita statiune !e e Litoralul Romanesc. Situata la N !e /onstanta intre Marea Neagra si Lacul Siutg&iol$ este statiunea !e e litoral cu cea mai mare ca acitate !e ca%are. Mamaia este o statiune cu o !e%-oltare foarte !inamica$ in fiecare an turistii s0au o'isnuit cu fa tul ca Statiunea Mamaia ii intam ina cu ce-a nou D almieri$ APua Magic$ fantani arte%iene$ Telegon!ola$ auto'u%e su raeta3ate etc.

.la3a !in Statiunea Mamaia in mare arte este concesionata si este amena3ata cu se%longuri si um'rele$ contra cost. Mamaia este unica rin latimea foarte mare a la3ei si lungimea !e este 4 Gm. .la3a are nisi fin$ iar intrarea in a a este foarte lina. In mare arte$ la3a este concesionata si este amena3ata cu se%longuri si um'rele D contra cost$ insa sunt si ortiuni mari !e la3a un!e se oate sta fara lata. .la3a !in artea !e su! la intrarea in /onstanta este mai ingusta si mai ietroasa$ cea !in centru este lata$ aglomerata si este %ona un!e se organi%ea%a cele mai multe e-enimente e la3a. .la3a !in artea !e nor! a statiunii este cea mai 'ine amena3ata si are nisi ul cel mai 'un. Din loc in loc e la3a sunt instalate uncte !e sal-amar. Sal-amarii sunt 'ine regatiti si -eg&ea%a %ilnic intre orele 54.55 D 85.55.

.arcul APua Magic$ Mamaia. Una !intre rinci alele atractii ale statiunii este arcul ac-atic APuaMagic care este un loc !e !istractie entru turisti. APua Magic este situat la intrarea in statiune si se a!resea%a turistilor !e toate -arstele$ a-an! o ca acitate !e 8.F55 -i%itatori. /u o su rafata !e B555 m !e a a$ arcul !e !istractie cu rin!e to'ogane$ iscine si 'a%ine. In acest arc se gasesc restaurante$ 'aruri$ fast0foo!$ cofetarii$ recum si su-eniruri si ilustrate. Turistii ot o ta entru o la3a e se%longuri si 'aie in iscina. APua Magic este iluminat astfel incat se ot organi%a s ectacole$sau alte etreceri nocturne$ -i%itatorii a-an! os'ilitati !e !istractie atat %iua cat si noa tea. .entru rima !ata aici s0a construit un ring !e !ans in aer li'er$ cu efecte luminoase si sonori%ari recum si 3ocuri !e a a care functionea%a in functie !e ritmul si intensitatea mu%icii.

Telegon!ola !in Mamaia are o ca acitatea !e trans ort !e H5501F55 !e ersoane e ora. Telegon!ola !in Mamaia inaugurata in anul 855B este o instalatie !e trans ort e ca'lu$ care ermite turistilor stra'aterea la inaltime a statiunii oferin! o imagine !e neuitat asu ra statiunii Mamaia$ Marii Negre si a lacului Siutg&iol. Aceasta constituie in Romania o reali%are unica si unul !intre utinele roiecte !e acest ti !in lume.

Telegon!ola !in Mamaia. .roiectul Telegon!ola$ cu o ca acitatea !e trans ort !e H5501F55 !e ersoane e ora$ este un mi3loc care se a!resea%a turistilor !oritori sa a!mire la inaltime statiunea Mamaia$ turistii utan!u0se im'arca in !oua statii$ rima in %ona &otelului .erla$ iar cea !e0a !oua in %ona /a%inoului. Este !e mentionat numarul foarte mic !e -ile si ine+istenta ca%arilor articulare care in restul statiunilor !e e litoralul Romanesc sunt 'ine re re%entate.

Eforie Nor!$ este situata intre Agigea la nor! 1F 6m7 si Eforie Su! la su! 18 Gm7
si la circa 18Gm !e /onstanta. Se oate a3unge fie cu trenul e+istan! linia /onstanta D Mangalia care este circulata erment$ fie cu mi3loacele rutiere !e trans ort in comun$ !in care e+ista o mare -arietate !e restatori care ofera ser-icii !e trans ort !e !iferite genuri si calitati.

Statiunea Eforie Nor!. Eforie Nor! este statiune 'alneoclimaterica ermanenta cunoscuta entru 'a%ele !e tratament 'alnear si este o statiune !e -acanta foarte o ulara$ unul !in moti-ele care !etermina acest lucru fiin! returile re%ona'ile la ser-iciile turistice. .la3a statiunii atinge cam E0B Gm lungime si latimi !e 850155m$ marginita in artea !e nor! a statiunii !e o fale%a inalta$ loc !e romena!a 'inecunoscut in aceasta statiune.

Statiunea Eforie Nor!. .la3a statiunii Eforie Nor! re%inta urmatoarele !iferentieri !e a lungul ei> la3a !in artea !e su!$ s re Eforie Su!$ este ortiunea cea mai 'una !in statiune fiin! mai mare$ cu accesul foarte usor aici nee+istan! fale%a si a-an! s atii !e agrement numeroase$ cea !in centru si nor!ul statiunii este mai ingusta$ aglomerata iar accesul se face !e e o fale%a inalta e scari. /a%arile la articulari sunt foarte numeroase si se ot negocia !irect cu ro rietarul in functie !e nr. %ilelor !e ca%are cat si !e nr. !e ersoane.

Statiunea Eforie Su!


Fiin! una !in cele mai ieftine statiuni !e e litoral$ Eforie Su! este o statiune esti-ala integrata orasului Eforie$ situata intre Eforie Nor! la nor! si Tu%la la su!$ intre Marea Neagra la est si Lacul Tec&irg&iol la -est. Fata !e /onstanta se afla la o !istanta !e 140 85 Gm. .la3a este cea mai ingusta !intre toate statiunile litoralului nostru !atorita ero%iunii accentuate si li sei !e in-estitii entru rotectie. Fale%a este foarte inalta$ accesul e la3a se face e scari. Tre'uie mentionat ca in artea !e nor! a statiunii$ mai recis ortiunea !intre Eforie Su! si Eforie Nor!$ e o !istanta !e circa 8 Gm e+ista o la3a foarte 'una.Sunt si ortiuni foarte mari !e la3a cu nisi fin.Este o statiune foarte frumoasa$ liniste$ anorama su er'a$ returi mici si multa -er!eata.

Statiunea Eforie Su!. Atractia rinci ala a statiunii o re re%inta LNaile Reci: cu namol$ com let mo!erni%ate. In Eforie Su! e+ista si un Sanatoriu entru co ii cu afectiuni reumatologice cu regim ermanent$ care tratea%a in rinci al sla'iciunea fi%ica si ra&itismul. Statiunea se mai !istinge rintr0un romontoriu !e calcar si rin fale%a !e la a carei inaltime se !esc&i!e

o s len!i!a anorama. Teatru in aer li'er$ 'a%ele !e agrement si osi'ilitatile !e racticare a s orturilor nautice.

Statiunea /ostinesti
/unoscuta !e toata lumea !re t statiunea tineretului sau ca itala -acanetelor esti-ale$ Statiunea /ostinesti se afla la E1 Gm su! !e /onstanta$ e malul Marii Negre si se in-ecinea%a la su! cu comuna 8E August$ la nor! cu comuna Tu%la$ iar la est cu Marea Neagra. .la3a statiunii /ostinesti are !oua caracteristici > cea !in artea !e su! lata si inca atoare !ar si foarte aglomerata$ cu intrarea in a a utin ietroasa 1%ona o'elisc$ NTT7 si artea !in Nor! 1s re E a-a 7 o la3a ingusta$ marginita !e o fale%a nu foarte inalta !ar a-an! un nisi fin si a a curata.

.la3a statiunea /ostinesti. .entru cei ce !oresc s orturi e a a$ e+ista Lacul /ostinesti intins e J &ectare$ e care -a uteti lim'a cu 'arca sau &i!ro'icicleta. Acest lac este unul s ecial$ fiin! singurul care nu se alimentea%a !in su'teran. Inainte !e a intra in /ostinesti 11.E55 locuitori7 si in statiune$ e artea !rea ta se afla casele satului Sc&itu cu o o ulatie !e 1.455 locuitori$ un!e se gaseste ta'ara !e co ii cu 855 !e locuri.

Statiunea Ne tun
Ne tunul este situat intre Olim la nor! si Iu iter la su!$ la EF 6m !e /onstanta si 4 Gm !e Mangalia. .unctul forte al statiunii il re re%inta .la3a 9La Steaguri: care este una cele mai 'ine amena3ate la3e !e e litoral concuran! cu succes cu la3ele !in Statiunea Mamaia. Aici$ in fiecare %i$ se fac lecari cu 'arca e mare 1turul largului marii7. .la3a !in Ne tun este continuata !e cea !in Iu iter in su! si cu cea !in Olim in Nor! !ar fara a comunica cu cea !in Olim !e care este !es artita !e o %ona care a artine Gu-ernului in care se afla cele mai scum e -ile !in Romania$ fiin! -or'a !e -ilele care au a artinut rotocolului !e stat 1foste ale regimului /eausescu7.

.la3a statiunea Ne tun. .la3a statiunii Ne tun are o latime me!ie 1E50155 m 7 cu un nisi 'un$ a a curata si multe osi'ilitati !e agrement si ser-icii !i-erse. Este una !intre cele mai lu+oase statiuni !e e litoralul romanesc. .la3a este aco erita in cea mai mare arte !e se%longuri si um'rele D contra cost$ rar se mai gaseste un loc entru cei cu cearceafuri. Ne tun0Olim este o statiune foarte sc&im'atoare entru ca este construita e golfuletele !intre mare si lacul Ne tun. Ase%area &otelurilor este !eci ati ica. Statiunea este !e ni-elul Mamaiei D a!ica returi mari$ !ar si calitate e masura$ cel utin la restaurante si in clu'uri.

Statiunea 2enus
Situata la E085 m. !easu ra ni-elului Marii Negre$ la E Gm. !istanta !e Mangalia si B1 Gm. !e /onstanta$ statiunea 2enus este o !estinatie i!eala atat entru rela+are si !istractie cat si entru tratament. Statiunea 'eneficia%a !e o la3a naturala mare 1e+tinsa e circa 1$8 Gm lungime$ intre statiunile 2enus si Saturn si 855 m latime7$ cu nisi fin$ entru &eliotera ie si tala%otera ie$ un!e a ar si i%-oarele minerale sulfuroase &i otermale$ ca tate su' forma !e !usuri. .entru !oritorii !e !istractii si rela+are statiunea ofera > restaurante$ 'aruri$ clu'uri si !iscoteci$ un arc !e !istractii$ iscine$ maga%ine$ cinematograf$ terenuri !e s ort$ arc !e !istractii etc. In su!ul statiunii e+ista un a-ilion s ecial amena3at entru im ac&etari cu namol sa ro elic si 'ai sulfuroase cat si o im ortanta crescatorie !e cai !e rasa.

.la3a statiunea Saturn.

Statiunea Saturn

Saturn este statiunea aflata in ime!iata -ecinatate a orasului Mangalia$ la BE Gm !e /onstanta. La nor! statiunea Saturn se in-ecinea%a cu statiunea 2enus. .e langa osi'ilitatile !e agrement$ unctul forte al statiunii il re re%inta e+istenta i%-oarelor me%otermale sulfuroase si a namolului cu -aloare tera eutica$ utili%ate in tratarea afectiunilor ginecologice si cele ale a aratului locomotor. .la3a se intin!e intre la3a !in Mangalia si cea !in 2enus. <ona su!ica a la3ei 1s re Mangalia7 este !antelata !e numeroase golfulete create artificial$ cu acces in mare relati- le3er$ !ar cu latimi ale la3ei mai mici. .artea !ins re nor! 1s re 2enus7 are o lungime !e a ro+imati- 8 Gm si o latime !e 155 D 1F5 metri. .e toata lungimea la3ei intrarea in a a este lina.

Statiunea Saturn -a%uta !in largul Marii Negre. Saturn mai !is une !e !oua sate !e -acanta$ Dunarea si Delta$ un cam ing$ restaurante$ 'aruri$ numeroase iscine$ gra!ini !e -ara$ terenuri !e s ort 1minigolf$ tenis7$ cinematograf in aer li'er$ arc !e !istractii$ !iscoteci$ 'aruri !e %i si !e noa te$ oferin! !e asemenea osi'ilitatea !e a ractica s orturi nautice si ec&itatie. .entru cei asionati !e e+cursii$ traseele turistice -or inclu!e mai intai -ec&iul /allatis$ a oi un tur al celorlalte statiuni$ recum si regiunile mai a ro iate !in o!isul !o'rogean.

.la3a statiunea 2ama 2ec&e.

Statiunea 2ama 2ec&e


O localitate mica$situata la cati-a Gm su! !e 8 Mai a !e-enit in ultimele se%oane !e -ara un loc foarte cautat !atorita atmosferei !e nonconformism$ gen 9/ostinesti: si a returilor re!use la ca%are si masa. .la3a este relati- 'una$ are latimi care !e asesc 855m e alocuri si ca si la /ostinesti un re er care !a o nota originala ori%ontului nautic il re re%inta o -ec&e e a-a aflata la cate-a sute !e metri !e mal.

Dimineata e la3a !in statiunea 2ama 2ec&e. Turistii ot 'eneficia !e ca%are la articulari D case si -ile. /am ingurile sunt alte locuri !e ca%are$ un!e turistii isi ot am lasa cortul e erioa!a se!erii in statiune$ sau in curtile localnicilor.

/a%inoul !in /onstanta.

.uncte !e atractie turistica in /onstanta


/a%inoul !in /onstanta re re%inta un unct !e re er e &arta turistica a Litoralului. Acesta a fost construit in 1K5K !u a roiectul arc&itectului Daniel Renar!$ re re%entan! singurul element al stilului 9art nou-eau:. /&iar in fata /a%inoului se afla Ac-ariu !in /onstanta$ care a fost inaugurat in 1KF4$ si ofera turistilor o fascinanta incursiune in lumea marina. .ot fi a!mirate !i-erse s ecii !e esti atat !e a a !ulce cat si !e a a sarata$ esti e+otici$ -ul ea !e mare$ isica !e mare$ calutul !e mare$ estele !ragon$ estele scor ion$ o colectie !e sturioni$ cu toate s eciile !in Marea Neagra si nenumarate s ecii !e ne-erte'rate. Nu tre'uie uitat nici Farul Geno-e%$ !e forma octogonala$ inalt !e 4 metri$ situat e fale%a !in /onstanta$ care a fost construit intre anii 14F4 D 14H5$ in amintirea negustorilor geno-e%i.

/ostinesti.

Alte uncte !e interes


/el mai im ortant o'iecti- ar&eologic este /etatea Aistria$ situata e malul Lacului Sinoe$ o fosta colonie greceasca$ infiintata acum 8.H55 !e ani. A oi$ in /onstanta se gasesc -estigii im ortante ale fostului oras Tomis$ cel in care si0a etrecut ultimii ani !in -iata oetul latinitatii$ O-i!iu. Un loc im ortant il constituie e!ificiul roman cu mo%aic$ un com le+ ar&itectural !esco erit$ consi!erat !e ar&eologi ca fiin! rintre rimele !e acest fel !in lume. Du a aceea$ la Mangalia$ fostul oras /allatis$ se gaseste cel mai -ec&i !ocument latin !in toata Euro a !e su! D est. In comuna A!amclisi se afla ruinele Monumentului triumfal Tro aem Traiani si -estigiile cetatii Tro aem Traiani$ construit in onoarea im aratului Traian !u a cucerirea Daciei. /a institutii mu%eale tre'uie mentionate Mu%eul Ar&eologic !in Mangalia$ Mu%eul !e Istorie !in /onstanta$ Mu%eul Folcloric$ Niserica Sf. .etru si .a-el !in %ona istorica a orasului /onstanta$ Mosc&eia !in /onstanta$ Mosc&eia !in Mangalia$ manastirile /ocos si /ilic0Dere. Alte uncte !e interes turistic !e0a lungul litoralului sunt esterile !e la /&eile Do'rogei si !e la Limanu$ !unele maritime !e la Agigea$ cu re%er-atia floristica$ si .a!urea Aagieni$ la 1F Gm !e Mangalia$ o !eose'ita re%er-atie floristica si faunistica unica in Do'rogea. De asemenea$ nu tre'uie e+cluse cele'rele o!gorii !e la Murfatlar un!e se ro!uce faimosul si aromatul -in cu acelasi nume si o!goria Sarica Niculitel.

Ni'liografie>
0 Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, 1974, Relieful Romniei, E i!ura "!iin#ific$, %ucure&!i' -Posea Grigore, ())(, Geomorfologia Romniei' Relief * !ipuri, genez$, e+olu#ie, regionare, E i!ura ,un a#iei Romnia e Mine, %ucure&!i.
0 &tt >CCQQQ.romanianmonasteries.orgCroCromaniaClitoral0marea0neagra