Sunteți pe pagina 1din 35

LUNCA DUNARII

CUPRINS

ARGUMENT..4
I

DUNAREA CARACTERIZARE GEOGRAFICA..5

II

VIATA IN LUNCA SI DELTA DUNARII..7

III

INUNDATII IN LUNCA DUNARII10

IV

RENATURAREA LUNCII DUNARII13

CORIDORUL VERDE AL DUNARII14

VI

TRASEUL TURISTIC ORSOVA-CALARASI..21


CONCLUZII..23
BIBLIOGRAFIE24
ANEXE25

ARGUMENT
Motivul pentru care am ales aceasta tema,pentru lucrarea de competente este in principal
fascinatia pe care am acumulat-o datorita unor documentare pe care le-am urmarit despre
frumoasa si minunata Delta a Dunarii. Farmecul acesteia m-a incintat nespus de mult si m-a lasat
placut impresionat de tot ceea ce are in dotare.Un alt motiv intemeiat pentru care am ales Delta
Dunarii este si dorinta mea arzatoare de a vizita si colinda acest mirific loc. Sub aspect
turistic,Delta Dunarii exercita un adevarat miraj,mii de turisti romani si straini sunt dornici sa
vada cu proprii lor ochi aceasta fermecatoare regiune.Maiastra impletita din apa si uscat,Delta
Dunarii apare primavera ca o imbracaminte tesuta miraculous din galbenul apelor incarcate de
povara aluviunilor si din verdele stufului.Stufurile inalte si zvelte se pleaca incet la adierea
vantului,iar sumedenie de pasari cu formele,dimensiunile si culorile cele mai variate plutesc
dincolo de ele in vazduh.Inainte de a intra in mare,Dunarea mai zaboveste putin in orasul morilor
de vant,la Tulcea,poarta Deltei,ultimul hotar dintre apa si uscat dintre nemarginire.In putine
cuvinte se arata tot ce are Delta mai characteristic si mai interesant.Acest pamant este plin de
surprise privind nasterea si evolutia lor,cu lumea plantelor si animalelor pe care le cuprinde ca
urmare a schimbarii din natura.Delta Dunarii are un mare prestigiu nu numai la noi in tara,ci si
peste hotare,numerosi turisti straini sunt atrasi de incantatoarele peisaje ale acesteia.Delta este un
loc bun de relaxare si excellent pentru amatorii de diferite activitati cum ar fi:sporturi
nautice,pescuitul si vanatul sportive,zboruri de agreement cu avionul deasupra Deltei.

DUNAREA - CARACTERIZARE GEOGRAFICA

Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale
cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent.
Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri
dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului
hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei.
Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este cea mai mare comoara cu care natura a
inzestrat tara noastra.
Dunarea este al II-lea mare fluviu al Europei dupa Volga, atat ca lungime (2857) cat si ca debit
(aprox 5600 m/sec la intrare in tara si 6470m/sec la Patlageanca). Reprezinta o adevarata axa a Europei
Centrale pe care o leaga de Marea Neagra. Izvoraste din M-tii Padurea Neagra din Germania prin 2
izvoare (Brege si Brigach) si se varsa in Marea Neagra prin cele 3 brate : Chilia, Sulina si Sf.
Gheorghe. In drumul sau uda teritoriul a 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia,
Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si
Belgrad).
Caracteristicele fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si conditiile climatice.
In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa
cum sunt: Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul.
In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul
iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa
pe stanga.
Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca ( anexa 1) pe 1075 km (38%) de la Bazias
unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Acestea sunt :
- Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul
defileului deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu
din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a
fost mai moale, si clisuri unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si
de navigatie Portile de fier I navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din
albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea
barajului si lacului de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si Iugoslaviei are 2
ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin cresterea
nivelului apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras Orsova a fost mutat pe o vatra
noua.
- Sectorul Portile de Fier-Calarasi (sectorul luncii) deoarece fluviul scapat de stransorea
muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul
romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita Portile de Fier II tot in
colaborare cu Iugoslavia. O alta Turnu Magurele-Nikopolc este in constructie, de aceasta data in
colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. Lunca de varsta
holocena, formata in ultimii 10000-15000 ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la
3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca
prezinta un microrelief format din fasii :
-fasia grindurilor fluvionare (aluviuni)

-fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa)


-fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi
- Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul baltilor deoarece Dunarea se desparte si
formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai apoi Balta Brailei intre Dunarea
Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. Terenurile cu mlastini, balti,
garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante tehnice.
De aceea Balta Brailei a devenit Insula Mare a Brailei. De mare insemnatate economica sunt cele 2
poduri dintre Fetesti si Cernavoda (unul vechi, numai feroviar, construit in 1895 de Anghel Saligny;
altul nou feroviar si rutier). Un alt pod rutier se afla la Giurgeni-Vadu Oii. La Cernavoda s-a construit o
atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare-Marea Neagra.
- Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece adancimea de
pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj
de 7m si tonaj de 40000-50000 t. Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca
in 2 brate : Chilia (60% din din debit) si Tulcea (40% din debit). In aval de Tulcea, bratul Tulcea se
bifurca in bratele Sulina (18,8% din debit) si Sf. Gheorghe (21,2%) acesta fiind cel mai meandrat. Cel
mai nou pamant romanesc Delta Dunarii s-a format prin inchiderea unui fost golf al M. Negre de
cordoane de litorale si transformarea sa in liman si mai apoi in delta in holocen. Delta este o campie in
formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile, fluvio-maritime si continentale), depresiuni,
ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit.
Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport
legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a Canalului DunareMain-Rhin si Dunare-M. Neagra. Apele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice
(hidrocentralele mentionate), folosesc la sistemele de irigatie din C. Romana, Dobrogea, pt.
aprovizionarea cu apa potabila si industriala a oraselor-porturi, asigura un pescuit bogat, precum si un
potential turistic

II

VIATA IN LUNCA SI DELTA DUNARII

VEGETATIA

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata
totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.
Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe
campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris,
Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in
special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens.
Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt
specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea
canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela
polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este
dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus
lacustris).
Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine
active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima,
Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman
sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar
pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus
foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0,8%
din totalul suprafetei DelteiDunarii.

Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o
impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol.
Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu
diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul
stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai
gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa,
troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur
se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul,
lutra, nurca, vulpea.

FAUNA

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica
europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot
aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele
care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de
caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin
65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din
urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.
Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un
paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta
81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si
ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Cele care doar viziteazadelta provin din
5 zone diferite: zona mediteraneeana, cea europeana, cea siberiana, cea mongola
si cea chineza.
Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total
141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii
este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile
accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de
prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict
stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate
speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de
pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt
cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura
transformarii ecosistemelor acvatice.

Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in
timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si
Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori,

macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul
pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid.
In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului
(Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa,
randunica, barza, lastunul, coloniile de cuibarit.
O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari
de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a
cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu
oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe
crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice,
zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu
numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de
pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocanitor si de chirighite, de chire. Colonia de pelicani
din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu
de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de
perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in
apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale.
Pe langa impresionantul numar de pasari care il adaposteste, Delta Dunarii reprezinta unul dintre
ultimele refugii europene ale nurcii si a altor mici carnivore.

Informatii generale despre animale:

Dihorii dorm in medie de 20 de ore pe zi.

Fruntasii la capitolul,,somnsunt melci, care pot dormi si pana la 3 ani,fara sa setrezeasca macar
o data.

Intr-o zi un melc se deplaseaza 10m,si asta numai daca are la dispozitie o suprafata neteda si este
nevoit sa-si caute hrana.

Ariciul este imun la otravuri,fiind cel mai rezistent animal din lumea animalelor.

Inima unui arici bate in medie de 300 de ori pe minut.

Cainii pot percepe mirosuri aflate chiar la 15 m sub pamant.

Principalul rol al mustatilor pisicii este sa masoare daca are loc sa se strecoare prin diverse spatii
inguste.

POPULATIA SI ASEZARILE

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea unama discreta a permis
supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al
locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii(7-80/00).
Mobilitatea teritoriala a cunoscut deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.

III

INUNDATII IN LUNCA DUNARII

INUNDATIILE DIN 2006 anexa 2

n 2006, au fost cele mai puternice inundaii de pe Dunre din ultima sut de ani. A fost un an
greu pentru Romnia: viitura a lsat pe drumuri 12.000 de oameni, a distrus 3.000 de case i a facut daune
n valoare de 100 de milioane de euro.

Cnd am vazut attea localiti inundate, ce groaznic a fost s iei oamenii s-i duci n tabere de
sinistrai. Am spus: trebuie fcut ceva ca niciodat s nu mai trecem prin ce-am trecut n 2006 , spune
Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.
i aa, n 2006 Ministerul Mediului i cinci institute au pus pe hrtie un proiect antiinundaii de
importan naional. Renaturarea Luncii Dunrii pe 1.000 de kilometri din 11 judee. Adic readucerea
Luncii la starea natural de dinaintea anilor 60. Atunci, Dunrea a fost ndiguit i blile, desecate pentru
agricultur intensiv. 80 la sut dintre zonele umede i luncile inundabile au disprut, cu specii i
ecosisteme ntregi. Acum, specialitii n mediu propun procesul invers, pentru a se adapta schimbrilor
climatice.
Pe de o parte, vrem s consolidm digurile n zona localita ilor, pentru a-i apra pe oameni i
bunurile acestora, pe de alt parte vrem s facem acele poldere, acele buzunare laterale n care s prelum
apele mari, s prelum viiturile, spune Lucia Ana Varga, fost ministru al Apelor i Pdurilor.
n plus, ca soluie anti-secet, zeci de mii de hectare de terenuri cu cereale vor fi inundate dirijat
i vor redeveni ceea ce au fost pn n anii 60: zone umede sau bli cu pete.
Peste 50 de ani, peste 100 de ani, n Lunca Dunrii, dac nu vom lua niciun fel de msuri,
terenurile nu vor mai fi productive, nu vor mai fi terenuri agricole, ci vor fi niste terenuri supuse
deertificrii, explic Lucia Ana Varga.
Teoretic, renaturarea ar trebui s aduc Luncii bogie, investitori i clim mai blnd. Practic, de
cinci ani nu s-a fcut nimic, iar proiectul pare mort.
Renaturarea pare s se fi blocat n interesele marilor concesionari de terenuri i dispute ntre
ministere, proprietari i primrii.
La polul opus, ecologitii cred ca renaturarea este singura soluie de a pstra ce-a mai rmas din
biodiversitatea Luncii Dunrii.
n Dolj, n comuna Rast, de pe malul Dunrii, n 2006 jumtate de sat a fost necat de ape. Peste
un an, lunca Rastului a fost trecut pe lista renaturrii pentru a redeveni balt. Ea ar trebui sa salveze satul
la urmtoarele viituri i s absoarb apa ca un burete. i s furnizeze pete. Dar pn astzi nu s-a fcut
nimic. Btrnii satului tot ateapt, spernd ca petele i va mbogi. Ca pn acum jumtate de secol,
cnd Dunrea ddea anual 35.000 de tone de pete i primavara balile urcau firesc pn la grdini.
Cndva, stenii aveau n spatele casei o adevrata Delt n miniatur. Apoi, ndiguirile i desecrile fcute
de comuniti au stricat raiul i oamenii au srcit. i a a, de srcie, un sfert de sat a plecat n toat lumea.
i paradoxal, pe malul unuia dintre cele mai bogate fluvii europene, oamenii se hrnesc astzi cu scoici.
La Rast, pe Dunre, petele a devenit un lux.
Iulian Siliteanu este primar n Rast de 20 de ani. Pe cinci i-a petrecut ateptnd renaturarea.
Spune c singura salvare a comunitii de srcie, inundaii i secet ar putea fi renfiinarea vechii bli.

A calculat i beneficiile economice ale renaturrii. i a constatat c piscicultura ar aduce mai


muli bani dect agricultura.
i totui, practica ultimilor ani a fcut mai profitabil agricultura, graie ajutoarelor de la stat i a
subveniei pentru suprafeele mari.
Subvenia pe suprafa , de 100 de euro pe hectar, este surs de venit pentru fermierii mari.

Cel mai mult l-a ajutat pe Culi Tr, omul de afaceri care a concesionat 55 de mii de hectare
din Insula Mare a Brilei. Anul trecut a primit de la stat peste 42 de milioane de lei, subvenie i ajutoare
de la stat. l urmeaz Ioan Niculae, alt om de afaceri care a primit 17 milioane de lei.
Cert este c renaturarea, dac se va legifera, va limita suprafeele i business-urile agricole. Un
subiect tabu pentru fermieri. Reprezentanii firmei Alcaruma, cel mai mare arenda din zona Rastului, au
refuzat s ne vorbeasc.
Firma Alcaruma exploateaz 1.600 de hectare din Rast i mprejurimile sale i aparine unui
afacerist turc. i conducerea companiei Agroexpert Industry, arendaul din Bistre, comuna alturat, a
refuzat s comenteze. O bun parte din terenul exploatat de Agroexpert ar urma s devin zon umed.
Dei se afl n topul arendailor importani, cu cteva mii de hectare, compania Agroexpert figura n 2012
cu un singur angajat i cifr de afaceri zero. Unul dintre acionari este fiul lui Raul Doicescu, cunoscut
dezvoltator imobiliar implicat n mari proiecte precum Catedrala Mntuirii Neamului.
Sunt 2000 de mici proprietari ai Bistreului. i terenurile lor sunt n plan s se renatureze, pentru a
rentregi istorica Balt Nedeia. O fost bogie natural ntins pe mai bine de 3.500 de hectare.
Toi se tem c varianta despgubirii n bani i va duce la sap de lemn.
La civa pai de ei, trei reprezentani ai WWF Romnia ncearc s depisteze viitoarea zon
umed de la Bistre. Sunt specialiti n probleme de mediu i au studiat problema renaturrii. Cristian
Tetelea, de la WWF, este coordonator de proiecte n Bazinul Dunrii.
Zona are un potenial pentru reconstructie, undeva la 6000 de hectare. Din pcate toat zona e cu
diveri proprietari care trebuie consultai, toi proprietarii a tia trebuie s- i dea acordul, trebuie
despgubii. Ne ntreab dac tim cum va fi afectat pre ul pinii dac aceste zone nu vor mai fi utilizate
pentru agricultur. Oamenii pe de o parte sunt nostalgici i vor, pe de alt parte sunt interese, sunt
subvenii care se dau pentru agricultura i asta face ca procesul ntreg s fie foarte complicat , spune
Cristian Tetelea de la WWF.
Dar orict ar fi de complicat, Cristian Tetelea crede c renaturarea trebuie neaprat fcut pentru a
restabili echilibrul ecologic al Luncii, pierdut dup marile ndiguiri. Apoi, apele ar deveni mai curate
graie zonelor umede cu rol sanitar. Iar Bistreul, crede el, are att de mult potenial, nct o eventual
zon umed l-ar transforma ntr-o microdelt adevrat, care i-ar aduce investitori i turiti. i, din nou,
convingerile i interesele se bat cap n cap.
Cristiana Antonie, primarul Bistreului, respinge renaturarea pe motiv ca localitatea deine deja
1000 de hectare de balt, motenirea vechii bli Nedeia. Crede c turismul sau micile afaceri n Bistre
sunt utopii. Dei deine o bogie natural, patru bli cu pe te, dup inundaiile din 2006, comuna a fost
ocolit de investitori. Dimpotriv, Cristiana Antonie crede c renaturarea ar atenta la bugetul i la
sigurana alimentar a Bistreului. n primul rnd, primria ar pierde impozitul pe terenuri agricole i apoi,
punea satului.
Constantin Mituc este directorul tehnic al Agronova, societatea care administreaz 6.500 de
hectare din zona Corabia, Olt. Compania apar ine unui puternic consor iu spaniol care nva s scoat
bani frumoi din pmntul romnesc. Nu tiu ce valorificare ar putea sa aib petele comparativ cu
cerealele... gndii-v ce investiie ar trebui s fie aicea ca s poi s faci niste bli cu pete. Atta timp
ct terenurile agricole exist deja, spune Constantin Mituc, director tehnic Agronova.
Tot n judeul Olt, WWF Romnia a reuit n doi ani ce n-au fcut autorit ile n cinci. A creat o
zon umed pilot pe malul Dunrii, n fosta balt a Geraiului dintre satele Grcov i Giuvrti.

n toat suprafaa asta de o mie i ceva de hectare se stocheaz aproximativ, 1, 5 milioane metri
cubi de ap. Asta e foarte puin la nivelul Dunrii, ntr-adevr. Dar o serie de asemenea zone din lungul
Dunrii pot contribui la reducerea nivelului Dunrii n perioada de inundaii, spune Cristian Tetelea,
WWF. n ultimii 20 de ani aici era doar un deert de stuf. Nu folosea nimnui. Din cnd n cnd, stenii i
ddeau foc i goneau psrile slbatice din cuiburi Un an i jumtate i-a luat lui Cristian i colegilor lui s
conving 900 de proprietari s-i ofere terenurile contra despgubiri. S-au ambi ionat i au reu it. Au
blocat vechile canale de drenaj, ca s rein apa. Aa, au recreat condi ii de cuibrit pentru psri.
La scurt timp, au descoperit c n Balta Geraiului a reaprut ra a ro ie. Cea mai rar specie de ra
slbatic din Europa. Romnia se afl chiar pe culoarul ei de migraie. n trecut, multe exemplare vie uiau
chiar pe Gerai.
Florea Becuc i Paul Ocic au fost vntori i pescari pasionai nca din tineree. Cunosc bine
Geraiul, cci obinuiau s vin des aici. Iar Dunrea gemea de pe te. Crap, somn, tiuc, pltic i caras
pentru toat lumea. De la aceast bogie vine i numele blii Gerai. Legenda spune c ni te nobili turci,
poposii n oaza de rcoare i verdea de aici, au exclamat: ce rai!
Romnia este ntr-adevar o ar foarte bogat, dar mi-e foarte fric c scumpii mei romni vor
ajunge s moar de foame n bogata lor ar
. n apropiere mai exist un loc cu un potenial la fel de mare i cu o istorie interesant. Fosta
balt Potelu, acum suprafa agricol. Cndva se ntindea pe zeci de kilometri ptrai. Alimenta cu pe te,
stuf i trestie sate ntregi. A fost desecat n comunism, iar n 2006 viitura cea mare a transformat-o din
nou n balt cu pete, iar stenii s-au trezit bogai peste noapte.
Dup puzderia de pete din 2006, autoritile au desecat balta s o redea agriculturii. La un an
dup, au pus-o pe lista viitoarelor zone umede. n concluzie, ceea ce satul Potelu primise gratis n 2006 de
la natur, ministerul vrea acum s refac pe bani.
Scriitorul Stelian Cinc a fost ntotdeauna fascinat de Dunre. De dragul ei a nfiinat un ONG de
mediu pe care l conduce. Susine c renaturarea Luncii Dunrii este singura ei salvare de la distrugere:
Dunarea romneasc este ntr-un stadiu avansat de degradare.
i nu pricepe de ce n-am nvat nc s profitm de potenialul ei uria: Un dar de la Dumnezeu
de care noi ne batem joc.
Acelai lucru l evideniase i Grigore Antipa ntr-unul din tratatele sale despre Dunre. Un om
cunosctor i iubitor al rii i poporului nostru, Sir William White, vznd uurina i risipa cu care se
proceda, ne-a prevenit, nc de acum 60 de ani: Da, Romnia este ntr-adevar o ar foarte bogat, dar mie foarte fric c scumpii mei romni vor ajunge s moar de foame n bogata lor ar, scria ntr-un tratat.
O realitate romneasc neschimbat de un secol, oameni sraci n ara bogat. Renaturarea Luncii Dunrii
ar putea deveni ansa la prosperitate a mii de romni, dac vechile bli ar renvia i ar produce astzi
mcar ct produceau pn n anii 60
.

IV

RENATURAREA LUNCII DUNRII

Pe 12 August 2014, WWF-Romnia (anexa 3) a demarat nc un proiect de conservare, ce are


drept obiectiv renaturarea luncii Dunrii, propice pentru dezvoltarea socio-economic a comunit ilor
locale. Un plus pentru natur, dar totodat i pentru autorit ile locale i proprietarii de terenuri agricole,
acest nou proiect va aduce beneficii tuturor prilor interesate de soarta terenurilor din incintele ndiguite
din lungul Dunrii.
Cea mai important contribuie la conservarea luncii Dunrii a proiectului denumit oficial
Guvernare participativ activ pentru dezvoltare durabil prin reconstruc ia ecologic a luncii Dunrii o
constituie consultarea comunitilor locale n identificarea i acceptarea celor mai bune solu ii de
renaturare, n armonie cu interesele socio-economice locale. Fa de alte proiecte, de aceast dat, tocmai
implicarea comunitilor locale va fi cheia spre mbunt irea nivelului de con tientizare a localnicilor
privind beneficiile pe care refacerea zonelor umede le au n reducerea impactului schimbrilor climatice i
reducerea intensitii inundaiilor n lungul Dunrii.
Punctul forte al acestui proiect l va constitui posbilitatea ca n i i proprietarii de terenuri
agricole, autoritile publice i factorii interesa i implica i la nivel local s evalueze, con tientizeze i
integreze n strategiile de dezvoltare aceste beneficii, de aceea proiectul se dore te a deveni un model de
urmat pe tema renaturrii sau utilizrii pentru stocare a apelor n caz de inunda ii i a altor incinte din
lunca Dunrii.
Acest proiect este ateptat de mult timp de sus intorii solu iei de a lsa liber banda de
inundabilitate de-a lungul Dunrii, aa cum era aceasta nainte de perioada ndiguirilor i extinderii
terenurilor agricole n luncile marilor ruri, idee sus inut i pus n aplicare chiar de managerul de
proiect, Raluca Dan, WWF-Romnia: Reconstrucia ecologic are un nsemnat potenial pentru
dezvoltarea socio-economic a comunitilor i poate aduce beneficii la nivel local, att pentru de intorii
de terenuri agricole, ct i pentru mici intreprinztori n domenii precum turismul, pescuitul sau micile
afaceri bazate pe produse locale.
Din acest punct de vedere, Romnia se poate considera o ar norocoas fa de celalalte ri
riverane, ntruct Dunrea Inferioar (ce ncepe n aval de Pr ile de Fier) este singurul sector liber
curgtor al fluviului, care din nefericire a fost supus degradrii prin ndiguire, desecare, construc ia de
diguri i poluare, n ultimele decenii.
ntruct toate aceste aciuni au dus la declinul resurselor naturale, dezechilibrul socio-economic,
reducerea biodiversitii, a serviciilor ecosistemelor, a capacit ii de adaptare la schimbrile climatice,
precum inundaiile catastrofale, renaturarea luncii Dunrii poate genera, pe temen mediu i lung,
premisele unui model de dezvoltare durabil a comunitilor locale - a mai declarat Raluca Dan, manager
proiect, WWF Romnia.
Dei proiectul este unul de anvergur naional, cele mai evidente schimbri se vor resim i la
nivelul zoneleor pilot din raza comunelor Gostinu, Pietrele, Prundu, Greaca din jude ul Giurgiu, respectiv
Cscioarele, Chirnogi, Oltenia din judeul Clrai, dar i n alte zone pilot propice pentru reconstruc ie
ecologic de-a lungul Dunrii. Costurile desfurrii proiectului (aprox. 150 000 euro) au fost asigurate
prin granturile SEE 2009 2014, n cadrul Fondului ONG n Romnia, i acesta este prevzut a fi
finalizat n luna aprilie 2016.

CORIDORUL VERDE AL DUNARII

Proiectul Dunrea coridor european, finanat de Uniunea European prin Programul de


Vecintate Romnia-Serbia 2005, are ca scop cooperarea transfrontalier, promovarea Coridorului
Verde al Dunrii din regiunea transfrontalier Romnia-Serbia, rennoirea interesului fa de identitatea
cultural a regiunii transfrontaliere, dezvoltarea turismului transfrontalier.
1

ITINERARIU PALEONTOLOGIC N CORIDORUL VERDE AL DUNRII

n formaiunile sedimentare, de vrste diferite, din judeul Mehedini se gsesc resturi fosile care
atest viaa din trecutul geologic i condiiile de mediu n care au trit vieuitoarele respective.
Ocrotirea lor i a locurilor n care ele apar la suprafa este determinat de importana lor
paleoecologic (a mediului n care au trit, a asociaiilor de animale i a modului lor de via).
Itinerariul paleontologic propus parcurge Coridorul Verde al Dunrii prin depozite poniene (6
mil. ani), daciene (4-3 mil. ani) i cuaternare.
Depozitele poniene ocup o suprafa mare i n malul Dunrii, ncepnd de la Turnu Severin
spre est i sud-est. Din aflorimente ct i din foraje se observ c Ponianul este reprezentat prin
alternane deargile i marne (ntlnite n malul Dunrii la Ostrovul Corbului i Batoi), iar la partea
superioar prin nisipuri argiloase cenuii-vinete.
Valea Erghevia se gsete un pachet de nisipuri argiloase fine, cenuiu - verzui, care stau direct
peste marnele cenuii, cu o bogat faun de molute poniene. O faun sincron cu cea de pe Valea
Erghevia este prezentat de I. Ptruoiu (2000) n zona nord-vestic a satului imian, unde, peste
argilele bosphoriene urmeaz un strat de nisipuri argiloase glbui fosilifere.
n depozitele cu marne vinete, uneori slab nisipoase din versantul drept de la gura Vii Mojiei,
se gsete din abunden o faun fosil caracteristic pentru Ponianul inferior (Odessian).
Pe Valea Bistria, pachetul de nisipuri argiloase fine cenuii - glbui, care afloreaz n satul
Bistria, stau direct peste marnele cenuii cu nuane albstrui. Din aceste nisipuri argiloase, Ioana Pan
et al. (1981) a descris o faun de molute poniene (6 mil. ani). Pe aceeai vale, peste nivelul fosilifer
ponian care include iDreissenomya aperta (Desh.) urmeaz 2 - 3 m de nisipuri rocate (Nisipurile de
Cocorova) i apoi Nisipurile de Lazu cu o grosime de aproximativ 60 m.
La Ostrovul Corbului depozitele de marne vinete din malul Dunrii conin de asemenea o
faun ponian, iar pe ogaul de la limita estic a localitii Hinova, n nisipuri argiloase cenuii, se afla
un nivel cuPhyllocardium planum planum (Desh).
Punctul fosilifer Batoi este situat la 25 km sud de Drobeta Turnu Severin (judeul Mehedini),
pe malul stng al Dunrii. Aici apare o succesiune de depozite predominant argiloase, bogate n resturi
vegetale fosile.
Cercetri macrofloristice ale depozitelor poniene cu plante fosile de laBatoi, deosebit de
importante pentru paleoflora ponian a ntregului Paratethys, au fost efectuate de N. icleanu et al.
(2002) i Florina Diaconu (2002, 2003, 2004).
Prin coroborarea rezultatelor cercetrilor anterioare Florina Diaconu et al. (2004), demonstreaz
importana micro- i macroflorei de la Batoi (Mehedini) n contextul patrimoniului paleofloristic din
Romnia.
Depozitele poniene cu plante fosile de la Batoi au fost cercetate i din punct de vedere
palinologic de I. Petrescu et al. (2002).
Argumente pentru declararea Punctului fosilifer Batoi ca arie protejat:
- n depozitele acestui punct fosilifer au fost identificate 50 de specii de macroflor;

Prin poziia sa stratigrafic, flora Batoi este singura flor Ponian inferior cunoscut pn n
prezent n Romnia, iar din punct de vedere al coninutului palinologic n Romnia i n
rile vecine nu se cunoate o microflor aa de bogat i diversificat;
- Punctul fosilifer Batoi este un depozit de referin privind importana micro i macroflorei
n contextul patrimoniului paleofloristic din Romnia;
- Pe baza paleoflorei determinate i a corespondenilor actuali respectivi se pot face
interpretri paleoecologice i paleogeografice, urmrind realizarea unei reconstituiri a
condiiilor de mediu din perioada respectiv;
- Acest interesant loc fosilifer este probabil printre cele mai importante puncte din ar,
aparinnd Ponianului inferior, comparabil cu Rezervaia paleontologic Chiuzbaia
(Maramure);
- n sud-estul satului Batoi s-au gsit 14 fragmente scheletice de Elephastrogontherii de mare
importan tiinific n cunoaterea evoluiei vieuitoarelor cuaternare i de aceea s-a propus
(T. Paveloiu, 1985) ocrotirea zonei prin includerea ei ntr-o rezervaie natural;
- Localitatea Batoi va fi astfel declarat o zon natural ce cuprinde valori de patrimoniu
natural, care necesit protejarea ei pentru conservarea acestor valori de interes tiinific
naional.
ntre Dunre i Motru, deschiderile naturale (aflorimente) cu depozite daciene [galerie
foto] (4 mil. ani) sunt mult mai rare n raport cu cele n care apar depozitele poniene, n schimb sunt
foarte bine cunoscute ca urmare a activitilor de explorare cu foraje efectuate pentru crbuni.
n depozitele daciene de la Dedovia, localitate situat n sectorul Dunre Motru, au fost
determinate de N. icleanu et al. (1982), numeroase specii de plante fosile.
Punctul fosilifer din Dealul Balota a fost semnalat de Ilie Huic (1977) cu ocazia cercetrilor
fcute n depozitele pliocene din vestul Depresiunii Getice din care numeroase forme au fost colectate
(Florina Diaconu & C. Enache, 2007) i se gsesc la Muzeul Regiunii Porilor de Fier.
Punctul fosilifer Balota constituie de asemenea un lumael cu bivalve daciene. Aceast faun
indic marginea unui bazin lacustru, unde triesc mai ales viviparidele, dar nu este exclus limita dintre
domeniul lacustru i un estuar sau o delt care furniza ap dulce bazinului. Aa se explic paleoflora
terestr i paleofauna lacustr.
n depozitele sedimentare din Mehedini s-au gsit i resturi de schelete aparinnd unor
mamifere care atest viaa din trecutul geologic i condiiile de mediu n care au trit vieuitoarele
respective. Situri paleontologice:
- Batoi - mamut: Mammuthus primigenius, elefant: Elephas troghonterii i bizon: Bison sp.
- Bistria - resturi fosilifere Cervus sp. (craniu i corn), Equus sp. (mandibul);
- Salcia - Elephas troghonterii, Bison sp.
Studiul acestor mrturii ale trecutului care, uneori apar i la suprafa a constituit obiectul
cercetrilor de-a lungul timpului.

BIODIVERSITATEA CORIDORULUI VERDE

Identitatea cultural a popoarelor lumii s-a constituit n mediul n care au trit i rmne n
continuare dependent de pstrarea acestuia. Interesul public al consacrrii unor valori patrimoniale a
fost recunoscut de Plinius cel Btrn, care a artat necesitatea adoptrii unor legi care s asigure

conservarea unor remarcabile creaii artistice sau ale naturii. Exist valori naturale i culturale a cror
dispariie ar constitui o grea pierdere pentru ntreaga omenire.
La temeiul Conveniei privitoare la protecia patrimoniului mondial cultural i natural, adoptat
de Conferina general UNESCO n 1972, st ideea profund i original c natura i cultura nu sunt
realiti opuse, ci complementare i c nsi identitatea cultural a diferitelor popoare poart
amprentele mediului natural n care a fost furit (N. Toniuc, N. Bocaiu, 1991). Un monument istoric
cruia i s-a destrmat ambiana natural originar devine incomplet, dac nu chiar mutilat.
Filozofia tradiional a ocrotirii naturii a ncercat s salveze biotopurile n ipoteza c odat cu
acestea vor fi salvate i speciile care le populeaz. Aceast filozofie a conservrii in situ este opus
strategiei ex situ pe considerentul c o specie scoas din ecosistemul su poate fi considerat ca fiind
deja stins (T. J. Foose, U. S. Seal, N. R. Flesness, 1985). Savantul romn Emil Racovi (1934) a
subliniat interesul proteciei biocenologice n biotopurile originare fa de protecia idiobiologic
(rezervaiile sunt de preferat ocrotirii speciilor izolate).
Conservarea diversitii biologice dintr-un teritoriu protejat este asigurat n modul cel mai
favorabil atunci cnd i se aplic tratamentul cel mai apropiat de cel pe care l-a avut nainte de
instituirea proteciei, astfel nct modificrile care intervin ulterior s fie ct mai reduse (H. Sukopp, W.
Trautmann, D. Kornek, 1978). Conservarea biodiversitii florei i faunei nu mai este posibil fr
conservarea unei varieti largi de habitate naturale. Protecia real a genofondului floristic i faunistic
rmne condiionat de protejarea unor teritorii care se remarc prin diversitatea lor biologic (N.
Toniuc, Ligia Purdelea, N. Bocaiu, 1995).
Constituirea parcurilor naturale ofer cele mai mari anse adoptrii unei conservri dinamice.
Spre deosebire de parcurile naionale, create n vederea protejrii cadrului natural i a resurselor
genetice, pe lng aceste obiective, parcurile naturale urmresc i meninerea activitilor economice
tradiionale mpreun cu patrimoniul cultural al populaiei autohtone. n cazul parcurilor naturale nu se
mai pune problema protejrii unor ecosisteme cu extinderi reduse, ca stncrii sau bli, lacuri de
cteva zeci sau chiar sute de hectare, ci de a elabora modelul gestiunii ecologice a unor teritorii mai
extinse, de o remarcabil valoare peisagistic i biogeografic, prin armonizarea intereselor economice
cu cele ale conservrii cadrului natural (N. Toniuc, Ligia Purdelea, N. Bocaiu, 1993).
Obiectivele unui parc natural sunt:
- conservarea biodiversitii;
- protecia valorilor culturale (patrimoniul cultural i arhitectural);
- educaia publicului n vederea dezvoltrii respectului fa de natur i pentru protecia
mediului nconjurtor;
- asigurarea unor condiii recreative pentru populaie, prin amenajarea unor dotaii culturale,
sportive, turistice.
Fiecare parc natural trebuie s i aib propria personalitate cultural, determinat de cadrul
geografic, de resursele naturale i tradiiile locale. Valoarea cultural a unui parc natural este
determinat de expresivitatea regional, care i confer atributele unicitii geografice. Astfel, reeaua
parcurilor naturale va contribui i la pstrarea diversitii culturale i n acelai timp la conservarea
patrimoniului peisagistic al Terrei.
Biodiversitate acvatic i palustr
Odat cu amenajarea celor dou lacuri de acumulare Porile de Fier I i Porile de Fier II, au
aprut condiii stagnofile n acest sector, cu repercusiuni asupra florei i faunei. Peisajul danubian s-a

modificat att favorabil, ct i nefavorabil. Astfel, n apele Dunrii au aprut asociaii vegetale
specifice apelor slab curgtoare, n a cror compoziie floristic se remarc Azolla
caroliniana,petioara (Salvinia
natans), broscria
plutitoare (Potamogeton
natans), pa(Potamogeton crispus), lintia (Lemna minor, Spirodela polyrhiza),iarba
broatelor (Hydrocharis morsus-ranae), cornaci (Trapa natans),nufrul galben (Nuphar lutea) foto.
n apele lacurilor de acumulare, caracterizate prin condiii de lac, speciile stagnofile i-au gsit condiii
prielnice de reproducere, iar componena de baz a lor este alctuit din: specii ale familiei Cyprinidae
(babuc, lin, avat, oblete, pltic, moruna, sabi, crap, caras).
Petii
indifereni
(tiuca) i generativ-reofili (somnul) populeaz apele Dunrii n acest sector. Reprezentanii familiei
Percidae (biban, alu), fiind specii de ap stttoare i lin curgtoare i-au gsit aici condiii
prielnice de trai i reproducere. Pltica, babuca fiind peti generativ-limnofili, se reproduc n ap
stttoare, iar carasul, pete stagnofil, triete i se reproduce n ap stttoare. n acest fel este
explicat dominana acestor specii pe tot cursul anului.
Densitatea crescut a petilor panici de talie mic a determinat o cretere a numrului
rpitorilor: tiuca, alul, somnul. n primii ani dup crearea lacului de acumulare am asistat la o
cretere a numrului speciilor de rpitori, pentru ca apoi s se produc o scdere, de fapt o echilibrare
ntre numrul petilor rpitori i numrul de peti panici.
n ultimii ani, s-a constatat reapariia unor exemplare sporadice n apele Dunrii, a unor specii
reofile,
ca: vduvi (Leuciscus
idus), clean (Leuciscus
cephalus), roioar (Scardinius
erythrophtalmus), scobar (Chondrostoma
nasus), mrean (Barbus
barbus), ipar (Misgurnus
fossilis), anghila (Anguilla anguilla), mihal (Lota lota), fusar (Aspro streber streber), specii
considerate disprute din sectorul dunrean cuprins ntre barajul Porile de Fier I i barajul Porile de
Fier II. Exemplare sporadice ale speciei Alburnoides bipunctatus, ce triete exclusiv n apele
curgtoare, au fost identificate n apele lacului de acumulare ntre anii 2000 i 2003. n ultimii ani au
fost identificate dou specii de peti noi pentru sectorul romnesc al fluviului Dunrea:Perccottus
glenii i Ictalurus melas (L. O. Popa et colab., 2005).
n seciune transversal, orice lunc prezint prile cele mai nalte n vecintatea albiei minore,
iar prile cele mai joase, lateral, n partea opus albiei minore. Aceast evoluie a microreliefului este
legat direct de felul cum se fac aluvionrile n lunc n condiii naturale, la deversarea malurilor.
Consecina acestei situaii este formarea lacurilor de lunc i aezarea lor pe marginea ei, ct mai
departe de fluviul cu care comunic prin dou grle: una de alimentare i alta de evacuare. Direct legat
de cele dou forme ale microreliefului luncii este i rspndirea vegetaiei caracteristice. Vegetaia
lemnoas de grind este reprezentat prin slcii i plantaii de plop euroamerican care, de obicei, se
aeaz ca dou brie de verdea n lungul malurilor Dunrii, al grlelor, pe locurile mai nalte i mai
greu inundabile. Locurile mai joase ale luncii aparin stufriurilor; dac n Delta Dunrii stuful este
dominant, n lunc, stuful i disput supremaia cu papura ipipirigul (N. Popp, 1965).
Att n extremitatea vestic a Parcului Natural Porile de Fier (Bazia-Moldova Nou), ct i n
Coridorul Verde al Dunrii (Hinova - Ostrovul Corbului, Gruia - Grla Mare - Salcia) este prezent o
vegetaie palustr n care predomin papura, stuful. Stufriurile i ppuriurile sunt rspndite n
majoritatea bazinelor acvatice, avnd aspectul unor pduri n miniatur. Prefer apele stttoare, dar se
dezvolt i ntr-un curent slab al apei. Stufriurile i creeaz un microclimat propriu, ceea ce explic
dezvoltarea n luminiurile acestora, a plantelor natante i natanto-submerse. Cnd rizomii de stuf se
desprind de substrat, iau natere insulele plutitoare de plaur.

n orice tablou este un ton fundamental. Celelalte culori dau expresia tabloului, dup
originalitatea maestrului. Tonul fundamental al peisajului acvatic i palustru danubian l dau psrile de
balt. Strci, egrete, rae, liie, pescrui, loptari, culici, cormorani, corcodei, la care s-au adugat
n ultimii ani lebedele, dau un adevrat spectacol natural prin culoarea penajului, prin planri n spaiul
danubian, dar i prin sunetele emise, mai mult sau mai puin melodioase.
Egreta mic (Egretta garzetta) anexa 4 - cuibrete n sudul Europei n colonii n zonele
mltinoase, bli. Este sociabil. Penajul este complet alb. Caracterele distinctive fa de egreta mare
sunt: degete galbene, ce contrasteaz cu picioarele negre i ciocul complet negru. OV (oaspete de var)
Egreta mare (Egretta alba) cuibrete destul de rar n stufriurile, mlatinile din sud-estul
Europei. Baza ciocului este galben n perioada de cuibrit, iar n restul anului, ciocul este complet
galben. Degetele de culoare nchis o deosebesc de egreta mic, care, de altfel, este considerabil mai
mic. Ca i egreta mic, n penajul nupial, egreta mare prezint scapulare alungite, dar nu are pene
ornamentale pe cap.
Strcul cenuiu (Ardea cinerea) - anexa 5 - este specia cea mai numeroas i mai rspndit
de strci din Europa. Cuibrete, de obicei, n colonii mari, glgioase, n copaci mari napropierea
surselor de hran (ape). St n ap nemicat, pndind petele, pe care l prinde printr-o lovitur cu
ciocul, extrem de rapid. Rbdarea cu care pndete prada i gtul eapn, deseori tras napoi reprezint
note caracteristice strcilor, n general, ns strcul cenuiu poate fi uor recunoscut datorit
dimensiunii sale i a penajului predominant gri cu alb i negru. n zbor, gtul este ntotdeauna strns n
form de S. Pe distane mai lungi zboar la nlimi mari, putnd fi astfel confundat cu psrile mari
de prad. Zboar cu aripile uor arcuite, care bat aerul greoi i ncet. Strigt sonor, craac. n colonie
scoate i alte sunete guturale.
Strcul rou (Ardea purpurea) este prezent n regiunile mltinoase i blile din sudul i
centrul Europei. Cuibrete n colonii mici, uneori cu ali strci, de obicei n stufriuri. Nuanele de
rou-purpuriu din penaj sunt greu observabile de la distan, cnd arat, n general, mai nchis la
culoare dect strcul cenuiu. n zbor, curbura gtului este mai puin rotunjit dect la strcul cenuiu,
formnd un unghi mai ascuit. Gt mai subire, mai sinuos. Cap aparent mai zvelt, cioc mai alungit;
degetele mai lungi, degetul posterior ieind mai mult n afar n timpul zborului. Adopt o postur de
camuflaj asemntoare cu cea a buhaiului de balt. Glas mai nalt dect al strcului cenuiu, mai lung,
mai rar auzit. OV (oaspete de var)
Lebd de iarn (Cygnus cygnus) - anexa 6 - se ntlnete n regiunile nordice ale Eurasiei.
Ierneaz la rmul Mrii Nordului i Mrii Baltice, n Asia Central, China, Japonia. n Romnia este
pasre de pasaj, n Delta Dunrii. Cuibrete n extremitatea nordic a Europei, n tundr, pe lacuri i
mlatini. De obicei, este foarte sfioas, dar n locurile de cuibrit sudice (expansiune recent) este mai
ndrznea. n ultimii ani, iarna urc pe Dunre, pn dincolo de Svinia. Este cea mai nobil, ca
nfiare, pasre de pe luciul Dunrii. noat cu gtul drept i nu-i ridic niciodat aripile ca lebda
cucuiat. Cnd i afund capul n ap, se vede coada mai scurt i mai boant. De aproape se poate
observa galbenul de pe cioc. Emite un strigt rezonant, cu tonaliti melancolice ca de goarn. Strigtul
de zbor cel mai cunoscut const n trei sunete scurte n succesiune rapid clo-clo-clo. Cnd st pe
ap, deseori combin notele, cnt. Un cor produs de stoluri mari este surprinztor. Aripile nu produc
nici un fel de uierat n timpul zborului (doar un uor fonet). OI (oaspete de iarn)
Numeroase sunt speciile de rae slbatice: raa mare (Anas platyrhynchos), raa
critoare(Anas querquedula), raa cu ciuf (Netta rufina), raa moat (Aythya fuligula), raa
lingurar(Anas clypeata), raa mic (Anas crecca), raa fluiertoare (Anas penelope), raa cu cap

castaniu (Aythya ferina) etc. Penajul unora dintre ele parc este un curcubeu rupt n bucele,
azvrlite i lipite pe tot corpul lor. n muzeu, cnd sunt etalate unele lng altele, nu tii pe care s-i
opreti mai nti privirea.

ARII PROTEJATE IN CORIDORUL VERDE

Aria natural protejat Gruia-Grla Mare - anexa 7


Aria protejat Gruia-Grla Mare are dou poriuni distincte, una natural i una artificial.
Poriunea natural, constituit din mlatini acoperite cu stuf i o balt cu suprafa de ap liber, se afl
n partea estic a zonei, n lunca Dunrii. Mai spre vest, n spatele unui dig, se afl sediul firmei
piscicole i un complex de bazine mici pentru reproducere i pentru cretere a puietului, n jurul crora
se afl doar vegetaie ierboas. Pe insula de pe Dunre (ostrovul Grla Mare) i la sud de Balta Vrata,
se afl plantaii de plop. La est se ntind culturi agricole, iar n dreptul satului Salcia se afl mici
heletee.
Situaia juridic a terenurilor se prezint astfel: proprietate de stat 14,8%, proprietate comunal
10,7%, proprietate privat 74,5%.
Bogia speciilor de plante este reprezentat de specii forestiere deosebite care vegeteaz n
foarte bune condiii la cea mai mic altitudine din ar (40 m), avnd o vrst de cca. 120 ani i o
nlime medie de 21-25 metri, cu un diametru de 42 cm; ghimpele (Ruscus aculeatus i Ruscus
hypoglossum), cele dou specii de arbuti formnd adevrate masive ntregi.
Pdurea Vrata, situat n apropierea localitilor Vrata i Grla Mare, are suprafaa de 1985 ha.
Vegetaia forestier este constituit din salcmete de productivitate mijlocie i inferioar pe dune de
nisip i n mai mic msur de zvoaie de plop alb i negru. Caracteristic acestei pduri este rezervaia
pentru conservarea genofondului forestier (stejar pedunculat), n suprafa de 15,7 ha, situat n insula
Grla Mare.
Avifauna include un nsemnat numr de specii acvatice menionate n Anexa I a Directivei
Psri, care populeaz temporar zona n cursul perioadelor de migrare sau vin aici din teritoriul de
cuibrit pentru a se hrni. Avifauna clocitoare este mai restrns, cuprinznd unele specii comune,
limitate la partea natural a acestei zone. n rpele terasei superioare a Dunrii exist colonii de lstuni
de mal Riparia riparia.
Situat n lunca inundabil a Dunrii, acest sit urmeaz forma rmului stng al fluviului.
Vegetaia emers nu s-a putut dezvolta prea mult, n schimb cea submers (n care
predominMyriophyllum i Potamogeton) este abundent i constituie suport pentru cuiburile de
corcodel mare (Podiceps cristatus) i de chirighi (Chlidonias hybridus). Balta Gruia atrage n aceast
zon un numr impresionant de psri, att ca numr de specii, ct i de indivizi, n perioada de var
dar i pentru iernare.
Situl este vizitat frecvent de psrile care migreaz n lungul Dunrii, cuprinznd majoritatea
speciilor care trec primvara i toamna prin Romnia sau care cuibresc n ar la nord de Dunre. n
vegetaia arborescent din jur (pomi fructiferi, arboret de stejari, plantaii de salcm) cuibresc mai
multe specii de psri arboricole, inclusiv sfrnciocul roietic (Lanius collurio) i sfrnciocul cu frunte
neagr (Lanius minor). Sunt de asemenea frecvente prigoria (Merops apiaster) i dumbrveanca
(Coracias garrulus).

Avifauna din aria protejat Gruia-Grla Mare: Ardea cinerea, strc vnt, Ardea purpurea,
strc rou, Ardeola ralloides, strc galben, Aythya nyroca, ra roie, Botaurus stellaris, buhai de balt,
Chlidonias hybridus, chirighi cu obraz alb, Circus aeruginosus, erete de stuf,Coracias garrulus,
dumbrveanc, Egretta alba, egret mare, Egretta garzetta, egreta mic, Falco cherrug, oim dunrean,
Haliaeetus albicilla, codalb, Himantopus himantopus, piciorong, Ixobrychus minutus, strc pitic,
Lanius minor, sfrncioc cu frunte neagr, Mergus albellus, ferestra mic, Merops apiaster, prigorie,
Nycticorax nycticorax, strc de noapte, Phalacrocorax pygmeus, cormoran pitic, Platalea leucorodia,
loptar, Porzana parva, creste cenuiu, Podiceps cristatus, corcodel mare, Riparia riparia, lstun de
mal, Sterna hirundo, chir de balt, Anas platyrhynchos, ra mare, Anas querquedula, ra critoare.
Poluarea apelor cu nitraii provenii din surse agricole. Fauna slbatic i n special psrile
nregistreaz perturbri mari, urmare a modificrii condiiilor de adpost i linite prin tieri de
vegetaie lemnoas, de circulaia cu animale domestice, prin practicarea actelor de braconaj la
vntoare ori prin circulaia cetenilor pentru practicarea braconajului la pescuit. De asemenea,
prezena i cuibritul psrilor de ap ar putea fi periclitate de interveniile i aciunile administraiilor
fermelor piscicole, prin msuri care ar altera habitatele lor de reproducere i de hrnire.
Situl include o zon umed (Grla Mare - Salcia, 907 ha), zon declarat arie protejat prin
Hotrrea Consiliului Judeean Mehedini nr. 13/10.07.2000. Suprafaa acestuia este ns mult mai
mare, incluznd i suprafee fr regim de protecie.
Aria natural protejat Blahnia anexa 8
Blahnia a fost declarat arie de protecie special avifaunistic prin HG 1284/2007, avd o
suprafa de 45286,3 ha. Se ntinde pe teritoriul administrativ al urmtoarelor comune: Burila Mare
(98%), Devesel (95%). Gogou (99%), Gruia (27%), Hinova (56%), Jiana (53%), Ptulele (1%),
Vnjule (4%).
Acest sit gzduiete 18 specii de psri din Anexa I a Directivei Psri, 88 specii de psri
migratoare din Convenia asupra speciilor migratoare (Bonn) i un numr de 5 specii de psri
periclitate la nivel global.
Situl este important petru populaiile speciilor: Botaurus stellaris (buhai de balt), Ixobrychus
minutus (strc pitic), Nycticorax nycticorax (strc de noapte), Ardeola ralloides (strc galben),Ardea
purpurea (strc rou), Egretta alba (egret mare), Egretta garzetta (egreta mic), Aythya nyroca (ra
roie).
O importan deosebit o are zona umed Hinova-Ostrovul Corbului, situat ntre km fluval
923 (n dreptul prului Erghevia) i km fluvial 910 (n dreptul localitii Batoi).
Tipul special de habitat este reprezentat de terenuri mltinoase cu stufriuri (23%) i bli
permanente, pduri de salcie i plop, pduri de foioase, tufriuri i pajiti natural. Substratul pe care se
dezvolt vegetaia este mlos pentru habitatele de tufriuri i slcii, nisipos pentru restul habitatelor.

VI

TRASEUL TURISTIC ORSOVA-CALARASI

Romania ar trebui sa valorifice imensul potential turistic al anumitor zone, spre exemplu locul
unde Dunarea se varsa in Delta Dunarii, loc considerat aproape unic in lume. Cursul Dunarii prin partea

de sud a tarii pana la despartirea in cele trei brate si varsarea in Marea Neagra este unul plin atat de
obiective turistice mult prea putin exploatate cat si de comori ascunse. Orasele de la malul Dunarii au un
farmec si o cultura aparte, acestea sunt orase port, orase pescaresti, orase in care timpul curge lin ca si
apele dunarene.
Orsova anexa 9
Orsova, primul oras principal romanesc de pe malul Dunarii se afla in judetul Mehedinti din
Banat si are o populatie de aproximativ 13.000 de locuitori.
Orasul se afla pe malul lacului de acumulare Portile de Fier, construit in anul 1970 exact pe locul
in care exista vechea vatra a orasului.
Orasul din Clisura Dunarii este locul ideal de start pentru un itinerariu ce urmareste Dunarea prin
unele dintre cele mai frumoase orase si zone fluviale de pe intreg continentul.
Pentru a pleca la drum dimineata cat mai devreme, turistii pot alege sa innopteze la una dintre
numeroasele pensiuni din Orsova aflate chiar pe malul Dunarii, in zone unde linistea este intrerupta
doar de sunetul relaxant al apelor.
Multi calatori care isi incep aventura pe Dunare din Orsova declara micutul oras drept unul dintre
cele mai frumoase de pe Dunare, un oras cu o atmosfera aparte ce da perfect tonul pentru o calatorie a
descoperirii frumusetilor naturale de care Romania dispune de-a lungul Dunarii.
Daca timpul permite se poate pleca de aici intr-o croaziera de o zi prin Clisura Dunarii catre
Capul lui Decebal, pesterile Ponicova si Veterani, Manastirea Mraconia, apoi spre Cazanele Mari si
Cazanele Mici ale Dunarii, zone de un pitoresc greu de descris in cuvinte.
Orsova Drobeta Turnu-Severin: 29 km
Dupa doar jumatate de ora de mers cu masina pe E70 paralel cu Dunarea, se ajunge de la Orsova
la Drobeta Turnu-Severin (anexa 10).
In Drobeta, calatorul are de ales intre a face o scurta oprire, a admira orasul din masina sau a
dedica cateva ore acestei zone care are mult mai multe de oferit decat pare la prima vedere.
In Drobeta se pot vizita ruinele Cetatii Medievale a Severinului, cetate construita in anul 1233 pe
locul in care fusese pana atunci cetatea Drobeta, loc ce a servit drept punct de trecere intre vest si est timp
de secole. Din cetate raman astazi doar ruinele, ziduri ce stau marturie unui trecut glorios.
Tot din Drobeta se poate pleca intr-o expeditie in Parcul Natural Portile de Fier, arie protejata cu o
suprafata de peste 115.500 de hectare impartite in 18 rezervatii ce urmaresc interfluviul Dunarii si
afluentii acesteia intr-o zona in care natura ramane neatinsa, gazduind sute de specii rare ocrotite prin
lege. Biodiversitatea din aceasta zona, linistea, aerul curat si apele limpezi de aici fac din Parcul Natural
Portile de Fier unul dintre acele locuri unde cei ce se simt prizonieri ai haosului cotidian isi regasesc
libertatea.

Drobeta Turnu Magurele: 236 km


La o distanta de aproximativ 3 ore si jumatate de condus fata de Drobeta Turnu-Severin se afla
Turnu Magurele.

Turnu Magurele, oras situat in judetul Teleorman in apropierea confluentei raului Olt cu Dunarea
este un oras plin de bogatii naturale, fiind asezat intre lunca Dunarii si lunca Oltului combinate cu paduri
de esenta moale. Aceasta zona este cunoscuta sub numele de Terasa Dunarii sau Terasa Turnu Magurele.
Printre cele mai importante obiective turistice din oras se numara ruinele Cetatii Medievale Turnu
Magurele aflate la aproximativ 4 km de oras. In perioada sa de glorie, cetatea Turnu a jucat unul dintre
cele mai importante roluri in sistemul defensiv al tarii impotriva invaziilor Imperiului Otoman din vremea
domniei lui Mircea cel Batran.
Turnu Magurele Giurgiu: 128 km
Dinspre Turnu Magurele inspre Giurgiu se ajunge usor, in doar putin peste o ora si jumatate de
condus de-a lungul Dunarii. Se recomanda o pauza de o noapte in oras la una dintre numeroasele pensiuni
de aici si luarea mesei intr-unul dintre restaurantele cu specific pescaresc.
Giurgiu, port fluvial si punct de frontiera este un oras cosmopolit, deschis si primitor cu turistii
din toate zonele tarii sau de peste hotare.
Rezervatia Naturala Cama Dinu Pasarica cu o dimensiune de 2400 de hectare adaposteste una
dintre cele mai mari colonii mixte de starci lopatari si cormorani din tara. Intreaga rezervatie se afla intr-o
zona de lunca inundabila in care au fost descoperite specii rare de plante acvatice, muschi si ciuperci.
Pentru cateva ore de relaxare in Giurgiu se poate face plaja sau se poate pescui salau, somon,
caras sau platica pe insula Mocanu unde se ajunge dupa un drum de doar 5 minute cu bacul. Daca se
urmeaza drumul Dunarii pe timp de vara, acestei destinatii merita sa ii fie rezervata cel putin jumatate de
zi.
Giurgiu Calarasi: 190 km
Pe masura ce drumul se apropie de final, in penultima oprire inainte de Galati si Delta
Dunariiatmosfera pare sa se schimbe. Situat pe dreapta a bratului Borcea, orasul Calarasi se intinde pe
terasa inferioara a Dunarii denumita si terasa Calarasi si se afla la doar 25 km de autostrada Bucuresti
Constanta.
In Calarasi merita facuta o oprire chiar si doar pentru cateva ore pentru a vizita Muzeul Dunarii
de Jos, muzeu dedicat bogatei istoriei a acestei zone si a marilor orase care s-au dezvoltat de-a lungul
cursului Dunarii.
In muzeu sunt expuse peste 43.000 de piese de arheologie si arta, etnografie si restaurare,
conservare, piese istorice, toate piese de patrimoniu de o valoare inestimabila.
Printre expozitiile permanente, cele mai multe sunt dedicate culturilor care au existat in zona
Dunarii de Jos, din preistorie si pana in era moderna.

CONCLUZII

In concluzie,Lunca Dunarii m-a lasat foarte impresionat prin frumusetile acestei asezari sub forma unei
campii cu multe arii naturale protejate si ocrotite prin lege. Lunca Dunarii prezinta deasemenea o
deosebita valoare din punct de vedere hidromorfologic,silvic si ornitologic.Aici stationeaza pentru popas
si hranire numeroasa specii de pasari cum ar fi(Egreta mica,Starcul cenusiu) ele fiind inscrise in
patrimoniul mondial.Zona ostroavelor este prielnica cuibaritului cormoranilor,care reprezinta specia cea
mai abundenta din aceasta zona. Delta Dunarii si Lunca Dunarii sunt considerate rezervatii cu ecosisteme
naturale. Aceste zone nu trebuiesc poluate deoarece sunt foarte populate de mici vietuitoare si plante care
pot duce la disparitia acestora prin moarte.

BIBLIOGRAFIE

Banu A. C., 1967: Date geografice i geologice asupra bazinului i cursului inferior al
Dunrii in Limnologia sectorului romnesc al Dunrii, Ed. Acad. R.S.R., Bucureti;

Popp N., 1965: Ocrotirea peisajului n lunca i Delta Dunrii, Ocrot. nat. med. nconj., 9(2):
185-202, Edit. Academiei Romne, Bucureti;

Simionescu I., 1983: Fauna Romniei, Editura Albatros, Bucureti;


Diaconu Florina, icleanu N., Petrescu I., Barbu V., Meilescu C., 2004: Importana micro- i
macroflorei de la Batoi (judeul Mehedini), pentru patrimoniul paleontologic al Romniei.
Environment & Progress, nr. 2, p. 113-116, Cluj-Napoca;

Internet.

ANEXE
ANEXA 1. DUNAREA ROMANEASCA

ANEXA 2. INUNDATIILE DIN 2006

ANEXA 3. WWF ROMANIA

ANEXA 4. EGRETA MICA

ANEXA 5. STARCUL CENUSIU

ANEXA 6. LEBADA DE IARNA

ANEXA 7. ARIA NATURALA GRUIA-GARLA MARE

ANEXA 8. ARIA NATURALA BLAHNITA

ANEXA 9. ORASUL ORSOVA

ANEXA 10. MUNICIPIUL DROBETA TURNU SEVERIN

DUNAREA PANORAMA