ANALIZĂ HARTA PANTELOR

REGIUNEA FRĂSINET

-Geomorfologie generală-
Student: MIHAI Andrei

Facultatea de Geografie

Geografia Turismului, gr. 207

Fig. 1 Harta pantelor, regiunea Frăsinet (Sursa: Qgis 3.16.12., arhivă personală)
INTRODUCERE

 Analiza regiunii Frăsinet, o regiune utilizată și pe primul semestru. Spre deosebire de

primul semestru, interpretarea se realizează de această data pe “Harta Pantelor”, față de
interpretarea “Elementelor de relief” și de interpretarea „Profilelor Geomorfologice.”
Astfel, putem înțelege prin pante, înclinarea suprafeței terestre față de planul orizontal, ea
fiind reprezentată de unghiul dintre planul suprafeței terestre și planul orizontalei, de
unde avem rezultate pante cu valori între 0-3°, 4-10°, 11-20°, 21-35°, 36-45° (aceste
valori se regăsesc pe harta realizată de mine), dar și valori de la 45° până la 90°. Pe
hărțile topografice, distanțele dintre c.n. sunt proporţionale cu mărimea pantei. Astfel,
pantele mari sunt redate prin curbe de nivel foarte apropiate, iar cele mici prin
curbe de nivel aflate la o distanţă mai mare una faţă de alta. Panta este unul dintre
cei mai folosiți parametri geomorfometrici, ea fiind relaționată de intensitatea unor
procese geomorfologice (eroziune în suprafață, alunecări de teren, eroziunea pluvială,
fluviatilă).

ANALIZA ELEMENTELOR DE PE HARTĂ

 La o primă analiză a hărții, observăm cotele altimetrice, aflate și în legendă, dar și pe

hartă prin semne convenționale, pentru a ne da seama de altitudinile la care pantele sunt
expuse, ele având o legătură și cu echidistanța curbelor de nivel (echidistanța c.n.= 5
metri), deoarece acestea ajută la calcularea matematică a pantelor. Astfel, altitudinea
maximă se regăsește în partea S-V a hărții cu o valoare de 531 m, numit Vârful Stinciu
Trenu. Opus, cea mai joasă altitudine se regăsește în partea de N-V, cu valoare de 320,3
m pe raza pârâului Veres, în lungul văii Vereșului.. De aici rezultă o valoare medie de
425,65 m, relief ce se încadrează în peisajul deluros. Aceste diferențe altitudinale ajută la
declivitatea pantelor, deoarece acestea influențează modul de dispunere a elementelor
naturale dar și antropice dar și procesele geomorfologice.
 Un alt element important de pe hartă este râul, care este dispus la rândul lui pe o vale
(Valea Vereșului), unde gradul de înclinare a pantelor este mai scăzut (0-3°) la gura de
vărsare a râului, deoarece altutidinea este mai mica față de amonte, poziția mai scăzută
fiind localizată în partea de V-NV a hărții. Astfel, procesele morfologice sunt mai puțin
frecvente în această zonă a văii.
 Pe lângă elementele naturale, este reprezentat pe hartă și un element antropic de
infrastructură rutieră (nr. Drumuri- reprezentat cu semn convențional specific). După
cum putem observa, acesta are o dispunere NV-V, în amonte de râu, cu precizarea
faptului că drumul este în dealungul râului, asta datorită caracteristicilor specificate
anterior: lipsa pantelor sau pante scăzute (0-3°), lipsa proceselor morfologice dar și a
faptului că acesta face legăturile de la o altitudine mai joasă către o altitudine mai
ridicată, printr-un drum principal devenind ulterior un drum secundar forestier.
  Tipurile litologice reprezintă un element de bază al hărții pantelor deoarece prin
dispunerea acestora, corelat cu gradul de înclinare al pantei, influențează procesele
geomorfologice. Astfel, vedem distribuite pe hartă 3 tipuri litologice care combină
elemente litologice:
1. Pietrișuri, argile, nisipuri- această categorie se regăsește în proporție de cca. 85% din
totalul arealului analizat. Acest tip fiind dat de către tipul de relief din care face parte
zona Frăsinetului.
2. Marne, argile, pietrișuri și nisipuri- această categorie se regăsește în partea de SE a
hărții, ocupând cca. 6,5% din areal.
3. Pietrișuri și nisipuri- această ultimă categorie se regăsește în partea de NV hărții,
chiar către gura de vărsare a râului Vereș, în lungul drumului, ocupând cca. 8,5% din
totalul tipurilor litologice distribuite pe hartă. Fapt care a făcut posibilă construirea unei
mici rețele de transport rutier (fie el principal sau forestier).

 De interes este categoria de pietrișuri și nisipuri se regăsesc în toate formele

litologice distribuite în zona de relief, deoarece tipului de relief îî sunt specifice
astfel de elemente.
 Observabil este că argila este prezentă în partea de SE a hărții, corespunzând
celui de a al II-lea tip litologic de pe hartă, unde suprafața este înclinată moderat,
pot apărea mici fenomene morfologice.
 De altfel, zona este una specifică acestor forme litologice, nefiind o zonă în care
procesele morfologice să afecteze accentuat relieful, unde alunecările de teren și
eroziunile în suprafață sunt mai rare, dar pot apărea.

ANALIZA CATEGORIILOR DE PANTE REPREZENTATE PE HARTĂ

 Cateogriile de pante reprezentate pe hartă sunt următoarele:

1. 0-3°- cu o pondere de cca. 40%, acestea se regăsec în prealabil în lungul văii
Vereșului, în lungul drumului, unde suprafețele sunt orizontale și ușor înclinate, dar și în
alte zone unde putem întâlni suprafețe pășunate;
2. 4-10°- cu o pondere de cca. 35%, acestea se regăsesc la creșterea în altitudine, dinspre
gura de vărsare a râului spre amonte, prin diferite praguri altitudinale;
3. 11-20°- cu o pondere de cca. 15%, acestea se regăsesc și ele la creșterea în altitudine,
diferențierea lor făcându-se prin diferite praguri altitudinale;
4. 21-35°, 5. 36-45°- Aceste ultime categorii de pante (4 și 5), cca. 10%, se regăsesc în
zonele altitudinale crescute, spre vârfuri, unde gradul de înclinare al pantei este crescut
iar procesele morfologice pot apărea mai frecvent decât în celelalte categorii.
  Pentru categoriile 1 și 2, sunt frecvente procesele de eroziune pluvială, sau și de
transport, deoarece pantele fiind scăzute, apa reușește să aducă din amonte materiale
(nisipuri, pietrișuri), depunându-le astfel neuniform în zona lor de apariție. Fiind pante
scăzute, forța gravitațională acționează mai puțin, iar deplasarea materialeor (exceptând
valea râului) se face mai lent. Pantele dacă au înclinație mică, pentru ca materialul să fie
deplasat, forța pornirii trebuie să fie foarte mare, deoarce unghiul nu favorizează
motricitatea respectivului material.

 Fiind o zonă deluroasă, alunecările de teren se pot produce unde categoriile de pantă sunt
3, 4, 5, deoarece unele areale pot prezenta o cantitate mai mare de rocă argiloasă, care în
contact cu precipitațiile cantitative, pot produce un astfel de fenomen. Dat că ne aflăm
într-o zonă deluroasă din N-V Munteniei, ploile dar și ninsorile sunt frecvente și au
cantități considerabile pentru a porni un proces geomorfologic.

 Altitudinea, corelată cu una dintre categoriile pantei (4 sau 5), pot influența apariția
proceselor de alunecare de teren mult mai frecvent. Deoarece dacă avem pantă mare
(categ. 5, fiind maxima în cazul nostru), la o altitudine maxima (531 m.), riscul de a se
produce o alunecare de teren este mai crescută, intervenind de altfel și tipul litologi din
zona respectivă. Pe lângă acestea, deplasarea materialelor este mult mai resimțită.

 La nivelul arealului dat, se mai pot produce curgeri de noroi, dat fiind că în zonă se
regăsește rocă argiloasă dar și curgeri de nisip umed în special pe malul văii Vereșului.
Procese care se produc la scară mica și cu un impact scăzut asupra mediului natural sau
cel antropic.

 Solul este și el un factor care influențează fenomenele geomorfologice, unde, pe pantele

puțin înclinate și cu sol dezvoltat (zona analizată prezintă un tip de sol de pădure) se
poate produce un fenomen de creeping. Un proces cu deplasări mici, greu vizibile, iar
deplasarea î naval acționează asupra vegetației.

CONCLUZII

 Zona analizată Frăsinet este una deluroasă, cu pante de la 0° la 45°, unde procesele
geomorfologice sunt influențate de elemente precum înclinarea pantelor, tipurile
litologice sau de elementele climatice. Categoria de pante dominantă este cea de 0-3°,
fiind cu 5% mai mult decât categoria 4-10°, însă acestea formează cca. 75% din
categoriile de pante din teritoriul analizat. Ritmul evolutiv al reliefului este scăzut,
deoarece nu apar fenomene dese, accentuate, grave, care pot modifica brusc peisajul dar
și caracteristicile reliefului din zona studiată.
 Harta pantelor ajută la aflarea riscurilor de fenomene morfologice care pot apărea, la
prevenirea acestora sau la localizarea zonelor cu grad ridicat sau scăzut de producer a
unor procese geomorfologice.